Advanced Search

 LEGE nr. 329 din 2 octombrie 1947 (*republicată*) pentru înfiinţarea biletului la ordin agricol cu modificările şi completările ulterioare - Republicare


Published: 1947-10-02
Read law translated into English here: https://www.global-regulation.com/translation/romania/3072004/-lege-nr.-329-din-2-octombrie-1947-%2528%252arepublicat%252a%2529-pentru-nfiinarea-biletului-la-ordin-agricol-cu-modificrile-i-completrile-ulterioare---republ.html

Subscribe to a Global-Regulation Premium Membership Today!

Key Benefits:

Subscribe Now for only USD$40 per month.
LEGE nr. 329 din 2 octombrie 1947 (*republicată*)pentru înfiinţarea biletului la ordin agricol cu modificările şi completările ulterioare - Republicare
EMITENT PARLAMENTUL
Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 118 din 24 mai 1948



 +  Articolul 1Pentru satisfacerea nevoilor de credit ale exploatarilor agricole, se înfiinţează biletul la ordin agricol.  +  Articolul 2Sînt aplicabile biletului la ordin agricol dispoziţiunile legii asupra cambiei şi biletului la ordin, publicată în Monitorul Oficial Nr. 100 din 1 Mai 1934, cu modificările ulterioare, în măsura în care ele nu sînt modificate prin prevederile legii de faţa.  +  Articolul 3Biletul la ordin agricol trebuie să cuprindă denumirea de bilet la ordin agricol, trecută în însuşi textul biletului.  +  Articolul 4Biletul la ordin agricol are valoare de act autentic, prin certificarea semnaturilor (iscalitura sau punere de deget) şi a cuprinsului sau, facuta, în comunele rurale de notarul comunei locului de emisiune iar în comunele urbane de către comisarii de poliţie ai circumscripţiei, şi investită, în ambele cazuri, cu sigiliul acestora. Aceeaşi certificare va putea fi facuta, în comunele urbane sau rurale, de Banca Naţionala a României prin reprezentanţii săi legali, pentru biletele la ordin agricol primite în portofoliul sau.  +  Articolul 5Biletul la ordin agricol poate cuprinde scadente succesive şi constituirea de garanţii reale mobiliare şi imobiliare. Textul biletului la ordin agricol va cuprinde, după cum e cazul, menţiunile de: "scadente succesive" şi "cu garanţie reală"  +  Articolul 6Scadentele succesive şi garanţiile reale constituite vor fi arătate într-o anexa a biletului la ordin agricol şi care, semnată de emitent şi de eventualii giranti sau avalisti, va face parte integrantă din biletul la ordin potrivit art. 4.  +  Articolul 7Scadentele succesive vor menţiona sumele de plată la fiecare scadenta, pentru completa achitare a sumei împrumutate şi prevăzute în cuprinsul biletului la ordin agricol. La fiecare scadenta, odată cu plata, se va elibera plătitorului cuvenit chitanţa, sau se va detasa din anexa biletului la ordin agricol cuponul cu menţiunea scadentei şi a sumei achitate, care se va elibera plătitorului.  +  Articolul 8Garanţiile reale, mobiliare sau imobiliare, constituite de emitent, giranti sau avalisti pentru garantarea plăţii la scadentele convenite, vor fi descrise în anexa biletului la ordin agricol, cu toate menţiunile necesare unei bune identificari. Prin derogare dela dispoziţiunile legale în vigoare, garanţiile reale, mobiliare sau imobiliare, constituite pentru garantarea plăţii biletului la ordin agricol, devin opozabile terţilor, prin înscrierea lor într-un registru special, înfiinţat în acest scop şi ţinut la primării. Ipotecile se vor înscrie în registrul special, ţinut la primăria în raza căreia se găsesc situate imobilele constituite garanţie. Bunurile mobile se prezuma a fi situate în raza comunei unde domiciliază constituientul garanţiei; iar înscrierea gajului se va face în registrul special ţinut de primăria acestei comune. Registrul de garanţii va fi numerotat, parafat şi snuruit, prin îngrijirea şi răspunderea Băncii Naţionale a României. Păstrarea registrului şi efectuarea menţiunilor în registru se va face de notar, în comunele suburbane sau urbane. În acest registru, şi numai la cererea Băncii Naţionale a României, se vor înscrie, în ordinea prezentării, garanţiile constituie (gajuri sau ipoteci), făcându-se următoarele menţiuni; numărul de ordine, data înscrierii, numele şi pronumele persoanei care constituie garanţia, domiciliul sau, indicarea garanţiei (gaj sau ipoteca), data radierii inscripţiei. Se considera a face parte integrantă din acest registru copiile legalizate de Banca Naţionala a României, potrivit art. 56 din Legea Nr. 1.056 din 1946, pentru etatizarea Băncii Naţionale a României, de pe biletele de ordin agricole cu anexele lor, care vor fi înaintate primăriilor, în vederea înscrierii garanţiilor şi care vor fi păstrate în ordinea înscrierii lor, prin îngrijirea organelor însărcinate cu efectuarea acestor înscrieri.  +  Articolul 9Notarii în comunele rurale şi primării, sau delegaţii lor speciali în acest scop, în comunele suburbane sau urbane, sînt obligaţi sa verifice, şi sa certifice, pe baza cercetărilor ce vor face. Identitatea, averea şi ocupatiunea semnatarilor chestionarelor-tip B.N.R. şi a sotiilor lor, precum şi dacă răspunsurile cu privire la dreptul de proprietate asupra bunurilor mobile şi imobile oferite în garanţie şi cu privire la realitatea motivelor pentru care se solicita împrumutul sînt sincere şi reale. Pentru nestiutorii de carte aceasta certificare va fi data faţa cu doi martori stiutori de carte care vor semna certificarea, alături de primar sau notar. Certificarea va trebui data în termen de trei zile dela primirea chestionarului. Vor fi pedepsiţi cu închisoare corecţională dela 6 luni la 2 ani şi cu amendă penală dela 5.000-50.000 lei, notarii, primării sau delegaţii lor, care cu rea credinţa, vor face certificari neconforme cu realitatea. Vor fi pedepsiţi cu închisoare corecţională de la 1 an la 5 ani şi cu amendă penală dela 10.000-100.000 lei, solicitanţii de credite şi constituentii de garanţii care, cu rea credinţa, vor da raspunsuri necorespunzătoare realităţii, sau vor face omisiuni în declaraţiile lor, pentru obţinerea creditelor. Vor fi pedepsiţi cu închisoare corecţională dela 15 zile la 3 luni şi cu amendă penală dela 500-5.000 lei, notarii, primării sau delegaţii lor, care vor refuza, fără just motiv, certificarile de mai sus, sau nu le vor da în termenul de 3 zile prevăzut mai sus.  +  Articolul 10Biletul la ordin agricol neachitat la scadenta se considera protestat de drept, fără a mai fi necesară formalitatea îndeplinirii protestului. În caz de neplata la scadenta a ratelor menţionate în anexa biletului la ordin agricol, beneficiarul este îndreptăţit sa procedeze la investirea cu formula executorie a fiecărui cupon scadent, în parte, în conformitate cu dispoziţiunile art. 61 şi 62 din legea asupra cambiei şi biletului la ordin. În acest caz, executarea urmează a se face mai întîi asupra bunurilor mobiliare, constituite drept garanţie, iar pentru partea rămasă neacoperita, executarea se va face asupra bunurilor imobiliare. În caz de neplata la scadenta a sumei împrumutate, sau a trei din ratele menţionate mai sus, ultimul beneficiar, este îndreptăţit sa procedeze la investirea cu formula executorie a biletului la ordin agricol, investirea fiind valabilă atît pentru exerciţiul acţiunilor cambiale direct sau de regres, cat şi pentru executarea tuturor garanţiilor prevăzute de art. 5. Neplata a trei rate menţionate în anexa biletului la ordin agricol, decade pe toţi obligaţii semnatari ai biletului la ordin agricol din beneficiul termenelor viitoare, iar executarea împotriva lor va putea fi facuta pentru întreaga suma rămasă de plată. Bunurile mobiliare şi imobiliare gajate sau ipotecate pentru garantarea executării obligaţiunilor din biletul la ordin agricol, vor putea fi scoase în vânzare silită şi adjudecate, chiar dacă potrivit dreptului comun sau legilor speciale aceste bunuri sînt inalienabile sau insesizabile.  +  Articolul 11Judecătoria domiciliului emitentului, este competenţa de a soluţiona, în prima şi ultima instanţa de fond cererile de investire, opoziţiile şi acţiunile cambiale privitoare la biletul de ordin agricol, cu drept de recurs la tribunal, oricare ar fi valoarea biletului la ordin agricol.  +  Articolul 12Executarea silită împotriva obligaţiilor din biletul la ordin agricol, se urmează potrivit codului de procedura fiscală şi prin organele fiscale de urmărire, sau potrivit dreptului comun, la alegerea creditorului.  +  Articolul 13Biletul la ordin agricol, constituirea garanţiilor reale prin aceste titluri de credit, acţiunile în justiţie de orice fel şi executările făcute în temeiul lor sînt scutite de orice fel de taxe, contribuţiuni şi timbre fiscale, de barou, judiciare sau comunale. Beneficiază de aceeaşi scutire cererile şi certificatele obţinute dela perceptiile fiscale în aplicaţiunea legii de faţa, cererile şi certificatele eliberate de primăriile rurale, suburbane sau urbane, precum şi de cărţile funciare, în aplicaţiunea legii de faţa, precum şi registrele şi înscrisurile de orice fel, borderouri, foi de varsamant, chitanţe, etc., folosite sau eliberate de Banca Naţionala a României, pentru operaţiunile referitoare la biletul la ordin agricol. Scutirile de mai sus se considera înscrise printre scutirile prevăzute de legea timbrului şi de orice alte legi.  +  Articolul 14Prin derogare dela orice dispoziţiuni legale contrarii, Banca Naţionala a României, poate înfiinţa sucursale şi agenţii, fără alta autorizare, decât decizia consiliului general al Băncii Naţionale a României. Înscrierea acestor sucursale şi agenţii în registrul comerţului, se va face cu scutire de orice fel de taxe, timbre sau contribuţiuni, către Stat, judeţ, comuna, Camere de comerţ, sau orice alte instituţiuni publice.  +  Articolul 15Sînt scutite de orice impozite, taxe şi timbre fiscale, de barou, judiciare, comunale sau de contribuţiuni de orice fel, cesiunile de creanţe agricole făcute de institutele de credit, către Banca Naţionala a României. Beneficiază de aceeaşi scutire cesiunea garanţiilor portofoliului agricol, cedat precum şi întreaga procedura şi înscrisurile de orice fel, referitoare la asemenea cesiuni. Scutirile din alineatele precedente, se aplică creanţelor şi garanţiilor asupra mestesugarilor din mediul rural. Beneficiul scutirii acordate prin acest articol, se va atesta de Banca Naţionala a României. Biletul la ordin şi cambiile de drept comun aflate în circulaţie la data intrării în vigoare a legii de faţă, emise de debitorii agricoli şi care se găsesc sau se vor găsi, în portofoliul Băncii Naţionale a României, se considera, în caz de neachitare, protestate de drept prin ajungerea la scadenta, fără a fi necesară îndeplinirea vreunei formalităţi. Se menţin în obligo, faţă de Banca Naţionala a României, institutele de credit care au girat, sau prezentat spre scontare cambii sau bilete la ordin la Banca Naţionala a României, chiar dacă acestea, ajunse în scadenta, vor fi înlocuite prin bilete la ordin agricol, în care institutele de credit nu mai figurează ca obligate. Pînă la completa achitare a acestor obligaţiuni, institutele de credit susmenţionate, nu vor putea instraina sau greva, sub nici o formă, averea lor mobila sau imobilă, fără autorizarea scrisă şi prealabilă a Băncii Naţionale a României. Pînă la completa achitare a acestor obligaţiuni, institutele de credit susmenţionate, nu vor putea instraina sau greva, sub nici o formă, averea lor mobila sau imobilă, fără autorizarea scrisă şi prealabilă a Băncii Naţionale a României, În executările silite asupra averii mobile sau imobile a oricăror institute de credit, instanţele judecătoreşti sînt obligate sa citeze din oficiu Banca Naţionala a României, care va fi indreptatita sa pună concluziuni cu privire la realitatea, cuantumul şi exigibilitatea creanţei ce se executa, precum şi asupra oportunităţii adjudecării la preţul obţinut prin vînzarea silită. În caz de nerespectarea dispoziţiunilor de mai sus, constituirile de sarcini, precum şi vînzările voluntare sau silite nu vor fi opozabile Băncii Naţionale a României.  +  Articolul 16Banca Naţionala a României este autorizata sa elaboreze normele necesare pentru punerea în circulaţie a biletului la ordin agricol, prin care se vor stabili şi categoriile celor ce vor putea utiliza biletul la ordin agricol. De asemenea, Banca Naţionala a României este autorizata sa elaboreze normele necesare pentru punerea în circulaţie a biletului de ordin agricol, prin care se vor stabili şi categoriile celor ce vor putea utiliza biletul la ordin agricol. De asemenea, Banca Naţionala a României, va putea elabora un regulament de aplicatiune a legii de faţă, care, publicat în Monitorul Oficial, va avea puterea unui regulament de administraţie publică. Banca Naţionala a României, beneficiază de dispoziţiunile art. 41 din legea de organizare şi reglementarea comerţului de banca, modificat prin Legea Nr. 590 din 1945, atît pentru creditele acordate pe bază de bilet la ordin agricol, cat şi pentru creditele directe de orice fel.  +  Articolul 17Orice dispoziţiuni contrare prevederilor prezentei legi, sînt şi rămîn abrogate.Notă *) Conform art. 2 din Decretul Nr. 25, publicat în Monitorul Oficial Nr. 109 din 13 Mai 1948, se republică textul integral al Legii Nr. 329 din 2 Octomvrie 1947, pentru înfiinţarea biletului la ordin agricol, cuprinzînd modificările şi completările aduse ulterior, cu o noua numerotare a articolelor.Publicată în Monitorul Oficial cu numărul 118 din data de 24 mai 1948. ──────────