Advanced Search

 LEGE nr. 312 din 24 aprilie 1945 pentru urmărirea şi sancţionarea celor vinovaţi de dezastrul tarii sau de crime de război *)


Published: 1945-04-24
Read law translated into English here: https://www.global-regulation.com/translation/romania/3071956/-lege-nr.-312-din-24-aprilie-1945-pentru-urmrirea-i-sancionarea-celor-vinovai-de-dezastrul-tarii-sau-de-crime-de-rzboi-%252a%2529.html

Subscribe to a Global-Regulation Premium Membership Today!

Key Benefits:

Subscribe Now for only USD$40 per month.
LEGE Nr. 312 din 24 aprilie 1945pentru urmărirea şi sancţionarea celor vinovaţi de dezastrul tarii sau de crime de război *)
EMITENT MINISTERUL JUSTIŢIEI
Publicat în  MONITORUL OFICIAL NR. 94 din 24 aprilie 1945



Notă *) Text corectat conform rectificarii apărute în Monitorul Oficial Nr. 95 din 25 Aprilie 1945. +  Articolul 1Sînt vinovaţi de dezastrul tarii cei care: a) Militand pentru hitlerism sau fascism şi avînd răspunderea politica efectivă au permis intrarea armatelor germane pe teritoriul tarii; b) După 6 Septembrie 1940, au militat pentru pregătirea sau desăvârşirea faptelor de mai sus prin graiu, prin scris sau prin orice alte mijloace. +  Articolul 2Sînt vinovaţi de dezastrul tarii prin săvîrşirea de crime de război cei care: a) Au hotărît declararea sau continuarea războiului contra Uniunii Republicelor Socialiste Sovietice şi Naţiunilor Unite; b) N-au respectat regulele internaţionale cu privire la conducerea războiului; c) Au supus la un tratament inuman pe prizonierii sau ostaticii de razboiu; d) Au ordonat sau desavarsit acte de teroare, cruzime sau de suprimare asupra populatiunei din teritoriile în care s-a purtat războiul; e) Au ordonat sau săvârşit represiuni colective sau individuale în scop de persecutie politica sau din motive rasiale asupra populaţiei civile; f) Au ordonat sau organizat munci excesive sau deplasări şi transporturi de persoane în scopul exterminarii acestora; g) Comandantii, directorii, supraveghetorii şi paznicii de inchisori, de lagare de prizonieri sau de internati politici, de deportati sau de deţinuţi politici, de lagare sau detasamente de muncă obligatorie, care au supus la tratamente neomenoase pe cei aflaţi sub puterea lor; h) Ofiţerii de poliţie judiciară sau anchetatorii cu orice titlu în chestiuni cu caracter politic sau rasial care au comis acte de violenta, torturi sau alte mijloace ilegale de constrângere; i) Procurorii sau judecătorii civili ori militari care au ajutat sau săvârşit - cu intenţie - acte de teroare sau violenta; j) Au părăsit teritoriul naţional pentru a se pune în slujba hitlerismului sau fascismului şi au atacat ţara prin scris, prin graiu, sau în orice alt mod; k) Şi-au insusit ilicit sau abuziv bunuri private sau politice din teritoriile în care s-a purtat războiul; l) Au realizat averi în mod ilicit, cu ocazia participării la conducerea războiului, în orice calitate, ori profitând de legătură lor cu asemenea persoane sau de legiuirile şi măsurile de fapt cu caracter hitlerist, legionar sau rasial; m) Au ordonat sau initiat infiintari de ghetouri, lagare de internare ori deportari din motive de persecutie politica sau rasială; n) Au ordonat edictarea de legiuni sau măsuri nedrepte de conceptie hitlerista, legionara sau rasială, ori au practicat - cu intenţie - o execuţie excesiva a legilor derivate din starea de război sau a dispoziţiunilor cu caracter politic sau rasial; o) S-au pus în slujba hitlerismului sau fascismului şi au contribuit prin fapte proprii la realizarea scopurilor lor politice sau la aservirea vieţii economice a tarii în detrimentul intereselor poporului român. +  Articolul 3Cei vinovaţi de faptele prevăzute la art. 1 şi art. 2 alin. m - o, se vor pedepsi cu detenţiunea grea pe viaţa sau cu detenţiunea grea de la 5 la 20 ani sau cu detenţiune riguroasă de la 3 la 20 ani.Cei vinovaţi de faptele prevăzute de art. 2. alin. a - j se vor pedepsi cu moartea sau cu munca silnica pe viaţa.Cei vinovaţi de faptele prevăzute de art. 2, alin. k - l se vor pedepsi cu munca silnica pe viaţa sau cu munca silnica pe timp mărginit de la 5 la 25 ani sau cu temnita grea de la 3 la 20 ani.Instigatorii şi coautorii celor vinovaţi pentru faptele prevăzute de prezenta lege se vor pedepsi cu aceleaşi pedepse.Complicii, favorizatorii şi tainuitorii celor vinovaţi pentru faptele prevăzute de prezenta lege se vor pedepsi cu o pedeapsă mai uşoară cu un grad decât acea prevăzută pentru autorul principal.Pe lîngă aceste pedepse, se va pronunţa şi degradatiune civică, precum şi confiscarea averii în folosul Statului cu titlu de despăgubire. +  Articolul 4Ministrul justiţiei va institui un număr de acuzatori publici însărcinaţi cu cercetarea şi instruirea celor învinuiţi de săvîrşirea faptelor prevăzute de prezenta lege, precum şi instigatorilor, coautorilor, complicilor, favorizatorilor şi tainuitorilor lor.Unul dintre acuzatorii publici va avea însărcinarea de şef al acuzatorilor publici.Acuzatorii publici vor fi numiţi dintre cetăţenii români, majori, fără deosebire de sex, putând fi numiţi şi dintre funcţionarii publici.Numirea se va face prin înalt decret regal, la propunerea ministrului justiţiei.Organele de cercetare şi instrucţie vor funcţiona pe lîngă Ministerul Justiţiei, avînd sediul în Bucureşti, iar la caz de necesitate şi în oraşele de reşedinţa ale Curţilor de Apel. +  Articolul 5Acuzatorii publici vor cerceta toate cazurile deferite de Consiliul de Miniştri.Ei se vor putea sesiza şi din oficiu sau după trimiterea facuta de Preşedinţia Consiliului de Miniştri pentru cercetări.Ei vor putea lua orice măsuri asigurătoare asupra bunurilor banuitului şi ale altor persoane fizice sau juridice, măsuri care vor rămîne în fiinta pînă la judecare. Acuzatorii publici vor putea ridica, în totul sau în parte, măsurile de asigurare. +  Articolul 6Acuzatorii publici au dreptul de a face orice investigatiuni şi culege orice probe, uzand şi de toate drepturile şi puterile acordate de codul de procedura penală Ministerului public şi judecătorului de instrucţie.Ei vor putea fi ajutaţi de magistraţi, grefieri sau jurişti, precum şi de specialişti în domeniul financiar, de experţi şi funcţionari care vor fi numiţi sau delegaţi de ministrul justiţiei.Acuzatorii publici au dreptul a cere ca dispoziţiunile lor să fie executate atît de organele puterii judecătoreşti cat şi de cele ale puterii executive de orice categorie. Ei vor putea cere să fie asistaţi, în orice împrejurare de organele forţei publice. De asemenea ei vor putea face orice descinderi, perchezitiuni, a ridica orice corpuri delicte, orice acte de la particulari sau de la orice autoritate civilă sau militară, chiar şi acte cu caracter secret.Toate autorităţile publice sînt datoare sa dea concursul acuzatorilor publici sub sancţiunea dispoziţiunilor art. 243 cod penal, pentru funcţionarii publici care ar nesocoti aceasta îndatorire.Parchetele militare şi comandamentele garnizoanelor sînt obligate a pune la dispoziţia acuzatorilor publici pe militarii din cadrele active ale armatei. Pentru ofiţerii superiori gradului de căpitan, se va cere, în acest scop, autorizaţia prealabilă a ministrului de război. +  Articolul 7Mandatele de arestare se vor emite de Consiliul de Miniştri, sau de acuzatorii publici cu încuviinţarea acuzatorului şef.Arestarile ordonate nu sînt supuse confirmării.Acuzatorii publici vor putea ordonă liberarea celor arestaţi de ei, numai cu încuviinţarea acuzatorului şef.Consiliul de Miniştri va putea ordonă, în toate cazurile, liberarea celor arestaţi. +  Articolul 8În urma cercetărilor întreprinse, acuzatorul public va întocmi actul de acuzare care se va supune Consiliului de Miniştri pentru aprobare.Consiliul de Miniştri va decide asupra sesizări instanţei de judecată cu judecarea pricinei.Actele acuzatorului public şi ale Consiliului de Miniştri nu pot fi atacate pe nici o cale. +  Articolul 9Prin trimiterea în judecata, toate bunurile învinuitului sînt lovite de indisponibilitate. Indisponibilitatea operează prin publicarea în Monitorul Oficial a dispozitivului actului de acuzare.Stingere incriminării prin moartea învinuitului, intervenita după începerea cercetărilor, nu împiedica luarea măsurilor prevăzute de art. 5 şi nici indisponibilitatea bunurilor, iar cercetările şi judecata se vor urma în contra moştenitorilor, pentru confiscarea averii în folosul Statului cu titlu de despăgubire. +  Articolul 10Judecarea faptelor prevăzute de prezenta lege se va face de Tribunalul Poporului. +  Articolul 11Tribunalul Poporului este compus din: a) Judecători numiţi de ministrul justiţiei dintre magistraţi; b) Judecători ai poporului, cetăţeni români, majori, bărbaţi sau femei, aleşi dintre membrii celor şapte grupări politice care intră în compunerea guvernului de concentrare democratica.Fiecare dintre aceste grupări va desemna câte cinci membri, care vor figura pe listele judecătorilor poporului.Dacă o grupare nu-şi va desemna membrii săi în termen de 15 zile de la publicarea prezentei legi, listele se vor forma numai cu persoanele indicate de celelalte grupări.Se vor forma liste de judecători ai poporului în fiecare din oraşele de reşedinţa ale Curţilor de Apel. +  Articolul 12Ministrul justiţiei va alcătui unul sau mai multe complete de judecată ale Tribunalului Poporului după necesitate.Completul de judecată va fi format din noua membri dintre care doi vor fi magistraţi numiţi şi şapte vor fi dintre judecătorii poporului.Judecătorii poporului din completul de judecată vor fi traşi la sorţi de ministrul justiţiei, câte unul din lista de cinci judecători propuşi de fiecare grupare în parte. Dacă vreuna dintre grupări nu şi-a desemnat membri, tragerea la sorţi a judecătorului respectiv se va face dintre membrii desemnaţi de celelalte grupări.Completul de judecată va fi prezidat de magistratul numit, care este cel mai mare în grad sau cel mai vechiu în acelaşi grad.În cazul cînd vreunul dintre magistraţi este împiedicat de a lua parte la judecata, el va fi înlocuit prin altul de ministrul justiţiei.În cazul cînd este împiedicat de a lua parte la judecata vreunul dintre judecătorii poporului, acesta va fi înlocuit prin altul tras la sorţi din lista membrilor grupării din care face parte judecătorul absent, iar în lipsa membrilor desemnaţi de acea grupare, tragerea la sorţi se va face dintre membrii desemnaţi de celelalte grupări. Mai înainte de intrarea în funcţiune, judecătorii poporului traşi la sorţi vor depune înaintea ministrului justiţiei jurământul de credinţa prevăzut pentru corpul judecătoresc.Magistraţii numiţi şi judecătorii poporului traşi la sorţi nu vor putea fi recuzati. +  Articolul 13Completele de judecată vor funcţiona în Bucureşti.Ministrul justiţiei va putea forma complete de judecată şi în oraşele de resedinte ale celorlalte Curţi de Apel. În acest caz aceste complete vor fi competente a judeca pe infractorii care au săvârşit faptele în cuprinsul circumscripţiei Curţii de Apel respective.Infractorii care au săvârşit fapte în afară hotarelor tarii vor fi judecati de Tribunalul Poporului din Bucureşti. Instigatorii, coautorii, complicii, favorizatorii şi tainuitorii vor fi judecati de aceeaşi instanţa. +  Articolul 14Preşedintele deschide şedinţa, dispune să se facă apelul părţilor şi al martorilor, ia interogatoriul de identitate al acuzatului şi ordonă a se da citire actului de acuzare. Apoi procedează la interogarea acuzatului şi audierea martorilor după care da cuvântul acuzatorului public şi apărării, astfel ca apărarea să aibă cea din urma cuvântul.Preşedintele declara desbaterile închise, după care tribunalul pronunţa hotărîrea sa.Notele de şedinţa vor fi sumare.Hotărîrea va fi motivată şi va putea fi atacată cu recurs la Înaltă Curte de Casaţie şi Justiţie numai pentru rea compunere a instanţei sau gresita aplicare a pedepsei.Recursul se declara oral înaintea instanţei de judecată şi va fi judecat în trei zile de la primirea dosarului. Motivele recursului se vor propune şi desvolta prin memoriu scris, depus pînă în ziua termenului de judecată.Recursul suspenda executarea pedepsei numai în cazul cînd s-a pronunţat pedeapsa cu moartea.Hotărîrea va fi executată de procurorii Tribunalului de judeţ de la reşedinţa instanţei care a pronunţat-o. +  Articolul 15Dispoziţiunile din codul de procedura penală, cu privire la judecata şi executare în materie criminală, sînt aplicabile înaintea Tribunalului Poporului ori de câte ori nu sînt contrarii prevederilor prezentei legi. +  Articolul 16Orice acte juridice, de orice natura, relative la bunurile celor condamnaţi pe baza prezentei legi, intervenite după 23 August 1944, sînt nule de drept, iar bunurile ieşite din patrimoniul lor vor fi supuse confiscării pronunţată de instanţa.Bunurile sau drepturile aparţinînd sotiei şi descendenţilor celui condamnat, dobîndite după data de 6 Septembrie 1940, sînt supuse aceloraşi dispoziţiuni, afară de bunurile dobândite prin succesiune. +  Articolul 17Acei care vor ascunde în orice mod sau vor da ajutor sa fuga celor prevăzuţi de prezenta lege, precum şi acei care ascund averile lor, vor fi pedepsiţi de Tribunalul Poporului cu închisoare corecţională de la 3 la 5 ani. +  Articolul 18Dispoziţiunile legilor: Nr. 50 pentru urmărirea şi pedepsirea criminalilor şi profitorilor de război şi Nr. 51 pentru urmărirea şi sancţionarea celor vinovaţi de dezastrul tarii, publicate în Monitorul Oficial din 21 Ianuarie 1945, precum şi orice alte dispoziţiuni contrare, sînt şi rămîn abrogate.Actele de urmărire şi instrucţie, cum şi mandatele de arestare, intervenite conform acestor legi pînă la data publicării prezentului decret-lege, rămîn valabile.Urmărirea şi judecarea, în baza prezentului decret-lege a celor vinovaţi de dezastrul tarii sau de crime de război se va putea face pînă la 1 Septembrie 1945.------------------