Advanced Search

 LEGE nr. 351 din 2 mai 1945 pentru reprimirea speculei ilicite şi a sabotajului economic*)


Published: 1945-05-02
Read law translated into English here: https://www.global-regulation.com/translation/romania/3071958/-lege-nr.-351-din-2-mai-1945-pentru-reprimirea-speculei-ilicite-i-a-sabotajului-economic%252a%2529.html

Subscribe to a Global-Regulation Premium Membership Today!

Key Benefits:

Subscribe Now for only USD$40 per month.
LEGE nr. 351 din 2 mai 1945pentru reprimirea speculei ilicite şi a sabotajului economic*)
EMITENT PARLAMENTUL
Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 101 din 3 mai 1945



------------Notă *) Text corectat conform rectificarii apărute în Monitorul Oficial Nr. 126 din 6 Iunie 1945. +  Capitolul I Dispoziţiuni generale +  Articolul 1Legea de faţa se aplică potrivit dispoziţiunilor ei: a) Industriasilor; b) Comercianţilor cu ridicată sau cu amănuntul; c) Comercianţilor ambulanti; d) Persoanelor care fac acte izolate de comerţ; e) Meseriasilor şi în general persoanelor care, fără a fi comercianţi, desfăşoară o activitate avînd de obiect lucrarea sau transformarea de produse ori mărfuri sau prestaţiuni ori locatiuni de bunuri sau de servicii; f) Producătorilor, afară de cazurile în care legi referitoare la aceştia conţin dispoziţiuni speciale; g) Oricăror alte persoane fizice sau juridice, publice sau private, în cazul în care sînt anume prevăzute prin legi, deciziuni sau ordonanţe; h) Consumatorilor. +  Articolul 2Comerciant cu ridicată este acela care nu vinde direct consumatorului, ci numai revanzatorului, produse sau mărfuri cumpărate sau deţinute cu orice titlu, în scop de vânzare.Comerciant cu amănuntul este acela care vinde nemijlocit consumatorilor produse sau mărfuri, cumpărate sau deţinute cu orice titlu în vederea vânzării.Comerciantul care vinde, atît cu ridicată, cat şi cu amănuntul, va fi supus, atît dispoziţiunilor privitoare la comerţul cu ridicată, cat şi dispoziţiunilor privitoare la comerţul cu amănuntul.Comerciantul importator va fi supus dispoziţiunilor respective, după cum vinde cu ridicată sau cu amănuntul, în magazine proprii de desfacere.Legea pentru reglementarea regimului preţurilor şi circulaţiei mărfurilor, precum şi deciziunile date în baza ei, vor preciza condiţiunile în care se va exercita fiecare fel de comerţ, ce anume vânzări sînt considerate cu ridicată sau cu amănuntul, după cantitatea sau felul mărfii vândute. +  Articolul 3Contractele de gaj încheiate cu persoanele menţionate în art. 1, litera a, b, d, e, f şi g din această lege, avînd drept obiect produse sau mărfuri, fie lăsate în depozitele debitorilor, fie depozitate în magaziile creditorilor sau ale unor terţe persoane, din ordinul sau la dispoziţia creditorilor, vor fi comunicate în copii de către creditori şi debitori şi de către administraţiile financiare care au vizat aceste contracte Ministerului Industriei şi Comerţului, Comisariatul General al Preţurilor, dimpreuna cu o declaraţie tip, în termen de 10 zile dela constituirea gajului.Contractele de gaj privind produse sau mărfuri în curs de import, se vor comunică în copie, dimpreuna cu declaraţia de mai sus, înainte de vamuire şi în orice caz în termen de 10 zile dela intrarea mărfurilor în vama.Declaraţia tip este aceea stabilită prin deciziunea Ministerului Industriei şi Comerţului, Comisariatul General al Preţurilor.Schimbarea locului de depozitare va fi comunicată în termen de 10 zile dela data de cînd a intervenit schimbarea.Schimbările intervenite în obiectul gajului vor fi comunicate din luna în luna.Sînt exceptate dela declaraţiile prevăzute mai sus gajurile constituite în favoarea Băncii Naţionale a României.Comisariatul General al Preţurilor va trimite lunar parchetului tribunalului locului de depozitare a gajului, precum şi organului de control cetatenesc din acel loc, copii de pe contractele de gaj ce au fost declarate în conformitate cu dispoziţiunile acestui articol.Ministerul Industriei şi Comerţului, prin deciziune publicată în Monitorul Oficial, poate modifica datele pe care trebuie să le cuprindă declaraţiunile, precum şi locul unde ele urmează a fi depuse.Ministerul Industriei şi Comerţului va putea plati creanta garantată, ridica marfa şi dispune vînzarea ei, la preţul maximal sau cel legal, calculat potrivit normelor legale în vigoare, prin economate, cooperative sau cantine.Din suma rezultată se va restitui Statului suma plătită, iar restul se va inmana proprietarului mărfii. +  Articolul 4Instanţele judecătoreşti sînt obligate sa comunice, prin grefele respective, Ministerului Industriei şi Comerţului, Comisariatul General al Preţurilor, acţiunile avînd ca obiect executarea sau revizuirea contractelor de vânzare de produse sau mărfuri, în termen de 10 zile dela intentare.Corpul portareilor, în acelaşi termen, sau instanţa care a sechestrat produse sau mărfuri, sînt obligate sa comunice Ministerului Industriei şi Comerţului, Comisariatul General al Preţurilor sechestrele aplicate asupra produselor sau mărfurilor.Toate aceste obligaţiuni sînt sub sancţiuni disciplinare. +  Articolul 5Ministrul industriei şi comerţului, personal sau prin delegaţiune data Subsecretariatului de Stat al Producţiei de Război, Subsecretariatului de Stat al Aprovizionarii, Comisariatului General al Preţurilor sau ministrul minelor şi petrolului, în sfera sa de activitate, sînt autorizaţi sa ia pe cale de deciziuni, orice fel de măsuri pentru dirijarea, limitarea şi controlul producţiei, circulaţiei, distribuţiei şi consumatiei mărfurilor şi produselor în măsura în care asemenea dispoziţiuni nu vor fi luate prin lege sau nu vor fi în contradictie cu aceasta.Comisariatul General al Preţurilor este singura autoritate în drept sa stabilească preţurile de vânzare ale produselor şi mărfurilor, precum şi preţurile şi tarifele serviciilor sau locaţiunilor de servicii, ori de bunuri publice sau private, cu excepţia produselor monopolizate, al căror preţ se va fixa conform legilor speciale.În aceleaşi condiţiuni va putea limita beneficiile la vînzarea produselor şi mărfurilor, pentru care nu sînt stabilite preţuri în conformitate cu dispoziţiunile alineatului precedent, determinând şi modul de calcul al preţurilor de cost şi de vânzare.În cazul cînd stabilirea de preţuri este cerută de producători sau întreprinderi comerciale sau industriale, Comisariatul General al Preţurilor va putea numi prin deciziune, experţi, fixând totodată onorarii pentru expertize în sarcina celor care au cerut stabilirea preţurilor şi care vor depune sumele ce se vor fixa pentru onorarii de Comisariatul General al Preţurilor.La intrarea în funcţiune, experţii sînt obligaţi a depune în faţa Comisariatului General al Preţurilor ori delegatului sau, jurământul prevăzut în art. 6 din Codul funcţionarilor publici "Regele Mihai I".Ei sînt răspunzători pentru lucrările efectuate întocmai ca şi funcţionarii publici.Prin derogare dela dispoziţiunile alin. 2, preţurile produselor şi mărfurilor, ca şi tarifele serviciilor, locaţiunilor de bunuri şi servicii, atribuite prin lege, pînă la intrarea în vigoare a legii nr. 282, publicată în Monitorul Oficial nr. 100 din 1 Mai 1943 cu modificările sale ulterioare în competenţa altor departamente sau autorităţi, vor fi stabilite sau modificate tot de aceleaşi departamente sau autorităţi, însă numai în urma avizului conform al Comisariatului General al Preţurilor.Comisariatul General al Preţurilor este în drept a cere acelor departamente sau autorităţi, din oficiu, sa stabilească sau sa modifice preţurile sau tarifele ce sînt date în competenţa lor sau sa ceara Consiliului Interministerial, (Delegaţia Economică a Guvernului) completat cu ministrul departamentului respectiv, sa-l autorize a fixa sau modifica aceste preţuri sau tarife. +  Articolul 6Comisariatul General al Preţurilor va putea fixa, prin deciziuni, tipuri de articole şi dispune prin deciziuni blocarea sau rechizitionarea produselor şi mărfurilor la orice deţinător.În aceleaşi condiţiuni va putea dispune, prin deciziuni, rechizitionarea de mijloace de transport, precum şi de magazii, silozuri de orice alte imobile pentru depozitarea diferitelor produse şi mărfuri.Plata cuvenită pentru rechizitiile mai sus arătate se va face potrivit dispoziţiunilor legii asupra rechizitiilor. +  Articolul 7Deciziunile date pe temeiul legii de faţa, în lipsa de dispoziţiuni contrarii, devin executorii după 3 zile libere dela data publicării lor obligatorii în Monitorul Oficial, afară de cele care dispun blocari sau rechizitionari, care devin executorii chiar dela publicarea lor, de asemenea obligatorie, în Monitorul Oficial, sau prin predarea procesului-verbal de blocare sau rechiziţie deţinătorului ori prepusului acestuia.Listele de preţuri sau mercurialele dobîndesc putere obligatorie în condiţiunile fixate prin deciziuni date de Comisariatul General al Preţurilor. +  Articolul 8Prezenta lege, precum şi celelalte legi şi deciziuni, care au drept scop dirijarea, limitarea şi controlul producţiei, circulaţiei, distribuţiei şi consumatiei mărfurilor, produselor şi prestatiunilor de servicii ori locaţiunilor de servicii şi bunuri, au caracter temporar în raport cu articolul 3, alineatul 2 din codul penal. +  Articolul 9Comisarul general al preţurilor va putea prin deciziuni sa stabilească lista de prestaţiuni de servicii, de locatiuni de servicii ori de bunuri, precum şi lista de produse sau mărfuri pentru care prefectii de judeţ, primării municipiilor, comunelor urbane, balneare sau climaterice, precum şi primării comunelor rurale anume prevăzute în deciziuni, urmează a fixa tarife sau preţuri maximale.Prefectii pentru comunele rurale, cu excepţiunea celor balneo-climaterice şi primării pentru celelalte comune vor fixa acele preţuri sau tarife prin ordonanţe, cerând în prealabil avizul oficiului economic judeţean respectiv, cu respectarea normelor de formare a preţurilor, sub sancţiune disciplinară.Ordonanţele intră în vigoare dela data afişării lor şi au valabilitatea pînă la afişarea unei noi ordonanţe.Prefecturile sau primăriile sînt obligate ca, în termen de 24 ore dela afişarea unei ordonanţe de preţuri, sa comunice ordonanţa în copie certificată oficiului economic judeţean respectiv. Oficiul va inainta ordonanţa, împreună cu observaţiile sale Comisariatului General al Preţurilor, în termen de 3 zile dela primire.Afişarea se va face în toate localurile autorităţilor publice, în localul Camerei de comerţ şi de industrie, în pieţe, în localuri de consum, în orice alt loc public, precum şi în orice alt mod susceptibil de a asigura o cat mai larga publicitate.Comisarul general al preţurilor va putea modifica sau infirma oricînd ordonanţele primarilor sau prefecţilor.În termen de trei zile dela data primirii comunicării privitoare la infirmare sau modificare, prefectul sau primarul trebuie să dea ordonanţe de infirmare sau modificare şi sa o afiseze.Aceste infirmari sau modificări produc efecte numai pentru viitor. +  Capitolul II Organele de execuţie +  Articolul 10Organele de execuţie a măsurilor luate de autorităţile prevăzute în art. 5 sînt: a) Prefectii de judeţe; b) Primării municipiilor şi comunelor arătate în art. 9; c) Oficiile economice judeţene de aprovizionare şi control prevăzute în art. 11 şi formate din:1. Un serviciu judeţean de aprovizionare, care este organul Subsecretariatului de Stat al Aprovizionarii.2. Un serviciu judeţean de control depinzand de Comisariatul General al Preţurilor. d) Delegaţii Subsecretariatului de Stat al Aprovizionarii pe lîngă oficiile economice judeţene.Prefectul şi primarul sînt obligaţi: a) Sa ia măsuri necesare pentru asigurarea aprovizionarii judeţului sau comunelor; b) Sa execute blocarile şi rechizitiile decise în condiţiunile art. 6; c) Sa execute toate celelalte măsuri luate în cadrul legii de faţa; d) Sa controleze aplicarea dispoziţiunilor prezentei legi.Directorul oficiului economic judeţean de aprovizionare şi control este în drept a face prefecţilor de judeţ şi primarilor comunelor orice propuneri şi a da avize.Respingerea avizelor sau propunerilor făcute în scris de directorul oficiului economic judeţean de aprovizionare şi control se va comunică motivat acestuia în termen de 5 zile dela primirea lor.În cazul cînd avizul sau propunerea au fost respinse, precum şi cînd nu li s'a dat urmare, directorul oficiului economic judeţean de aprovizionare şi control este obligat a incunostiinta Comisariatul General al Preţurilor care va decide. Deciziunea Comisariatului General al Preţurilor este obligatorie pentru organele prevăzute la punctele a, b, şi c, din prezentul articol. +  Articolul 11Oficiul economic judeţean de aprovizionare şi control funcţionează pe lîngă fiecare prefectura de judeţ.El are următoarele atributiuni: a) Executa măsurile luate în cadrul legii de faţa; b) Controlează aplicarea dispoziţiunilor prezentei legi; c) Avizează asupra stabilirii de preţuri maximale locale, în conformitate, cu dispoziţiunile art. 9, precum şi asupra altor chestiuni referitoare la preţuri; d) Colectează datele statistice necesare pentru stabilirea producţiei judeţene, a consumului şi disponibilului judeţean de produse sau mărfuri, ţinînd aceste date în evidenta şi informează Ministerul Industriei şi Comerţului şi Subsecretariatul de Stat al Aprovizionarii asupra condiţiunilor şi mijloacelor de aplicare a legii; e) Executa lucrările necesare prefecturii de judeţ şi primăriilor comunale din raza judeţului, pentru îndeplinirea însărcinărilor ce le sînt date prin această lege; f) Executa orice însărcinări date de Ministerul Industriei şi Comerţului în cadrul legilor privind economia tarii.În vederea îndeplinirii însărcinărilor mai sus prevăzute, oficiul economic judeţean de aprovizionare şi control poate cere Camerei de comerţ şi de industrie, Camerei agricole judeţene, Inspectoratului comercial sau industrial şi medicilor primari, umani şi veterinari ai judeţului, precum şi organelor de control cetatenesc locale, avize asupra chestiunilor ce intră în competenţa lor. +  Articolul 12În Municipiul Bucureşti va funcţiona şi un oficiu de aprovizionare şi control pe lîngă Primăria Municipiului, avînd atribuţiunile oficiului economic judeţean de aprovizionare şi control care va fi condus de delegatul primarului general, ajutat de doi delegaţi ai Ministerului Industriei şi Comerţului. +  Articolul 13Oficiul economic judeţean de aprovizionare şi control, este condus de un director numit sau delegat de Subsecretariatul de Stat al Aprovizionarii.Directorul oficiului va fi delegat dintre: a) Funcţionarii Ministerului Industriei şi Comerţului, Subsecretariatului de Stat al Aprovizionarii, Ministerului Petrolului şi Minelor şi Comisariatului General al Preţurilor, cu prealabilă încuviinţare a acestora; b) Funcţionarii altor autorităţi sau instituţiuni publice, detasati de acestea la prefecturi sau delegaţi cu încuviinţarea acestora, ca sa îndeplinească asemenea însărcinări, exercitând totodată şi funcţiunea lor;Directorul oficiului poate fi numit dintre: a) Foştii inspectori generali administrativi, prefecţi, primari ajutori de primari sau din cetăţeni făcînd parte dintr'o asociaţiune profesională şi recomandaţi de aceasta; b) Orice alte persoane care au un titlu universitar.Organizarea serviciilor economice judeţene de aprovizionare şi de control, încadrarea lor cu personalul administrativ şi de specialitate, precum şi numirea acestuia, se vor face prin deciziunii ale Ministerului Industriei şi Comerţului sau ale Subsecretariatului de Stat al Aprovizionarii, potrivit dispoziţiunilor art. 10 din prezenta lege.Serviciul judeţean de control va fi condus de un controlor delegat al Comisariatului General al Preţurilor.Prefectura judeţului şi primăria comunei de reşedinţa sînt obligate a pune la dispoziţia oficiului economic judeţean de aprovizionare şi control, localul şi mobilierul necesar şi completa personalul oficiului, prin detaşare de funcţionari. +  Capitolul III Măsuri de asigurare, activarea producţiei şi informarea autorităţilor +  Articolul 14Ministerul Industriei şi Comerţului, Ministerul Minelor şi Petrolului ori Subsecretariatul de Stat al Aprovizionarii şi cel al Producţiei de Război, precum şi Comisariatul General al Preţurilor, sînt în drept sa ceara întreprinderilor de orice fel să prezinte programul lor anual de activitate sau sa impună direct un asemenea program.Vor putea de asemenea impune pe ramuri de activitate industriale norme tip de contabilitate.Pentru întreprinderile publice, programul se va întocmi de acord cu autoritatea tutelara.Vor putea, de asemenea, sa ceara comercianţilor, industriasilor, meseriasilor şi producătorilor, orice date: informaţii, situaţii, acte sau mostre de produse sau mărfuri.În cadrul Oficiului de Studii Juridice din Comisariatul General al Preţurilor, funcţionează Serviciul special al anchetelor informative, care va executa pentru cei de mai sus lucrările prevăzute în prezentul articol. +  Articolul 15Întreprinderile de orice categorie nu vor putea micşora producţia sau activitatea lor, în raport cu aceea pe care au avut-o în anul precedent, nici inceta producţia sau activitatea ori refuza reluarea ei, decât cu aprobarea prealabilă a Ministerului Industriei şi Comerţului.Întreprinderile private nu vor putea refuza mărirea producţiei sau intensificarea activităţii dacă acestea au fost cerute de Ministerul Industriei şi Comerţului. +  Articolul 16Ministerul Industriei şi Comerţului, Ministerul Minelor şi Petrolului sau Subsecretariatul de Stat al Aprovizionarii şi cel al Producţiei de Război sînt în drept a obliga prin deciziuni pe producători sau întreprinderile private de orice fel, ca într'un anumit termen sa încheie contracte de cultura sau aprovizionare pentru procurarea de produse sau mărfuri şi sa avanseze aconturile uzuale.Condiţiunile şi preţurile contractelor se vor fixa potrivit dispoziţiunilor art. 5 din prezenta lege, în cazul preţurilor şi contractelor de cultura luându-se şi avizul Ministerului Agriculturii şi Domeniilor.Institutiunile publice vor putea fi însărcinate sa inchee contracte de cultura sau aprovizionare cu consimţămîntul autorităţii tutelare.Ministerele Industriei şi Comerţului, Minelor şi Petrolului sau Subsecretariatul de Stat al Aprovizionarii şi cel al Producţiei de Război, vor putea da mandat institutiunilor controlate de Stat, sa cumpere în limita sumelor ce li se vor pune la dispoziţie de Ministerul Finanţelor, produse şi mărfuri indigene sau străine, care se vor stoca sau revinde în termenele ori în condiţiunile ce se vor hotărî. +  Capitolul IV Infracţiuni şi pedepse +  Secţiunea I Infracţiuni avînd de obiect fapte prin care se contravine la măsurile luate pentru organizarea controlului producţiei, industriei şi comerţului +  Articolul 17Comite delictul de nerespectarea măsurilor luate pentru control industriasii, meseriaşii şi comercianţii care:1. Fac comerţ sau exercita o industrie în mod clandestin, fără un sediu real sau fără înmatricularea în registrul comerţului dela oficiul Camerei de comerţ şi de industrie în circumscripţia căruia se afla acel sediu, iar pentru comercianţii ambulanti fără îndeplinirea condiţiunilor cerute de legea pentru comerţul ambulant2. Nu afişează în mod vizibil pe fatada localului întreprinderii, a magazinului sau a atelierului firma întreprinderii sau a meseriei, iar în cazul societăţilor comerciale nu poseda în localul de desfacere şi un certificat al oficiului registrului comerţului, în care să se indice persoanele fizice însărcinate cu direcţiunea, administrarea şi reprezentarea societăţii, precum şi numele directorului sau a conducătorului localului. +  Articolul 18Comit delictul de nerespectarea măsurilor luate pentru documentarea consumatorilor, comercianţii, industriasii, meseriaşii şi cei ce prestează servicii sau fac locatiuni de bunuri ori servicii cari:1. Nu afişează pe o lista în magazin sau atelier, preţul produselor, mărfurilor sau tariful prestatiunilor, ori locatiunii de bunuri şi servicii şi nu eticheteaza în mod vizibil în magazin, atelier şi vitrina, iar pentru transporturi, pe însuşi vehiculul, preţul mărfurilor, produselor şi tariful prestatiunilor ori al locutiunii de bunuri sau servicii, cu toate elementele prevăzute de legile şi deciziunile care reglementează circulaţia mărfurilor şi fixarea preţurilor.2. Nu afişează în mod vizibil în magazin un tablou de felul mărfurilor depozitate în afară magazinului.3. Nu expun la loc vizibil, în birouri şi în depozitele de desfacere ale fabricilor lor, un catalog al preţurilor curente, semnat de persoanele care angajează în mod valabil întreprinderea.4. Nu expun la loc vizibil, în birouri şi în depozitele de desfacere ale fabricilor şi în condiţiunile de mai jos, un tablou al mărfurilor fabricate purtînd semnatura persoanelor care angajează în mod valabil întreprinderea. Tabloul se va întocmi şi afişa la data de 1 şi 16 ale fiecărei luni şi va rămîne afişat pînă la afişarea tabloului următor. +  Articolul 19Comit delictul de nerespectarea măsurilor luate pentru verificarea preţurilor toţi cei prevăzuţi în art. 1 din prezenta lege, cu excepţia comercianţilor ambulanti şi consumatorilor care:1. Nu eliberează note semnate pentru vînzările pînă la lei 10.000, de produse sau mărfuri alimentare şi pînă la 30.000 lei pentru vânzări de alte produse şi mărfuri, ori pentru prestaţiuni sau locatiuni de bunuri şi servicii sau nu eliberează facturi pentru produse, mărfuri şi prestaţiuni ori locatiuni de bunuri şi servicii al căror preţ depăşeşte aceste sume.2. Nu precizează în notele şi copiile acestora pentru vânzări: natura, cantitatea, preţul pe unitate şi în total al mărfii vândute şi data vânzării, precum şi data şi ora expeditiei mărfii, cînd legile fiscale prevăd aceasta obligaţiune, iar pentru prestaţiunile ori locatiunile de bunuri şi servicii: felul prestaţiunii, preţul şi data încasării acestuia.3. Nu precizează în facturi şi în copiile acestora pentru vânzări: firma vânzătorului şi actul sau de identitate, domiciliul sau sediul acestuia, precum şi numărul de înregistrare în registrul comerţului a firmei lui, firma cumpărătorului, domiciliul sau sediul acestuia, denumirea uzuală, felul şi cantitatea mărfii vândute, preţul unitar, preţul total al vânzării şi data, precum şi orice alte menţiuni cerute de legea sau de deciziunile care reglementează circulaţia mărfurilor şi fixarea preţurilor, iar pentru prestaţiunile ori locatiunile de bunuri şi servicii: numele şi pronumele sau firma şi domiciliul ori sediul aceluia care a efectuat prestatiunea şi locaţiunea, numărul de înregistrare al firmei, dacă aceasta ar fi înscrisă, felul operaţiunii, preţul, data, numele, pronumele sau firma ori domiciliul sau sediul clientului.4. Nu prezintă, la cerere, copiile de note şi facturi sau orice registre, sau nu au la sediul întreprinderii, copiile notelor sau facturilor, sau ori căror registre obligatorii necesare efectuării controlului, inclusiv registrul unic de control, prezentarea lor urmând a fi facuta chiar în lipsa patronului, administratorului sau directorului întreprinderii, de înlocuitorii acestora. +  Articolul 20Comit de asemenea delictul de nerespectarea măsurilor luate pentru controlul preţurilor acei care cumpara sau importa, cu intenţia de a vinde, lucra sau transforma produse sau mărfuri, fără factura. +  Articolul 21Comit delictul de înşelăciune în comerţ acei care:1. Produc cu lipsa la cantar sau măsurătoare, mărfuri sau produse avînd greutatea sau măsura stabilită de autoritatea în drept potrivit legilor în vigoare, deciziunilor, ordonanţelor sau uzantelor.2. Expun cu ştiinţa spre vânzare asemenea mărfuri sau produse.3. Vand cu lipsa la cantar sau măsurătoare orice fel de produse sau mărfuri.4. Falsifica ori substitue mărfuri sau produse.5. Expun spre vânzare cu buna ştiinţa mărfuri sau produse falsificate sau substituite.6. Predau produse ori mărfuri de alta origina fabricaţie ori calitate, de cat aceia pe care declarasera ca o au, iar cumpărătorul convenise sa o cumpere. +  Articolul 22În fracţiunile din aceasta secţiune se pedepsesc cu închisoare corecţională dela 3 luni la 4 ani şi cu amendă dela 50.000 lei la 1.000.000 lei. +  Secţiunea II Infracţiuni avînd drept obiect oferirea sau obţinerea unui preţ de specula ilicită +  Articolul 23Comit delictul de specula ilicită acei prevăzuţi în articolul 1, litera a, pînă la litera h inclusiv, care:1. Pretind, oferă, sau accepta, pentru produse, mărfuri, locatiuni de bunuri sau servicii, un preţ care: a) Este superior preţurilor maximale stabilite de autorităţile în drept, potrivit legilor în vigoare, prin deciziuni, ordonanţe, mercuriale sau liste de preţuri vizate ori aprobate sau stabilite în orice mod de autoritatea competentă. b) Cuprinde un beneficiu superior celui ingaduit de legile în vigoare sau deciziunile date în temeiul lor.2. Pretind, oferă sau accepta un preţ inferior preţurilor minimale stabilite de autorităţile în drept, potrivit legilor, deciziunilor, ordonanţelor, mercurialelor sau listelor de preţuri arătate mai sus.3. Pretind, oferă sau accepta preţuri superioare sau inferioare preţurilor fixe stabilite de autorităţile în drept, potrivit legilor, deciziunilor, ordonanţelor, sau listelor de preţuri arătate mai sus, pentru mărfuri, produse şi prestaţii, ori locatiuni de bunuri sau servicii indiferent dacă sînt monopolizate sau nu.4. Acei care prin mijloace de orice fel, provoacă urcarea preţurilor la produse sau mărfuri.Consumatorii care au comis vreuna din infracţiunile de mai sus, sînt apăraţi de pedeapsa dacă denunta delictul comis mai înainte de începerea cercetărilor. +  Articolul 24Comit delictul de etichetare a unui preţ ilegal acei prevăzuţi în art. 1, litera a-g inclusiv care:Eticheteaza, afişează sau marcheaza pentru produse sau pentru mărfuri un preţ care: a) Este superior acelui maximal stabilit de autoritatea în drept, potrivit legilor în vigoare prin deciziuni, ordonanţe, mercuriale, sau liste de preţuri vizate, ori aprobate sau stabilite în orice alt mod de autoritatea competentă; b) Cuprinde un beneficiu superior acelui ingaduit de legile în vigoare sau deciziunile date în temeiul acestora; c) Nu este aprobat de autoritatea competentă, potrivit legilor sau deciziunilor în vigoare. +  Articolul 25Infracţiunile prevăzute în aceasta secţiune se pedepsesc cu închisoare corecţională dela 1-12 ani şi amenda dela 50.000 la 5.000.000 lei.Tentativa la infracţiunile prevăzute în prezenta secţiune, se pedepseşte ca şi infracţiunea consumată. +  Secţiunea III Infracţiuni avînd drept obiect fapte prin care se contravine la măsurile luate pentru organizarea economiei naţionale +  Articolul 26Comit delictul de sabotare a măsurilor luate pentru informarea autorităţilor:1. Toţi cei prevăzuţi în articolul 1, care nu trimet sau nu răspund în termenele stabilite, la anchetele sau cererile de date şi informaţiuni făcute de Ministerul Industriei şi Comerţului, sau de autorităţile prevăzute de legea de faţa, ori nu depun situaţiile, actele sau mostrele de produse ori mărfuri cerute de toate aceste autorităţi, în termenele sau în modul stabilit de ele precum şi cei care cu buna ştiinţa dau raspunsuri neconforme cu realitatea.2. Acei care nu declara în termenele stabilite prin legi, regulamente sau deciziuni produse sau mărfuri blocate ori rechizitionabile.3. Creditorii şi debitorii care nu declara în condiţiunile art. 3, contractele de gaj încheiate cu persoanele menţionate în acel articol sau schimbările intervenite cu privire la obiectul gajului sau la locul lui de depozitare. +  Articolul 27Comit delictul de sabotare a măsurilor luate pentru dirijarea economiei naţionale:1. Acei care nesocotesc măsurile pentru dirijarea, limitarea şi controlul producţiei, circulaţiei, distribuţiei şi consumatiei mărfurilor şi produselor, luate de autorităţile prevăzute în art. 5 sau de cele în drept a da ordonanţe, în materiile care nu fac obiectul unei reglementări pe cale de lege, dacă faptele săvîrşite nu sînt altfel calificate prin prezenta lege.2. Industriasii care nu prezintă la cererea Ministerului Industriei şi Comerţului, a Subsecretariatului de Stat al Aprovizionarii sau a Subsecretariatului Producţiei de Război, un program de activitate anuală sau prezintă un program neconform cu realitatea.3. Acei care refuza să facă aprovizionarile cerute de Stat.4. Consumatorii care fac aprovizionari de mărfuri sau alimente în cantităţi ce depăşesc trebuinţele unui consum normal uzual, sau superioare celor ingaduite prin legi sau deciziuni.5. Acei care nu respecta măsurile luate pentru reglementarea salariilor muncitorilor şi funcţionarilor particulari.6. Acei care nu respecta deciziunile de blocare sau rechizitionare de mărfuri sau produse, mijloace de transport, silozuri, magazii şi orice alte imobile necesare pentru depozitarea şi conservarea diferitelor produse, mărfuri sau instalaţii.7. Acei care împiedica în orice mod agenţii constatatori a efectua controlul sau încheia procese-verbale de constatare.8. Industriasii care nu executa programul de lucrări anuale aprobat sau cerut de Ministerul Industriei şi Comerţului, de Ministerul Minelor şi Petrolului, de Subsecretariatul Producţiei de Război sau de Subsecretariatul de Stat al Aprovizionarii.9. Industriasii şi comercianţii care încetează sau micşorează producţia sau activitatea lor în raport cu aceea pe care au avut-o în anul precedent, fără prealabilă aprobare a Ministerului Industriei şi Comerţului.10. Industriasii şi comercianţii care fără o legitima împiedicare, refuza executarea dispoziţiunilor luate conform art. 15, pentru mărirea producţiei sau intensificarea activităţii.11. Acei care nesocotesc măsurile luate cu privire la standardizarea produselor şi circulaţia ori distribuţia acestora.12. Industriasii şi comercianţii care refuza a vinde în cantităţi normale sau în cantităţile stabilite de autorităţile în drept, din produsele sau mărfurile ce deţin, chiar dacă sînt monopolizate, precum şi cei care nu respecta ordinea de preferinta stabilită prin legi pentru cumpărători.13. Industriasii şi comercianţii care refuza a ridica sau a pune în desfacere cotele de produse sau mărfuri repartizate lor.14. Industriasii şi comercianţii care dau alta destinaţie mărfurilor sau produselor încredinţate spre aprovizionare sau distribuire.15. Acei care, în orice mod, vand, cumpara, convin sau admit vînzarea fără cartela a unor produse sau mărfuri rationalizate.16. Acei care plasmuesc sau falsifica facturile sau orice fel de cartela sau bonuri de produse ori mărfuri sau se folosesc de cu buna ştiinţa de ele.17. Acei care deţin mărfuri pe care nu le pot justifica decât cu facturi provenind dela un vînzător fără firma legal înscrisă sau care nu se poate identifica. +  Articolul 28Infracţiunile prevăzute în aceasta secţiune se pedepsesc cu închisoare corecţională dela 4-12 ani şi cu amendă dela 100.000 la 20.000.000 lei. +  Secţiunea IV Infracţiuni avînd drept obiect fapte prin care se saboteaza economia naţionala +  Articolul 29Comit crima de sabotaj a economiei naţionale:1. Acei care cu ştiinţa nu predau, dosesc, distrug sau denatureaza produse sau mărfuri blocate, rechizitionabile sau monopolizate.2. Acei care denatureaza cu ştiinţa, distrug sau dosesc produse sau mărfuri.3. Acei care prin orice mijloace, provoacă o urcare a preţurilor într'un mod susceptibil de a alarma piaţa comercială. +  Articolul 30Comit, de asemenea, crima de sabotare a economiei naţionale prin scoaterea din circulaţie a mărfurilor şi produselor, comercianţii şi industriasii care avînd mărfuri sau produse, chiar monopolizate, în cantităţi mari, le oferă spre vânzare în cantităţi vadit disproportionate în raport cu cererea pietii, sau prin acte juridice fictive, creează o indisponibilitate a mărfii. +  Articolul 31Infracţiunile prevăzute în prezenta secţiune se pedepsesc după cum urmează: a) Pentru mărfuri şi produse pînă la valoarea de 10.000.000 lei exclusiv, cu munca silnica dela 5-20 ani şi cu amendă dela 100.000 lei la 50.000.000 lei. Cînd mărfurile deţinute vor fi de generală şi stricta necesitate sau mărfuri de curenta întrebuinţare, faptul constitue o circumstanţă agravantă judecătorească; b) Pentru mărfuri şi produse de peste 10.000.000 lei, după următoarele distinctiuni: +  Secţiunea V Pedepse complimentare +  Articolul 32Odată cu pronuntarea unei condamnări definitive, pentru vreuna din infracţiunile prevăzute la art. 18-30 inclusiv, din legea de faţa, instanţa este obligată sa ordone afişarea şi publicarea în ziare a pedepsei aplicate. Ziarele sînt obligate a primi şi face aceste publicaţiuni. Afişarea se va executa în comunele urbane prin organele poliţieneşti, iar în cele rurale prin postul de jandarmi respectiv, sub sancţiunea disciplinară.Afişarea va dura timp de doua luni şi se va face la loc vizibil, pe vitrina, în birourile de comenzi şi localul de desfacere, sau în lipsa acestora, la domiciliu.Dimensiunile şi cuprinsul afisului se stabilesc prin deciziune, de Ministerul Industrie şi Comerţului, Comisariatul General al Preţurilor.Refuzul afişării sau distrugerea afisului se pedepsesc cu închisoare corecţională dela 1-5 ani.Infracţiunea este de competenţa instanţei care a ordonat afişarea şi se judeca după procedura prevăzută de capitolul VII.În vederea aplicării, grefele tuturor instanţelor sînt obligate, sub sancţiune disciplinară, sa înainteze, în termen de 24 ore dela redactarea hotărîrii, câte o copie de pe dispozitivul ei, în Bucureşti şi judeţul Ilfov, Ministerului Industriei şi Comerţului - Comisariatul General al Preţurilor - iar în celelalte judeţe, Oficiului economic judeţean de aprovizionare şi control şi organelor de control cetatenesc din localitatea unde trebuie să se facă afişarea.Ministerul Industriei şi Comerţului, oficiile economice judeţene şi organele de control cetatenesc vor îngriji ca aceste dispoziţii să fie publicate în termen de 5 zile dela primire, prin rotaţie, în câte doua din cele mai răspândite ziare locale.Publicaţia se va face în mod gratuit, sub sancţiunea unei amenzi de 50.000 lei pentru redactorul responsabil al ziarului.Infracţiunea este de competenţa instanţei care a ordonat publicarea şi se judeca după procedura prevăzută la capitolul VII. +  Secţiunea VI Confiscarea mărfurilor +  Articolul 33Mărfurile sau produsele care au făcut obiectul infracţiunilor prevăzute de art. 17. punctul 1; art. 18, punctul 4; art. 27, punctele 11, 15 şi 16, vor putea fi considerate corp delict şi supuse confiscării prin hotărîrea de condamnare.Mărfurile sau produsele care au făcut obiectul infracţiunilor prevăzute de art. 18, punctul 2; art. 20, art. 21, art. 23, art. 26, punctele 2 şi 3; art. 27, punctele 4, 12 şi 14; art. 29, vor fi în mod obligatoriu considerate corp delict şi confiscate prin hotărîrea de condamnare. +  Capitolul V Sancţiuni administrative +  Articolul 34Independent de sancţiunile judecătoreşti se mai pot aplica acelor care comit infracţiuni la dispoziţiunile prezentei legi, următoarele sancţiuni administrative:1. Retragerea dreptului la avantajele legii pentru încurajarea industriei naţionale.2. Reducerea sau suprimarea cotelor de materii prime, produse semifabricate sau fabricate.3. Ridicarea pe termen de 6 luni la 2 ani a dreptului de a exercita comerţul, industria sau meseria.4. Numirea la conducerea întreprinderii industriale sau comerciale a unui administrator care va funcţiona în sarcina întreprinderii şi ale cărui atributiuni vor fi stabilite de către Ministerul Industriei şi Comerţului.5. Rechizitionarea întreprinderii.6. Radierea firmei din registrul comerţului.Sancţiunile prevăzute în articolul de faţa se vor aplica de Ministerul Industriei şi Comerţului, prin deciziune publicara în Monitorul Oficial, după ce va fi intervenit în cauza o hotărîre judecătorească definitivă de condamnare.În ceea ce priveşte sancţiunile dela punctele: 1, 2, 3 şi 4 ele se vor putea aplica în mod independent şi anterior intervenirii vreunei hotărîri judecătoreşti.Aceste sancţiuni pot fi aplicate fără se tine seama de ordinea enumerării lor, precum şi în mod cumulativ. +  Capitolul VI Concurs de infracţiuni, recidiva, circumstanţe atenuante şi amenzi civile +  Articolul 35În caz de concurs de infracţiuni, instanţa va aplica o singura pedeapsa şi anume aceea prevăzută pentru infracţiunea cea mai grava, care va putea fi sporită în cazul pedepsei privative de libertate, cu un plus pînă la 5 ani. +  Articolul 36Sînt consideraţi în recidiva acei care, după rămânerea definitivă a hotărîrii, prin care au fost condamnaţi la plata unei amenzi, după executarea unei pedepse privative de libertate, aplicată pentru delictele prevăzute în legea de faţa, sau după graţiere, vor săvârşi o noua infracţiune la prezenta lege.În caz de recidiva dela delict la delict sau dela crima la delict, se va aplica cel puţin indoitul minimului pedepsei, prevăzută de prezenta lege pentru noua infracţiune şi în orice caz minimum o luna închisoare corecţională.În caz de recidiva dela crima la crima sau dela delict la crima, minimum pedepsei va fi de 5 luni închisoare corecţională.Dispoziţiunile referitoare la recidiva, în materie de delict, din art. 113, 114, 117 şi 119 din codul penal, se aplică şi în aceste cazuri. +  Articolul 37Cînd instanţa constata în favoarea infractorului circumstanţe atenuante, pedeapsa se va putea reduce în modul următor:În caz de delict, pedeapsa se va putea cobori pînă la minimum amenzii, prevăzută pentru acel delict şi minimum o luna închisoare corecţională, iar în caz de crima, pînă la minimum doua luni închisoare corecţională, afară de cazul cînd legea prevede pedeapsa cu munca silnica, şi cînd nu se va putea pronunţa o pedeapsă mai mica de 5 ani munca silnica.În caz de recidiva dela delict la delict sau dela crima la delict prin aplicarea circumstanţelor atenuante, nu se va putea reduce pedeapsa sub minimum 6 luni închisoare corecţională, în afară de cazul cînd prima sau următoarea infracţiune face parte din cele prevazuse în secţia I-a a prezentei legi, în care caz minimum va putea fi 50.000 lei amenda.În caz de recidiva dela crima la crima sau dela delict la crima, prin aplicarea circumstanţelor atenuante, pedeapsa nu va putea fi redusă sub un an închisoare corecţională, afară de cazul cînd crima este pedepsita de lege cu munca silnica, în care caz pedeapsa minima va fi de 10 ani munca silnica. +  Articolul 38Executarea pedepselor pronunţate în temeiul prezentei legi, nu se poate suspenda, conform art. 65 din codul penal. +  Articolul 39Dacă infracţiunile prevăzute în prezentul decret-lege au fost săvîrşite de cei însărcinaţi, în virtutea oricărui titlu, cu direcţiunea, administrarea sau reprezentarea unei societăţi, sau de orice al prepus al societăţii, în afară de pedepsele personale ce se vor aplica acestor infractori, în conformitate cu aplicarea prezentei legi, societăţile vor fi condamnate prin aceeaşi hotărîre la o amenda civilă dela lei 50.000 la lei 50.000.000, iar în cazurile prevăzute de lege, se va pronunţa şi confiscarea mărfurilor întreprinderii comerciale sau industriale care au făcut obiectul infracţiunii.În caz de repetarea situaţiunii prevăzută în alineatul precedent, amenda aplicată societăţilor se va dubla. +  Articolul 40Instigatorii la săvîrşirea infracţiunilor prevăzute în prezenta lege, se pedepsesc ca şi autorii.Complicilor li se aplică pedeapsa prevăzută de lege, pentru fiecare caz în parte, ca şi autorilor.Prepusiii cu orice titlu, salariaţi sau nesalariati care comit vreuna din infracţiunile prevăzute în prezenta lege, în localul întreprinderii sau în magazinele de desfacere, vor fi pedepsiţi ca autori ai infracţiunii.În cazul cînd vor dovedi însă ca au săvârşit faptul după indicatiunile patronului, ei vor fi socotiţi şi pedepsiţi ca fiind complici ai acestuia.Vînzătorii salariaţi sau nesalariati vor fi socotiţi ca fiind complici şi în cazul, în care se va dovedi ca au înlesnit sau au ajutat pe patron, cu intentiune, la comiterea infracţiunii.Patronii vor putea fi socotiţi ca instigatori la infracţiunile săvîrşite în întreprinderea sau magazinul lor, de persoanele prevăzute în alineatul 3 şi ca autori în cazul alineatului 4. Ei nu vor fi apăraţi de pedeapsa decât dacă vor dovedi ca în momentul săvîrşirii infracţiunii se aflau sub arme sau în vreun caz de împiedicare obiectivă şi absolută de a exercita profesiunea lor, datorită unei cauze care nu putea fi nici prevăzută nici înlăturată. +  Articolul 41Executarea pedepselor pronunţate împotriva patronilor se va suspenda dacă, mai înainte de terminarea lor, se va fi deschis acţiune publică împotriva prepuşilor ce au săvârşit materialmente infracţiunea, pentru vreun delict de furt, înşelăciune, gestiune frauduloasă, sau abuz de încredere, comis prin acelaşi fapt în paguba patronului ori se va fi dat de către organele Ministerului Muncii, aviz de concediere a prepuşilor, pentru culpa grava, decurgînd din aceleaşi fapte, cînd acestea vor consta în refuzul de vânzare de mărfuri din iniţiativa proprie.În caz de condamnare definitivă şi de respingerea plângerii pentru concediere nejustificată, sau de neînregistrarea ei, în decurs de o luna dela data concedierii, patronul va fi definitiv aparat de pedeapsa.Hotărîrea de achitare şi suspendarea executării se va pronunţa de instanţa care a dat hotărîre condamnatoare şi care va judeca în camera de consiliu fără prezenta obilgatorie a părţilor, dar în asistenţa Ministerului Public.Dacă prepusul va fi achitat, ori plângerea lui în contra concedierii va fi primită în justiţie, condamnarea patronului se va executa de îndată prin organele parchetului care va tine executarea în evidenta.Patronii care vor fi dovediţi ca au reangajat sub orice formă, pe prepuşii concediati, în condiţiunile de mai sus, savarsesc delictul de inducere în eroare a justiţiei şi se pedepsesc cu închisoare corecţională dela un an la 5 ani.Judecarea acestor infracţiuni este de competenţa instanţelor speciale prevăzute de art. 55 din prezenta lege şi se va urma după normele de procedura prevăzute în textele respective. +  Capitolul VII Constatarea şi judecarea infracţiunilor +  Articolul 42Constatarea infracţiunilor pedepsite de legea de faţa se va putea face:1. În limitele circumscripţiei teritoriale a instanţei pe lîngă care funcţionează, sau cu delegaţia Ministerului Justiţiei pentru a instrumenta şi în alte circumscripţii, de membrii de orice grad ai corpului judecătoresc.2. Pe întreg cuprinsul tarii de către delegaţii propuşi de oficiile înfiinţate prin legi speciale, în limita sectorului economic respectiv, cu prealabilă aprobare a Comisariatului General al Preţurilor.3. În limitele competentei lor teritoriale de către: a) Inspectorii administrativi, prefectii sau subprefectii, pretorii, primării, ajutorii de primari, secretarii şi inspectorii comunali ai municipiilor şi comunelor urbane, precum şi de notarii comunelor rurale; b) Inspectorii sanitari, inspectorii veterinari, medicii umani şi medicii veterinari de judeţe, de circumscripţii, de plasa şi de spital; c) Directorii de siguranţă, prefectii de poliţie, inspectorii poliţieneşti, chestorii şi secretarii de chestura, şefii de poliţie, comisarii-şefi, comisarii, ofiţerii de jandarmi şi şefii de secţie; d) Verificatorii de măsuri şi greutăţi; e) Inspectorii de muncă numai în ceea ce priveşte infracţiunile privitoare la salarizare; f) Inspectorii de control la specula, împuterniciţi prin decizii, conform legii pentru organizarea corpului de control al Comisariatului General al Preţurilor; g) Organele de control cetatenesc, conform legii lor de înfiinţare şi regulamentului de organizare şi funcţionare; h) Şeful parchetului tribunalului civil va putea da delegaţiune de a constata infracţiunile la legea de faţa şi ajutorilor de comisari. +  Articolul 43Descinderile la domiciliu, în vederea constatării infracţiunilor se vor face potrivit dispoziţiunilor art. 208 şi următorul din codul de procedura penală, cu excepţiunea acelor efectuate de membrii corpului judecătoresc şi de conducătorul Directiunii Controlului din Comisariatul General al Preţurilor, care se vor putea face fără autorizaţia judecătorului de instrucţie. +  Articolul 44Ofiţerii de poliţie judiciară şi agenţii forţei publice sînt obligaţi a da concursul lor, imediat, la cererea organelor arătate în articolele de mai sus, sub pedeapsa prevăzută de codul penal, pentru refuzul de serviciu legalmente datorat. +  Articolul 45În caz de ultragiu, dresarea procesului-verbal de constatare se va putea face de oricare din organele prevăzute de art. 42.Actele dresate se vor inainta parchetului, care va proceda conform dispoziţiunilor art. 224 şi următoarele din codul de procedura penală. +  Articolul 46Infracţiunile vor fi constatate printr'un proces-verbal.Procesul-verbal de constatarea infracţiunii trebuie să cuprindă:1. Anul, luna, ziua şi locul constatării infracţiunii, ziua şi locul dresarii procesului-verbal.2. Numele, pronumele şi calitatea agenţilor competenţi şi numărul delegaţiei pentru inspectorii şi controlorii de specula, prevăzuţi în art. 43, punctul f, care au constatat infracţiunea şi au încheiat procesul-verbal şi acelea ale persoanelor care eventual au asistat.3. Expunerea faptului care constitue infracţiunea, timpul şi locul în care a fost săvîrşită.4. Numele, pronumele şi domiciliul persoanei care a comis faptul, dacă este cunoscut.5. Cercetările făcute pentru descoperirea autorului, toate împrejurările inconjuratoare, depozitiile persoanelor care au cunoştinţa despre infracţiune, precum şi orice probe sau indicii care ar veni în sarcina celor presupusi culpabili sau ar servi la descoperirea lor.6. Declaraţia infractorului ori menţiunea refuzului sau a imposibilităţii materiale de a o da.Procesul-verbal trebuie semnat la sfîrşit - şi pe fiecare pagina - de agentul care l-a încheiat, precum şi de persoanele care eventual au asistat, inclusiv infractorul; dacă este cazul, va face menţiune de absenta, refuzul, nestiinta de carte, sau alta împrejurare ce a împiedicat semnarea lui de către acesta din urma.Procesul-verbal de constatarea infracţiunii face dovada pînă la înscrierea în fals, pentru constatările personale ale agentului instrumentator.Orice stersatura, corectare sau adăugire, facuta în conţinutul procesului-verbal, nu va fi luată în seama, decât numai dacă este confirmată de semnatura agentului care a dresat procesul-verbal.Modificările de mai sus, care nu schimba înţelesul frazei, rămîn valabile.Neîndeplinirea vreuneia din condiţiunile prevăzute la punctele 1, 2, 3 şi 4 nu atrage nulitatea procesului-verbal, dar da dreptul părţilor sa completeze sau sa combata procesul-verbal cu privire la menţiunea lipsa prin orice mijloace de proba.Neîndeplinirea celorlalte menţiuni nu influenţează asupra puterii lui probante.Înscrierea în fals nu suspenda judecarea procesului. Instanţa de fond va putea numai suspenda executarea hotărîrii, condiţionand aceasta suspendare de depunerea unei cauţiuni de minimum 50.000 lei, care se va putea fixa în folosul Statului, cînd înscrierea în fals va fi clasata definitiv.Odată cu încheierea procesului-verbal, agentul constatator, fie din proprie iniţiativă, fie la cererea infractorului sau acelor ce-l reprezintă, va putea sa ridice probe sau mostre din produsul ori marfa ce formează obiectul infracţiunii, în scop de analiza sau ca dovada în justiţie. +  Articolul 47Cu ocaziunea constatării faptului, agentul va consemna în procesul-verbal ce dreseaza, cînd infracţiunea este imputată unui mic comerciant sau meserias, gradul lui de instrucţiune, starea lui materială, posibilitatea pe care a avut-o de a se conformă dispoziţiunilor formale prevăzute de legi, precum şi orice elemente materiale din care să se poată deduce dacă faptul a fost comis cu buna ştiinţa, din neglijenţa sau este datorat unor altor împrejurări. +  Articolul 48Procesul-verbal de constatarea infracţiunii se va dresa, sub sancţiune disciplinară, în termen de 24 ore dela încheierea cercetărilor şi se va inainta de îndată parchetului pentru confirmare, dimpreuna cu eventualele mostre sau probe ridicate de agentul constatator. +  Articolul 49Parchetul primind procesul-verbal, va proceda, după cum urmează:Dacă va constata ca infracţiunea a fost comisă de vreunul din cei indicaţi în art. 47 şi ca potrivit împrejurărilor consemnate de agent, în conformitate cu acest text, nu ar fi cazul sa dea curs procesului-verbal, deoarece infracţiunea este datorită lipsei de pregătire a infractorului, unor formalităţi prevăzute de legi care n'au fost respectate din aceasta cauza, sau unor împrejurări de natura sa o scuze, va infirma procesul-verbal, în cazul cînd nu este vorba de recidiva.În aceste cazuri parchetul va da un avertisment banuitului, punându-i în vedere să între în legalitate.Dacă va confirma procesul-verbal, îl va trimite înaintea instanţei de judecată cu indicarea faptului, a calificării lui legale şi a persoanelor culpabile, menţionând starea de recidiva a infractorului, atunci cînd va fi cazul. Menţiunea parchetului cu privire la recidiva, face dovada pînă la proba contrarie, care se va face cu acte.Dacă apreciază ca cercetările nu sînt complete, parchetul le va continua printr'un membru al său, ori printr'un judecător de instrucţie, sau va restitui actele pentru completare organului care a făcut cercetarea sau constatarea.Dacă infracţiunea este de natura complicata trimite cauza judecătorului de instrucţie pentru instruire.Primele cercetări vor trebui încheiate în cel mult 15 zile, iar instructia nu va dura mai mult de 10 zile.Judecătorul de instrucţie, sesizat în condiţiunile alin. 4, va putea dispune deţinerea preventivă a inculpaţilor.Mandatul de arestare emis de judecătorul de instrucţie va fi supus confirmării tribunalului în condiţiunile prevăzute în codul de procedura penală.În toate infracţiunile parchetul, dacă confirma procesele-verbale, va putea emite împotriva infractorului, în condiţiunile art. 226 din codul de procedura penală şi în forma prevăzută de art. 256 din acelaşi cod, mandat de arestare şi va inainta pe infractor de îndată instanţei respective, spre a fi judecat în aceeaşi zi sau cel mai târziu în ziua următoare.În caz de recidiva şi în caz de crima, emiterea mandatului de arestare este obligatorie, indiferent de pedeapsa.Sesizarea instanţelor de judecată se face prin procese-verbale confirmate, rechizitorul parchetului, sau prin ordonanţa definitivă a judecătorului de instrucţie.În caz de clasare, reclamantul, Ministerul Industriei şi Comerţului sau Comisariatul General al Preţurilor, va putea sesiza direct instanţa, în termen de o luna dela comunicarea clasarii.Parchetul poate să-şi extindă rechizitorul în cursul instrucţiunii sau judecării procesului şi asupra altor persoane şi fapte în legătură cu cele ce se judeca.În procesele pendinte înaintea judecătoriilor de ocol, dosarul va fi înaintat în acest scop parchetului tribunalului respectiv. +  Articolul 50Dacă este cazul aplicării art. 56, litera d, din prezenta lege, instanţa respectiva va incunostiinta pe infractor printr'o adresa ce i se va comunică la domiciliul arătat în procesul-verbal, prin funcţionarii administrativi, poliţieneşti sau jandarmi, în conformitate cu dispoziţiunile art. 86 şi 87 din codul de procedura penală, despre faptul comis, data comiterii lui şi data procesului-verbal de constatare, calificarea legală a infracţiunii şi pedeapsa prevăzută de lege, prevăzându-se şi împrejurarea ca judecata se va urma de urgenta şi fără citarea părţilor, în termenul prevăzut mai jos.Un model al acestei adrese este anexat la finele legii de faţa, din care face parte integrantă.Primind dovada de comunicare, şeful instanţei sau inlocuitorul sau va dispune a fi ataşată la dosar şi va face personal menţiune pe însuşi procesul-verbal de constatare despre organul care a făcut comunicarea, cum şi de numărul şi data raportului privitor la îndeplinirea procedurii.Aceasta menţiune acoperă eventuala lipsa a dovezii de comunicare dela dosar.Preşedintele instanţei speciale, sau judecătorul de ocol, va fixa apoi termen de judecată, care nu poate fi mai scurt de 3 zile şi nici mai lung de 7 zile libere, dela sosirea dovezii, dispunând afişarea lui pe usa instanţei respective.Aceasta afişare tine loc de citare pentru toate părţile interesate care nu vor mai fi înştiinţate în niciun alt mod.Funcţionarul public care va da dovada de neglijenţa în îndeplinirea obligaţiunii impusa lui de alin. I-ul al acestui articol, se va pedepsi cu închisoare corecţională dela 6 luni la 3 ani şi cu amendă dela 20.000 lei la 100.000 lei. +  Articolul 51Instanţa specială nu va putea dispune punerea în libertate a inculpatului pînă la terminarea judecaţii. +  Secţiunea II Instanţa de judecată competenţa +  Articolul 52Toate delictele prevăzute în prezenta lege, dacă au fost constatate de un membru al Corpului judecătoresc, vor putea fi judecate de aceştia pe loc.Judecata se va urma, fie la faţa locului, fie la sediul circumscripţiei de poliţie, sau primăriei respective.Persoanele prevăzute la alin. 1, vor pronunţa de îndată dispozitivul hotărîrii, enuntand faptele de care invinuitul s'a făcut vinovat şi pedeapsa şi vor încheia totodată un proces-verbal de judecată, în care se vor consemna: identitatea inculpatului, domiciliul acestuia, faptele constatate, declaraţiunile făcute de inculpat, încadrarea legală a infracţiunii săvîrşite şi dispozitivul hotărîrii.Procesul-verbal de judecată se întocmeşte într'un singur exemplar, în termen de 24 ore dela judecata şi se va inainta în acelaşi termen direct de magistratul care a instrumentat sau prin mijlocirea primăriei comunei unde s'a săvârşit infracţiunea, instanţelor competente pentru formarea dosarului şi pentru executarea lui. +  Articolul 53Infracţiunile prevăzute de capitolul IV, secţiunea I-a, se judeca de judecătorie, de urgenta şi cu precădere.Pentru Municipiul Bucureşti, ele se vor judeca de către Judecătoria III urbana, însă în caz de necesitate Ministerul Justiţiei, prin deciziune, poate desemna şi alte instanţe pentru judecarea unor asemenea infracţiuni; în celelalte municipii şi comune urbane resedinte de judeţ, unde exista mai multe judecătorii, infracţiunile se vor judeca de către judecătoria I urbana. +  Articolul 54Judecarea celorlalte infracţiuni se va face de către o instanţa specială de judecată care va funcţiona pe lîngă fiecare tribunal. La tribunale primul-preşedinte sau presedintei tribunalului va putea înfiinţa, după necesitate, una sau mai multe secţiuni ale instanţei speciale, desemnând magistraţii şi personalul care le vor compune.În timpul vacantelor şeful tribunalului va determina completele de judecată.Pentru judecarea crimelor completul va fi compus din trei magistraţi.Completul de judecată va fi format conform legii de organizare judecătorească.Supleanţii nu pot intră în compunerea instanţei speciale.Instanţa specială va putea judeca şi în afară orariului tribunalului. +  Articolul 55Competenţa teritorială a instanţelor prevăzute în art. 53 şi 54, este determinata de locul săvîrşirii infracţiunii.Instanţa specială prevăzută de art. 54 sau judecătoriile de ocol sînt competente sa judece delictele sau contravenţiile de drept comun conexe cu infracţiunile date în competenţa lor prin prezenta lege, precum şi pe coautorii, instigatorii, complicii, tainuitorii şi favorizatorii la infracţiunile prevăzute în legea de faţa, independent de calitatea persoanelor invinuite. +  Articolul 56Îndată ce judecătorul judecătoriei sau preşedintele instanţei speciale este sesizat în condiţiunile art. 50, va proceda într'unul din următoarele moduri: a) Pentru toate infracţiunile de competenţa judecătoriei, şeful instanţei sau magistratul care îi tine locul, dacă apreciază ca faptul este dovedit şi ca pedeapsa ce urmează a se aplică nu trebuie să fie mai mare de 3 luni închisoare sau pînă la 200.000 lei amenda, ori ambele pedepse, va pronunţa fără a mai cita părţile condamnarea inculpatului printr'o ordonanţa penală, punând în sarcina sa cheltuielile procesului, iar în cazurile determinate de lege se va ordonă şi confiscarea mărfurilor sau produselor care au făcut obiectul infracţiunii; b) În acelaşi mod va putea proceda preşedintele instanţei speciale de judecată sau magistratul care tine locul pentru toate delictele de competenţa instanţei speciale; c) Ordonanţe penale la ambele instanţe nu se dau în caz de recidiva; d) În toate celelalte cazuri, preşedintele instanţei speciale sau judecătorul judecătoriei fixează o zi de înfăţişare, conform dispoziţiunii art. 50, alin. 5, din prezenta lege. Grefa va afişa acest termen pe o tabla la usa instanţei. Aceasta afişare tine loc de citare a părţilor pentru toate termenele de judecată. +  Articolul 57Instanţele nu vor acorda mai mult de o amânare de 5 zile şi nici nu vor putea amana pronunţarea hotărîrii mai mult de 3 zile.Nu se acordă amânare pentru lipsa de apărare.Ministerul public va pune concluziuni în faţa instanţei speciale de judecată.Prin hotărîre se va statua asupra cheltuielilor penale şi despăgubirilor cerute de Stat.Hotărîrea judecătoriei sau instanţei speciale este executorie de îndată în cazul în care infractorul va fi condamnat la cel puţin 3 luni închisoare corecţională. +  Articolul 58Martorii audiati sub prestare de jurământ în cursul instrucţiei, nu vor mai fi citaţi în instanţa de judecată, afară de cazul ca instanţa, motivand special, găseşte la cererea uneia din părţi sau din oficiu, ca reaudierea lor este necesară, pentru a se dovedi împrejurări a căror concludenta este neindoelnica şi asupra cărora nu au fost întrebaţi la instrucţie.Martorii audiati la primele cercetări fără a presta jurământ, vor fi reaudiati de instanţa, afară de cazul cînd părţile primesc sa judece pe baza depozitiilor din dosarul primelor cercetări.Dacă la primul termen de înfăţişare nici una din părţi nu vor cere reaudierea unor astfel de martori, acordul este prezumat, iar depozitiile martorilor vor fi considerate câştigate cauzei, fără a se mai putea admite reaudierea lor, afară de cazurile prevăzute la alin. 1.Lipsa oricăreia din părţi prezuma consimţămîntul sau.Inculpatul care vrea să se servească de proba cu martori, va fi obligat să-i aducă cu sine la prima înfăţişare, sub pedeapsa decăderii.Instanţa va putea totuşi, cînd necesitatea probei va reieşi din desbateri, sa acorde un termen în acest caz care nu va putea depăşi 5 zile.Statul va fi citat astfel:La judecătoriile de pace din comunele urbane neresedinte de judeţ şi comunele rurale prin pretorii respectivi; la judecătoriile de pace şi celelalte instanţe din comunele neresedinte de judeţ, prin contenciosul judeţean al Statului, iar la judecătoriile de pace, instanţele speciale şi Curtea de Apel din Bucureşti, prin Ministerul Industriei şi Comerţului, Comisariatul General al Preţurilor, care va utiliza serviciile de contencios ale Subsecretariatului de Stat al Aprovizionarii. +  Secţiunea III Căile de atac +  Articolul 59Procesele-verbale de judecare pe loc şi cărţile de judecată pronunţate de judecătorie se dau cu drept de recurs la instanţa specială de pe lîngă tribunalul respectiv.Recursul nu este admisibil dacă nu va fi însoţit la înregistrare de recipisa constatând consemnarea integrală a amenzii pronunţate, în caz de condamnare numai la amenda.Termenul de recurs pentru condamnat şi pentru partea civilă este de 5 zile libere dela pronunţare atît pentru cei prezenţi cat şi pentru cei lipsa.Hotărîrile judecătoreşti, sub sancţiunile disciplinare se vor inainta Parchetului în termen de cel mult 7 zile împreună cu dosarul respectiv în vederea exercitării dreptului de recurs.Aceasta se va exercita în termen de 5 zile dela primirea dosarului.Instanţa specială va fixa termen pentru judecarea recursului în cel mult 5 zile dela primirea lui şi în caz de casare, va evoca fondul în tot sau în parte, după cum a fost pronunţată casarea.Hotărîrea se va redacta în 5 zile dela pronunţare. +  Articolul 60Ordonanţele penale pronunţate de judecătorul judecătoriei sau de preşedintele instanţei special, în temeiul art. 56, alineatele a şi b, se vor afişa în extras la usa instanţei şi comunică în copie Comisariatului General al Preţurilor şi Parchetului local, iar în provincie Oficiului economic judeţean de aprovizionare şi control şi părţilor civile. Parchetul şi inculpatul vor putea face opoziţie, ultimul în 5 zile dela afişare iar ceilalţi în acelaşi termen dela comunicare.Opoziţia se va prezenta personal sau prin procurator, iar magistratul nu va fixa termen de înfăţişare, sub sancţiune disciplinară, decât dacă i se prezintă recipisa de consemnare integrală a amenzii pronunţate sau în cazul unei condamnări la închisoare, recipisa de consemnare a unei cauţiuni ce se va fixa prin chiar ordonanţa penală şi care nu poate fi mai mica de 50.000 lei.Termenul de înfăţişare se va da întotdeauna în cunoştinţa oponentului care nu va mai fi citat în tot cursul judecaţii.Opoziţia în contra ordonanţei penale a judecătorului de ocol, se va judeca de către judecătorul judecătoriei.Opoziţia în contra ordonanţei penale a preşedintelui instanţei speciale se va judeca de completul acestei instanţe. Magistratul care a pronunţat ordonanţa va putea participa la judecarea opoziţiei. +  Articolul 61Hotărîrile instanţei speciale de pe lîngă tribunal vor fi date cu drept de recurs în termen de 5 zile libere dela pronunţare atît pentru părţile prezente cat şi pentru cele lipsa, la Curtea de apel din circumscripţia căreia face parte tribunalul.Recursul se va judeca cu precădere în cel mult 15 zile dela primire. La Curţile de apel cu mai multe secţiuni, recursurile vor fi judecate de către secţiunile investite cu judecarea crimelor. La Curtea de Apel din Bucureşti, secţiunile VIII-a şi IX-a vor putea judeca aceste recursuri şi în afară orelor fixate pentru judecarea celorlalte procese. +  Articolul 62Recursul prevăzut de art. 59 şi 61 se declara la grefa instanţei de fond sau, în caz de judecată pe loc, la grefa instanţei unde a fost înaintat procesul-verbal de judecată care îl va inainta imediat instanţei competente împreună cu dosarul.Recursul va fi motivat şi desvoltat odată cu cererea de recurs sau printr'un memoriu deosebit, depus de instanţa de casare, cu cel mult 2 zile înaintea termenului de judecată. Orice depunere ulterioară este socotită tardivă.Motivele de casare se vor depune în trei exemplare, sub sancţiunea considerarii recursului ca nemotivat.Se poate face recurs pentru următoarele cazuri de nulitate:1. Cînd hotărîrea a fost pronunţată de un număr de judecători mai mic decât acel cerut de lege, sau au luat parte în şedinţa judecătorii excluşi de art. 56 din codul de procedura penală sau de art. 54, alineatul 5 din prezenta lege.2. Cînd instanţa a judecat o infracţiune care intră în competenţa materială a altei instanţe, afară de cazul cînd instanţa specială a judecat o infracţiune de competinţa judecătoriei şi părţile prezente n'au cerut declinarea competintei.3. Cînd instanţa nu a motivat solutiunea data.4. Cînd instanţa nu s'a pronunţat asupra unui fapt imputat inculpatului sau asupra unui capăt de cerere sau de apărare de natura sa schimbe solutiunea procesului.5. Cînd prin hotărîre s'au pronunţat pedepse pentru faptele neprevăzute de lege, ori pedepse mai mari sau mai mici decât acele prevăzute de lege.6. Cînd faptul a fost greşit calificat, însă numai în cazul cînd pedeapsa aplicată depăşeşte limita pedepsei aplicabilă pentru calificarea pretinsa.7. Cînd inculpatul a fost definitiv judecat pentru acelaşi fapt, pentru care a fost condamnat, sau acesta nu mai putea fi condamnat din cauza prescripţiei, amnistiei, sau a unei alte cauze de stingere a acţiunii penale.8. Cînd în mod greşit a fost citat un infractor pentru motivul ca faptul săvârşit nu este prevăzut de lege, sau este acoperit de autoritatea lucrului judecat, prescripţie sau alta cauza de stingere a acţiunii penale.Odată cu petiţia de recurs şi sub sancţiunea nulităţii, recurentul este obligat să depună recipisa constatatoare ca a consemnat, în numerar, întreaga amenda, la care a fost condamnat în Bucureşti, la Cassa de Depuneri şi Consemnaţiuni, iar în celelalte municipii şi comune, la administraţia financiară sau perceptia fiscală.În cazul condamnării la închisoare, recurentul este obligat să se constitue prizonier cu 3 zile înaintea termenului fixat pentru judecarea recursului, sub sancţiunea anulării recursului.Pentru aceasta, recurentul se va prezenta instanţei care l-a judecat şi şeful acesteia, sau inlocuitorul sau, va emite mandatul de arestare, în doua exemplare, din care unul, rămîne la dosar şi se va inainta instanţei de recurs, iar celălalt se va inainta, împreună cu recurentul la penitenciarul respectiv, de unde se va lua adeverinta de incarcerare, care, de asemenea se va ataşa la dosar.Instanţa nu va putea elibera pe recurent, pînă la judecarea definitivă a recursului.Termenul fixat pentru judecarea recursului se afişează la usa instanţei de casare, cu cel puţin 3 zile libere înainte.Prin derogare dela art. 495, punctul 4, din codul de procedura penală, recursul Statului investeste instanţa de casare şi cu acţiunea penală, chiar dacă reprezentantul Statului nu a cerut despăgubiri civile. +  Capitolul VIII Executarea hotărîrilor +  Articolul 63Hotărîrile instanţelor de judecată definitive, se vor executa de îndată, chiar înainte de redactarea lor, pe temeiul dispozitivului pronunţat, în conformitate cu art. 327 şi 328, punctul 8, din codul de procedura penală.Amenzile civile, pronunţate în virtutea prezentei legi, se vor incasa potrivit dispoziţiunilor din codul de procedura fiscală.Amenzile penale se vor executa conform art. 54 din codul penal şi art. 526 din codul de procedura penală. Amenzile aplicate în temeiul prezentei legi, se vor depune de către condamnat la Cassa de Depuneri şi Consemnaţiuni, la administraţia financiară sau perceptia fiscală, pe numele şi la dispoziţia Ministerului de Justiţie iar recipisa de consemnare se va depune la instanţa care a judecat, iar în cazul judecării pe loc, la instanţa unde s'a trimis procesul-verbal de condamnare, fie direct, fie prin intermediul primăriei locale.Instanţa va inainta recipisa directiunii contabilităţii din Ministerul Justiţiei.În cazurile de judecată pe loc, dacă condamnatul nu depune amenda în termen de 24 ore dela primirea procesului-verbal de judecare, amenda neachitata se transforma de drept în închisoare, conform dispoziţiunilor codului penal şi codului de procedura penală.Pedepsele pronunţate se vor insera în cazierul judiciar. +  Articolul 64Instanţele de judecată vor comunică Comisariatului General al Preţurilor şi parchetelor locale, precum şi Camerelor de Comerţ şi Industrie respective, în prima zi a fiecărei luni, un tablou cu numele, pronumele şi domiciliul a celor definitiv condamnaţi, felul şi obiectul comerţului lor, natura infracţiunii, condamnatiunea şi instanţa care a pronunţat-o.Pe baza acestor tablouri, parchetele tribunalelor vor întocmi un registru alfabetic de toţi condamnaţii pentru infracţiuni la prezenta lege, care va servi la stabilirea stării de recidiva, în materie de specula şi sabotaj. +  Articolul 65Mărfurile supuse confiscării vor fi lăsate de agentul instrumentator, cu dresare de proces-verbal de predare în custodia infractorului sau a oricărei alte persoane gasita apta pentru aceasta, pînă la definitivarea confiscării.Înstrăinarea sau sustragerea acestor mărfuri atrage sancţiunile prevăzute de codul penal, pentru sustragere de sub sechestru.Mărfurile supuse stricăciunii sau cele rationalizate, dacă acestea din urma au fost dosite sau scoase din circulaţie, se vor preda economatelor, cooperativelor sau cantinelor muncitoresti sau ale funcţionarilor, dacă acestea le accepta de îndată prin îngrijirea organului care a constatat infracţiunea, economatele şi cooperativele urmând a le pune în vânzare. Din preţul realizat 15 la suta se va retine drept cheltuieli de manipulare, iar restul se va consemna potrivit alineatului penultim al prezentului articol.Mărfurile confiscate prin hotărîrea definitivă vor fi predate, în provincie, prin Oficiul economic judeţean de aprovizionare şi control, iar în Capitala şi în judeţul Ilfov, prin Oficiul central de control şi inspecţiuni, economatelor, cooperativelor sau cantinelor muncitoresti şi ale funcţionarilor, dacă acestea le accepta la preţurile legale în vigoare.Toate procesele-verbale de predare a mărfurilor confiscate, vor fi comunicate în copie Comisariatului General al Preţurilor.Mărfurile pe care economatele, cooperativele sau cantinele muncitoresti şi ale funcţionarilor le refuza, vor fi vândute în provincie, prin îngrijirea Oficiului economic judeţean de aprovizionare şi control, iar în Capitala şi în judeţul Ilfov, prin îngrijirea Oficiului central de inspecţiuni şi control, cărora li se va comunică în acest scop de către prima instanţa, extras de pe hotărîrea definitivă.Vânzarea se va face de urgenta, în locul şi la preţuri legale, cu asistenţa unui comisar de poliţie sau a şefului secţiei ori a postului de jandarmi respectiv, încheindu-se proces-verbal despre rezultatul vânzării, care se va inainta în provincie, Oficiului economic judeţean de aprovizionare şi control, iar în Capitala şi pentru judeţul Ilfov, Oficiului central de inspecţiuni şi control.Vânzarea se va face cu ridicată sau cu amănuntul, în conformitate cu legea circulaţiei mărfurilor, potrivit hotărîrii ce se va lua de către primul-preşedinte al tribunalului locului, cu avizul oficiului care executa vînzarea.Suma realizată în vânzare se va depune la Cassa de Depuneri şi Consemnaţiuni, prin îngrijirea oficiilor respective, după ce se vor scădea cheltuielile făcute cu vînzarea produselor sau mărfurilor, confiscate pe seama şi la dispoziţia Ministerului Justiţiei.Mărfurile confiscate în comunele urbane neresedinte de judeţ şi în comunele rurale, în cazul judecaţii lor pe loc, se vor preda prin îngrijirea organului care a judecat infracţiunea şi cu ajutorul forţei publice, primăriei locale, cu proces-verbal, pentru a fi distribuite de îndată consumatorilor pe preţuri legale.Sumele realizate se vor depune de primar la Cassa de Depuneri şi Consemnaţiuni, administraţia financiară sau perceptie, pe numele şi la dispoziţia Ministerului Justiţiei, iar recipisa de consemnare se va inainta la Direcţia contabilităţii din acel minister.În caz de achitare, suma rezultată din vânzare se va restitui în întregime celui achitat.Hotărîrile care dispun confiscarea mărfurilor sau produselor, corpuri delicte, se vor comunică în extras Comisariatului General al Preţurilor.Custodele mărfii sau produsului corp delict este obligat a incunostiinta în termen de 3 zile autoritatea de mai sus, despre orice eveniment care a făcut ca marfa sau produsul sa dispara în total sau în parte, să se transforme sau să-şi piardă valoarea. +  Capitolul IX Dispoziţiuni finale şi transitorii +  Articolul 66Suma rezultată din valoarea mărfurilor confiscate şi din amenzi va forma un fond cu afectatiune specială, la dispoziţia Ministerului de Justiţie, din care urmează să fie suportate cheltuielile necesitate cu aplicarea legii şi cheltuielile necesare personalului însărcinat cu aplicarea ei, prin derogare dela legea cumulului în funcţiuni publice dela legea pentru aplicarea unor măsuri financiare în cursul exerciţiului 1945/1946 şi pe bază de state de plată. +  Articolul 67Procesele în curs la data publicării prezentei legi, vor continua a fi judecate de instanţele sesizate după procedura şi cu căile de atac prevăzute de legea în vigoare la data sesizării instanţei. +  Articolul 68Toate deciziunile şi ordonanţele fostului Minister al Economiei Naţionale, ale Ministerului Industriei şi Comerţului, ale Subsecretariatului de Stat al Aprovizionarii, precum şi cele ale Comisariatului General al Preţurilor, în vigoare astăzi, rămîn valabile, întru cat nu sînt contrarii prezentei legi. +  Articolul 69Pedepsele privative de libertate, date în virtutea acestei legi, nu se pot transforma în amenda pe cale administrativă.Pedepsele cu internarea în lagar aplicate pentru fapte petrecute sub imperiul legilor precedente, se pot transforma în amenda conform legii Nr. 497 din 3 Iunie 1941. +  Articolul 70În cazurile în care o lege rămasă în vigoare, trimite pentru fixarea pedepsei la dispoziţiuni din legile anterioare, pentru reprimarea speculei ilicite şi a sabotajului economic, acele dispoziţiuni rămîn încorporate legii care a făcut trimiterea cu modificarea ca oriunde se prevede pedeapsa cu internarea în lagar se va aplica pe aceeaşi durata închisoarea corecţională. +  Articolul 71Legea de faţa nu aduce nicio atingere acţiunii şi atributiunilor organelor de control cetatenesc. Ori unde fiinteaza asemenea organe de control, ele lucrează conform legilor speciale şi regulamentelor lor organice.Toate autorităţile prevăzute de legea de faţa sînt obligate sa sprijine acţiunea acestor organe. +  Articolul 72Pînă la numirea inspectorilor de control prevăzuţi de art. 42, litera f, din prezenta lege rămîn în vigoare delegatiile de control date în baza art. 44 din legea Nr. 232 din 1 Mai 1943. +  Articolul 73La Ministerul Justiţiei se va institui prin deciziune, o comisiune compusa din magistraţi delegaţi în Ministerul Justiţiei, care se va ocupa cu organizarea, coordonarea şi aplicarea măsurilor, avînd de obiect combaterea infracţiunilor la legea speculei ilicite şi a sabotajului economic, cu interpetarea acestei legi, elaborarea de circulari şi instrucţiuni pentru aplicarea ei de către instanţele judecătoreşti şi strângerea materialului necesar pentru ţinerea unor evidente a afacerilor de specula şi sabotaj din întreaga ţara.Din comisiune vor face parte doi delegaţi ai Comisariatului General al Preţurilor şi un delegat al Camerei de Comerţ şi Industrie din Bucureşti.Membrii comisiunii vor primi o indemnitate fixa lunară, stabilită prin deciziune ministerială, prin derogare, de la legile şi dispoziţiunile în vigoare. +  Articolul 74Orice dispoziţiuni contrare prezentei legi sînt şi rămîn abrogate.-------