Advanced Search

 LEGE nr. 33 din 7 aprilie 1934 pentru lichidarea datoriilor agricole şi urbane


Published: 1934-04-07
Read law translated into English here: https://www.global-regulation.com/translation/romania/3070881/-lege-nr.-33-din-7-aprilie-1934-pentru-lichidarea-datoriilor-agricole-i-urbane.html

Subscribe to a Global-Regulation Premium Membership Today!

Key Benefits:

Subscribe Now for only USD$40 per month.
LEGE nr. 33 din 7 aprilie 1934pentru lichidarea datoriilor agricole şi urbane
EMITENT PARLAMENTUL
Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 83 din 7 aprilie 1934



 +  Capitolul 1 Reglementarea datoriilor debitorilor agricoli  +  Secţiunea I Determinarea şi lichidarea datoriile agricole  +  Articolul 1A. Sînt consideraţi debitori agricoli, debitorii cetăţeni români, persoane fizice, obştiile de cumpărare, persoanele juridice de drept privat, care nu au scop lucrativ, fondatiunile de orice fel şi comunitatile de avere ale fostelor regimente graniceresti din Caransebes şi Nasaud, dacă sînt proprietari, fie chiar şi aparenti, încă dela data de 18 Decemvrie 1931 şi pînă azi, de vreunul din bunurile prevăzute mai jos: a) De imobile susceptibile de a fi supuse impozitului agricol, prevăzut de art. 3 al legii contributiunilor directe, chiar dacă ar fi scutite prin vreuna din dispoziţiunile legale în vigoare; b) De case de locuit, oricare ar fi situaţia lor, dacă proprietarii lor sînt muncitori manuali de pămînt. Îndeplinirea condiţiunilor de mai sus, se poate dovedi cu toate mijloacele de proba din dreptul comun, însă, în cazul cînd s'ar invoca acte scrise, acestea nu vor fi opozabile decât dacă vor avea data certa, iar în Ardeal şi Bucovina dacă vor avea putere probatorie, conform cu legiuirile locale. În vederea aplicatiunii acestei legi se considera bunurile moştenite după 18 Decemvrie 1931 de către debitorii cu vocatiune legală la succesiune, ca fiind proprietatea lor, din momentul achizitiunii acestor bunuri de către defunct. B. Debitorii agricoli menţionaţi sub alin. a de mai sus, beneficiază de dispoziţiunile acestui capitol, dacă vor îndeplini una din condiţiunile de mai jos: a) Sa locuiască în mod efectiv şi continuu, ei, unul din soţi sau vreunul din părinţii sau copiii lor, sau unul din comostenitorii indivizi, într'o comuna rurală cel mai târziu cu începere dela data de 18 Decemvrie 1931; b) Ca veniturile lor personale agricole, conform matricolelor fiscale, sa reprezinte cel puţin 30 la suta din cuantumul total al veniturilor lor elementare personale, ce au servit la calcularea impozitului lor global pe anul 1933. Din acest cuantum total de venituri se va scădea venitul locuinţei personale a debitorului, precum şi o sumă de lei 80.000 din totalul veniturilor sale provenind din lefuri, pensii, indemnizaţii de orice natura sau profesiuni libere. În calculul veniturilor anuale ale pădurilor, plantaţiilor de pomi roditori şi viilor, scutite de impozit, se va socoti pentru păduri, jumătate din venitul pămîntului agricol din regiunea respectiva, iar pentru vii şi plantaţii de pomi roditori, se va socoti venitul ca şi cînd ar fi în plină producţie.  +  Articolul 2Cad sub aplicaţiunea acestui articol toate datoriile debitorilor, intrand în prevederile art. 1, născute pînă la data de 18 Decemvrie 1931, afară de acelea exceptate de această lege. Datoriile cu scadente posterioare promulgării legii, se vor considera ajunse la scadenta pe data promulgării ei.  +  Articolul 3Cuantumul fiecărei creanţe, va fi cel existent la data promulgării acestei legi, inclusiv procentele încă datorite, calculate pînă la data de 18 Decemvrie 1931, pe baza legii sau a conventiunilor, cu respectarea legiuirilor asupra cametei şi dela această dată, pe baza unui procent simplu de 2 la suta pe an.  +  Articolul 4Datoriile debitorilor prevăzuţi la art. 1 se reduc cu 50 la suta din cuantumul lor stabilit, conform art. 3 din lege. Datoriile astfel reduse, se vor plati în 34 rate trimestriale, care vor cuprinde şi o dobînda de 3 la suta pe an, plătibile la fiecare 15 Mai şi 15 Noemvrie ale fiecărui an, scadenta primei rate fiind la 15 Noemvrie 1934. Fiecare din primele doua rate vor fi de câte 2,50 la suta, iar fiecare din celelalte doua următoare de câte 3 la suta din creanta redusă conform alin. 1. Celelalte treizeci de rate vor fi egale şi vor cuprinde tot restul datoriei neamortizat prin cele patru rate de mai sus. Regulamentul de aplicare al acestei legi va cuprinde şi un tablou de amortisment pentru calcularea ratelor.  +  Articolul 5Debitorii vor beneficia pentru orice rata plătită anticipat de o reducere de 6 la suta pe an, calculată din ziua plăţii pînă la scadenta respectiva.  +  Articolul 6Debitorii care vor plati integral chiar o singura creanta anticipat, în primii doi ani dela promulgarea legii, vor beneficia asupra creanţei plătite de o reducere totală de 70 la suta, cu condiţia ca sa achite în primul an cel puţin 15 la suta, plus dobânzile aferente la acest procent, din cuantumul ei total, asa cum a fost stabilit prin art. 3, sub sancţiunea pierderii beneficiarului acestei reduceri. De asemenea, debitorii care vor achită chiar numai o singura creanta, în primii cinci ani dela promulgarea legii, vor beneficia de o reducere totală de 60 la suta asupra cuantumului acestei creanţe, fixat prin art. 3, cu condiţia ca sa plătească în fiecare an cel puţin 8 la suta din acest cuantum, plus dobânzile aferente la acest procent, sub sancţiunea pierderii beneficiului acestei reduceri.  +  Articolul 7Pentru aplicarea acestei legi se considera ca definitive declaraţiile de asanare făcute de debitori sub regimul legilor din 19 Aprilie 1932, 26 Octomvrie 1932 şi 14 Aprilie 1933, ele ne mai putând fi adaugite sau modificate în niciun fel, cu excepţiunea rectificarilor de calcul, devenite necesare pe baza acestei legi. Debitorul va putea opune creditorului orice plata sau stingerea ulterioară a datoriei.  +  Articolul 8Debitorii agricoli proprietari de mai mult de 10 hectare, cat şi debitorii agricoli, proprietari de mai puţin de 10 hectare, care însă ar poseda şi proprietăţi urbane sau suburbane, susceptibile de a fi supuse impozitului pe clădiri, care nu au făcut declaraţii de asanare, vor trebui să facă asemenea declaraţii în termen de o luna dela publicarea legii. Declaraţiile proprietarilor de mai mult de 10 hectare se vor face la tribunalul domiciliului debitorului, iar cele ale proprietarilor de mai puţin de 10 hectare la judecătoria domiciliului debitorului. Ele vor cuprinde o arătare exactă a tuturor datoriilor debitorului, a activului sau şi a tuturor veniturilor pe care le are, precum şi arătarea domiciliului actual al debitorului şi domiciliilor creditorilor arătaţi în declaraţie.  +  Articolul 9Declaraţiile făcute conform art. 8 vor fi trimise de debitori tuturor creditorilor arătaţi în ele, în termen de o luna dela promulgarea legii, prin scrisori recomandate.  +  Articolul 10Debitorii prevăzuţi la art. 8, care n'au făcut declaraţii de asanare cel mai târziu pînă la expirarea termenului prevăzut în acel articol, precum şi toţi aceia care în declaraţiile lor făcute conform art. 7 şi 8, au omis cu rea credinţa o parte din activul lor sau au arătat datorii fictive, vor pierde beneficiul legii de faţa. Decăderile pronunţate după cererea oricărei părţi interesate îşi vor produce efectele faţă de toţi creditorii.  +  Articolul 11Creditorii vor comunică debitorilor, la cererea acestora, suma totală a datoriei rămasă de plată, conform legii, cat şi rata ce debitorul urmează sa plătească, conform art. 4. Aceasta comunicare nu echivaleaza cu o recunoaştere a creditorului în ce priveşte dreptul debitorului de a beneficia de lege.  +  Secţiunea II Urmărirea sumelor datorite de debitorii agricoli şi decăderile rezultând din neplata lor  +  Articolul 12Legea de faţa nu modifica întru nimic convenţiunile existente între părţi în ceea ce priveşte locul de plată. În orice caz, debitorul se va putea libera valabil depunând sumele datorite la perceptia sau Administraţia financiară şi recipisa în termen la judecătoria domiciliului creditorului, anuntand pe acesta prin carte poştală recomandată.  +  Articolul 13Urmărirea sumelor datorite în baza acestei legi se va face de fiecare creditor în parte. Creditorii care nu au titluri executorii, dar a căror creanta a fost recunoscută în existenta ei, în total sau în parte, prin declaraţiile de asanare, vor putea proceda, în limita recunoaşterii, la executare, pe baza unui certificat al instanţei unde s'a făcut declaraţia, investit în forma executorie. Executarea se va face în toate cazurile în limitele reducerilor prevăzute de lege.Pentru obţinerea titlurilor executorii pentru datoriile debitorilor, intrand în această lege, societăţile cooperative vor întocmi tabele, în care se vor specifică datoriile, identificandu-se creanţele, numele, domiciliile debitorilor principali, giranti şi garanţi şi care se vor afişa contra dovada la primăriile domiciliilor debitorilor principali, giranti şi garanţi, pentru comunele rurale şi la circumscripţiile de poliţie respective pentru comunele urbane. Aceste tablouri rămîn definitive şi constitue titluri executorii prin ele însăşi cu respectarea procedurii şi căilor de atac, prevăzute de art. 133, alin. 2-5 inclusiv al legii pentru organizare cooperaţiei.Contestaţia se va putea face pentru toate cazurile, fără depunerea vreunei garanţii şi timbre. Creanţele societăţilor supuse acestor legi, se vor executa, în contra debitorilor decăzuţi din beneficiul acesteia, potrivit legii pentru organizaţia cooperaţiei.  +  Articolul 14În caz de neplata a unei singure rate, chiar faţă de unul singur dintre creditori, creditorul neplătit va putea urmarii fructele naturale sau civile, sau veniturile de orice fel ale debitorului. În caz de neplata la scadente a doua rate succesive, chiar faţă de unul singur dintre creditori, debitorul va fi de drept decăzut din beneficiul termenului, faţă de creditorul neplătit, putând fi urmărit asupra bunurilor sale, pentru creanta astfel cum a fost redusă prin legea de faţa. Judecătorii vor putea însă acorda un termen de graţie în caz de distrugere a cel puţin jumătate din recolta, prin caz fortuit. Debitorii vor putea împiedica efectele decăderii în orice stadiu al urmăririi, pînă la ziua fixată pentru vânzare, dacă vor plati toate sumele scadente în acel moment, inclusiv cheltuielile.În caz de sechestrare a recoltelor debitorului, acesta va putea cere instanţei care a ordonat urmărirea, ca pe baza art. 66 bis din procedura civilă din Vechiul Regat, sa ordone vânzare pe căile legale a recoltelor sechestrate şi distribuierea sumelor între creditori. Creditorii cu creanţe contestate, dar constatate prin hotărîri definitive, date după promulgarea acestei legi, nu vor putea executa sau invoca pierderea beneficiului termenului, în contra debitorului, dacă acesta le va achită toate ratele scadente pe trecut, împreună cu dobânzile legale de întîrziere, dela scadenta fiecărei rate, în termen de 3 luni de la pronunţare hotărîrii definitive.  +  Articolul 15În cazul cînd în urma pierderii beneficiului termenului, chiar faţă de un singur creditor, unul din bunurile debitorului a fost adjudecat în mod definitiv, prin respingerea recursului la Înaltă Curte de Casaţie, debitorul va fi considerat ca a pierdut beneficiul termenului faţă de toţi ceilalţi creditori. Prin adjudecarea definitivă în teritoriile unde fiinteaza cartea funduara, se înţelege încheierea prin care se ordonă intabularea dreptului de proprietate în favoare cumpărătorului.  +  Articolul 16În cazul cînd, în urma adjudecării definitive a vreunuia din bunurile unui debitor, supus prevederilor acestui capitol, creditorii cu creanţe reduse, în baza legii, ar veni în concurs cu creditorii, neintrând în prevederile legii, sau prevăzuţi în capitolul III, şi cînd preţul adjudecării n'ar fi suficient pentru a acoperi suma totală a creanţelor reduse şi nereduse, atunci creditorii cu creanţe reduse vor fi în drept să-şi valorifice la tablou, creanta lor, pentru cuantumul ei întreg, fără a se tine seama de reducerile legale.Dacă în urma acestei distributii s'ar atribui acestor creditori o sumă care ar întrece cuantumul creanţelor, astfel cum a fost redusă prin lege, surplusul se va distribui între creditorii cu creanţe nereduse, conform drepturilor fiecăruia. Dispoziţiunile acestui articol se aplică şi tablourilor de distribuţie prevăzute de art. 24 şi 27 din lege, precum şi la orice alta distribuţie de sume provenind din urmărirea averii debitorului.  +  Secţiunea III Situaţia patrimoniului debitorului în timpul lichidării  +  Articolul 17Toate ipotecile, privilegiile, garanţiile de orice fel, legal constituite de debitori, pînă la promulgarea acestei legi, rămîn în vigoare pentru sumele datorite, pe baza acestei legi.  +  Articolul 18Antichrezele legal constituite de debitori intrand în prevederile prezentei legi, se considera desfiinţate, debitorul putând sa reintre în posesia imobilului, prin simpla ordonanţa prezidentiala, data conform art. 66 bis din procedura civilă a Vechiului Regat. Creditorul va rămîne privilegiat asupra veniturilor pentru ratele de asanare aferente creanţei lui. Acest privilegiu inlocuind dreptul de antichreza, nu poate fi opus celor de al treilea, în ce priveşte fructele naturale, decât prin îndeplinirea formalităţilor de publicitate ale gajului, iar pentru fructele civile, prin îndeplinirea formelor aplicabile cesiunii de venituri. Îndeplinirea acestor formalităţi în termen de o luna dela promulgarea legii, conferă privilegiul rang din ziua cînd actul de antichreza a devenit opozabil terţilor.  +  Articolul 19Gajurile de acţiuni, obligaţiuni, scrisuri funciare şi efecte publice, precum şi orice mărfuri, deţinute de creditorii debitorilor, intrand în prevederilor capitolelor I şi II, vor putea fi scoase în vânzare cu formele legale, de creditori, după 6 luni dela promulgarea legii şi vândute pe căile legale. Produsul vânzării se va libera creditorului gagist, pînă la concurenta creanţei sale reduse, considerându-se tot ce întrece valoare ratelor scăzute, drept plata anticipata asupra acestei creanţe. Restul eventual se va distribui între ceilalţi creditori, conform procedurii prevăzute la art. 27. Debitorul va putea de asemeni cere creditorului sa vândă aceste gajuri, în scopul achitării în tot sau în parte a datoriei sale, iar în caz de refuz din partea creditorului, valoarea gajului, după cotele bursei sau mercurialele zilei, cînd debitorul a cerut scoaterea în vânzare a gajului, se va scădea din datorie.  +  Articolul 20Debitorii vor putea încheia cu oricare din creditorii lor, orice fel de transactiuni asupra creanţelor respective, fără însă a putea consimţi faţă de ei, noi garanţii suplimentare, reduceri mai mici de creanta sau dobânzi mai mari decât acelea stabilite în art. 4. Nulitatea unor asemenea transactiuni nu va putea fi invocată decât de creditorii care au acceptat dispoziţiile acestui capitol.  +  Articolul 21Actele de schimb, cat şi transmisiunile cu titlu gratuit de orice fel, sînt interzise. Se exceptează legatele universale sau cu titlu universal, precum şi constituirile de dota, toţi creditorii testatorului sau inzestratorului pastrandu-şi asupra acestor bunuri drepturile lor anterioare, dacă se vor fi făcut în privinta acestor imobile menţiunile prevăzute de art. 22 şi 26.  +  Articolul 22Creditorii debitorilor agricoli neobligati la cererea declaraţiilor, prin această lege, pot sa ceara la notarul situaţiunii fiecărui imobil al debitorului, în termen de 3 luni dela promulgarea legii, ca debitorul lor să fie înscris într'un registru special al debitorilor supuşi prevederilor acestei legi. Acest registru va fi ţinut de către notar, sub a sa răspundere, iar înscrierea se va face în baza unei simple cereri, care va putea cuprinde pe mai mulţi debitori, cu semnatura legalizată, în care se va indica creanta şi se va face alegere de domiciliu şi care nu va cuprinde nicio rezerva. Acei care, cu rea credinţa, vor fi făcut arătări false, se vor pedepsi cu închisoare de la 10 zile la o luna. Notarii sînt datori sa elibereze părţilor interesate certificate scutite de orice timbru, constatatoare de existenta sau neexistenta acestor menţiuni.În cazul cînd asemenea menţiuni au fost făcute, certificatele vor arata numele şi domiciliul creditorilor care au făcut menţiuni. Menţiunile făcute de un creditor profita tuturor celorlalţi.  +  Articolul 23Toţi acei care vor dobândi drepturi reale de orice fel asupra imobilelor debitorilor neobligati a face declaraţii şi pentru care se vor fi făcut menţiuni, conform articolului 22, nu vor putea obţine, sub sancţiunea nulităţii, transcrierea, înscrierea sau intabularea în cărţile funduare a actelor de înstrăinare sau de grevare de drepturi reale ale acestor imobile, decât dacă odată cu cererea respectiva se va alătură dovada ca s'a depus la Grefa Judecătoriei situaţiunea imobilului, recipisa de consemnare a sumei platibila la facerea actului.De asemenea se va alătură la aceasta cerere certificatul notarului, prevăzut la art. 22, cat şi creanţele ce s'ar depune drept preţ. Instanţa unde se face transcrierea, înscrierea sau intabularea, va verifica din oficiu dacă preţul depus corespunde acelui prevăzut în act, şi dacă creanţele depuse drept preţ sînt în rang util şi necontestat putând dispune ascultarea părţilor şi a creditorilor arătaţi în certificat. Actele enumerate mai sus, care nu vor fi fost transcrise, înscrise sau intabulate, nu vor fi opozabile creditorilor, chiar chirografarii, ai debitorilor.  +  Articolul 24Judecătorul de ocol va dispune din oficiu afişarea actului respectiv la usa instanţei şi la primăria locului imobilului. Imediat după afişarea actului se va fixa un termen pentru facerea tabloului de distribuţie, care nu va fi mai scurt de 20 de zile dela data afişării şi se vor cita din oficiu prin scrisori recomandate, creditorii arătaţi în certificatul notarului, depus de orice parte interesată. Orice alt creditor sau girant va putea interveni în numele creditorului, pînă la înscrierea tabloului de distribuţie, cerând înscrierea sa la tablou. Instanţa va proceda la distribuirea între creditorii înscrişi şi purtători de titluri executorii, proporţional cu suma fiecărei creanţe, conform rangului ei şi pentru întreaga creanta rămasă de plată. Instanţa va putea de asemenea aloca provizoriu sumele cuvenite celorlalte creanţe, fără titluri executorii sau litigioase, care vor rămîne depuse pînă la obţinerea unui titlu executoriu. Distribuţia se va face printr'o ordonanţa data în prima şi ultima instanţa şi supusă numai recursului de casare la tribunalul de judeţ.În caz de vânzare în rate nu se va putea stipula în actul de vânzare cu suma platibila la facerea actului să fie inferioară jumătăţii preţului convenit, iar termenul de plată pentru rest să fie mai lung de 2 ani dela facerea actului. Restul de preţ rămas de plată va fi considerat ca delegat în mod irevocabil, încă dela încheierea actului, tuturor creditorilor care au figurat la prima distribuţie. Fiecare rata de preţ se va consemna în modul arătat mai sus şi se va distribui creditorilor care au figurat la prima distribuţie. Vînzările şi constituirile de drepturi reale asupra imobilelor, făcute în intervalul de 3 luni dela promulgarea acestei legi, fără respectarea dispoziţiilor art. 23 şi 24, vor fi inopozabile creditorilor, dacă se vor fi făcut în acest interval menţiunile prevăzute în art. 22.În orice caz distribuirea sumelor rezultate nu va putea fi facuta decât după expirarea termenului de 3 luni, prevăzută în alineatul precedent. Vînzările şi constituirile de drepturi reale asupra imobilelor debitorilor intrand în prevederile art. 22, făcute în intervalul dela depunerea legii în Parlament şi pînă la promulgarea ei, chiar dacă erau permise de legile în vigoare la acea data, vor fi inopozabile creditorilor, dacă se vor fi făcut în intervalul de 3 luni dela promulgarea legii menţiunile prevăzute la art. 22.Debitorul care va fi plătit pe toţi creditorii lor, supuşi prevederilor Cap. I şi II din lege, va putea cere judecătoriei domiciliului sau sa ordone radierea menţiunilor prevăzute de art. 22, alăturând la cerere şi certificatul notarului, prevăzut de acelaşi articol. Judecătoria va fixa un termen de înfăţişare, citând pe toţi creditorii arătaţi în certificat şi va ordonă afişarea cererii la usa instanţei şi la primăria domiciliului debitorului.Termenul nu va fi mai scurt de 15 zile dela data afişării. Radierea menţiunilor se va ordonă de judecător printr'o încheiere supusă recursului la tribunalul respectiv, în termen de 10 zile dela pronunţare. Aceasta încheiere va deveni executorie numai după respingerea recursului sau expirarea termenului de recurs.  +  Articolul 25În caz de vânzare, orice creditor va putea, chiar după transcrierea sau intabularea actului, dovedi cu toate mijloacele de proba, printr'o acţiune de drept comun, ca preţul arătat în acte este inferior preţului adevărat convenit între părţi şi cere ca atît vânzătorul cat şi cumpărătorul, să fie condamnaţi solidar la depunerea diferenţei constatate. Vânzătorul dovedit ca a încheiat asemenea acte va pierde de drept beneficiul legii de faţa.  +  Articolul 26Creditorii debitorilor obligaţi prin legea de faţa la facerea declaraţiilor, vor putea cere în termen de 3 luni dela promulgarea legii, tribunalului respectiv, sau instanţei de carte funduara, să se facă menţiunea în registrul de inscriptiuni, pe numele debitorului, şi pentru fiecare imobil, de faptul ca debitorul a cerut beneficiul asanarii. Aceasta menţiune se va face pe baza unui certificat eliberat de instanţa unde s'a făcut declaraţia de asanare, fără nicio alta formalitate. Cererea nu va putea cuprinde niciun fel de rezerva, iar semnatura va fi legalizată. Menţiunea facuta după cererea unuia dintre creditori, profita tuturor celorlalţi.  +  Articolul 27Imobilele de orice fel ale debitorilor prevăzuţi la articolul 26, relativ la care s'au făcut asemenea menţiuni, nu vor putea fi vândute sau grevate de drepturi reale, decât cu autorizaţia tribunalului respectiv. Aceasta autorizaţie se va da în camera de consiliu, luându-se avizul tuturor creditorilor, figurand în declaraţia de asanare şi care se vor cita prin scrisori sau cărţi poştale recomandate. Convocarea creditorilor se va publică într'un ziar cotidian de mare tiraj din Capitala Tarii.În caz ca creditorii reprezentând mai mult de jumătate din valoarea totală a creanţelor, nu vor aproba preţul figurand în act, tribunalul nu va putea în niciun caz autoriza vînzarea decât pe un preţ care să reprezinte cel puţin venitul din roluri inmultit cu 10. Sumele plătibile la facerea actelor vor fi depuse la tribunal, înainte de transcrierea, înscrierea sau intabularea actului, spre a fi distribuite, după procedura dreptului comun, creditorilor declaraţi sau intervenienţi, purtători de titluri executorii, sau recunoscuţi prin declaraţii, în proporţie cu creanta fiecăruia, conform rangului ei şi pentru întreaga creanta rămasă de plată. Sumele cuvenite celorlalţi creditori, fără titluri, sau cu creanţe litigioase, vor putea fi alocate provizoriu acestora şi vor rămîne depuse pînă la obţinerea unui titlu executoriu. În caz de vânzare în rate, nu se va putea stipula în actul de vânzare ca suma platibila la facerea actului să fie inferioară unei treimi din preţul convenit, iar termenele de plată să fie mai lungi de 5 ani. Fiecare rata de plată va trebui să fie depusa şi distribuita în modul arătat mai sus, restul de preţ fiind considerat ca delegat în mod irevocabil, încă dela încheierea actului, tuturor creditorilor care au figurat la prima distribuţie. Acest tablou nu se va putea face într'un termen mai scurt de 15 zile dela publicarea anunţului prevăzut mai sus. Vînzările, constituirile de drepturi reale, precum şi toate plăţile relative la imobilele prevăzute în acest articol, pentru care nu s'au îndeplinit formalităţile de mai sus, nu vor fi opozabile creditorilor.Vînzările şi constituirile de drepturi reale asupra imobilelor, făcute în intervalul de 3 luni dela promulgarea acestei legi, fără respectarea dispoziţiunilor acestui articol, vor fi inopozabile creditorilor, dacă se vor fi făcut în acest interval menţiunile prevăzute în art. 26. În orice caz, distribuirea sumelor rezultate, nu va putea fi facuta decât după expirarea termenului de 3 luni, din alineatul precedent.Vînzările şi constituirile de drepturi reale asupra imobilelor debitorilor intrand în prevederile art. 26, fiecare dela depunerea legii în Parlament şi pînă la promulgarea ei, chiar dacă erau permise de legile în vigoare la acea data, vor fi inopozabile creditorilor, dacă se vor fi făcut în intervalul de 3 luni dela promulgarea legii, menţiunile prevăzute la art. 26. Debitorul care ar fi plătit toate datoriile sale supuse prevederilor Cap. I şi II, va putea cere instanţei care a ordonat facerea menţiunilor prevăzute la art. 26, radierea acestor menţiuni, pe baza unei cereri la care va alătură copia de pe declaraţia de asanare, cat şi un certificat constatator al menţiunilor făcute, cu indicarea numelui şi adresei creditorilor care au cerut facerea menţiunilor. Instanţa va fixa un termen de înfăţişare, citând pe toţi creditorii arătaţi în declaraţia de asanare sau care au făcut menţiuni şi va ordonă publicarea cererii într'un ziar cotidian, de mare tiraj, din Capitala. Termenul de înfăţişare nu va fi mai scurt de 15 zile dela data publicării. Radierea se va efectua printr'o încheiere data în camera de consiliu, supusă, în toate cazurile, recursului la completul tribunalului, în termen de 15 zile dela pronunţare. Aceasta încheiere nu va deveni executorie decât după respingerea recursului sau expirarea termenului de recurs.  +  Articolul 28Creditorii chirografari ai debitorilor supuşi dispoziţiunilor prezentei legi, cu creanţe născute posterior depunerii legii în Parlament, nu vor putea exercita drepturile lor asupra sumelor rezultate din vînzarea sau constituirea de drepturi reale asupra bunurilor imobiliare ale debitorului relativ la care s'au făcut menţiuni, potrivit art. 22 şi 26, decât numai după indestularea creditorilor anteriori depunerii legii în Parlament. Orice parte interesată va putea dovedi antidata prin orice mijloc de proba.  +  Articolul 29Debitorii agricoli care ar avea şi imobile urbane, nu vor putea sa închirieze aceste imobile decât pe termen de cel mult 3 ani şi nu vor putea cesiona veniturile acestor imobile sau incasa chiriile cu anticipatie pe mai mult de 1 an, sub sancţiunea inopozabilitatii faţă de creditorii care au acceptat dispoziţiile acestui capitol.Debitorii agricoli nu vor putea, sub aceeaşi sancţiune, cesiona sau incasa cu anticipatie arenzi, pe un termen de mai mult de un an, şi nici constitui gajuri pe recoltele lor pe termen mai mult de un an.  +  Capitolul 2 Reglementarea datoriilor urbane  +  Articolul 30A. Sînt consideraţi debitori urbani, debitorii cetăţeni români, persoane fizice, persoane juridice de drept privat, care nu au scop lucrativ şi fondatiunile de orice fel, dacă îndeplinesc ambele condiţiuni de mai jos: a) Sa fie proprietari chiar şi aparenti încă dela data de 18 Decemvrie 1931 şi pînă azi, de imobile susceptibile de a fi impuse la impozitul pe clădiri, prevăzut la art. 13 din legea contribuţiilor directe, chiar dacă ar fi scutite prin vreuna din dispoziţiile legale în vigoare. Îndeplinirea acestei condiţiuni se poate dovedi cu toate mijloacele de proba din dreptul comun, însă în cazul cînd s'ar invoca acte scrise, acestea nu vor fi opozabile decât dacă vor avea data certa, iar în Ardeal şi Bucovina, putere probatorie, conform cu legiuirile locale. În vederea aplicatiunii acestei legi, se considera bunurile moştenite după 18 Decemvrie 1931, de către debitorii cu vocatiunea legală la succesiunea, ca fiind proprietatea lor din momentul achizitiunii acestor bunuri de către defunct; b) Sa nu poată fi consideraţi debitori agricoli prin aplicarea art. 1. B. Debitorii urbani menţionaţi sub litera A beneficiază de dispoziţiunile acestui capitol, dacă îndeplinesc una din condiţiunile de mai jos: a) Ca veniturile lor brute imobiliare, după matricolele fiscale, sa nu intreaca cifra de 60.000 lei pentru Bucureşti, 48.000 lei pentru municipii şi 24.000 lei pentru celelalte comune urbane; b) Ca veniturile lor personale imobiliare, conform matricolelor fiscale, sa reprezinte cel puţin 30 la suta din cuantumul total al veniturilor lor elementare personale, ce au servit la calcularea impozitului lor global pe anul 1933. Din acest cuantum total de venituri se va scădea venitul locuintii personale a debitorului, precum şi o sumă de lei 80.000 din totalul veniturilor sale, provenind din lefuri, pensii, indemnizaţii de orice natura sau profesiuni libere.  +  Articolul 31Cad sub aplicaţiunea acestui articol toate datoriile debitorilor intrand în prevederile art. 30, născute pînă la data de 18 Decemvrie 1931, afară de cele exceptate de această lege. Datoriile cu scadente posterioare promulgării legii se vor considera ajunse la scadenta pe data promulgării ei.  +  Articolul 32Cuantumul datoriilor supuse acestui capitol va fi cel existent la data promulgării legii, inclusiv procentele convenţionale sau legale, datorate încă pînă la această dată, calculate cu respectarea legiuirilor asupra cametei.  +  Articolul 33Debitorii prevăzuţi de acest articol vor beneficia de o reducere de 20% din datoriile lor, calculate conform articolului 32, restul fiind plătibil în 10 ani în rate semestriale egale, în care se va cuprinde şi o dobînda de 6% pe an. Aceste rate vor fi plătibile la 15 Mai şi 15 Noemvrie al fiecărui an, prima scadenta fiind la 15 Noemvrie 1934. Regulamentul de aplicare al legii va cuprinde şi un tablou de amortisment pentru calcularea ratelor.  +  Articolul 34Debitorii vor beneficia pentru orice rata plătită anticipat de o reducere de 8% pe an, calculată din ziua plăţii pînă la scadenta respectiva.  +  Articolul 35Debitorii care vor plati integral, chiar numai o singura creanta în primii doi ani dela promulgarea legii, vor beneficia de o reducere totală de 35%, cu condiţia ca sa achite în primul an cel puţin 32% din cuantumul ei total, asa cum a fost stabilit prin art. 32, plus interesele aferente acestui procent, sub sancţiunea pierderii beneficiului acestei reduceri.De asemenea, debitorii care au plătit integral chiar numai o creanta anticipat în primii 5 ani dela promulgarea legii, vor beneficia de o reducere totală de 30 la suta din cuantumul ei total fixat prin art. 32, cu condiţia ca sa plătească cel puţin 14% din acest cuantum în fiecare an, plus interesele aferente acestui procent, sub sancţiunea pierderii beneficiului acestei reduceri. +  Articolul 36Debitorii, intrand în prevederile acestui articol, sînt obligaţi să facă declaraţii în termenul, la instanţa şi cu cuprinsul declaraţiilor arătate în art. 8 din această lege. Aceste declaraţii vor fi comunicate în modul şi termenele arătate de art. 9. Nefacerea acestor declaraţii în modul arătat mai sus, atrage după sine decăderile şi sancţiunile prevăzute de art. 10 din lege.  +  Articolul 37Creditorii debitorilor prevăzuţi de acest capitol vor putea cere facerea menţiunilor prevăzute de art. 26 al acestei legi, în modul arătat de acel articol, menţiuni care vor avea aceleaşi efecte ca acele arătate de zisul text.  +  Articolul 38Înstrăinările şi constituirile de drepturi reale asupra bunurilor, pentru care s'au făcut menţiunile de mai sus, nu se vor putea face decât în formele şi sub sancţiunile prevăzute de art. 27.  +  Articolul 39Dispoziţiunile articolelor: 12, 13, 14, alin. 1, 2, 4 şi 6; 15, 16, 17, 18, 19, 20, 21, 26, 27, 28 şi 29, se vor aplica şi debitorilor intrand în prevederile acestui articol.  +  Capitolul 3 Reglementarea datoriilor faţă de creditorii care nu ar accepta dispoziţiunile capitolelor precedente  +  Articolul 40Creditorii care nu ar accepta modul de lichidare prevăzut în capitolele I şi II ale prezentei legi, pentru creanţele lor, vor trebui să facă declaraţii în acest sens la tribunalul domiciliului debitorului, în termen de 40 zile dela promulgarea prezentei legi. Aceasta declaraţie va conţine: a) Numele şi domiciliul creditorului; b) Numele şi domiciliul debitorului; c) Cifra creanţei, cu indicarea capitalului iniţial, a dobânzilor deja percepute şi a dobânzilor încă datorite; d) Natura creanţei, titlul din care isvoreste şi garanţiile ei, de orice fel. Declaraţiile sînt irevocabile şi nu pot cuprinde niciun fel de rezerve sau restrictii.  +  Articolul 41Nefacerea acestor declaraţii, asa cum se arata în articolul 40, în termenul fixat de lege, echivaleaza cu o acceptare irevocabilă din partea creditorului, a dispoziţiunilor capitolelor I şi II ale legii de faţa.  +  Articolul 42Creditorii care au făcut declaraţii de neacceptare vor putea să-şi exercite drepturile derivând din creanţele lor, numai în modul fixat prin articolele ce urmează.  +  Articolul 43Se acorda tuturor debitorilor arătaţi în capitolul I şi II pentru datoriile lor declarate conform art. 40, în termen de graţie de 10 ani dela promulgarea acestei legi, cu o dobînda de 1% pe an asupra capitalului iniţial, platibila la 15 Decemvrie al fiecărui an, prima scadenta fiind la 15 Decemvrie 1934. La expirarea acestui termen, Consiliul de Miniştri va putea prelungi acest termen de graţie pe un period de maximum 5 ani, în aceleaşi condiţiuni.  +  Articolul 44În caz de neplata dobânzilor, creditorul va putea urmări numai fructele averii debitorului, pentru dobânzile în restanta.  +  Articolul 45Debitorul va putea, fie pe cale de acţiune principala, fie pe cale de excepţiune la urmărire, sa ceara recalcularea dobânzilor deja plătite sau încă datorate, chiar dacă ar fi intervenit între timp o hotărîre definitivă asupra lor. În caz ca s'ar constata ca debitorul a plătit drept dobânzi, comisioane de orice fel sau orice alte accesorii, o sumă care întrece pe cea cuvenită pe baza calculării unei dobânzi simple, egale sau maximul dobânzii legale, diferenţa va fi considerată ca fiind încasată în baza unei convenţii uzuare şi se va imputa asupra datoriei. Dobânzile, comisioanele de orice fel, cat şi orice alte accesorii încă datorite, vor fi reduse printr'o recalculare, după normele stabilite în alineatul precedent. Debitorul va putea uza de orice mijloace de proba în procesele pentru recalcularea dobânzilor.  +  Articolul 46În vederea asigurării acestei legi, Statul va putea proceda la exproprierea, în tot sau în parte, a creanţelor supuse prevederilor acestui capitol, considerându-se aceasta expropriere ca fiind de utilitate publică. Exproprierea se va declara de tribunal, pe baza unei cereri adresate de ministrul de finanţe, autorizat de Consiliul de Miniştri, făcându-se aplicarea formelor prevăzute de legea exproprierilor pentru utilitate publică. Preţul exproprierii va fi fixat în raport cu valoarea reală a creanţei expropriate, calculată pe baza raportului dintre suma creanţelor şi activul debitorului ţinându-se seama de rangul fiecărei creanţe. Acest preţ va fi plătibil cu numerar sau renta de Stat 4%, socotit pe valoarea nominală şi amortizabila în 50 de ani.  +  Articolul 47Odată ce creanta a fost declarata expropriata, orice urmărire începută pe baza ei este suspendată, pînă la depunerea preţului. Creditorul care nu are titlu executoriu, va trebui, înainte de plată preţului, să obţină titlul executoriu, citând în instanţa şi Statul. După depunerea preţului, Statul este subrogat în toate drepturile creditorilor expropiati, creditorul fiind obligat să depună titlul sau executoriu la instanţa de expropriere, înainte de încasarea preţului. Modul de executare al acestor creanţe de către Stat se va stabili printr'o lege ulterioară.  +  Articolul 48Toate măsurile de urmărire şi de asigurare, de orice fel, înfiinţate pe baza creanţelor reglementate de acest capitol, pînă la promulgarea acestei legi, se vor desfiinta, la cererea debitorului, pe calea art. 104 din procedura civilă din vechiul regat, debitorul fiind obligat sa alăture la cerere copie legalizată după declaraţia creditorului, facuta conform articolului 40. Ordonanţele de adjudecare pentru care exista recurs introdus în termen, pendinte de Înaltă Curte de Casaţie şi Justiţie, se vor desfiinta conform procedurii prevăzută la art. 68.  +  Capitolul 4 Dispoziţiuni generale, speciale şi transitorii  +  Secţiunea I Dispoziţiuni privitoare la repartizarea pierderilor  +  Articolul 49Girantii, garanţii şi în genere orice obligaţii accesorii ai creanţelor supuse acestei legi, beneficiază de toate avantajele prevăzute de această lege pentru debitorul principal, rămînînd obligaţi numai în aceste limite.Girantul sau garantul care ar întruni în persoana sa condiţiile prevăzute în art. 1 sau 30, va putea sa invoace dispoziţiile capitolului I şi II, chiar dacă debitorul principal nu ar intră în prevederile acestor capitole. Girantul sau garantul solidari, persoana fizica, al unei datorii, a unui debitor agricol, avînd o proprietate sub 10 ha nu va putea fi urmărit pentru plata sumelor datorate în baza acestei legi, decât dacă creditorul dovedeşte ca a mers cu urmărirea contra debitorului principal pînă la sechestrare sau la aplicarea comandamentului asupra averii acestuia. Codebitorul principal solidar al unui debitor intrand în prevederile acestei legi, va putea exercita drepturile sale de regres asupra acestuia, pînă la concurenta sumei pe care debitorul supus prevederilor legii, ar fi urmat sa o plătească creditorului comun.  +  Articolul 50Comercianţii şi industriasii, cat şi societăţile comerciale, cu excepţia celor arătate la art. 52 şi următorii precum şi Sindicatele agricole şi viticole, care ar avea cel puţin 15 la suta din totalul creanţelor lor supuse prevederilor capitolului I şi II şi care au acceptat pentru toţi debitorii, intrand în prevederile capitolului I şi II, dispoziţiile acestor capitole, vor putea cere tribunalului ca să se procedeze la convocarea creditorilor, precum a declara, dacă accepta propunerea de aranjament a comerciantului, facuta de acesta în însăşi cererea de convocare; în caz de acceptare, propunerea devine imediat obligatorie pentru toate părţile. În caz contrar, chestiunea se va deferi unei comisiuni de arbitraj, compusa dintr'un judecător al tribunalului, ca preşedinte, dintr'un delegat al debitorilor, ales de îndată de adunarea creditorilor şi dintr'un delegat al debitorilor. Toate dispoziţiunile legii concordatului preventiv, relativ la convocarea creditorilor, la verificarea creanţelor şi la votul creditorilor, sînt aplicabile şi procedurii prevăzute de acest articol. Cererea de convocare a creditorilor are de efect suspendarea oricărei urmăriri, neputându-se de asemenea înfiinţa nicio măsura de asigurare, pînă la încheierea aranjamentului cu creditorii, sau pînă la darea hotărîrii comisiunii de arbitraj.  +  Articolul 51Comisia va da o hotărîre motivată, pe baza capacităţii reale de plată a petitionarului. Ea se da cu majoritate de voturi, iar în caz cînd s'ar ivi mai mult de doua păreri, va prevala părerea preşedintelui.Hotărîrea va fi definitivă, fără apel sau recurs.Comisia nu va putea acorda o reducere mai mare decât raportul procentual dintre pagubele suferite de petitionar, prin reducerile derivând din această lege şi totalitatea activului sau, şi fără ca termenul de plată să poată trece de 5 ani.În cazul cînd comisia va socoti ca petiţionarul nu este în stare sa îndeplinească aceste condiţii minimale, sau dacă debitorul nu va respecta obligaţiile sale, derivând din aranjamentul făcut cu creditorii săi, sau nu ar respecta obligaţiunile impuse prin hotărîrea de arbitraj, orice creditor neplătit va putea cere tribunalului lichidarea patrimoniului petitionarului, conform procedurii falimentare, însă fără a putea cere declararea în stare de faliment şi fără a putea intercepta executii individuale.  +  Articolul 52Instituţiile de credit de orice fel, societăţii anonime, care vor avea un plasament supus prevederilor acestei legi, mai mare de 10% din totalul creanţelor lor, şi care au acceptat pentru toţi debitorii lor, dispoziţiunile capitolelor I şi II, vor putea face cu creditorii la un aranjament de plată a datoriilor institutiunii respective.Aranjamentul va fi considerat ca valabil şi obligatoriu pentru toţi creditorii, dacă va întruni adeziunea scrisă a creditorilor care reprezintă majoritatea creanţelor Instituţiei. Institutiunile prevăzute în alineatul precedent vor putea de asemenea cere Preşedintelui tribunalului convocarea a unei Comisii de judecarea capacităţii de plată a Institutiunii, compusa din delegatul Băncii Naţionale a României, ca preşedinte, dintr'un reprezentant al Instituţiei, desemnat de Consiliul de administraţie şi dintr'un reprezentant al creditorilor, tras la sorţi de Primul preşedinte al tribunalului, după lista prezentată de Instituţie a creditorilor ei.  +  Articolul 53Comisia va da o hotărîre motivată, pe baza capacităţii reale de plată a Institutiunii, prin care va fixa termenul, cota de plată, precum şi dobînda la datorie Institutiunii. Hotărîrea se da cu majoritate de voturi, sau în caz ca s'ar ivi mai mult de doua păreri, va prevala preşedintelui. Orice creditor, cat şi Instituţia, vor putea prezenta memorii scrise, fără ca însă comisiunea să fie obligată sa citeze părţile. Încheierea comisiunii va fi fără apel şi executorie. Ea va fi supusă recursului în casare la Curtea de Apel respectiva, în termen de 15 zile dela pronunţare, pentru motivele arătate în legea organică a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. În caz de casare, Curtea de Apel va evoca fondul.  +  Articolul 54Comisiunea nu va putea stabili o cota de reducere a creanţelor mai mare decât raportul procentual dintre pierderile suferite prin reducerile, derivând din această lege şi activul Institutiunii şi nici un termen mai lung de 5 ani dela data hotărîrii.  +  Articolul 55În cazul cînd comisiunea ar socoti ca institutiunea nu este în măsura să execute aceste condiţiuni minimale, comisiunea va dispune lichidarea institutiunii şi va numi un lichidator, care poate fi o instituţie de credit, însărcinaţi sa o lichideze conform dispoziţiunilor Codului comercial din Vechiul Regat, fără ca institutiunea să poată fi declarata în stare de faliment sau supusă urmăririlor individuale.  +  Articolul 56În vederea aplicării dispoziţiilor art. 52, 53 şi 54, Institutiunile arătate în aceste articole vor avea dreptul ca pe o durată maxima de 6 luni dela promulgarea legii, sa restitue creditorilor lor numai o cota în raport cu capacitatea lor de plată, care se va fixa de Banca Naţionala a României. În caz de refuz din partea Băncii Naţionale a României de a lua o hotărîre în aceasta privinta, Instituţia se va putea adresa instanţelor judecătoreşti pentru fixarea acestor cote.  +  Articolul 57Cererea înaintată Băncii Naţionale a României va avea de efect suspendarea oricărei urmăriri, măsuri de asigurare sau cerere de chemare în stare de faliment. Hotărîrea Băncii Naţionale a României sau a instanţelor judecătoreşti, nu va putea fi data decât înăuntrul termenului de 6 luni dela promulgarea legii şi nu va avea efect decât pentru maximum acelaşi termen.  +  Articolul 58Nerespectarea de către Institutiune a oricăreia din obligaţiunile derivând din aranjamentele încheiate, conform art. 52, sau rezultând din încheierea comisiunii prevăzute de acelaşi articol, da drept oricărui creditor sa ceara revocarea aranjamentului respectiv sau efectelor încheierii comisiunii. În caz de admitere a cererii de revocare, tribunalul va dispune în acelaşi timp lichidarea institutiunii, cat şi revocarea adunării generale a acesteia pentru o dată fixată în şedinţa, în vederea numirii unui lichidator care va proceda la lichidare după dispoziţiile Codului comercial, fără ca institutiunea să poată fi supusă declarării în faliment şi nici unor executări individuale.  +  Articolul 59Administratorii şi directorii care, cu rea credinţa, ar fi prezentat o lista de creditori conţinînd creditori fictivi sau ar fi prezentat comisiunii date inexacte asupra situaţiunii instituţiei, se vor pedepsi cu pedepsele prevăzute pentru delictul de înşelăciune.  +  Articolul 60Cooperativele de credit se vor bucura de regimul stabilit prin art. 50 şi urm., cu următoarele derogări: Adunarea creditorilor va fi prezidata de şeful judecătoriei respective, iar comisiunea de arbitraj va fi prezidata de delegatul Oficiului Naţional al Cooperaţiei române.  +  Articolul 61Institutiunile de credit avînd un concordat omologat la promulgarea acestei legi, care ar avea în acel moment un procent de minimum 15 la suta din totalul creanţelor lor, supus prevederilor acestei legi, şi care au acceptat pentru toţi debitorii lor dispoziţiile cap. I şi II, beneficiază de drept de un termen de graţie de 5 ani dela promulgarea legii pentru plata tuturor ratelor concordatare încă datorite.În acest interval, instituţiilor de mai sus nu li se vor putea revoca concordatul, nu vor putea fi declarate în faliment, şi nici nu vor putea fi supuse unor urmăriri individuale. Aceste instituţii vor putea sa beneficieze şi de dispoziţiile art. 50 şi urm. din această lege, după distincţiunile stabilite de acele texte, cu condiţia ca, în termen de un an dela promulgarea ei, sa renunţe la concordat.  +  Secţiunea II Dispoziţiuni speciale  +  Articolul 62O convenţie specială va interveni între Stat şi Banca Naţionala a României, prin care Statul se obliga ca, pe durata maxima a acestei legi, sa verse Băncii Naţionale a României o sumă de cel mult lei 450.000.000 anual, pentru a servi atît la acoperirea parţială a reducerilor suferite de portofoliul Băncii Naţionale a României pe baza aceste legi, cat şi de drept fond pentru menţinerea creditului în general şi a celui cooperativ.Sumele de plată se vor înscrie în bugetul fiecărui an pe baza acestei legi şi a conventiunii. Banca Naţionala va fi în drept sa retie aceste sume din vărsămintele ce se fac pentru contul Statului la Banca Naţionala a României.La încheierea convenţiei, Statul va remite Băncii Naţionale a României bonuri de tezaur, egale cu ratele anuale ce va avea de plătit în 15 ani. Aceste bonuri vor fi garantate cu producţia minelor de aur ale Statului, precum şi cu toate veniturile Statului din producţia minelor de aur particulare. Aceste bonuri vor fi restituite Statului pe măsura plăţilor efectuate. Repartizarea şi întrebuinţarea sumelor vărsate de Stat se va face conform celor ce se vor stabili în convenţiunea sus menţionată.  +  Articolul 63Datoriile către Prima Societate Civilă de Credit Funciar Rural (Creditul Rural) se vor regula dispoziţiunilor din prezentul articol, şi anume: 1. Pentru împrumuturile contractate în scrisuri funciare rurale 5 la suta, Creditul Rural, prin derogare la legea pentru Societăţi Civile de Credit Funciar Rural din 27 Iunie 1923 şi statutele sale, este autorizat: a) Sa retragă din circulaţiune şi sa anuleze scrisuri funciare rurale 5 la suta pentru o valoare nominală egala cu jumătate din emisiunea aflată în circulaţiune, reprezentând datoria imprumutatilor pe ziua de 1 Ianuarie 1932. Detentorii de scrisuri funciare rurale 5 la suta, vor primi dela societate noi scrisuri funciare, aceeaşi emisiune, purtătoare de aceeaşi dobînda, pentru o valoare nominală, reprezentând jumătate din valoarea nominală a scrisurilor prezentate la preschimbare.În acest scop se acordă detentorilor de scrisuri 5 la suta un termen de 6 luni dela data publicării prezentei legi în Monitorul Oficial, înăuntrul căruia să facă declaraţiuni la sediul societăţii, dacă accepta sau nu preschimbarea titlurilor ce poseda. Detentorii care nu vor face declaraţiunea în termenul sus arătat, sînt consideraţi ca au acceptat preschimbarea titlurilor în condiţiunile prezentei legi. Noile scrisuri funciare 5 la suta vor fi scutite de orice impozite, atît prezente cat şi viitoare, fie asupra dobânzii cuprinse în cupon, fie asupra capitalului.De asemenea vor fi scutite de timbru borderourile de plată atît a cupoanelor cat şi a capitalului acestor scrisuri prezentate la Casa Societăţii. Scrisurile funciare rurale 5 la suta, aflate astăzi în circulaţie care nu vor fi prezentate la Casa Societăţii pentru preschimbare, vor fi supuse pe lîngă impozitele actuale la o supracota de impozit de 60 la suta asupra dobânzii percepută şi la un impozit de 50 la suta (cinci zeci la suta) asupra capitalului, care se vor retine de societate la plata, spre a fi vărsată Statului. Statul va acoperi pierderile ce Creditul Rural va incerca la scrisurile funciare ce nu vor fi preschimbate; b) Sa repartizeze suma ce se va realiza prin aceasta reducere, între debitorii împrumuturilor contractate în scrisuri funciare 5 la suta în proporţia pierderilor ce fiecare a încercat la transformarea efectelor în numerar, avându-se în vedere pentru împrumuturile contractate după 1 Ianuarie 1919, cursul scrisurilor din momentul realizării împrumuturilor, iar pentru cele realizate înainte de 1 Ianuarie 1919, cursul scrisurilor va fi socotit al pari. 2. La împrumuturile realizate în scrisuri 10 la suta, Creditul Rural va percepe, cu începere de la 1 Ianuarie 1932, pe termen de 15 ani, o dobînda de 5 la suta, în loc de 10 la suta pe an, şi va plati detentorilor pe acelaşi interval de timp, pe bază de cupoane, cu o dobînda de 5 la suta pe an la suta de lei, valoare nominală. Cu începere dela 1 Iulie 1934, Creditul Rural va percepe, pe termen de 15 ani, la capitalul datorit din împrumuturile contractate în scrisuri funciare rurale 5 la suta după 1 Ianuarie 1919, precum şi la împrumuturile datorite în scrisuri funciare 10 la suta, cu o dobînda de 3 la suta în loc de 5 la suta, iar Statul va suporta diferenţa de 2 la suta, pe care o va vărsa Creditul Rural la termenele de 1 Mai şi 1 Noemvrie ale fiecărui an, conform convenţiei ce va încheia cu Creditul Rural, fără să fie nevoie de o noua lege de autorizare a Statului pentru aceasta. 3. Ratele întârziate la împrumuturile cu scrisuri funciare, avându-se în vedere reducerile consimţite de Societate, se vor capitaliza pe ziua de 30 Iunie 1934 şi se vor reduce la jumătate.Plata lor astfel redusă se va face în rate semestriale cu dobînda de 3 la suta, din care 1 la suta va percepe Banca Naţionala. Prima rata va fi exigibilă la 1 Noemvrie 1934. Termenul de plată va fi de maximum 15 ani şi se va fixa, după cererea debitorilor, de către Consiliul de administraţie. 4. Ca urmare a obligaţiunii Statului luată prin legea pentru punerea în valoare a terenurilor din zona de inundaţie a Dunării din 1910, cu modificările din 1914 şi 1925, de a plati împrumuturile garantate de Stat şi contractate la prima Societate Civilă de Credit Financiar Rural (Creditul Rural) în obligaţiuni 7 la suta de Ministerul de Agricultura şi Domenii în calitate de mandatar legal al sindicatelor de îmbunătăţiri funciare Oltenita-Surlari şi Surlari-Dorobantu din judeţul Ilfov şi Bratesul-de-Sus din jud. Covurlui, Statul ia asupra sa 70 la suta din anuitatile scăzute pînă la 30 Iunie 1934, precum şi 70 la suta din capitalul rămas de plată la 1 Iulie 1934, la care Statul va plati pe viitor anuitatea corespunzătoare.Prin convenţiunea specială ce se va încheia de Stat cu Creditul Rural, se va regula plata atît a anuităţilor scăzute pînă la 30 Iunie 1934, cat şi a capitalului divizat trecut asupra Statului fără a fi nevoie de o noua lege de autorizare a Statului. Restul de 30 la suta din datorie, capital şi anuitati, rămîne ca sarcina asupra terenurilor indiguite, în condiţiunile şi cu garanţiile cu care au fost contractate împrumuturile. Datoria va fi repartizata în mod egal pe hectar, pentru ambele sindicate: Oltenita-Surlari şi Surlari-Dorobantu, iar pentru Sindicatul Bratesul-de-Sus, repartizarea se va face în mod egal, pe hectar între proprietarii din acest sindicat.Termenele de plată a acestor împrumuturi sînt prelungite pe timp de 40 ani. Creditul Rural va percepe, cu începere dela 1 Iulie 1934, o dobînda anuală de lei 2, bani 60 la suta de lei, la împrumuturile ale căror obligaţiuni sînt scontate la Banca Naţionala, şi de 3 lei, 50 bani la împrumuturile ale căror obligaţiuni au fost negociate pe piaţa. Creditul Rural va plati detentorilor de obligaţiuni 7 la suta, ca dobînda anuală pe bază de cupoane, Băncii Naţionale, lei 2, bani 60 la suta de lei, valoarea nominală, iar celorlalţi detentori, lei 3, bani 50 la suta de lei, valoare nominală, cu începere dela 1 Iulie 1934. Cheltuielile de administraţie la aceste împrumuturi se reduc la 0,80 bani la suta de lei, cu începere dela 1 Iulie 1934. 5. Datoriile provenind din împrumuturile cu viramente, atît cele trecute asupra Statului, conform legii de stabilizare din 7 Februarie 1929, cat şi cele care n'au trecut asupra Statului, avându-se în vedere reducerile consimţite de societate, se reduc cu 50 la suta. Termenele de plată a datoriilor astfel reduse se prelungesc pînă la 1 Iulie 1959. Pentru cele trecute asupra Statului, Creditul Rural este scos din obligaţiune şi va percepe, cu începere dela 1 Ianuarie 1932, ca dobînda anuală, 2 la suta, în favoarea Statului, iar ca cheltuieli de administraţie 1 la suta la capitalul împrumutat, redus. Datoriile trecute asupra Statului vor putea fi achiatate cu renta de Stat, interna, care va fi primită pe valoarea nominală, oricare ar fi cursul ei şi se va anula.Se autoriza Statul sa încheie, prin Ministerele respective, cu Creditul Rural, convenţiunea privitoare la plata împrumuturilor trecute asupra Statului. Pentru aceleaşi împrumuturi care n'au trecut asupra Statului, Creditul Rural va percepe, cu începere dela 1 Iulie 1934, o dobînda de 3 la suta, din care 1 la suta se va percepe de Banca Naţionala. Ratele întârziate cu dobânzi şi cheltuieli se vor capitaliza pe ziua de 1 Iulie 1934, reducându-se la jumătate şi se vor plati în rate semestriale, cu o dobînda de 3 la suta, din care 1 la suta se va percepe de Banca Naţionala; prima rata fiind exigibilă la 1 Noemvrie 1934. Termenul se va fixa de Consiliul de administraţie la cererile debitorilor şi va fi de maximum 15 ani. 6. Datoriile provenind din împrumuturi pe gaj, cont-curent şi scont se reduc cu 50 la suta. Datoria astfel redusă se va achită cu dobînda de 3 la suta din care 1 la suta se va percepe de Banca Naţionala în termene care nu pot trece de 15 ani şi care se vor fixa de Consiliul de administraţie la cererile debitorilor. 7. Toate drepturile, garanţiile şi celelalte condiţiuni prevăzute în contractele de împrumut, lege şi statute, pentru plata datoriilor (capital, dobânzi, rate întârziate şi cheltuieli) către Creditul Rural, rămîn neatinse. 8. Poliţele ce vor da debitorii pentru mobilizarea creanţelor Creditului Rural, sînt scutite de timbru. 9. Se reduc în aceeaşi proporţie de 50 la suta şi datoriile primei Societăţi Civile de Credit Funciar Rural (Creditul Rural), către creditorii săi, oricare ar fi natura datoriei, forma şi calitatea în care au fost contractate. Societatea de Credit Funciar Rural (Creditul Rural), va beneficia faţă de toţi creditorii săi de dobânzile şi modalităţile de plată prevăzute în prezenta lege. 10. Pentru datoriile în numerar, debitorii Creditului Rural vor beneficia de dispoziţiunile art. 5 şi 6 din prezenta lege. De aceleaşi dispoziţiuni va beneficia şi societatea faţă de creditorii săi. 11. Statul va acoperi toate pierderile ce Creditul Rural va incerca prin aplicarea prezentei legi. Aceasta se va stabili pe cale de convenţiune ce se va încheia între Creditul Rural şi Stat, fără a fi nevoie de o lege de autorizare a Statului. Se vor trece în convenţie şi toate dispoziţiunile prezentei secţiuni, privitoare la Creditul Rural. 12. Art. 1 al legii promulgată prin Decretul regal nr. 1.121 şi publicat în Monitorul Oficial nr. 82 din 6 Aprilie 1932, se modifica numai în ceea ce priveşte societăţile de Credit Funciar Rural în modul următor: Scrisurile funciare şi obligaţiunile se vor plati sau la zi fixa sau prin tragere la sorţi, după intrările sumelor afectate amortizărilor, astfel încît niciodată sa nu rămînă în circulaţie un număr de scrisuri pentru o valoare nominală mai mare decât aceea a capitalurilor ce se datoresc din împrumuturile ipotecare. 13. Procesele în curs pe bază de cereri făcute conform legilor de conversiune, publicate în Monitorul Oficial Nr. 93 din 19 Aprilie 1932, Nr. 251 din 26 Octomvrie 1932 şi Nr. 88 din 14 Aprilie 1933, se considera stinse, iar hotărîrile pronunţate în asemenea procese sînt şi rămîn nule şi fără niciun efect faţă de Creditul Rural.  +  Articolul 64Societăţilor împrumutaţi la societăţile civile de Credit Funciar Urban, azi în fiinta, emisiunea 5 la suta, afară de cei care au contractat împrumuturile înainte de 31 Decemvrie 1918, li se reduce cu 25 la suta, (douăzeci şi cinci la suta) capitalul neamortizat datorit la 1 Ianuarie 1933, cu o dobînda de lei 3,50 (trei şi cincizeci) anual, la capitalul astfel redus la 75 lei (şaptezeci şi cinci), în care se cuprind şi cheltuielile de administraţie care vor putea fi scăzute de consiliul de administraţie după situaţia instituţiei. În aceeaşi proporţie şi prin derogare dela legea societăţilor de Creditul Funciar Urban din 20 Martie 1926, valoarea nominală a scrisurilor emise de aceste societăţi cu 5 la suta cupon anual, se reduce de plin drept, prin efectul prezentei legi şi cu începere dela 1 Ianuarie 1933, la 75 (şaptezeci şi cinci) suta cu un cupon de lei 2,50 (doi şi cincizeci) anual, la aceasta cota de lei 75.Detentorii de scrisuri nu vor putea reclama resturile neachitate din cupoanele scrisurilor cu scadenţa la 1 Iulie 1933 şi la 1 Ianuarie 1934, societăţile fiind liberate prin efectul legii de plată acestor resturi. Reducerile de mai sus la scrisurile funciare urbane, aflate azi în circulaţie se vor face prin stampilarea pe efect şi cupoane, în termen de un an dela promulgarea legii. Cupoanele ale căror scrisuri nu vor fi prezentate societăţii, pentru stampilarea în acest interval de timp, vor fi achitate în condiţiunile de mai sus numai după prezentarea spre stampilare a scrisului.Detentorii, care în termen de un an dela data promulgării prezentei legi, vor notifica societăţii că nu accepta reductiunile de capital şi cupoane mai sus arătate, vor fi obligaţi prin efectul prezentei legi a plati la casa societăţii, cu ocaziunea încasării cupoanelor, pe lîngă impozitul mobiliar, legal, alt impozit de 50 la suta, (cincizeci la suta), asupra valorii nominale a cuponului şi scrisului. Statul este autorizat prin legea de faţa, sa cedeze acestor societăţi impozitul de 50 la suta mai sus arătat, care să le servească la acoperirea plusului de cupon sau scrisuri plătite acestor detentori, fără sa mai fie nevoie sa încheie în aceasta privinta vreo convenţie specială cu aceste societăţi. Scrisurile funciare a căror valoare nominală se reduce cu 25 la suta, sînt scutite de orice impozit atît prezente cat şi viitoare, fie asupra dobânzii cuprinsă în cupon fie asupra capitalului, cu începere dela 1 Iulie 1934.De asemenea vor fi scutite de timbru, borderourile de plată, atît a cupoanelor, cat şi a scrisurilor prezentate la casa societăţii. La împrumuturile realizate în scrisuri 10 la suta, Creditele Funciare Urbane vor reduce cu începere dela 1 Ianuarie 1933 aceasta dobînda la jumătate, plătind detentorilor acestor scrisuri, pe bază de cupoane, o dobînda numai de 5 la suta, (cinci la suta), în loc de 10 la suta, la valoarea nominală. Aceste scrisuri şi cupoane se folosesc şi ele de scutirea de timbru şi impozite prevăzute la alin. 9 de mai sus. Toate ratele întârziate, datorate de către imprumutatii societăţilor de Credit Funciar Urbane, pînă la 31 Decemvrie 1933, vor fi eşalonate pe un termen de 10-15 ani, după convenienta debitorului cu o dobînda de 6 la suta pe an, iar scadenta de plată a acestor rate va fi aceeaşi ca a ratelor ordinare.Pentru uşurarea dificultăţilor financiare, provenite din capitalizarea ratelor vechi întârziate, Statul este autorizat sa deschidă acestor societăţi, prin Casa de Depunere şi Consemnaţiuni, câte un cont curent separat, pînă la concurenta sumei de 75 la suta, din cuantumul ratelor vechi, eşalonate pe un termen de 15 ani, cu o dobînda de 6 la suta pe an. În aceste conturi curente vor intra şi sumele datorate pînă în prezent. Resturile de preţ datorite Societăţilor de Credit Funciar Urban în baza contractelor de vânzare imobiliare încheiate pînă la 1 Ianuarie 1921 nu sînt supuse dispoziţiunilor acestor legi.  +  Articolul 65Creanţele Creditului Ipotecar Transitoriu pentru care nu s'au încheiat înţelegeri conform legilor din 19 Aprilie 1932 şi 14 Aprilie 1933 sînt supuse în totul dispoziţiilor prezentei legi. Statul va despăgubi Creditul Ipotecar Transitoriu de toate pagubele suferite prin reducerile cauzate prin această lege.  +  Articolul 66Împrumuturile acordate de către Casa Rurală taranilor, obstilor, cooperativelor şi asociaţiilor taranesti, pentru cumpărare de pămînt, prin emisiuni de obligaţiuni (Bonuri rurale), cu dobînda de 5% şi 10% anual, se reduc la jumătate, adică la 50% platibila în 15 ani, cu o dobînda de 3% anual, care se va achită la sediul Casei Rurale, în doua rate semestriale egale, la 15 Mai şi 15 Noemvrie ale fiecărui an, prima rata de plată fiind la 15 Noemvrie 1934.Ratele neplătite pînă acum de împrumutaţi şi dobânzile de întîrziere aferente, se vor capitaliza şi plati de asemenea în termen de 15 ani, cu o dobînda de 3% anual, tot în doua rate semestriale egale, la 15 Mai şi 15 Noemvrie ale fiecărui an, prima rata de plată fiind la 15 Noemvrie 1934.Neplata a doua rate consecutive atrage pierderea beneficiilor acordate de lege. Bonurile rurale emise de către Casa Rurală, în executarea operaţiilor de mai sus, purtînd cupoane de 5% şi 10%, şi aflate în circulaţiune, se reduc în proporţia acordată imprumutatilor pentru datoriile lor, adică 50% şi cu un cupon de 3%, reprezentând dobînda pe care şi Casa Rurală o va percepe dela debitorii ei.Reducerea valorii bonurilor rurale şi a cupoanelor, se va constata prin aplicarea unei ştampile pe titluri, care vor continua a circula şi mai departe. Scoaterea din circulaţie a acestor Bonuri rurale reduse, se va face pe măsura amortismentelor anuale încasate. Bonurile rurale astfel reduse şi cupoanele lor vor continua a fi scutite de orice impozite prezente şi viitoare.De asemenea vor fi scutite de timbru borderourile de plată, atît a cupoanelor cat şi a capitalului. Împrumuturile în numerar, acordate de Casa Rurală agricultorilor, pe termene scurte, ca şi dobânzile neplătite, capitalizate, se vor reduce la jumătate, care se va plati în termen de 15 ani, cu o dobînda de 3% anual, în doua rate semestriale egale, la 15 Mai şi 15 Noemvrie ale fiecărui an, prima rata de plată fiind la 15 Noemvrie 1934. Neplata a doua rate consecutive atrage pierderea beneficiilor acordate de lege. Statul va despăgubi Casa Rurală, de paguba suferită prin aplicarea legii de lichidare a datoriilor agricole şi urbane.  +  Secţiunea III Dispoziţiuni generale şi transitorii  +  Articolul 67Toate convenţiile şi transactiile avînd de obiect stingerea sau lichidarea datoriilor intervenite între creditorii şi debitorii, beneficiind de legea de faţa se vor bucura de o reducere de 50 la suta asupra taxelor de timbru şi impozitelor fiscale, care se vor percepe numai asupra sumei pe care debitorul a rămas obligat sa o plătească, iar impozitul mobiliar nu se va percepe decât asupra dobânzilor cuprinse în aceasta transactie; nu se va plati impozit mobiliar asupra dobânzilor capitalizate conform art. 3 şi 32. Impozitele succesorale relative la creanţele supuse acestei legi, şi încă neachitate la promulgarea ei, se vor revizui din oficiu.  +  Articolul 68Toate măsurile de urmărire şi asigurare de orice fel, în fiinta, luate pînă la promulgarea prezentei legi, contra debitorilor, intrand în prevederile acestei legi, de către creditorii, intrand în prevederile ei, vor fi desfiinţate, în urma cererii debitorului, care se va judeca în Camera de consiliu, cu citarea tuturor creditorilor urmăritori sau intervenienţi. Sumele realizate prin sechestrarea veniturilor, bunurilor urmărite pe baza măsurilor de urmărire şi asigurare, desfiinţate şi care se vor găsi consemnate la dispoziţia creditorilor pînă în momentul promulgării legii de faţa, se vor distribui imediat între creditorii debitorului urmărit, conform regulelor stabilite în art. 16 şi cu aplicarea art. 5, 6, 34 şi 35 ale acestei legi.Debitorul va putea cere ca acele sume să fie întrebuinţate în primul rând la plata creditorilor exceptaţi prin art. 69 sau la achitarea uneia sau mai multor creanţe cu reducerile prevăzute în art. 6 şi 35 al prezentei legi. Ordonanţele de adjudecare în contra cărora exista recurs introdus în termen, pendinte în faţa Înaltei Curţi de Casaţie, se vor declara desfiinţate de către Înaltă Curte în urma cererii debitorului, formulată sub forma de motiv special de casare în termen de cel mult două luni de la promulgarea legii.Debitorul recurent va trebui sa alăture la cerere, dovada ca intră în prevederile legii şi ca a făcut în termen declaraţia de asanare, în cazul în care legea cere asemenea declaraţii. Dacă debitorul declara ca înţelege să se judece pe baza actelor prezentate de recurent, fără a mai cere alte dovezi, sau dacă în caz contrar nu dovedeşte ca a sesizat instanţele competente de fond, Înaltă Curte va judeca motivul chiar în fond, pe baza dovezilor produse de debitor. Dacă însă creditorul dovedeşte ca instanţele de fond au fost sesizate, judecata recursului se va suspenda pînă la transarea procesului în fond.În caz de suspendare a judecării recursului, adjudecatarul care a depus preţul, va fi în drept sa renunţe la adjudecare şi sa ceara tribunalului de urmărire restituirea preţului depus, Tribunalul se va pronunţa de urgenta în Camera de Consiliu, printr'o încheiere data cu citarea tuturor părţilor care au figurat la urmărire.În caz de admiterea cererii orice taxe depuse de adjudecatar pentru obţinerea ordonanţei, inclusiv taxele de înregistrare se vor restitui adjudecatarului.  +  Articolul 69Se exceptează dela beneficiul capitolului I şi II al legii următoarele datorii: a) Datoriile debitorilor intrand în prevederile acestei legi, contractate direct faţă de creditorii persoane fizice sau juridice sau societăţile comerciale de naţionalitate străină care au aceasta calitate din momentul contractării datoriei şi care n'au domiciliul, sediu principal sau sediu secundar (agenţie, reprezentanta) în ţara. Creditorii străini care n'au domiciliul în ţara, ale căror creanţe provin din vânzări de pămînt dobîndit pe cale de succesiune, nu beneficiază de aceasta excepţiune. b) Datoriile comercianţilor şi industriasilor care aveau aceasta calitate în momentul contractării datoriei, dacă aceste datorii nu sînt de natura civilă sau dacă caracterul civil al datoriei nu rezultă din textul contractului de împrumut. Aceasta dispoziţie nu se aplică proprietarilor de bunuri prevăzute la art. 1, alin. A, lit. a, care exercită un comerţ într'o comuna rurală sau care sînt mici meseriasi în comune rurale sau proprietari de mori taranesti care macina cu oium dacă îndeplinesc una din condiţiile prevăzute la art. 1, alin. B. c) Datoriile debitorilor de orice fel, izvorand din fapte penale pentru care a intervenit o hotărîre definitivă de condamnare; d) Datoriile către Stat, judeţ sau comune, derivând din impozite, taxe sau amenzi; e) Datoriile debitorilor intrand în prevederile acestei legi, dacă cuantumul lor total nu întrece jumătate din venitul brut impozabil, la global pe anul 1933. În cazul cînd o asemenea impunere nu ar fi existat, acest venit se va calcula după normele prevăzute de art. 55 al legii contribuţiilor directe din 1923; f) Pensiile alimentare; g) Creanţele dotale ale sotiilor ofiţerilor, pînă la concurenta dotei reglementare; h) Creanţele institutelor de credit şi ajutor ale funcţionarilor Statului şi instituţiilor publice; i) Salariile personalului de serviciu şi a lucrătorilor manuali; Instanţele de fond sau de urmărire sînt competinte, în orice stadiu al pricinii, de a se pronunţa asupra chestiunii, dacă debitorul îndeplineşte condiţiile, spre a intră în prevederile legii sau dacă debitorul sau vreuna din creanţe intră în excepţiile prevăzute mai sus, precum şi asupra oricăror decăderi. Creditorul va putea cere şi pe calea unei acţiuni principale sa stabilească cele de mai sus, iar acţiunea se va judeca de urgenta şi cu precădere în camera de consiliu.  +  Articolul 70Prestaţiunile periodice, încă neachitate pînă la data de 1 Ianuarie 1934, izvorand din obligaţiuni, cu durata nedeterminată, sau rente viagere, născute între 1 Ianuarie 1920 şi 18 Decemvrie 1931, datorate de debitorii, intrand în prevederile Cap. I şi II, sînt supuse în totul dispoziţiunilor acestor capitole. Prestaţiunile aceloraşi debitori, derivând din aceste obligaţiuni, scadente posterior datei de 1 Ianuarie 1934, rămîn plătibile la scadenta lor respectiva, însă reduse cu 50% din valoarea lor pentru debitorii agricoli şi cu 20% pentru debitorii urbani.Sînt supuse aceluiaşi regim, obligaţiunile debitorilor intrand în prevederile Capitolului I şi II, derivând din contracte de arendare sau închiriere, anterioare datei de 18 Decemvrie 1931, proprietarul putând însă, în termen de 2 luni de la promulgarea legii, sa ceara rezilierea contractului pe ziua promulgării ei. În ce priveşte creanţele izvorâte din prestaţiuni de serviciu, ele se considera născute în momentul prestării serviciului.  +  Articolul 71Societăţile de asigurare care pentru creanţele lor ipotecare au acceptat integral dispoziţiile Capitolului I şi II, vor putea menţine aceste creanţe ipotecare în calculul rezervelor lor matematice şi tehnice, cerute de art. 27 şi 28 din legea asigurărilor, tot pe valoarea lor întreaga, asa cum au fost primite de oficiul asigurărilor, pentru un timp ce nu va depăşi cinci ani dela promulgarea legii. Ele vor fi însă obligate sa amortizeze reducerile suferite pe baza legii, prin amortizari anuale egale, în decursul acestui termen de cinci ani. Societăţile de asigurare a căror plasamente legale la ramura "Vieata", sînt atinse de dispoziţiile acestei legi, în proporţie de cel puţin 30% din plasamentul lor total la aceasta ramura, vor putea cere Ministerului de Industrie şi Comerţ, de a amana obligaţiile de răscumpărare şi împrumuturi la contractele încheiate pînă la 18 Decemvrie 1931, pentru o perioadă de maximum 5 ani şi pentru o cota de cel mult 50% din aceste obligaţiuni. Atît termenul cat şi cota respectiva vor fi fixate de Ministerul Industriei şi Comerţului, cu avizul Oficiului pentru Controlul Asigurărilor, în raport cu situaţia societăţilor interesate.  +  Articolul 72Instituţiile de credit care au reclamat beneficiile prezentei legi, sînt obligate sa accepte în compensarea creanţelor lor, faţă de debitorii lor, creanţele ce aceştia ar avea contra Institutiunii respective, chiar dacă aceste creanţe ar fi fost achiziţionate de debitori posterior promulgării acestei legi. Se vor plati însă în numerar dobânzile datorite pe anul în curs. Valoarea creanţelor date în compensaţie va fi stabilită, avându-se în vedere reducerile pe care le-au suferit, conform art. 52 şi următorii. Prin derogare dela dispoziţiile acestui articol, compensaţiile nu vor fi obligatorii în decursul termenului de 6 luni, prevăzut la art. 56 şi 57.  +  Articolul 73Toate persoanele fizice sau societăţile comerciale, obligate prin lege la ţinerea registrelor şi care ar fi suferit prin aplicarea acestei legi reduceri ale creanţelor lor, vor fi în drept sa contabilizeze aceste reduceri într'un cont special şi să le amortizeze, fără ca sumele destinate acestui amortisment să fie supuse la impozitele aferente. De asemenea, sînt scutite de impozit revalorizarile de activ, făcute în scopul de a amortiza cu diferenţa de activ astfel obţinută, reducerile figurand în contul special de mai sus.  +  Articolul 74Toate înţelegerile încheiate sub imperiul legilor din 19 Aprilie 1932, 20 Aprilie 1932, 26 Octomvrie 1932 şi 14 Aprilie 1933, promulgate prin Inaltele Decrete Regale Nr. 1.346/1932, nr. 1.411/1932, nr. 3.037/1932 şi nr. 1.154/1933, precum şi toate înstrăinările sau constituirile de drepturi reale, făcute cu respectarea dispoziţiilor din legile în vigoare în momentul facerii lor, sînt şi rămîn valabile, iar părţile sînt obligate a le respecta.De asemenea debitorii, care sub imperiul legilor prevăzute în alineatul precedent au renunţat în mod expres la beneficiul acestor legi, nu mai pot invoca dispoziţiunile legii de faţa şi rămîn supuşi dreptului comun. Transactiunile încheiate de către satenii debitori cu Băncile Populare rămîn în vigoare, afară de cazurile cînd adunările generale ale acestor instituţiuni ar hotărî îmbunătăţirile condiţiunilor prevăzute în aceste transactiuni.Ofertele făcute de debitori conform articolelor 5, 6 şi 9 ale legii din 14 Aprilie 1933, sînt nule şi de nul efect, chiar dacă au fost acceptate de creditori, debitorii putând invoca dispoziţiile prezentei legi, dacă îndeplinesc condiţiile acesteia.  +  Articolul 75Toate declaraţiile, cererile şi în general toate actele de procedura relativ la aplicarea dispoziţiunilor acestei legi sînt scutite de orice timbre şi taxe; acţiunile cambiale, prevăzute la art. 76 vor fi supuse numai la jumătatea impozitului proporţional.  +  Articolul 76Vor fi considerate scăzute, pe ziua promulgării legii, cambiile cu scadente în curs sau prelungite conform legilor anterioare, pe care sînt semnati debitorii intrand în prevederile cap. I şi II. Pentru exercitarea acţiunii cambiale, pe baza cambiilor din alineatul precedent, creditorul este dispensat de facerea formalităţilor de protest, putând intenta acţiunile oricînd, în termen de 3 luni dela promulgarea legii, cu menţinerea drepturilor de regres. Acţiunile cambiale deja intentate, vor continua în orice stadiu s'ar găsi. Hotărîrile astfel obţinute nu vor putea fi executate decât în limitele prevăzute de capitolul I şi II. Neprotestarea acestor cambii la scadentele anterioare, chiar dacă debitorii nu intrau în dispoziţiunile vreunei legi anterioare de asanare, nu constitue nicio decădere pentru detentorul cambiei, faţă de oricare din semnatarii cambiei, giranti sau avalisti, acţiunile relative la aceste cambii putând fi intentate oricînd, în termen de 3 luni dela promulgarea prezentei legi. Cambiile semnate de debitori care au făcut înţelegeri cu creditorii, astfel cum prevede la art. 74, vor fi supuse tuturor dispoziţiunilor prezentului articol. +  Articolul 77Cambiile semnate ca emitenti de necomercianţi, persoane fizice sau persoane juridice de drept privat care nu au scop lucrativ şi de fondatiuni de orice fel, cu scadente inauntru a 3 luni de zile dela promulgarea legii de faţa, vor putea fi protestate oricînd în rastimp de 3 luni dela promulgarea legii, cu toate efectele pe care legile în vigoare le atribue protestelor valabile. +  Articolul 78Faptul preschimbarii cambiilor, care se referă la o creanta intrand în prevederile Cap. I şi II, se va putea dovedi cu orice mijloc de proba. Creditorii, posesori de cambii în alb, care în scop de a face pe debitorii lor sa nu beneficieze de efectele legii de faţa, vor completa în mod nesincer acele cambii, fie prin schimbarea datei de emisiune sau a scadentei, fie prin schimbarea cauzei obligaţiunii, ori prin transmiterea antidatata a acestor cambii, către persoanele exceptate dela lege sau în orice alt mod, se vor pedepsi cu închisoare corecţională dela 1-2 ani. Dovada infaptuirii acestor manopere se va face prin orice mijloc de proba. În toate cazurile în care s'ar constata astfel de manopere, cambia astfel completată devine nulă. +  Articolul 79Beneficiază de dispoziţiunile acestei legi şi sotii care au făcut datorii pentru conservarea sau ameliorarea fondului dotal prin constructiuni sau investitiuni, dacă sotia va da în termen de o luna dela promulgarea legii o declaraţie autentică prin care să afecteze, la plata datoriilor soţului, fondul dotal. În cazul cînd fondul dotal ar fi inalienabil, sotia va trebui să fie autorizata în scopul de mai sus de Tribunalul care administrează dota şi care va aprecia după împrejurări. Beneficiază de asemenea de dispoziţiunile prezentei legi şi uzufructuarul unui fond agricol sau urban dacă nudul proprietar afectează fondul pentru garantarea datoriilor uzufructuarului în termen de o luna dela publicarea legii. +  Articolul 80Datoriile părinţilor uzufructuari legali ai bunurilor rurale ale minorilor lor copii, intră în prevederile legii de faţa dacă aceşti uzufructuari vor prezenta o garanţie ipotecară, în primul rang, pe imobile rurale, altele decât bunurile minorilor. Suprafaţa bunurilor oferite astfel drept garanţie ipotecară, constatată prin matricolele fiscale şi socotită la şase mii lei hectarul, va trebui sa acopere integral valoarea creanţelor reduse, potrivit prezentei legi. Proprietarul bunurilor, oferite drept garanţie ipotecară, nu poate fi el însuşi beneficiar al legii de faţa. Declaraţia de garanţie trebuie prezentată în forma autentică odată cu declaraţia prevăzută în art. 8. Tribunalul de urmărire va aprecia dacă garanţia satisface condiţiunile din acest articol. +  Articolul 81Debitorii agricoli sau urbani prevăzuţi în alin. A al art. 1 şi 30, care nu ar îndeplini condiţiunile alin. B al aceloraşi articole pentru a putea beneficia de reducerile legale, îşi vor plati integral datoriile lor născute pînă la data de 18 Decemvrie 1931, în termen de 5 ani, în rate anuale egale, cu dobînda scontului Băncii Naţionale, platibila odată cu ratele de capital. Prima anuitate va fi exigibilă la 15 Noemvrie 1934. Neplata unei anuitati la scadenta atrage de drept decăderea debitorului din beneficiul termenului. Beneficiază de aceste dispoziţiuni şi comercianţii şi industriasii proprietari de vreunul din bunurile prevăzute în sus mentionatele texte, însă numai pentru datoriile lor civile, excluzandu-se cele comerciale, astfel cum sînt definite de art. 69, lit. b. +  Articolul 82Pentru aplicarea acestei legi se echivaleaza pentru Ardeal şi Bucovina întinderea de 10 hectare cu 20 jugare. +  Articolul 83Autorităţile fiscale, de orice fel, sînt obligate a elibera în urma unei simple cereri, şi fără nicio alta dovada, copii legalizate de pe impunerile fiscale de orice fel, pe anul 1933. +  Articolul 84Debitorii proprietari agricoli intrand în prevederile art. 1, ale căror imobile sînt situate în cuprinsul Bucovinei, vor beneficia de o reducere de 70 la suta, asupra cuantumului datoriilor lor fixat prin art. 3. Datoriile astfel reduse se vor plati în condiţiunile prevăzute în art. 4, alin. 2. +  Articolul 85Se amnistiaza toate infracţiunile de înstrăinare, micşorare, sau strămutare de gaj prevăzute de legea specială a caselor de gaj de pe lîngă Banca Naţionala a României, comise de debitorii care beneficiază de prezenta lege, încercate sau săvîrşite pînă la data depunerii în Parlament a legii de faţă, fie ca se găsesc în curs de cercetare sau judecata. Amnistia nu stinge consecinţele civile ale infracţiunii, instanţa penală sesizată putând continua la cererea părţii, judecarea acţiunii civile. +  Articolul 86Legile din 19 Aprilie 1932, 26 Octomvrie 1932 şi 14 Aprilie 1933, precum şi orice alte dispoziţiuni din orice legi, contrarii legii de faţa, sînt şi rămîn abrogate, iar hotărîrile chiar definitive de lichidare a datoriilor debitorului obţinute pe baza lor, sînt considerate nule şi de nul efect, cu excepţia punctelor judecate relativ la dispoziţiile menţinute prin legea de faţa.  +  Articolul 87Un regulament de administraţie publică va desvolta principiile şi modul de aplicare al acestei legi. (Avizul Consiliului Legislativ, secţia II, Nr. 7/1934). (Desbateri: Camera Nr. 36/38-1933/1934; Senat Nr. 26-1933/1934). (Votat de Adunarea Deputaţilor şi de Senat la 4 Aprilie 1934). --------