Subscribe to a Global-Regulation Premium Membership Today!
Key Benefits:
- Unlimited Searches
- Weekly Updates on New Laws
- Access to 5,345,848 Global Laws from 110 Countries
- View the Original Law Side-by-Side with the Translation
Subscribe Now for only USD$40 per month.
LEGE nr. 151 din 30 iulie 1999privind aprobarea Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 36/1997 pentru modificarea şi completarea Legii învăţământului nr. 84/1995
Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 370 din 3 august 1999
Parlamentul României adopta prezenta lege. + Articolul 1Se aprobă Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 36 din 10 iulie 1997 pentru modificarea şi completarea Legii învăţământului nr. 84/1995, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 152 din 14 iulie 1997, cu următoarele modificări şi completări:1. La articolul I, după punctul 1 se introduce punctul 1^1 cu următorul cuprins:"1^1. La articolul 5, după alineatul (2) se introduce alineatul (3) cu următorul cuprins: (3) Statul promovează principiile educaţiei permanente." ... 2. La articolul I punctul 2, articolul 6 va avea următorul cuprins:"Art. 6. - Învăţământul obligatoriu este de 9 clase.Frecventarea obligatorie a învăţământului de 9 clase, forma de zi, încetează la vârsta de 17 ani."3. La articolul I punctul 4, articolul 8 va avea următorul cuprins:"Art. 8. - (1) Învăţământul de toate gradele se desfăşoară în limba română. Acesta se desfăşoară, în condiţiile prezentei legi, şi în limbile minorităţilor naţionale, precum şi în limbi de circulaţie internationala. (2) În fiecare localitate se organizează şi funcţionează unităţi, clase sau formaţii de studiu cu limba de predare română şi, după caz, cu predarea în limbile minorităţilor naţionale ori se asigura şcolarizarea în limba maternă în cea mai apropiată localitate în care este posibil. ... (3) Invatarea în şcoala a limbii române, ca limba oficială de stat, este obligatorie pentru toţi cetăţenii români, indiferent de naţionalitate. Planurile de învăţământ trebuie să cuprindă numărul necesar de ore şi, totodată, se vor asigura condiţiile care să permită însuşirea limbii oficiale de stat. ... (4) Atât în învăţământul de stat, cat şi în cel particular documentele şcolare şi universitare, oficiale, nominalizate prin ordinul ministrului educaţiei naţionale, se întocmesc în limba română. Celelalte înscrisuri şcolare şi universitare pot fi redactate în limba de predare. ... (5) Unităţile şi instituţiile de învăţământ pot efectua şi emite, la cerere, traduceri oficiale ale documentelor şi ale altor înscrisuri şcolare şi universitare proprii." ... 4. La articolul I punctul 5, articolul 9 va avea următorul cuprins:"Art. 9. - (1) Planurile-cadru ale învăţământului primar, gimnazial, liceal şi profesional includ Religia ca disciplina şcolară, parte a trunchiului comun. Elevul, cu acordul părinţilor sau al tutorelui legal instituit, alege pentru studiu religia şi confesiunea. (2) La solicitarea scrisă a părinţilor sau a tutorelui legal instituit, elevul poate să nu frecventeze orele de religie. În acest caz, situaţia şcolară se încheie fără aceasta disciplina. În mod similar se procedează şi pentru elevul căruia, din motive obiective, nu i s-au asigurat condiţiile pentru frecventarea orelor la aceasta disciplina. ... (3) Cultele recunoscute oficial de stat pot solicita Ministerului Educaţiei Naţionale organizarea unui învăţământ teologic specific pregătirii personalului de cult şi activităţii social-misionare a cultelor, numai pentru absolvenţii învăţământului gimnazial sau liceal, după caz, proporţional cu ponderea numerică a fiecărui cult în configuraţia religioasă a tarii, potrivit recensamantului oficial reactualizat. Înfiinţarea şi funcţionarea acestui învăţământ se fac potrivit legii. ... (4) Cultele recunoscute de stat au dreptul de a înfiinţa şi administra propriile unităţi şi instituţii de învăţământ particulare, conform legii. ... (5) Curriculumul specific învăţământului preuniversitar teologic se elaborează de către cultul respectiv, se avizează de către Secretariatul de Stat pentru Culte şi se aproba de către Ministerul Educaţiei Naţionale. Curriculumul învăţământului preuniversitar particular, organizat de culte, altul decât cel teologic, se elaborează şi se aproba conform legii. Pentru învăţământul superior curriculumul se elaborează şi se aproba potrivit legii." ... 5. La articolul I, după punctul 5 se introduc punctele 5^1 şi 5^2 cu următorul cuprins:"5^1. Alineatul (1) al articolului 10 va avea următorul cuprins:Art. 10. - (1) Reţeaua unităţilor învăţământului de stat este organizată şi aprobată de către Ministerul Educaţiei Naţionale, în colaborare şi cu sprijinul administraţiei publice locale, în concordanta cu dinamica demografică şi cu necesităţile de formare profesională, actuale şi de perspectiva. Reţeaua instituţiilor învăţământului de stat este organizată de către Ministerul Educaţiei Naţionale, conform legii.5^2. Alineatul (3) al articolului 12 va avea următorul cuprins: (3) Ministerul Educaţiei Naţionale, consultând factorii interesaţi în organizarea unor forme şi tipuri specifice de învăţământ, răspunde de elaborarea curriculumului: planuri de învăţământ, programe şi manuale şcolare pentru învăţământul preuniversitar. În învăţământul superior curriculumul se stabileşte conform autonomiei universitare şi standardelor naţionale." ... 6. La articolul I punctul 6, articolul 14 va avea următorul cuprins:"Art. 14. - (1) În sistemul naţional de învăţământ, de stat şi particular, pot fi iniţiate şi organizate alternative educaţionale, cu acordul Ministerului Educaţiei Naţionale, conform legii. (2) Evaluarea şi acreditarea alternativelor educaţionale se fac de către Ministerul Educaţiei Naţionale, potrivit legii." ... 7. La articolul I punctul 7, alineatele (5), (8), (10), (11) şi (13) ale articolului 15 vor avea următorul cuprins:"(5) Sistemul naţional de învăţământ cuprinde: a) învăţământul preşcolar: grupa mica; grupa mijlocie; grupa mare, pregătitoare pentru şcoala; ... b) învăţământul primar: clasele I-IV; ... c) învăţământul secundar: învăţământul gimnazial, secundar inferior, clasele V-IX; învăţământul liceal, secundar superior, clasele X-XII/XIII; învăţământul profesional: anii I-II/III; ... d) învăţământul postliceal; ... e) învăţământul superior: învăţământul universitar şi învăţământul postuniversitar; ... f) educaţia permanenta. ... ....................................................................... (8) Formele de organizare a învăţământului sunt: învăţământ de zi, seral, cu frecventa redusă şi învăţământ la distanta. ... ....................................................................... (10) Învăţământul obligatoriu, care cuprinde învăţământul primar şi gimnazial, este învăţământ de zi. În mod excepţional, învăţământul gimnazial se poate organiza şi ca învăţământ seral, cu frecventa redusă sau la distanta, pentru persoanele care au depăşit, cu mai mult de 2 ani, vârsta corespunzătoare clasei. ... (11) În sistemul de învăţământ pot funcţiona unităţi-pilot, experimentale şi de aplicaţie. ... ....................................................................... (13) În cadrul sistemului naţional de învăţământ, sub coordonarea şi controlul Ministerului Educaţiei Naţionale, se pot înfiinţa şi pot funcţiona, conform legii, structuri de învăţământ organizate prin cooperare între unităţi şi instituţii din ţara şi din străinătate, pe baza unor acorduri interguvernamentale." ... 8. La articolul I, după punctul 7 se introduc punctele 7^1 -7^3 cu următorul cuprins:"7^1. Alineatul (1) al articolului 16 va avea următorul cuprins:Art. 16. - (1) Sistemul naţional de învăţământ are caracter deschis. În învăţământul preuniversitar trecerea elevilor de la o unitate şcolară la alta, de la un profil la altul şi de la o filiera la alta este posibila în condiţiile stabilite prin regulament al Ministerului Educaţiei Naţionale. În învăţământul superior, caracterul deschis este asigurat prin Carta Universitară.7^2. Alineatele (1) şi (4) ale articolului 20 vor avea următorul cuprins:Art. 20. - (1) Învăţământul primar se organizează ca învăţământ de zi şi funcţionează, de regula, cu program de dimineata, în cadrul şcolilor cu clasele I-IV, I-IX sau I-XII/XIII........................................................................ (4) Ministerul Educaţiei Naţionale poate aproba organizarea unor clase constituite din copii care, din diferite motive, nu au absolvit până la vârsta de 14 ani primele patru clase ale învăţământului obligatoriu. ... 7^3. Articolul 21 va avea următorul cuprins:Art. 21. - Învăţământul gimnazial funcţionează în cadrul şcolilor cu clasele I-IX, I-XII/XIII sau XII/XIII, după caz."9. La articolul I punctul 8, alineatul (1) al articolului 22 va avea următorul cuprins:"Art. 22. - (1) Studiile gimnaziale se încheie cu susţinerea unui examen naţional de capacitate, structurat pe baza unei metodologii elaborate de către Ministerul Educaţiei Naţionale şi data publicităţii până la data începerii anului şcolar, la Limba şi literatura română, Matematica şi la o proba din Istoria românilor sau Geografia României. Elevii aparţinând minorităţilor naţionale, care frecventează cursurile gimnaziale în limba maternă, susţin şi o proba la limba şi literatura maternă."10. La articolul I, după punctul 8 se introduce punctul 8^1 cu următorul cuprins:"8^1. Articolul 23 va avea următorul cuprins:Art. 23. - (1) Învăţământul liceal cuprinde clasele X-XII/XIII, învăţământ de zi, şi clasele X-XIII/XIV, învăţământ seral, cu frecventa redusă sau la distanta. (2) Reţeaua liceelor de stat este aprobată de către Ministerul Educaţiei Naţionale, la propunerea inspectoratelor şcolare, cu consultarea altor factori interesaţi, şi ca rezultat al evaluării instituţionale realizate de către Comisia Naţionala de Evaluare Instituţională. Reţeaua se publică înaintea examenului de capacitate; numărul de locuri şi de clase se aproba anual, în funcţie de cerinţele locale şi naţionale. ... (3) Învăţământul liceal seral, cu frecventa redusă şi la distanta poate funcţiona, în condiţiile legii, în unităţi de învăţământ stabilite de inspectoratele şcolare." ... 11. La articolul I punctul 9, articolul 24 va avea următorul cuprins:"Art. 24. - (1) Învăţământul liceal funcţionează, de regula, cu următoarele filiere şi profiluri: a) filiera teoretică cu profilurile umanist şi real; ... b) filiera tehnologică cu profilurile tehnic, servicii, exploatarea resurselor naturale şi protecţia mediului; ... c) filiera vocationala cu profilurile militar, teologic, sportiv, artistic şi pedagogic. ... (2) Liceele se organizează cu unul sau mai multe profiluri. În cadrul acestor profiluri se pot organiza, cu aprobarea Ministerului Educaţiei Naţionale, clase cu specializări mai restrânse şi clase speciale pentru elevi cu aptitudini şi performanţe excepţionale. ... (3) La liceele care, pe lângă diploma de bacalaureat, eliberează şi certificat de competente profesionale, durata studiilor poate fi de 4 ani şi este stabilită de către Ministerul Educaţiei Naţionale. ... (4) Ministerul Educaţiei Naţionale poate restructura profilurile şi specializările în raport cu dinamica profesiilor şi ocupatiilor de pe piaţa forţei de muncă." ... 12. La articolul I punctul 10, articolul 25 va avea următorul cuprins:"Art. 25. - (1) Admiterea elevilor în învăţământul liceal se face pe baza criteriilor stabilite prin metodologia elaborata de către Ministerul Educaţiei Naţionale, care se da publicităţii la începutul anului şcolar precedent admiterii. (2) La admiterea în învăţământul liceal se pot înscrie absolvenţii învăţământului gimnazial, cu certificat de capacitate. ... (3) Înscrierea la admiterea în învăţământul liceal, cursuri de zi, se poate face în primii 2 ani de la absolvirea gimnaziului, dacă la data începerii anului şcolar elevul nu a depăşit vârsta de 18 ani." ... 13. La articolul I punctul 11, articolul 26 va avea următorul cuprins:"Art. 26. - (1) Studiile liceale se încheie cu un examen naţional de bacalaureat, diversificat în funcţie de filiera, profil, specializare şi de opţiunea elevului. (2) Examenul naţional de bacalaureat consta în susţinerea a doua, respectiv, trei probe comune şi a trei probe diferenţiate, în funcţie de filiera şi de profil. ... A. Probele comune sunt: a) Limba şi literatura română, scris şi oral; ... b) una dintre limbile moderne de circulaţie internationala studiate în liceu; ... c) limba maternă, scris şi oral, pentru elevii care au urmat studiile liceale într-o limbă a minorităţilor naţionale; limba şi literatura într-o limbă de circulaţie internationala, pentru elevii care au urmat studiile liceale cu limba de predare în limba de circulaţie internationala respectiva. ... B. Probele de examen, diferenţiate în funcţie de filiera, profil, specializare şi de opţiunea elevului, sunt: Filiera teoretică a) Profil umanist: ... 1. Istorie sau Geografie;2. o proba la alegere din aria curriculara, corespunzător specializării;3. o proba la alegere dintre disciplinele din celelalte arii curriculare, alta decât cele susţinute anterior; b) Profil real: ... 1. Matematica;2. o proba la alegere din aria curriculara, corespunzător specializării;3. o proba la alegere dintre disciplinele din celelalte arii curriculare, alta decât cele susţinute anterior.Filiera tehnologică a) Matematica, pentru toate profilurile şi specializările; ... b) o proba la alegere din aria curriculara "tehnologii", în funcţie de specializarea aleasă de elev; ... c) o proba la alegere dintre disciplinele din celelalte arii curriculare, alta decât cele alese anterior. ... Filiera vocationala a) Istorie sau Geografie ori o disciplina socioumană, respectiv Matematica sau Ştiinţe, în funcţie de profil; ... b) o proba la alegere din ariile curriculare specifice profilului şi specializării; ariile curriculare sunt stabilite de comun acord de către Ministerul Educaţiei Naţionale şi ministerele interesate; ... c) o proba la alegere dintre disciplinele din celelalte arii curriculare, alta decât cele alese anterior. ... (3) Pentru filierele tehnologică şi vocationala studiile liceale se pot încheia şi cu un examen de certificare a competentelor profesionale, separat de examenul de bacalaureat, în condiţiile legii. ... (4) Lista cuprinzând probele de examen, conţinutul programelor şi modul de desfăşurare a bacalaureatului şi a examenului de certificare a competentelor profesionale se stabilesc prin metodologie, aprobată de către Ministerul Educaţiei Naţionale, şi se dau publicităţii până la data începerii anului şcolar precedent examenului. ... (5) La întocmirea listei cuprinzând probele de examen şi la stabilirea conţinutului programelor de bacalaureat pot fi consultate şi instituţiile de învăţământ superior. ... (6) În cazul întreruperii studiilor se recunoaşte fiecare an şcolar promovat. La cerere, se eliberează un document de certificare a studiilor efectuate." ... 14. La articolul I, punctul 12 se abroga.15. La articolul I, după punctul 11 se introduc punctele 11^1 -11^3 cu următorul cuprins:"11^1. Alineatele (2), (5) şi (6) ale articolului 27 vor avea următorul cuprins: (2) În decursul unui an şcolar se organizează doua sesiuni de bacalaureat. Rezultatele examenului de bacalaureat sunt publice. ... ...................................................................... (5) Candidaţii proveniţi din învăţământul de stat pot susţine examenul de bacalaureat şi examenul de certificare a competentelor profesionale, fără taxa, de cel mult două ori. Prezentările ulterioare la aceste examene sunt condiţionate de achitarea unor taxe stabilite de către Ministerul Educaţiei Naţionale, potrivit legii. ... (6) La fiecare prezentare candidaţii susţin examenul de bacalaureat integral. ... 11^2. Alineatul (1) al articolului 28 va avea următorul cuprins:Art. 28. - (1) În urma promovării examenului de bacalaureat absolventului i se eliberează diploma de bacalaureat. Eliberarea certificatului de competente profesionale nu este condiţionată de promovarea examenului de bacalaureat.11^3. Alineatul (3) al articolului 30 va avea următorul cuprins: (3) Planurile-cadru de învăţământ şi programele şcolare se elaborează şi se aproba de către Ministerul Educaţiei Naţionale, cu consultarea factorilor interesaţi, pe baza standardelor de pregătire profesională şi, după caz, a standardelor ocupationale." ... 16. La articolul I, punctul 13 devine 12, iar alineatele (2) şi (3) ale articolului 31 vor avea următorul cuprins:"(2) Durata studiilor în şcolile profesionale este de 2-3 ani. (3) Admiterea în şcolile profesionale se face pe bază de probe stabilite de unităţile de învăţământ respective, cu consultarea factorilor interesaţi. Conţinutul probelor de admitere se stabileşte de unităţile de învăţământ." ... 17. La articolul I, după punctul 12 se introduc punctele 12^1 -12^3 cu următorul cuprins:"12^1. Articolul 32 va avea următorul cuprins:Art. 32. - Şcolile profesionale organizează, la cererea factorilor interesaţi, pe bază de contract, cursuri de calificare şi de conversie profesională, cu respectarea standardelor ocupationale.12^2. Alineatele (1)-(3) ale articolului 33 vor avea următorul cuprins:Art. 33. - (1) La şcolile de ucenici se pot înscrie absolvenţii de gimnaziu, cu sau fără certificat de capacitate. Pregătirea prin şcolile de ucenici vizează însuşirea unor deprinderi preponderent practice, conforme standardelor ocupationale. (2) Durata studiilor în şcolile de ucenici este de 1-2 ani. Structura anului şcolar este adaptată specificului pregătirii în meserie. ... (3) Şcolile de ucenici funcţionează, de regula, în cadrul şcolilor profesionale sau al grupurilor şcolare. La cererea factorilor interesaţi, ucenicia se poate efectua şi direct la locul de muncă al întreprinzătorilor privati, potrivit reglementărilor stabilite de către Ministerul Educaţiei Naţionale. ... 12^3. Articolul 34 va avea următorul cuprins:Art. 34. - (1) Cursurile şcolii profesionale se încheie cu examen de absolvire. Pregătirea prin şcolile de ucenici se încheie cu susţinerea unei probe practice pentru certificarea pregătirii profesionale. (2) Sistemul de certificare a pregătirii prin învăţământul profesional se organizează în baza reglementărilor comune ale Ministerului Educaţiei Naţionale şi ale Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale." ... 18. La articolul I, punctul 14 devine punctul 13, iar articolul 36 va avea următorul cuprins:"Art. 36. - (1) Elevii învăţământului profesional cu certificat de capacitate pot urma, în paralel, studiile liceale la forma de învăţământ seral, învăţământ cu frecventa redusă sau învăţământ la distanta, în urma admiterii, în condiţiile prezentei legi. (2) Absolvenţii şcolilor profesionale pot urma studiile liceale, în urma admiterii, în condiţiile prezentei legi. Acestora li se poate recunoaşte parţial pregătirea dobandita în şcoala profesională, conform metodologiei elaborate de către Ministerul Educaţiei Naţionale." ... 19. La articolul I, după punctul 13 se introduc punctele 13^1 -13^8 cu următorul cuprins:"13^1. Articolul 38 va avea următorul cuprins:Art. 38. - În învăţământul de arta şi în învăţământul sportiv: a) şcolarizarea se realizează, de regula, începând cu clasele primare; ... b) probele de admitere cuprind testarea aptitudinilor specifice; ... c) planurile-cadru de învăţământ sunt adaptate profilului; ... d) studiul disciplinelor de specialitate se realizează pe grupe sau individual, potrivit criteriilor stabilite de către Ministerul Educaţiei Naţionale; ... e) examenul de capacitate include şi o proba practica, specifică domeniului artistic sau sportiv studiat; ... f) programele şcolare pentru învăţământul liceal de arta şi învăţământul liceal sportiv respecta obiectivele stabilite pentru profilul respectiv. ... 13^2. Articolul 39 va avea următorul cuprins:Art. 39. - Pentru fiecare profil al învăţământului de arta şi al învăţământului sportiv se eliberează certificat de capacitate, respectiv diploma de bacalaureat, care atesta specialitatea absolvită. Pentru anumite specializări pot fi eliberate şi certificate de competente profesionale.13^3. La articolul 41 se introduce alineatul (3) cu următorul cuprins: (3) Învăţământul special primar şi gimnazial este obligatoriu şi are durata, după caz, de 9 sau 10 ani. ... 13^4. Alineatul (2) al articolului 42 va avea următorul cuprins: (2) Învăţământul special este organizat ca învăţământ de zi. În cazuri deosebite acesta se poate organiza şi sub alte forme. ... 13^5. Articolul 44 va avea următorul cuprins:Art. 44. - Învăţământul special dispune de planuri de învăţământ, programe şcolare, manuale şi metodologii didactice alternative, elaborate în funcţie de tipul şi gradul handicapului şi aprobate de către Ministerul Educaţiei Naţionale.13^6. Alineatul (3) al articolului 45 va avea următorul cuprins: (3) Copiii cu cerinţe educative speciale, care nu au putut fi reorientaţi spre învăţământul de masa, inclusiv în clase speciale, continua procesul de educaţie în unităţi ale învăţământului special primar, gimnazial, profesional, liceal şi postliceal, diferenţiat după tipul şi gradul handicapului. ... 13^7. Articolul 48 va avea următorul cuprins:Art. 48. - (1) Protecţia copilului aflat în dificultate este realizată conform legii. (2) Stabilirea continuturilor educative ale activităţilor specifice, a metodologiilor didactice, formarea, pregătirea şi perfecţionarea personalului responsabil cu instructia şi educaţia în cadrul centrelor de plasament şi de primire a copilului, din cadrul serviciilor publice specializate pentru protecţia copilului, sunt de competenţa Ministerului Educaţiei Naţionale. ... 13^8. Alineatele (1) şi (3) ale articolului 51 vor avea următorul cuprins:Art. 51. - (1) Învăţământul postliceal de stat se organizează de către Ministerul Educaţiei Naţionale, din proprie iniţiativă sau la cererea agenţilor economici şi a altor instituţii interesate........................................................................ (3) Şcolarizarea în cadrul acestui tip de învăţământ este finanţată de solicitanţi, persoane fizice sau juridice, prin contract încheiat cu unitatea de învăţământ care asigura şcolarizarea." ... 20. La articolul I, punctul 15 devine punctul 14, iar articolul 52 va avea următorul cuprins:"Art. 52. - (1) Admiterea în învăţământul postliceal se face în conformitate cu criteriile generale stabilite de către Ministerul Educaţiei Naţionale, pe baza unei metodologii elaborate de unitatea de învăţământ, cu consultarea factorilor interesaţi. (2) Au dreptul să se înscrie în învăţământul postliceal, în condiţiile alin. (1), absolvenţii de liceu, cu sau fără diploma de bacalaureat. ... (3) Numărul de locuri pentru învăţământul postliceal de stat se stabileşte în condiţiile art. 51 alin. (3), se aproba de inspectoratul şcolar şi se comunică Ministerului Educaţiei Naţionale." ... 21. La articolul I, după punctul 14 se introduc punctele 14^1 şi 14^2 cu următorul cuprins:"14^1. Articolul 53 va avea următorul cuprins:Art. 53. - (1) Învăţământul postliceal se încheie cu examen de absolvire, reglementat de către Ministerul Educaţiei Naţionale prin metodologie specifică, elaborata cu consultarea factorilor interesaţi. (2) Promovarea examenului de absolvire da dreptul la obţinerea unui certificat de competente profesionale. ... (3) În cazul nepromovării examenului de absolvire, acesta mai poate fi susţinut, în oricare alta sesiune, cu acoperirea cheltuielilor de examinare de către absolvenţi. ... 14^2. Articolul 55 va avea următorul cuprins:Art. 55. - (1) Învăţământul superior se realizează prin instituţii de învăţământ: universităţi, institute, academii de studii şi şcoli de studii postuniversitare. (2) Misiunea instituţiilor de învăţământ superior este de învăţământ şi de cercetare sau numai de învăţământ." ... 22. La articolul I, punctul 16 devine punctul 15, iar articolul 56 va avea următorul cuprins:"Art. 56. - (1) Înfiinţarea instituţiilor de învăţământ superior se face prin lege, în baza procedurilor prevăzute de Legea nr. 88/1993. (2) Înfiinţarea şi funcţionarea facultăţilor, a colegiilor şi specializărilor universitare se fac potrivit legii. ... (3) Înfiinţarea departamentelor universitare se aproba de către senatele universitare. ... (4) Înfiinţarea departamentelor universitare pentru pregătirea personalului didactic se aproba de către Ministerul Educaţiei Naţionale, la propunerea senatelor universitare." ... 23. La articolul I, după punctul 15 se introduce punctul 15^1 cu următorul cuprins:"15^1. Articolul 58 va avea următorul cuprins:Art. 58. - (1) Învăţământul universitar de stat este gratuit pentru cifra de şcolarizare aprobată anual de Guvern şi cu taxa, conform legii. (2) În învăţământul universitar de stat gratuit se percep taxe pentru: depăşirea duratei de şcolarizare prevăzute de lege, admiteri, înmatriculări, reînmatriculări, repetarea examenelor şi a altor forme de verificare, care depăşesc prevederile planurilor de învăţământ. De asemenea, se pot percepe taxe şi pentru activităţi neincluse în planul de învăţământ, conform metodologiei aprobate de senatul universitar. ... (3) Cuantumul taxelor şi scutirea de la plata acestora se stabilesc de către senatele universitare." ... 24. La articolul I, punctul 17 devine punctul 16, iar alineatele (1)-(3) ale articolului 59 vor avea următorul cuprins:"Art. 59. - (1) Pot participa la admiterea în învăţământul universitar absolvenţii de liceu cu diploma de bacalaureat. Organizarea admiterii este de competenţa fiecărei instituţii de învăţământ superior, pe baza criteriilor generale stabilite de către Ministerul Educaţiei Naţionale. Admiterea se poate organiza în doua sesiuni. (2) Absolvenţii de liceu cu diploma de bacalaureat, care au obţinut în unul din ultimii doi ani de studii distincţii la olimpiade şcolare internaţionale, concursuri artistice sau sportive de nivel continental, mondial sau olimpic, au dreptul de a se înscrie în învăţământul universitar fără susţinerea admiterii. ... (3) Absolvenţii de liceu cu diploma de bacalaureat care au obţinut, în cel puţin unul din ultimii doi ani de studii, premii la olimpiade şcolare, concursuri artistice sau sportive, de nivel naţional sau pe grupe de tari, pot fi admişi în învăţământul universitar, conform criteriilor generale stabilite de către Ministerul Educaţiei Naţionale şi criteriilor specifice elaborate de senatele universitare." ... 25. La articolul I, punctul 18 se abroga.26. La articolul I, punctul 19 devine punctul 17, iar articolul 60 va avea următorul cuprins:"Art. 60. - (1) Activitatea didactica se poate organiza în următoarele forme: de zi, seral, cu frecventa redusă şi la distanta. Formele de învăţământ seral, cu frecventa redusă şi la distanta pot fi organizate de către instituţiile de învăţământ superior care au cursuri de zi. (2) Durata studiilor în învăţământul universitar seral şi în cel cu frecventa redusă este mai mare cu un an decât cea prevăzută pentru învăţământul de zi. Durata studiilor în învăţământul universitar la distanta se reglementează prin hotărâre a Guvernului. ... (3) Diplomele şi certificatele de studii eliberate de instituţiile de învăţământ superior, în condiţiile legii, pentru aceeaşi specializare, sunt echivalente, indiferent de forma de învăţământ absolvită. ... (4) Nomenclatorul specializărilor şi al grupelor de specializări se stabileşte de către Ministerul Educaţiei Naţionale împreună cu Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale, cu consultarea Consiliului Naţional de Evaluare Academica şi Acreditare, a instituţiilor de învăţământ superior şi a altor factori interesaţi. ... (5) Absolvenţii cu diploma de licenţă pot urma o a doua specializare, în condiţiile stabilite în Carta universitară. ... (6) Absolvenţii cu diploma ai colegiilor universitare pot urma o a doua specializare în cadrul învăţământului universitar de scurta durata, în condiţiile stabilite în Carta universitară." ... 27. La articolul I, după punctul 20, care devine punctul 18, se introduce punctul 18^1 cu următorul cuprins:"18^1. Alineatul (3) al articolului 63 va avea următorul cuprins: (3) Absolvenţii care nu au promovat examenul menţionat la alin. (2) primesc, la cerere, un certificat de studii universitare de scurta durata şi o copie de pe foaia matricola. Ei mai pot susţine examenul de absolvire în oricare alta sesiune, cu acoperirea cheltuielilor de examinare stabilite de senatul universitar." ... 28. La articolul I, punctul 21 devine punctul 19, iar articolul 65 va avea următorul cuprins:"Art. 65. - (1) Absolvenţii cu diploma ai colegiilor universitare pot continua studiile în învăţământul universitar de lungă durata, în cadrul profilului studiat iniţial sau apropiat, în limita locurilor disponibile pentru anul universitar curent, stabilite de senatul instituţiei de învăţământ superior primitoare. Criteriile de admitere se stabilesc de instituţiile de învăţământ universitar de lungă durata, conform Cartei universitare. (2) Candidaţii admişi vor susţine examene de diferenţa stabilite de consiliile facultăţilor şi vor fi înscrişi în anul de studiu corespunzător examenelor recunoscute şi celor promovate." ... 29. La articolul I, punctul 22 devine punctul 20, iar articolul 66 va avea următorul cuprins:"Art. 66. - Învăţământul universitar de lungă durata se desfăşoară în universităţi, institute şi academii de studii, cu facultăţi şi specializări autorizate sau acreditate."30. La articolul I, după punctul 20 se introduc punctele 20^1 şi 20^2 cu următorul cuprins:"20^1. Alineatele (2), (4) şi (6) ale articolului 67 vor avea următorul cuprins: (2) Studiile în învăţământul universitar de lungă durata se încheie cu examen de licenţă sau de diploma. Criteriile generale de organizare a examenului de licenţă şi de diploma se stabilesc de către Ministerul Educaţiei Naţionale, iar conţinutul acestora şi criteriile specifice, de către senatele universitare. ... ........................................................................ (4) Absolvenţii care nu au promovat examenul de licenţă sau de diploma primesc, la cerere, un certificat de studii universitare de lungă durata şi copie de pe foaia matricola. Ei mai pot susţine examenul de licenţă sau de diploma în oricare alta sesiune, cu acoperirea cheltuielilor de examinare stabilite de senatul universitar. Instituţiile de învăţământ superior pot organiza cursuri speciale, în condiţiile art. 58, pentru absolvenţii proprii ori din alte instituţii de învăţământ superior, în vederea pregătirii pentru examenul de licenţă, respectiv de diploma. ... ........................................................................ (6) Diplomele eliberate de instituţiile de învăţământ universitar de lungă durata până în anul 1999 inclusiv sunt echivalente cu diplomele obţinute în urma promovării examenului de licenţă, respectiv, de diploma. ... 20^2. La articolul 67, după alineatul (5) se introduc alineatele (5^1) şi (5^2) cu următorul cuprins:(5^1) Studiile în învăţământul universitar cu o durată mai mare de 4 ani se încheie, după caz, cu examen de diploma.(5^2) Absolvenţii care au promovat acest examen primesc titlul de diplomat în specializarea urmată, în conformitate cu standardele internaţionale."31. La articolul I, punctul 23 devine punctul 21, iar alineatele (1), (2) şi (5) ale articolului 68 vor avea următorul cuprins:"Art. 68. - (1) Studenţii şi absolvenţii care optează pentru profesiunea didactica au obligaţia sa absolve cursurile organizate de Departamentul pentru pregătirea personalului didactic. (2) Departamentele pentru pregătirea personalului didactic funcţionează în instituţiile de învăţământ superior, pe bază de regulament, şi au planuri de învăţământ distincte, aprobate de senatul universitatii. ... ...................................................................... (5) Absolvenţii învăţământului universitar pot profesa în învăţământ numai dacă au obţinut certificatul de absolvire menţionat la alin. (4) sau efectuează pregătirea prevăzută la alin. (1) în primii 3 ani de la angajare." ... 32. La articolul I, punctul 24 devine punctul 22, iar articolul 70 va avea următorul cuprins:"Art. 70. - (1) Învăţământul postuniversitar asigura specializarea în domeniu sau extinderea şi perfecţionarea pregătirii atestate prin diploma obtinuta la finalizarea studiilor universitare. (2) Învăţământul postuniversitar se organizează în instituţii de învăţământ superior şi în şcoli de studii postuniversitare, acreditate în acest scop, şi se realizează prin: studii aprofundate de specialitate, masterat, studii academice postuniversitare, doctorat, studii postuniversitare de specializare şi cursuri de perfecţionare postuniversitare. ... (3) Înfiinţarea structurilor de învăţământ postuniversitar în cadrul instituţiilor de învăţământ superior acreditate în acest scop se aproba de către Ministerul Educaţiei Naţionale, la propunerea senatelor universitare." ... 33. La articolul I, după punctul 22 se introduce punctul 22^1 cu următorul cuprins:"22^1. Articolul 71 va avea următorul cuprins:Art. 71. - (1) Admiterea în învăţământul postuniversitar, cu excepţia doctoratului, se face pe baza criteriilor generale aprobate de către Ministerul Educaţiei Naţionale şi a criteriilor specifice aprobate de senatul instituţiei de învăţământ superior. (2) Admiterea, organizarea şi desfăşurarea doctoratului se reglementează prin hotărâre a Guvernului. ... (3) Numărul locurilor pentru învăţământul postuniversitar se stabileşte de: ... a) Ministerul Educaţiei Naţionale, pentru cele finanţate de la bugetul de stat; ... b) senatele universitare, pentru cele susţinute prin taxe sau prin alte surse extrabugetare." ... 34. La articolul I, punctul 25 devine punctul 23, iar articolul 72 va avea următorul cuprins:"Art. 72. - (1) Studiile aprofundate au durata de doua sau trei semestre şi se fac în domeniul de specializare a diplomei obţinute la finalizarea studiilor universitare de lungă durata. (2) Studiile aprofundate se încheie cu o disertatie.b Absolvenţii primesc diploma de studii aprofundate. ... (3) Studenţii înmatriculaţi la studii aprofundate de specialitate pe locurile finanţate de la bugetul de stat beneficiază de gratuitatea studiilor, precum şi de burse în conformitate cu prevederile legii. ... (4) Studiile de masterat au durata de 2-4 semestre şi integreaza mai multe domenii de specializare, având rolul de a extinde competentele în aceste domenii. Studiile de masterat pot fi urmate de absolvenţii cu diploma obţinută la finalizarea studiilor universitare de lungă durata, indiferent de profil sau de specializare. ... (5) Masteratul se organizează în cadrul institutelor de învăţământ superior sau în şcoli de studii postuniversitare, înfiinţate ca instituţii independente. Studenţii înmatriculaţi la masterat pe locurile finanţate de la bugetul de stat beneficiază de gratuitatea studiilor, precum şi de burse, în conformitate cu prevederile legii. ... (6) Masteratul se încheie cu susţinerea unei disertatii. Absolvenţii care au promovat disertatia primesc diploma de master." ... 35. La articolul I, punctul 26 devine punctul 24, iar articolul 73 va avea următorul cuprins:"Art. 73. - (1) Doctoratul este o formă superioară de învăţământ şi cercetare. (2) Au dreptul sa participe la concursul de admitere la doctorat absolvenţii cu diploma ai învăţământului universitar de lungă durata. ... (3) Conducătorii de doctorat pot fi profesori universitari titulari, asociaţi sau consultanţi ori academicieni, având titlul de doctor. Dreptul de a conduce doctoratul este avizat nominal de Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare, la propunerea instituţiilor organizatoare, şi este conferit prin ordin al ministrului educaţiei naţionale. ... (4) Doctoratul este organizat, cu şi fără frecventa, în instituţiile de învăţământ superior aprobate de către Ministerul Educaţiei Naţionale, la propunerea Consiliului Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare. ... (5) Doctoratul se încheie cu o teza susţinută public şi evaluată de către o comisie de specialişti aprobată de senatul instituţiei de învăţământ superior organizatoare. Comisia este alcătuită dintr-un preşedinte, conducătorul de doctorat şi din trei referenţi oficiali, specialişti cu activitate ştiinţifică deosebită, cu titlu de doctor în domeniu, profesori universitari, conferenţiari universitari, academicieni, cercetători ştiinţifici principali gradul I, din ţara sau din străinătate, dintre care cel puţin 2 nu funcţionează în instituţia organizatoare a doctoratului. Pentru activitatea depusa referenţii oficiali sunt plătiţi potrivit normelor stabilite de către Ministerul Educaţiei Naţionale. ... (6) Titlul ştiinţific de doctor se acordă de către instituţia organizatoare şi se confirma de către Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare, la propunerea comisiilor de specialitate. Pe baza ordinului ministrului educaţiei naţionale, instituţia organizatoare eliberează diploma de doctor." ... 36. La articolul I, după punctul 24 se introduc punctele 24^1 -24^3 cu următorul cuprins:"24^1. Articolul 74 va avea următorul cuprins:Art. 74. - (1) Şcolile de studii academice postuniversitare, organizate ca instituţii independente, în ţara sau străinătate, oferă programe de pregătire cu durata de 2-4 semestre, la forma de învăţământ de zi sau cu frecventa redusă, în vederea extinderii şi perfecţionării pregătirii atestate prin diploma de studii universitare de lungă durata. (2) Studiile se finalizează cu susţinerea unei disertatii. Absolvenţii primesc diploma de studii academice postuniversitare. ... 24^2. Articolul 75 va avea următorul cuprins:Art. 75. - (1) Studiile postuniversitare de specializare pot fi urmate de absolvenţii cu diploma obţinută la finalizarea studiilor de lungă durata. Durata studiilor, curriculumul şi modalitatea de finalizare se aproba de senatele universitare. (2) Absolvenţilor li se eliberează diploma de studii postuniversitare de specializare. ... 24^3. Alineatele (1) şi (3) ale articolului 76 vor avea următorul cuprins:Art. 76. - (1) Cursurile postuniversitare de perfecţionare pot fi urmate de absolvenţii cu diploma ai învăţământului universitar de scurta sau de lungă durata. Durata cursurilor, programul de pregătire şi modalitatea de finalizare a studiilor se aproba de senatul universitar....................................................................... (3) Absolvenţii cursurilor postuniversitare de perfecţionare primesc certificat de absolvire." ... 37. La articolul I, punctul 27 devine punctul 25.38. La articolul I, punctul 28 devine punctul 26, iar articolul 82 va avea următorul cuprins:"Art. 82. - (1) Veniturile proprii ale instituţiilor de învăţământ superior, realizate din contracte de cercetare ştiinţifică, de proiectare, de consultanţa sau de expertiza, precum şi din contracte pentru alte servicii ştiinţifice sau didactice, se evidenţiază în conturi distincte, la bănci comerciale, în condiţiile legii. Aceste venituri se utilizează, cu acordul responsabilului de contract şi cu avizul rectorului, pentru dezvoltarea bazei materiale proprii de cercetare şi de activităţi didactice, precum şi pentru plata personalului care a executat contractul. Baza materială este constituită din obiecte ca: mijloace fixe, obiecte de inventar şi materiale de orice fel. Aceste obiecte pot fi cumpărate în timpul desfăşurării contractului sau după predarea lucrării şi după încasarea banilor. (2) Din veniturile prevăzute la alin. (1) se mai pot finanta următoarele categorii de cheltuieli: burse de cercetare şi instruire, informare şi documentare, taxe pentru participarea ca membru în organisme, organizaţii şi instituţii de profil, organizarea şi/sau participarea la manifestări cultural-ştiinţifice interne şi internaţionale, editarea de carte didactica şi de specialitate. ... (3) Veniturile realizate şi neutilizate la finele anului se reportează, cu aceeaşi destinaţie, în anul următor." ... 39. La articolul I, după punctul 26 se introduce punctul 26^1 cu următorul cuprins:"26^1. Articolul 86 va avea următorul cuprins:Art. 86. - Departamentul constituie o structura subordonata instituţiei de învăţământ superior sau, după caz, facultăţii, având funcţii didactice, de cercetare ştiinţifică, de proiectare şi de producţie. Organizarea şi funcţionarea departamentelor se stabilesc de către senatele universitare."40. La articolul I, punctul 29 devine punctul 27, iar articolul 88 va avea următorul cuprins:"Art. 88. - (1) Instituţiile de învăţământ superior sau componentele acestora au dreptul de a organiza şi de a administra unităţi şi centre de cercetare, centre pentru pregătirea resurselor umane, unităţi de producţie, respectiv, de microproducţie, loturi experimentale sau structuri instituţionale, singure sau în colaborare cu persoane juridice. (2) Instituţiile de învăţământ superior au dreptul de a organiza, în colaborare cu instituţii similare din ţara şi din străinătate, programe de învăţământ universitar şi postuniversitar, conform metodologiei stabilite de către Ministerul Educaţiei Naţionale." ... 41. La articolul I, după punctul 30, care devine punctul 28, se introduce punctul 28^1 cu următorul cuprins:"28^1. Alineatul (3) al articolului 92 va avea următorul cuprins: (3) Autonomia universitară se realizează, în principal, prin: ... a) stabilirea structurii interne a instituţiei de învăţământ superior, conform legii; ... b) programarea, organizarea, desfăşurarea şi perfecţionarea procesului de învăţământ; stabilirea planurilor de învăţământ şi a programelor analitice în acord cu strategiile şi cu standardele naţionale ale dezvoltării învăţământului superior; organizarea admiterii candidaţilor la studii şi definirea criteriilor de evaluare a performantelor academice şi profesionale ale studenţilor; ... c) proiectarea, organizarea şi stabilirea formelor de învăţământ postuniversitar, confirmate prin acreditarea programelor de studiu; stabilirea, împreună cu Ministerul Educaţiei Naţionale şi cu alte autorităţi publice, agenţi economici, organizaţii profesionale şi patronale recunoscute la nivel naţional, a domeniilor în care se utilizează diplomele şi certificatele proprii emise; ... d) selectarea şi promovarea personalului didactic ori ale celorlalte categorii de personal angajat, precum şi stabilirea criteriilor de apreciere a activităţii didactice şi ştiinţifice; acordarea titlurilor didactice, ştiinţifice şi onorifice, în condiţiile legii; ... e) organizarea cercetării ştiinţifice şi a documentării; organizarea activităţilor de editare şi de tipărire; organizarea activităţilor audiovizuale; stabilirea programelor de cooperare cu alte instituţii de învăţământ superior şi de cercetare, din ţara şi din străinătate; ... f) eligibilitatea tuturor organismelor de conducere prin vot secret; ... g) stabilirea necesităţii financiare şi materiale; folosirea fondurilor şi gestionarea lor, cu respectarea prevederilor egale; găsirea şi stabilirea surselor suplimentare de venituri; organizarea şi controlul serviciilor economico-gospodăreşti; ... h) soluţionarea problemelor sociale ale comunităţilor universitare; acordarea burselor de studiu şi de cercetare, inclusiv a celor provenite din fonduri proprii; ... i) organizarea de manifestări şi activităţi ştiinţifice, culturale şi sportive; ... j) înfiinţarea de fundaţii, conform legii; stabilirea şi folosirea unor însemne şi simboluri proprii; ... k) asigurarea ordinii şi disciplinei în spaţiul universitar." ... 42. La articolul I, punctul 31 devine punctul 29.43. La articolul I, punctul 32 devine punctul 30, iar articolul 97 va avea următorul cuprins:"Art. 97. - (1) Învăţământul militar este învăţământ de stat, parte integrantă a sistemului naţional de învăţământ, şi cuprinde: învăţământ liceal, învăţământ postliceal pentru formarea maiştrilor militari şi a subofiţerilor, învăţământ universitar pentru formarea ofiţerilor şi a altor specialişti, învăţământ postuniversitar. (2) Perfecţionarea pregătirii cadrelor militare se realizează în instituţii de învăţământ distincte. ... (3) Prevederile referitoare la învăţământul militar preuniversitar se aplică în mod corespunzător şi pentru învăţământul preuniversitar din domeniul transporturilor." ... 44. La articolul I, punctul 33 devine punctul 31, iar alineatul (2) al articolului 106 va avea următorul cuprins:"(2) Standardele corespund fiecărui criteriu şi indica nivelurile minime obligatorii în procesul de evaluare. Aceste standarde sunt diferenţiate în funcţie de nivelul de învăţământ şi sunt stabilite de către Comisia de Evaluare şi Acreditare a Învăţământului Preuniversitar, care se înfiinţează şi funcţionează pe lângă Ministerul Educaţiei Naţionale, în baza regulamentului aprobat prin hotărâre a Guvernului."45. La articolul I, punctul 34 devine punctul 32, iar articolul 118 va avea următorul cuprins:"Art. 118. - Persoanele aparţinând minorităţilor naţionale au dreptul sa studieze şi să se instruiască în limba maternă, la toate nivelurile şi formele de învăţământ, precum şi la tipurile de învăţământ pentru care exista o cerere suficienta, în condiţiile legii."46. La articolul I, punctul 35 devine punctul 33, iar alineatele (1) şi (2) ale articolului 120 vor avea următorul cuprins:"Art. 120. - (1) Disciplina Limba română se preda în învăţământul primar după programe şcolare şi manuale elaborate în mod special pentru minoritatea respectiva. În învăţământul gimnazial disciplina Limba şi literatura română se preda după programe şcolare identice cu cele pentru clasele cu predare în limba română şi manuale specifice. În învăţământul liceal disciplina Limba şi literatura română se preda după programe şcolare şi manuale identice cu cele pentru clasele cu predare în limba română. (2) În învăţământul primar cu predare în limbile minorităţilor naţionale Istoria românilor şi Geografia României se predau în aceste limbi după programe şcolare şi manuale identice cu cele pentru clasele cu predare în limba română, cu obligaţia transcrierii şi însuşirii toponimiei şi a numelor proprii româneşti în limba română. În învăţământul gimnazial şi liceal Istoria românilor şi Geografia României se predau în limba română, după programe şcolare şi manuale identice cu cele pentru clasele cu predarea în limba română. Examinarea la Istoria românilor şi Geografia României se face în limba de predare a acestora." ... 47. La articolul I, punctul 36 devine punctul 34, iar articolul 122 va avea următorul cuprins:"Art. 122. - În învăţământul de stat profesional, liceal şi postliceal de specialitate în care, la cerere şi în condiţiile legii, predarea se face în limba maternă la disciplinele de specialitate, este obligatorie însuşirea terminologiei de specialitate şi în limba română."48. La articolul I, punctul 37 devine punctul 35, iar articolul 123 va avea următorul cuprins:"Art. 123. - (1) În cadrul instituţiilor de învăţământ universitar de stat se pot organiza, în condiţiile legii, la cerere, grupe, secţii, colegii şi facultăţi cu predare în limbile minorităţilor naţionale. În acest caz se va asigura însuşirea terminologiei de specialitate în limba română. La cerere şi prin lege se pot înfiinţa instituţii de învăţământ superior multiculturale. Limbile de predare în aceste instituţii de învăţământ superior se stabilesc în cadrul legii de înfiinţare. (2) Se recunoaşte dreptul persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale de a înfiinţa şi administra propriile instituţii de învăţământ superior particulare, conform legii. ... (3) Se încurajează instituţiile de învăţământ superior cu structuri şi activităţi multiculturale pentru promovarea convieţuirii interetnice armonioase şi integrării la nivel naţional şi european. ... (4) La toate formele de învăţământ în limba română sau în limbile minorităţilor naţionale se poate înscrie şi pregati orice cetăţean român, indiferent de limba sa maternă şi de limba în care a urmat studiile anterioare." ... 49. La articolul I, punctul 38 devine punctul 36.50. La articolul I, după punctul 36 se introduc punctele 36^1 şi 36^2 cu următorul cuprins:"36^1. Articolul 127 va avea următorul cuprins:Art. 127. - (1) Conţinutul învăţământului preuniversitar este asigurat prin Curriculum Naţional. Curriculumul Naţional este ansamblul coerent al planurilor-cadru de învăţământ, al programelor şi al manualelor şcolare din învăţământul preuniversitar. Acest ansamblu cuprinde o componenta comuna pentru toate şcolile de acelaşi tip şi o alta componenta aflată la decizia şcolii. (2) Planurile-cadru de învăţământ cuprind disciplinele obligatorii, opţionale şi facultative, precum şi numărul minim şi maxim de ore aferent fiecăreia dintre acestea. ... (3) Programele şcolare stabilesc pentru fiecare disciplina din planul de învăţământ obiectivele instructiv-educative şi formative ale disciplinei şi evidenţiază conţinuturile fundamentale de ordin teoretic, experimental şi aplicativ, oferind orientări metodologice generale pentru realizarea acestora. ... 36^2. Alineatele (1) şi (3) ale articolului 128 vor avea următorul cuprins:Art. 128. - (1) Planurile-cadru de învăţământ şi programele şcolare pentru învăţământul preuniversitar se elaborează de comisiile naţionale de specialitate, fiind coordonate şi avizate de Consiliul Naţional pentru Curriculum şi se aproba de către ministrul educaţiei naţionale........................................................................ (3) În unităţile de învăţământ preuniversitar se pot utiliza manuale alternative. Cadrul didactic are dreptul de a recomanda elevilor un anumit manual, pe baza criteriilor stabilite de către Ministerul Educaţiei Naţionale." ... 51. La articolul I, punctul 39 devine punctul 37, iar articolul 135 va avea următorul cuprins:"Art. 135. - (1) Persoanele juridice sau fizice pot organiza, în cadrul sistemului de formare continua, împreună cu unităţi sau instituţii de învăţământ ori separat, cursuri de calificare, perfecţionare şi conversie profesională a adulţilor, care oferă certificate de competenţa profesională recunoscute pe piaţa muncii. (2) Persoanele juridice pot organiza cursurile prevăzute la alin. (1) numai dacă au prevăzut în statut aceste activităţi şi sunt autorizate de către Ministerul Educaţiei Naţionale şi, după caz, de Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale sau de alte autorităţi publice, în baza criteriilor de evaluare stabilite prin regulament aprobat de cele doua ministere, cu respectarea standardelor ocupationale, conform legii. Persoanele fizice pot organiza asemenea activităţi numai în condiţiile autorizării menţionate. ... (3) Modul de certificare a competentelor profesionale în cadrul sistemului de formare continua se stabileşte de către Ministerul Educaţiei Naţionale, împreună cu Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale, în concordanta cu standardele ocupationale, potrivit legii. ... (4) Pe perioada în care urmează cursuri de perfecţionare a pregătirii profesionale personalul instituţiilor publice are dreptul la salariu de baza şi la celelalte adaosuri la acesta. În cazul în care cursurile sunt organizate în alta localitate decât cea de domiciliu, personalul instituţiilor publice participant la acestea beneficiază şi de drepturile cuvenite, potrivit dispoziţiilor legale, salariaţilor instituţiilor publice aflaţi în delegare." ... 52. La articolul I, punctul 40 devine punctul 38, iar articolul 140 va avea următorul cuprins:"Art. 140. - (1) Ministerul Educaţiei Naţionale se organizează şi funcţionează potrivit legii. Ministerul Educaţiei Naţionale, ca organ de specialitate, are răspunderea elaborării şi aplicării politicii educaţionale, în conformitate cu art. 2 din prezenta lege. Ministerul Educaţiei Naţionale are drept de iniţiativa şi de execuţie în domeniul politicii financiare şi a resurselor umane din sfera educaţiei şi colaborează cu alte ministere implicate în dezvoltarea învăţământului. (2) Pentru exercitarea atribuţiilor sale Ministerul Educaţiei Naţionale constituie structuri de experţi şi se sprijină pe organisme consultative, la nivel naţional, alcătuite pe criterii de prestigiu profesional şi moral: Consiliul Naţional pentru Reforma Învăţământului, Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare, Consiliul Naţional de Finanţare a Învăţământului Superior, Consiliul Naţional al Cercetării Ştiinţifice din Învăţământul Superior, Consiliul Naţional al Bibliotecilor, Consiliul Naţional pentru Formare şi Educaţie Continua, comisiile naţionale de specialitate pe discipline şi structurile manageriale ale programelor de reforma. Componenta consiliilor şi regulamentele lor de funcţionare se aproba prin ordin al ministrului educaţiei naţionale. În exercitarea atribuţiilor sale Ministerul Educaţiei Naţionale poate consulta, după caz, societăţile ştiinţifice naţionale ale cadrelor didactice, federaţiile sindicale reprezentative la nivel de ramura, ca parteneri sociali, şi organizaţiile studenţeşti şi de elevi, recunoscute în plan naţional. ... (3) Pentru confirmarea titlurilor, diplomelor şi certificatelor universitare, Ministerul Educaţiei Naţionale constituie Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare. Membrii consiliului sunt profesori universitari, personalităţi de prestigiu ştiinţific, cultural şi moral, recunoscute pe plan naţional sau internaţional. Ei sunt selectaţi pe baza propunerilor senatelor universitare. Consiliul funcţionează potrivit unui regulament propriu, aprobat prin ordin al ministrului educaţiei naţionale. ... (4) Consiliul Naţional al Rectorilor se constituie şi funcţionează în baza statutului propriu. ... (5) În subordinea Ministerului Educaţiei Naţionale funcţionează: ... a) Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei, ca institut de cercetare şi dezvoltare care activează în domeniul inovarii şi reformei sistemului naţional de învăţământ; ... b) Federaţia Sportului Şcolar şi Universitar, ca unitate autonomă cu personalitate juridică. Federaţia Sportului Şcolar şi Universitar coordonează activitatea sportiva a asociaţiilor sportive şcolare şi universitare. Federaţia Sportului Şcolar şi Universitar se afiliaza la federaţiile internaţionale ale sportului şcolar, respectiv, universitar. Cluburile sportive şcolare şi universitare, înfiinţate conform prevederilor art. 40 alin. (1), au personalitate juridică şi se pot afilia la federaţiile de specialitate. Transferarea sportivilor din aceste cluburi se face în baza reglementărilor federaţiilor de specialitate, potrivit regimului de transferuri aplicat celorlalte cluburi sportive." ... 53. La articolul I, punctul 41 se abroga.54. La articolul I, punctul 42 devine punctul 39, iar articolul 141 va avea următorul cuprins:"Art. 141. - Ministerul Educaţiei Naţionale elaborează, coordonează şi aplica politica naţionala în domeniul educaţiei. În acest scop exercita următoarele atribuţii: a) coordonează şi controlează sistemul naţional de învăţământ; ... b) organizează reţeaua învăţământului de stat şi propune Guvernului cifrele de şcolarizare, pe baza studiilor de prognoza, cu consultarea unităţilor de învăţământ, a autorităţilor locale şi a agenţilor economici interesaţi; ... c) aproba Curriculumul Naţional şi sistemul naţional de evaluare, asigura şi supraveghează respectarea acestora; ... d) coordonează activitatea de cercetare ştiinţifică din învăţământ; ... e) asigura cadrul pentru producţia manualelor şcolare; asigura finanţarea şcolilor pentru achiziţionarea de manuale, conform legii; ... f) elaborează criteriile generale de admitere în învăţământul superior; ... g) aproba înfiinţarea liceelor şi a şcolilor postliceale; ... h) aproba, conform legii, regulamentele de organizare şi funcţionare a unităţilor subordonate, cu excepţia instituţiilor de învăţământ superior; ... i) elaborează studii de diagnoza şi prognoza în domeniul restructurării şi modernizării învăţământului şi contribuie la perfecţionarea cadrului legislativ; ... j) asigura cadrul pentru proiectarea, omologarea şi producţia mijloacelor de învăţământ; ... k) asigura cadrul organizatoric pentru selecţionarea şi pregătirea adecvată a elevilor cu aptitudini deosebite; ... l) asigura şcolarizarea specializată şi asistenţa psihopedagogică adecvată a copiilor şi a tinerilor cu deficiente fizice, senzoriale, mentale sau asociate; ... m) analizează modul în care se asigura protecţia socială în învăţământ şi propune măsuri corespunzătoare Guvernului şi autorităţilor publice locale abilitate; ... n) coordonează activitatea bibliotecilor universitare din subordine; ... o) răspunde de formarea şi perfecţionarea personalului didactic; ... p) coordonează, potrivit legii, numirea, transferarea, eliberarea şi evidenta personalului didactic, de conducere, de îndrumare şi control şi a celui auxiliar din unităţile subordonante; ... q) asigura repartizarea Fondului naţional al formării profesionale, cu consultarea factorilor interesaţi; ... r) răspunde de evaluarea sistemului naţional de învăţământ pe baza standardelor naţionale; ... s) elaborează şi aplica strategiile de reforma, pe termen mediu şi lung, ale învăţământului şi educaţiei; ... t) elaborează împreună cu alte ministere strategia colaborării cu alte state şi cu organismele internaţionale specializate în domeniul învăţământului şi cercetării ştiinţifice; ... u) colaborează, pe bază de protocoale, cu statele în care trăieşte populaţie de naţionalitate sau de origine română, pentru promovarea şi desfăşurarea învăţământului în limba maternă; ... v) elaborează norme specifice pentru construcţiile şcolare şi pentru dotarea acestora; ... w) stabileşte modalităţile de recunoaştere şi de echivalare a diplomelor, a certificatelor şi a titlurilor ştiinţifice, eliberate în străinătate, pe baza unor norme interne, ţinând seama şi de înţelegerile şi convenţiile internaţionale; ... x) stabileşte, pentru învăţământul preuniversitar de stat, structura anului şcolar, sesiunile de examene, perioadele de desfăşurare a concursurilor, precum şi vacantele şcolare; ... y) controlează modul de respectare a normelor financiarcontabile, de execuţie bugetară şi de administrare a patrimoniului din sistemul naţional al învăţământului de stat; încasează taxe, în lei şi în valută, pentru acoperirea cheltuielilor ocazionate de vizarea şi recunoaşterea actelor de studii, conform legii." ... 55. La articolul I, punctul 43 se abroga.56. La articolul I, punctul 44 devine punctul 40, iar articolul 142 va avea următorul cuprins:"Art. 142. - Inspectoratele şcolare sunt organe descentralizate de specialitate, subordonate Ministerului Educaţiei Naţionale, având, în principal, următoarele atribuţii: a) urmăresc modul de organizare şi de funcţionare a reţelei de învăţământ preuniversitar, în conformitate cu politica educaţională la nivel naţional; ... b) asigura aplicarea legislaţiei în organizarea, conducerea şi desfăşurarea procesului de învăţământ; ... c) asigura calitatea învăţământului şi respectarea standardelor naţionale prin inspecţia şcolară; ... d) înfiinţează, cu avizul Ministerului Educaţiei Naţionale, unităţi şcolare ale învăţământului de stat: grădiniţe, şcoli primare, gimnazii, şcoli profesionale şi de ucenici; ... e) propun Ministerului Educaţiei Naţionale reţeaua de şcolarizare din raza lor teritorială, în conformitate cu politica educaţională, a studiilor de prognoza, după consultarea unităţilor de învăţământ, a autorităţilor locale, a agenţilor economici şi a partenerilor sociali interesaţi; ... f) asigura, împreună cu autorităţile administraţiei publice locale, şcolarizarea elevilor pe durata învăţământului obligatoriu; ... g) coordonează încadrarea unităţilor de învăţământ cu personal didactic necesar în conformitate cu prevederile Statutului personalului didactic; ... h) organizează şi îndrumă activitatea de perfecţionare a personalului didactic, de cercetare ştiinţifică şi alte acţiuni complementare din învăţământul preuniversitar; ... i) coordonează utilizarea, dezvoltarea şi protejarea bazei didactico-materiale din unităţile de învăţământ, împreună cu autorităţile publice locale; ... j) coordonează organizarea admiterii şi a examenelor de absolvire din unităţile de învăţământ, precum şi a concursurilor şcolare; ... k) controlează activităţile şi serviciile de învăţământ preuniversitar organizate de agenţi economici, fundaţii, asociaţii, culte şi de alte persoane juridice sau fizice, de pe raza lor teritorială; constata eventualele încălcări ale prevederilor legale şi iau măsurile prevăzute de lege; ... l) coordonează activitatea bibliotecilor din unităţile de învăţământ subordonate; ... m) coordonează şi controlează activitatea Casei corpului didactic." ... 57. La articolul I, punctul 45 devine punctul 41, iar alineatele (1) şi (4) ale articolului 143 vor avea următorul cuprins:"Art. 143. - (1) Structura inspectoratelor şcolare judeţene şi al municipiului Bucureşti se stabileşte prin ordin al ministrului educaţiei naţionale......................................................................... (4) Inspectoratul şcolar are un consiliu de administraţie şi un consiliu consultativ. Consiliul de administraţie este format din 9-11 membri, din care: inspectorul şcolar general, inspectorii şcolari generali adjuncţi, directorul Casei corpului didactic, directorul tehnic-administrativ, contabilul-şef, consilierul juridic al inspectoratului şcolar şi alţi membri. Inspectorul şcolar general este preşedintele de drept al consiliului de administraţie. Consiliul consultativ este format din directori de unităţi de învăţământ, din alte cadre didactice de prestigiu, inclusiv din învăţământul superior, din reprezentanţi ai părinţilor, ai autorităţilor locale administrative, ai comunităţilor religioase, ai agenţilor economici, precum şi din alţi parteneri sociali. Preşedintele consiliului consultativ este ales, prin vot secret, dintre membrii acestuia." ... 58. La articolul I, după punctul 41 se introduce punctul 41^1 cu următorul cuprins:"41^1. Articolul 144 va avea următorul cuprins:Art. 144. - (1) Inspectorul şcolar general, inspectorii şcolari generali adjuncţi şi directorul Casei corpului didactic sunt numiţi prin ordin al ministrului educaţiei naţionale, pe baza criteriilor de competenţa profesională şi managerială, conform legii. (2) Inspectorii şcolari se numesc de către inspectorul şcolar general, prin concurs, pe baza criteriilor de competenţa profesională şi managerială, de regula pe o perioadă de 4 ani, conform legii." ... 59. La articolul I, punctul 46 devine punctul 42, alineatele (1), (6), (7) şi (9) ale articolului 145 vor avea o noua redactare, iar după alineatul (5) se introduce alineatul (5^1) cu următorul cuprins:"Art. 145. - (1) Unităţile de învăţământ preuniversitar sunt conduse de directori, ajutaţi, după caz, de directori adjuncţi. În activitatea de conducere directorii se bazează pe consiliul profesoral, pe consiliul de administraţie şi pe consiliul şcolar. Aceste consilii funcţionează în temeiul unor regulamente elaborate de către Ministerul Educaţiei Naţionale, conform legii........................................................................(5^1) În fiecare unitate de învăţământ cu personalitate juridică sau pe grupuri de unităţi se constituie câte un consiliu şcolar, care decide şi răspunde de realizarea politicii educaţionale la nivel local. Initiativele locale respecta politica educaţională elaborata la nivel naţional. Componenta şi atribuţiile consiliului şcolar sunt stabilite prin regulament aprobat de către Ministerul Educaţiei Naţionale. (6) Directorii şi directorii adjuncţi ai unităţilor din învăţământul preşcolar, primar, gimnazial şi profesional, precum şi directorii adjuncţi din învăţământul liceal şi postliceal sunt numiţi de inspectorul şcolar general, conform legii. ... (7) Directorii unităţilor din învăţământul liceal şi postliceal sunt numiţi prin ordin al ministrului educaţiei naţionale, la propunerea inspectorului şcolar general, conform legii. ... ....................................................................... (9) Numirea directorilor adjuncţi ai unităţilor de învăţământ menţionate la alin. (6) şi (7) se face ca urmare a sustinerii unui concurs, pe baza criteriilor de competenţa profesională şi managerială, precum şi a recomandarii consiliului şcolar, pe o perioadă de 4 ani. Metodologia concursului se stabileşte de către Ministerul Educaţiei Naţionale." ... 60. La articolul I, punctul 47 devine punctul 43.61. La articolul I, punctul 48 devine punctul 44, iar alineatele (3) şi (4) ale articolului 148 vor avea următorul cuprins:"(3) În sistemul naţional de invatamant şi educaţie notarea se face, de regula, de la 10 la 1. (4) Se recomanda aplicarea creditelor transferabile şi recunoaşterea lor atât în cadrul aceleiaşi instituţii sau unităţi de învăţământ, cat şi între instituţii sau unităţi de învăţământ din ţara şi din străinătate." ... 62. La articolul I, după punctul 44 se introduce punctul 44^1 cu următorul cuprins:"44^1. La articolul 151 alineatul (2), după litera f) se introduce litera f^1) cu următorul cuprins: f^1) formatori."63. La articolul I, punctul 49 devine punctul 45, iar alineatul (4) al articolului 154 va avea următorul cuprins:"(4) Concursurile pentru ocuparea posturilor didactice din învăţământului universitar şi postuniversitar se aproba de către consiliile facultăţilor, la propunerea comisiilor de concurs, şi se validează de către senatele universitare. Titlurile didactice de conferenţiar universitar şi de profesor universitar sunt confirmate de Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare, prin comisiile de specialitate. Pe baza confirmării, ministrul educaţiei naţionale emite ordin de acordare a titlurilor de conferenţiar universitar şi de profesor universitar."64. La articolul I, după punctul 45 se introduce punctul 45^1 cu următorul cuprins:"45^1. Alineatul (1) al articolului 158 va avea următorul cuprins:Art. 158. - (1) În învăţământul preuniversitar formaţiunile de studiu cuprind grupe, clase sau ani de studiu, după cum urmează: a) grupa cuprinde în medie 15 preşcolari sau elevi, dar nu mai puţin de 10 şi nu mai mult de 20; prin excepţie, inspectoratul şcolar poate aproba grupe cuprinzând cel puţin 7 preşcolari sau elevi; ... b) clasa din învăţământul primar are în medie 20 de elevi, dar nu mai puţin de 10 şi nu mai mult de 25; ... c) clasa din învăţământul gimnazial are în medie 25 de elevi, dar nu mai puţin de 10 şi nu mai mult de 30; ... d) clasa sau anul de studiu din învăţământul profesional, liceal şi postliceal are în medie 25 de elevi, dar nu mai puţin de 15 şi nu mai mult de 30." ... 65. La articolul I, punctul 50 devine punctul 46.66. La articolul I, punctul 51 devine punctul 47, iar articolul 159 va avea următorul cuprins:"Art. 159. - (1) Formarea continua a personalului didactic constituie un drept care se realizează, în principal, prin perfecţionare şi conversie profesională. (2) În cadrul sistemului naţional de învăţământ perfecţionarea personalului didactic din învăţământul preuniversitar se realizează, în principal, prin formele prevăzute de Statutul personalului didactic. ... (3) Conversia profesională în sistemul de învăţământ vizează extinderea pregătirii iniţiale în vederea obţinerii dreptului de a preda şi alte discipline sau de a ocupa alte posturi didactice." ... 67. La articolul I, punctul 52 devine punctul 48, iar articolul 160 va avea următorul cuprins:"Art. 160. - (1) Ministerul Educaţiei Naţionale stabileşte obiectivele şi coordonează formarea continua a personalului didactic din învăţământul preuniversitar, evalueaza, acreditează şi finanţează programele de formare continua, inclusiv de conversie profesională, realizate în: a) instituţii de învăţământ superior, prin facultăţi, departamente şi catedre, pentru perfecţionarea pregătirii de specialitate; ... b) instituţii de învăţământ superior, prin departamentele sau catedrele de pregătire a personalului didactic, pentru perfecţionarea pregătirii metodice şi psihopedagogice; ... c) colegii pedagogice universitare şi licee cu profil pedagogic, pentru perfecţionarea de specialitate, metodica şi psihopedagogică a personalului didactic din învăţământul preşcolar şi primar; ... d) case ale corpului didactic, conform art. 162; ... e) centre de perfecţionare, organizate în unităţi de învăţământ, pentru perfecţionarea pregătirii de specialitate a personalului didactic cu studii medii; ... f) alte structuri abilitate în acest scop de către Ministerul Educaţiei Naţionale. ... (2) Pentru organizarea activităţilor prevăzute la alin. (1), instituţiile menţionate pot colabora cu instituţii similare, precum şi cu agenţi economici, conform reglementărilor legale." ... 68. La articolul I, punctul 53 devine punctul 49, iar articolul 161 va avea următorul cuprins:"Art. 161. - (1) Programele de formare continua a personalului didactic se încheie prin colocviu sau prin alte forme specifice de evaluare, potrivit legii. (2) Instituţiile de învăţământ superior acreditate pot organiza şi desfăşura programe de conversie profesională, la nivel universitar şi postuniversitar, cu durata de cel puţin un an şi jumătate. Programele sunt aprobate de către Ministerul Educaţiei Naţionale şi se finalizează cu examen de absolvire. Promovarea examenului de absolvire conferă dreptul la obţinerea unei diplome şi dreptul de a profesa în noua specializare. Aceste activităţi se pot organiza în formele de învăţământ prevăzute de lege." ... 69. La articolul I, punctul 54 devine punctul 50, iar articolul 162 va avea următorul cuprins:"Art. 162. - (1) Casele corpului didactic sunt centre de documentare şi de organizare a activităţilor de formare continua şi a activităţilor cu caracter ştiinţific, metodic şi cultural. (2) Pentru realizarea activităţilor prevăzute la alin. (1), Casa corpului didactic asigura formatori calificaţi, acreditaţi de către Ministerul Educaţiei Naţionale, şi finanţează aceste programe. Formatorii colaborează cu departamentele şi catedrele de pregătire a personalului didactic din instituţiile de învăţământ superior la activităţile de formare continua." ... 70. La articolul I, după punctul 50 se introduce punctul 50^1 cu următorul cuprins:"50^1. Alineatele (3) şi (6) ale articolului 166 vor avea următorul cuprins: (3) Baza materială aferentă procesului de instruire şi de educaţie, menţionată la alin. (2) şi realizată din fondurile statului sau din fondurile instituţiilor şi întreprinderilor de stat, în perioada anterioară datei de 22 decembrie 1989, se reintegrează, fără plata, în patrimoniul Ministerului Educaţiei Naţionale, al instituţiilor şi unităţilor de învăţământ şi de cercetare ştiinţifică din sistemul învăţământului de stat. Predarea-preluarea se face pe bază de protocol. Justa despăgubire se acordă, după caz, de către Guvern. În aceleaşi condiţii se reintegrează fără plata şi imobilele care, conform art. 20 alin. (2) din Legea nr. 15/1990, au trecut în patrimoniul unor societăţi comerciale, indiferent de statutul capitalului social al acestora. Reintegrarea se face pe bază de protocol de predare-primire. ... ....................................................................... (6) Închirierea bunurilor, inclusiv a terenurilor, disponibile temporar, aflate în patrimoniul instituţiilor de învăţământ superior de stat sau în administrarea acestora, se poate face pe bază de contract încheiat în conformitate cu prevederile legale, cu revizuire anuală. Bunurile, inclusiv terenurile, aflate în administrarea unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat, disponibile temporar, pot fi închiriate pe bază de contract încheiat în conformitate cu prevederile legale, cu revizuire anuală a acestuia, numai în conformitate cu metodologia stabilită de către Ministerul Educaţiei Naţionale. Închirierea bunurilor, inclusiv a terenurilor, în condiţiile prevăzute la alineatele precedente, se face cu prioritate pentru activităţi de învăţământ." ... 71. La articolul I, punctul 55 devine punctul 51, iar la articolul 166 se introduc alineatele (7)-(10) cu următorul cuprins:"(7) Deţinătorii de bunuri prevăzute la alin. (3) şi (4) care urmează să fie reintegrate în patrimoniul Ministerului Educaţiei Naţionale, al instituţiilor şi unităţilor de învăţământ şi cercetare ştiinţifică din sistemul învăţământului de stat sunt obligaţi sa pună la dispoziţie imputernicitilor Ministerului Educaţiei Naţionale toate documentele care atesta proprietatea, precum şi documentele necesare înregistrării în evidentele contabile. (8) Ministerul Educaţiei Naţionale, prin împuterniciţii săi, va acţiona în justiţie persoanele juridice sau fizice care refuza semnarea protocoalelor şi predarea documentelor de proprietate. Aceste acţiuni sunt scutite de taxa de timbru. ... (9) Înscrierea dreptului de proprietate asupra bunurilor imobile aparţinând Ministerului Educaţiei Naţionale sau instituţiilor şi unităţilor de învăţământ şi cercetare ştiinţifică din sistemul învăţământului de stat se face, după caz, în registrul de inscriptiuni şi transcripţiuni, în cărţile funciare sau în cărţile de publicitate funciară, cu scutirea de plată taxelor prevăzute de lege. ... (10) Acţiunile în justiţie formulate de Ministerul Educaţiei Naţionale şi de inspectoratele şcolare pentru aplicarea prevederilor alin. (1)-(3) sunt scutite de taxa de timbru." ... 72. La articolul I, punctul 56 devine punctul 52, iar articolul 167 va avea următorul cuprins:"Art. 167. - (1) Ministerul Educaţiei Naţionale, prin inspectoratele şcolare, asigura, cu sprijinul material al consiliilor locale, administrarea şi funcţionarea tuturor unităţilor din învăţământul preuniversitar de stat. (2) Finanţarea cheltuielilor de funcţionare, întreţinere şi reparare a unităţilor din învăţământul preuniversitar, precum şi a bazei didactico-materiale, cu excepţia celor cuprinse la alin. (4) şi (5), este asigurata prioritar de către consiliile locale din bugetele locale, precum şi din resursele proprii ale respectivelor unităţi. Decontarea cheltuielilor alocate din bugetele locale se face de către consiliile locale, în baza documentaţiei prezentate de către unităţile şcolare. ... (3) Unităţile de învăţământ special, cluburile, taberele, palatele copiilor şi casele corpului didactic se finanţează din bugetul Ministerului Educaţiei Naţionale. ... (4) Ministerul Educaţiei Naţionale asigura de la bugetul de stat fondurile necesare pentru salarizarea personalului didactic, didactic auxiliar şi administrativ din unităţile şi din instituţiile de învăţământ preuniversitar, pentru deplasări, precum şi pentru cheltuieli de dotări cu obiecte de inventar şi cărţi. ... (5) Ministerul Educaţiei Naţionale poate aloca de la buget fonduri pentru finanţarea cheltuielilor curente aferente unor activităţi extraşcolare, educaţiei copiilor cu deficiente, perfecţionării pregătirii profesionale a cadrelor didactice şi altor acţiuni şi activităţi, în condiţiile legii. ... (6) În zonele defavorizate, precum şi în situaţii speciale stabilite prin hotărâre a Guvernului, se pot aloca fonduri de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Educaţiei Naţionale, pentru dezvoltarea şi modernizarea bazei materiale a învăţământului preuniversitar, precum şi pentru alte cheltuieli. ... (7) Creditele externe contractate de către Ministerul Educaţiei Naţionale cu aprobarea Guvernului, precum şi dobânzile aferente acestora se rambursează din bugetul de stat." ... 73. La articolul I, punctul 57 devine punctul 53, iar după articolul 167 se introduce articolul 167^1 cu următorul cuprins:"Art. 167^1. - (1) În scopul întreţinerii, dezvoltării şi modernizării bazei materiale şi de practica în instituţiile şi unităţile de învăţământ, cu ocazia aprobării bugetului de venituri şi cheltuieli pentru unităţile subordonate, Ministerul Educaţiei Naţionale constituie Fondul naţional al formării profesionale, din credite bugetare şi din alte surse dobândite în condiţiile legii. (2) Fondul naţional al formării profesionale se gestionează cu consultarea Consiliului Naţional pentru Formare şi Educaţie Continua, potrivit criteriilor stabilite prin ordin al ministrului educaţiei naţionale." ... 74. La articolul I, după punctul 53 se introduc punctele 53^1 şi 53^2 cu următorul cuprins:"53^1. Alineatele (3) şi (4) ale articolului 169 vor avea următorul cuprins: (3) Instituţiile şi unităţile de învăţământ pot beneficia şi de alte surse de venituri dobândite în condiţiile legii: venituri proprii, subvenţii, donaţii, sponsorizări şi taxe de la persoane juridice şi fizice. Veniturile obţinute din sursele menţionate se gestionează şi se utilizează integral la nivelul instituţiilor şi unităţilor respective, inclusiv pentru majorarea fondului de salarii, fără vărsăminte la bugetul de stat, la bugetele locale şi fără a afecta alocaţiile bugetare. ... (4) Fondurile alocate Ministerului Educaţiei Naţionale pentru învăţământul preuniversitar se repartizează inspectoratelor şcolare care le redistribuie unităţilor de învăţământ din teritoriu prin ordonatorii terţiari de credite subordonaţi. ... 53^2. După articolul 169 se introduce articolul 169^1 cu următorul cuprins:Art. 169^1. - (1) Instituţiile de învăţământ superior de stat funcţionează ca instituţii finanţate din fondurile alocate de la bugetul de stat şi din alte surse, potrivit legii. (2) Veniturile acestor instituţii se compun din sume alocate de la bugetul Ministerului Educaţiei Naţionale, pe bază de contract, pentru finanţarea de baza şi finanţarea complementara, realizarea de obiective de investiţii, fonduri pentru burse şi protecţia socială a studenţilor, precum şi din venituri proprii, dobânzi, donaţii, sponsorizări şi taxe percepute în condiţiile legii de la persoane fizice şi juridice, române sau străine, şi din alte surse. Aceste venituri sunt utilizate de instituţiile de învăţământ superior, în condiţiile autonomiei universitare, în vederea realizării obiectivelor care le revin în cadrul politicii statului din domeniul învăţământului şi cercetării ştiinţifice universitare. ... (3) Finanţarea de baza se asigura din bugetul de stat în funcţie de numărul de studenţi şi doctoranzi admişi la studii fără taxa, de numărul de cursanţi, de nivelul şi specificul instruirii teoretice şi practice şi de ceilalţi indicatori specifici activităţii de învăţământ, în special de cei referitori la calitatea prestaţiei în învăţământ. ... (4) Finanţarea de baza se realizează de către Ministerul Educaţiei Naţionale, pentru a se asigura desfăşurarea în condiţii normale a procesului de învăţământ, la nivel universitar şi postuniversitar, conform standardelor naţionale. ... (5) Finanţarea complementara se asigura atât din sume de la bugetul de stat, cat şi din surse externe, respectiv împrumuturi şi ajutoare externe. ... (6) Finanţarea complementara se realizează de către Ministerul Educaţiei Naţionale prin: ... a) subvenţii pentru cazare şi masa; ... b) fonduri alocate pe bază de prioritati şi norme specifice pentru dotări şi alte cheltuieli de investiţii şi reparaţii capitale; ... c) fonduri alocate pe baze competitionale pentru cercetarea ştiinţifică universitară. ... (7) Finanţarea instituţiilor de învăţământ superior de stat se face pe bază de contract încheiat între Ministerul Educaţiei Naţionale şi instituţia de învăţământ superior respectiva, după cum urmează: ... a) contract instituţional pentru finanţarea de baza, pentru fondul de burse şi protecţie socială a studenţilor, precum şi pentru finanţarea de obiective de investiţii; ... b) contract complementar pentru finanţarea cercetării ştiinţifice universitare, a reparaţiilor capitale, a dotărilor şi a altor cheltuieli de investiţii, precum şi subvenţii pentru cazare şi masa. Sumele aferente cercetării ştiinţifice universitare, cuprinse în cadrul contractului complementar, se eşalonează, prin excepţie de la alte reglementări, în rate stabilite prin grafice, anexe la contractele de cercetare respective. ... (8) Criteriile prin care se stabileşte finanţarea instituţiilor de învăţământ superior de stat din bugetul de stat se aproba de către Ministerul Educaţiei Naţionale, luând în considerare propunerile Consiliului Naţional de Finanţare a Învăţământului Superior şi, respectiv, ale Consiliului Naţional al Cercetării Ştiinţifice Universitare. În baza criteriilor aprobate Consiliul Naţional de Finanţare a Învăţământului Superior şi Consiliul Naţional al Cercetării Ştiinţifice Universitare propun Ministerului Educaţiei Naţionale alocarea de fonduri corespunzătoare pentru finanţarea instituţiilor de învăţământ superior de stat. Consiliul Naţional de Finanţare a Învăţământului Superior şi Consiliul Naţional al Cercetării Ştiinţifice Universitare, ca organisme consultative de specialitate, au personal propriu şi sunt finanţate de la bugetul Ministerului Educaţiei Naţionale. ... (9) Fondurile pentru burse şi protecţia socială a studenţilor se aloca în funcţie de numărul de studenţi şi doctoranzi de la învăţământul de zi, fără taxa de studii. ... (10) Bugetele de venituri şi cheltuieli ale instituţiilor de învăţământ superior de stat se aproba de către Ministerul Educaţiei Naţionale, după adoptarea bugetului de stat, prin ordin al ministrului. ... (11) Soldurile rămase la sfârşitul anului din execuţia bugetului prevăzut în contractul instituţional, precum şi soldurile aferente cercetării ştiinţifice universitare şi veniturile extrabugetare rămân la dispoziţia instituţiilor de învăţământ superior şi se cuprind în bugetul de venituri şi cheltuieli al instituţiei, fără vărsăminte la bugetul de stat şi fără afectarea alocaţiilor de la bugetul de stat pentru anul următor. ... (12) Indicatorii sintetici din execuţia bugetară a instituţiilor de învăţământ superior se publică în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a." ... 75. La articolul I, punctul 58 devine punctul 54, iar alineatele (1)-(4) şi (6) ale articolului 170 vor avea următorul cuprins:"Art. 170. - (1) Elevii şi studenţii de la cursurile de zi din învăţământul de stat pot beneficia de burse de performanţă, de merit, burse de studiu şi burse de ajutor social. (2) Elevii şi studenţii pot beneficia de burse pe bază de contract încheiat cu agenţi economici ori cu alte persoane juridice sau fizice, precum şi de credite pentru studiu acordate de bănci în condiţiile legii. ... (3) Bursele acordate elevilor din învăţământul preuniversitar se suporta din bugetul de stat. ... (4) Criteriile generale de acordare a burselor se stabilesc de către Ministerul Educaţiei Naţionale în colaborare cu Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale. Criteriile specifice de acordare a burselor de performanţă, de merit, de studiu şi de ajutor social se stabilesc anual, în consiliile de administraţie ale inspectoratelor şcolare şi în senatele universitare, în limitele fondurilor repartizate şi în raport cu integralitatea efectuării de către elevi şi studenţi a activităţilor şcolare şi universitare. Bursele de care beneficiază elevii şi studenţii sunt indexabile. Cuantumul minim al bursei studenţilor trebuie să acopere cheltuielile de cazare şi de masa. ... ....................................................................... (6) Ministerul Educaţiei Naţionale acorda anual un număr de burse pentru doctorat cu durata de 4 ani instituţiilor care organizează aceasta forma de învăţământ. Bursele se obţin prin concurs, la nivelul instituţiilor de învăţământ superior. Bursierii, pe perioada bursei, au drepturile şi obligaţiile profesionale ale unui preparator universitar. Activitatea respectiva constituie vechime în munca." ... 76. La articolul I, după punctul 54 se introduc punctele 54^1 şi 54^2 cu următorul cuprins:"54^1. La articolul 174 se introduce alineatul (6) cu următorul cuprins: (6) Instituţiile de învăţământ superior au dreptul de a acorda, în afară cifrei de şcolarizare aprobate, cel puţin un loc pentru studii gratuite absolvenţilor cu diploma de bacalaureat primiţi din centrele de plasament, în condiţiile stabilite de senatul universitar. ... 54^2. Alineatul (2) al articolului 178 va avea următorul cuprins: (2) Părintele sau tutorele legal instituit este obligat sa ia măsuri pentru asigurarea frecvenţei şcolare a elevului în învăţământul obligatoriu. Nerespectarea acestei prevederi, din culpa părintelui sau a tutorelui instituit legal, constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă între 500.000 lei şi 2.000.000 lei." ... 77. La articolul I, punctul 59 devine punctul 55.78. La articolul I, punctul 60 devine punctul 56 cu următorul cuprins:"56. Articolele 181, 182 şi 184 se abroga."79. La articolul I, după punctul 56 se introduce punctul 56^1 cu următorul cuprins:"56^1. După articolul 184 se introduc articolele 184^1 -184^6 cu următorul cuprins:Art. 184^1. - Ministerul Educaţiei Naţionale poate înfiinţa organe de specialitate în subordinea sa, potrivit legii.Art. 184^2. - Activitatea de cercetare ştiinţifică finanţată de la bugetul de stat, desfăşurată de personalul didactic, este remunerată în raport cu salariul orar corespunzător funcţiei didactice, dacă în contract nu exista alte prevederi.Art. 184^3. - Depăşirea duratei învăţământului universitar gratuit, corespunzător art. 62 şi 67, se suporta de studenţi, cu excepţia celor care au avizul comisiei medicale şi aprobarea senatului universitar, conform reglementărilor legale.Art. 184^4. - Statutul profesional al absolvenţilor de colegii universitare se stabileşte de către Ministerul Educaţiei Naţionale împreună cu Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale, în termen de 6 luni de la data publicării prezentei legi în Monitorul Oficial al României.Art. 184^5. - Carta universitară nu poate avea prevederi contrare legislaţiei în vigoare. Nerespectarea legilor în conţinutul Cartei universitare atrage nulitatea de drept a actului respectiv.Art. 184^6. - Examenul de capacitate şi examenul de bacalaureat se susţin conform prevederilor prezentei legi, începând cu prima sesiune organizată după intrarea în vigoare a acesteia." + Articolul 2Legea învăţământului nr. 84/1995, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1 din 5 ianuarie 1996, cu modificările şi completările aduse prin prezenta lege, se va republica în Monitorul Oficial al României, Partea I, dându-se articolelor şi alineatelor o noua numerotare.Această lege a fost adoptată de Camera Deputaţilor şi de Senat în şedinţa comuna din 1 iulie 1999, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) şi ale art. 76 alin. (2) din Constituţia României.PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR ION DIACONESCUPREŞEDINTELE SENATULUIPETRE ROMAN------------
