Subscribe to a Global-Regulation Premium Membership Today!
Key Benefits:
- Unlimited Searches
- Weekly Updates on New Laws
- Access to 5,345,848 Global Laws from 110 Countries
- View the Original Law Side-by-Side with the Translation
Subscribe Now for only USD$40 per month.
LEGE nr. 173 din 3 martie 1941pentru declararea morţii prezumate a celor dispăruţi
Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 53 din 4 martie 1941
+ Capitolul 1 Declararea morţii + Articolul 1La cererea oricărei persoane interesate sau a Ministerului Public, disparutul poate fi declarat mort prin hotărîre judecătorească:1. Dacă au trecut 10 ani de la data ultimei ştiri despre existenta celui dispărut şi 31 ani de la naşterea acestuia.2. Dacă au trecut 5 ani de la data ultimei ştiri şi 70 ani de la naşterea lui. Termenul de 10 sau 5 ani, se va socoti de la cea din urma zi a anului în curgerea căruia, potrivit ultimei ştiri, disparutul era încă în viaţa. + Articolul 2Poate fi de asemenea declarat mort, în aceleaşi condiţiuni, acela care, oricare ar fi vîrsta lui, a dispărut în astfel de împrejurări încît decesul trebuie privit ca sigur şi au trecut 6 luni decand faptul a avut loc, iar dacă data acestui fapt nu poate fi stabilită, de la data ultimei ştiri. + Articolul 3Instanţa judecătorească va stabili în caz de declaraţiune a morţii prin hotărîrea sa, ţinînd seama de împrejurări, data la care se prezuma ca disparutul a murit.În lipsa de indicii, se va considera drept data morţii ziua cînd expira termenele prevăzute de articolele de mai sus. + Articolul 4Dacă nu se dovedeşte contrariu, se prezuma ca disparutul a fost în vieata pînă la data pe care hotărîrea declarativă o stabileşte ca fiind aceea a morţii. + Articolul 5Declaraţiunea de moarte produce efectele juridice ale morţii. + Articolul 6Dacă cel declarat mort se înapoiază sau dacă dovada existenţei lui este facuta, el reia bunurile sale în natura, iar dacă aceasta nu este cu putinta, în măsura imbogatirii posesorului.Cînd posesorul avea cunoştinţa ca cel declarat mort este în vieata, răspunderea se va stabili, socotindu-se pornită acţiunea în revendicare din ziua cînd buna credinţa a încetat.Dacă se stabileşte data morţii, aceleaşi drepturi aparţin celor care la acea data erau moştenitorii săi legitimi sau testamentari. + Capitolul 2 Administraţiunea provizorie + Articolul 7Tribunalul va putea ordonă punerea sub administraţiune provizorie a averii majorului dispărut, dacă nu este pus sub tutela sau curatela; cînd disparutul a lăsat un mandatar general, nu se va numi un administrator provizoriu decât dacă s'a ivit vreo împrejurare care ar indreptati revocarea mandatului.Administratorul provizoriu va fi numit de instanţa judecătorească. + Articolul 8Regulele prescrise pentru tutela interzisului, în afară de acelea privitoare la persoana, se vor aplica şi administraţiunii provizorii, întrucât nu se dispune altfel.Administraţiunea provizorie va fiinta fără consiliul de familie. + Articolul 9Închirierea sau arendarea pe mai mult de un an sau reînnoirea acestor contracte facuta cu mai mult de 6 luni înaintea ajungerii la termen, va fi supusă încuviinţării instanţei judecătoreşti.Actele supuse de lege încuviinţării instanţei judecătoreşti, vor fi încuviinţate numai dacă sînt de grabnica şi neaparata trebuinta. + Articolul 10La cererea oricărei persoane interesate, instanţa judecătorească va putea dispune ca administratorul provizoriu sa predea, în totul sau în parte, veniturile ce depăşesc nevoile administraţiunii persoanelor care, potrivit legii, au faţă de dispărut drept la alimente. + Articolul 11Administraţiunea provizorie încetează dacă disparutul nu mai este împiedicat să se îngrijească singur de bunurile sale sau dacă moartea sa este dovedită.Încetarea dreptului de reprezentare al administratorului provizoriu nu va putea fi însă opusă unei terţe persoane, împotriva unui act încheiat de aceasta cu administratorul dacă nu s'a publicat în Monitorul Oficial incheerea despre încetarea administraţiei provizorii, sau dacă terta persoana nu o cunoaşte pe alta cale înainte de incheerea actului. + Capitolul 3 Dispoziţiuni de procedura + Articolul 12Pentru declararea morţii, este competent exclusiv tribunalul ultimului domiciliu al celui dispărut. + Articolul 13Disparutul va fi reprezentat, în lipsa unui reprezentant legal, de către un curator, numit de tribunal. + Articolul 14Preşedintele va invita prin publicaţii, pe cei care au ştiri despre existenta dispărutului, să le comunice tribunalului.Publicaţia se va insera pe cheltuiala petitionarului, în Monitorul Oficial şi în unul din ziarele mai răspândite, un exemplar se va afişa la Primăria ultimului domiciliu al celui dispărut. + Articolul 15După 6 luni dela data publicării în Monitorul Oficial, instanţa va cerceta din oficiu dacă persoana arătată în cerere a dispărut în condiţiunile prevăzute la Cap. I, putând lua orice informaţiuni şi admite orice mijloace de dovada, după care preşedintele va fixa un termen la care urmează ca instanţa să se pronunţe. + Articolul 16Dacă petiţionarul nu se înfăţişează la termen, instanţa va respinge cererea din oficiu şi va desfiinta măsurile provizorii luate.Hotărîrea se va da cu ascultarea Ministerului Public. + Articolul 17Dacă tribunalul în cursul desbaterilor, constata ca presupusul dispărut se afla în vieata, sau dacă constata decesul sau printr'un act de stare civilă, va respinge cererea. + Articolul 18Hotărîrea irevocabilă care constata moartea va fi comunicată Oficiului de stare civilă pentru a fi înscrisă în registru.Cheltuielile de judecată sînt în sarcina petitionarului. + Articolul 19Rectificarea datei morţii prezumate se poate cere la acelaşi tribunal care a pronunţat declararea morţii, de oricine are un interes. Ea se face pe cale de acţiune, citându-se părţile care au figurat în cererea pentru declararea morţii.Ministerul Public va pune concluzii. + Articolul 20Cînd cel a cărui moarte a fost declarata prin sentinta irevocabilă este în viaţă, el sau cei interesaţi pot cere anularea hotărîrii.Dacă se prezintă însăşi persoana a carei moarte a fost declarata, tribunalul, citând pe cei ce au luat parte la procedura de declarare, va constata identitatea sa cu a acelui dispărut şi va anula hotărîrea de declararea morţii, făcându-se menţiune pe actul de naştere şi deces. + Articolul 21Procedura declarării, rectificarii şi anulării se face din oficiu. Lipsa părţilor nu împiedica pronunţarea hotărîrii. + Articolul 22Cînd se cere rectificarea sau anularea hotărîrii de declararea morţii şi exista avere imobiliară, tribunalul din oficiu, va cere notarea cererii în cartea funciară.---------------
