Advanced Search

 LEGE nr. 73 din 5 iulie 1995 privind pregătirea economiei naţionale şi a teritoriului pentru apărare


Published: 1995-07-05
Read law translated into English here: https://www.global-regulation.com/translation/romania/3070661/-lege-nr.-73-din-5-iulie-1995-privind-pregtirea-economiei-naionale-i-a-teritoriului-pentru-aprare.html

Subscribe to a Global-Regulation Premium Membership Today!

Key Benefits:

Subscribe Now for only USD$40 per month.
LEGE Nr. 73 din 5 iulie 1995privind pregătirea economiei naţionale şi a teritoriului pentru apărare
EMITENT PARLAMENTUL
Publicat în  MONITORUL OFICIAL NR. 145 din 12 iulie 1995



Parlamentul României adopta prezenta lege. +  Capitolul 1 Dispoziţii generale +  Articolul 1Pregătirea economiei naţionale şi a teritoriului pentru apărare este parte componenta a apărării naţionale şi are la baza prevederile Constituţiei şi principiile doctrinei militare de apărare a României. Aceasta cuprinde ansamblul de măsuri şi de acţiuni care se stabilesc şi se realizează din timp de pace în vederea valorificării potenţialului economic şi uman al tarii pentru satisfacerea nevoilor de apărare şi asigurarea continuităţii activităţilor economico-sociale în caz de mobilizare sau de război. +  Articolul 2Elaborarea măsurilor şi a acţiunilor, precum şi coordonarea şi controlul activităţilor destinate pregătirii economiei naţionale, a teritoriului pentru apărare şi pentru mobilizarea naţionala se asigura de către autorităţile publice, potrivit competentelor stabilite prin Constituţie şi legile tarii. +  Articolul 3Consiliul Suprem de Apărare a Tarii analizează şi aproba proiectul planului de mobilizare a economiei naţionale şi proiectul bugetului de stat pentru primul an de război. +  Articolul 4Guvernul răspunde de pregătirea economiei naţionale şi a teritoriului pentru apărare şi asigura aplicarea măsurilor referitoare la aceste domenii, potrivit legii, hotărîrilor Parlamentului şi ale Consiliului Suprem de Apărare a Tarii, în care scop: a) organizează, coordonează şi controlează activitatea ministerelor şi a celorlalte organe şi autorităţi ale administraţiei publice în legătură cu realizarea sarcinilor referitoare la pregătirea economiei naţionale şi a teritoriului pentru apărare; b) elaborează, din timp de pace, proiectul planului de mobilizare a economiei naţionale şi proiectul bugetului de stat pentru primul an de război; c) stabileşte obligaţiile care revin ministerelor, autorităţilor administraţiei publice şi agenţilor economici prin planul de mobilizare a economiei naţionale şi ia măsuri pentru asigurarea de bunuri materiale şi servicii necesare forţelor sistemului naţional de apărare şi populaţiei, la război; d) elaborează programe curente şi de perspectiva referitoare la pregătirea economiei naţionale şi a teritoriului pentru apărare; e) ia măsuri pentru realizarea prevederilor bugetare privind resursele financiare şi materiale necesare pregătirii economiei naţionale şi a teritoriului pentru apărare; f) stabileşte măsuri de trecere de la programul economic curent la aplicarea planului de mobilizare a economiei naţionale şi urmăreşte realizarea acestora; g) coordonează activităţile de cercetare, asimilare, producţie şi asigurare tehnico-materială destinate inzestrarii forţelor sistemului naţional de apărare; h) îndeplineşte orice alte atribuţii stabilite prin lege în acest domeniu. +  Articolul 5Pentru îndeplinirea atribuţiilor care revin Guvernului cu privire la pregătirea economiei naţionale şi a teritoriului pentru apărare, în subordinea sa funcţionează Oficiul Central de Stat pentru Probleme Speciale, încadrat cu specialişti militari şi civili.Organizarea, funcţionarea şi atribuţiile Oficiului Central de Stat pentru Probleme Speciale se stabilesc prin hotărâre a Guvernului. +  Capitolul 2 Pregătirea economiei naţionale pentru apărare +  Articolul 6În vederea asigurării cererilor de produse şi servicii necesare forţelor sistemului naţional de apărare, precum şi a nevoilor economiei naţionale şi ale populaţiei la război, Oficiul Central de Stat pentru Probleme Speciale elaborează proiectul planului de mobilizare a economiei naţionale pentru primul an de război. +  Articolul 7Proiectul planului de mobilizare a economiei naţionale cuprinde sarcinile ministerelor, celorlalte autorităţi ale administraţiei publice, agenţilor economici şi instituţiilor publice pentru asigurarea necesarului forţelor sistemului naţional de apărare, economiei naţionale şi ale populaţiei pentru primul an de război, precum şi resursele ce se vor utiliza în acest scop.Ministerul Finanţelor, pe baza proiectului planului de mobilizare a economiei naţionale, elaborează proiectul bugetului de stat pentru primul an de război. +  Articolul 8Ministerele, celelalte autorităţi ale administraţiei publice, agenţii economici, instituţiile publice şi instituţiile sociale au obligaţia sa ia măsuri din timp de pace pentru realizarea sarcinilor ce le revin din planul de mobilizare a economiei naţionale, trimis de către Oficiul Central de Stat pentru Probleme Speciale, în domeniile care îi privesc. În acest scop întocmesc documentele necesare privind pregătirea de mobilizare. +  Articolul 9Măsurile de pregătire a economiei naţionale pentru apărare, care se realizează din timp de pace, sunt cuprinse în programele curente şi de perspectiva şi se referă la: stabilirea, crearea şi păstrarea capacităţilor şi a rezervelor de mobilizare, actualizarea documentaţiilor, întocmirea de studii, note de fundamentare, precum şi alte acţiuni care vor fi apreciate ca necesare. +  Articolul 10Planul de mobilizare a economiei naţionale şi proiectul bugetului de stat pentru primul an de război se actualizează de cîte ori este nevoie. +  Articolul 11Punerea în aplicare a planului de modernizare a economiei naţionale şi a execuţiei bugetului de stat pentru primul an de război se aproba de către Parlament, la propunerea Consiliului Suprem de Apărare a Tarii. +  Articolul 12Agenţii economici şi instituţiile publice, potrivit obligaţiilor ce le revin din planul de modernizare a economiei naţionale şi din programele curente şi de perspectiva, stabilesc, creează şi păstrează, din timp de pace, capacităţi şi rezerve de mobilizare necesare pentru realizarea sarcinilor respective. +  Articolul 13Constituie capacităţi de mobilizare: a) în industrie: capacitatile de cercetare şi producţie stabilite şi pregătite în scopul fabricării sau repararii, la mobilizare sau la război, a tehnicii şi a materialelor militare, precum şi cele specializate în realizarea de colaborări pentru acestea; b) în transporturi şi comunicaţii: mijloacele, instalaţiile şi amenajările aferente destinate a satisface la mobilizare sau la război, în exclusivitate, nevoile de transport şi telecomunicaţii ale componentelor sistemului naţional de apărare; c) în domeniul ocrotirii sănătăţii: spitalele existente în reţeaua sanitară şi alte localuri care se transforma, la mobilizare, în spitale de zona interioară sau în detasamente de prim-ajutor medico-chirurgical; unităţile de cercetare, laboratoarele de medicina preventivă şi de producţie; societăţile comerciale farmaceutice destinate asigurării asistenţei medico-sanitare a răniţilor şi bolnavilor din forţele sistemului naţional de apărare, precum şi a victimelor de război din rindul populaţiei; d) în domeniul administrării rezervelor naţionale materiale: 30% din suprafaţa de depozitare. +  Articolul 14Capacitatile de mobilizare pot fi folosite, în timp de pace, temporar, şi pentru alte activităţi, cu avizul Ministerului Apărării Naţionale şi cu aprobarea Oficiului Central de Stat pentru Probleme Speciale, urmînd ca acestea să fie readuse la destinaţia iniţială în termen de cel mult 30 de zile de la declararea mobilizării sau stării de război.Agenţii economici şi instituţiile publice au obligaţia sa menţină utilajele şi instalaţiile din capacitatile de modernizare folosite în condiţiile prevederilor alineatului precedent la parametrii normali de funcţionare. Capacitatile de modernizare care nu sunt folosite se conserva, cu avizul Oficiului Central de Stat pentru Probleme Speciale şi al Ministerului Finanţelor. +  Articolul 15Schimbarea profilului capacităţilor de producţie, definite drept capacităţi de mobilizare, se face prin hotărârea Consiliului Suprem de Apărare a Tarii, la propunerea Oficiului Central de Stat pentru Probleme Speciale, avizată de Ministerul Apărării Naţionale, elaborata pe baza solicitării agentului economic în cauza. +  Articolul 16Documentaţia tehnica necesară realizării produselor militare prevăzute în planul de mobilizare a agenţilor economici se asigura în condiţiile stabilite prin hotărâre a Guvernului şi se constituie ca rezerva de mobilizare. +  Articolul 17Rezervele de mobilizare sunt proprietate publică de stat şi cuprind: a) în industrie: materii prime, materiale, semifabricate, subansambluri şi elemente de completare, utilaje strict specializate, scule, dispozitive, verificatoare şi alte materiale necesare în procesul de fabricaţie şi reparatie; b) în transporturi şi comunicaţii: materiale destinate restabilirii şi menţinerii în stare de funcţionare a capacităţilor de transport şi telecomunicaţii necesare asigurării nevoilor forţelor sistemului naţional de apărare; c) în domeniul ocrotirii sănătăţii: materialele sanitar-farmaceutice consumabile, materii prime şi materiale necesare fabricării produselor farmaceutice, aparatura, instrumentarul medical şi alte materiale necesare completării dotării unităţilor medico-sanitare existente în reţea, precum şi a celor care se creează la război; d) în domeniul comerţului: produse alimentare şi industriale necesare asigurării cererilor unităţilor militare, solicitate pe plan local, la mobilizare. +  Articolul 18Rezervele materiale naţionale, constituite şi administrate potrivit legii, se asimilează rezervelor de mobilizare astfel: în timp de pace, pentru cantităţile constituite ca stocuri intangibile destinate nevoilor armatei şi industriei de apărare, şi în timp de război, pentru stocurile existente în depozite la data respectiva. +  Articolul 19Rezervele de mobilizare cuprind, de regula, produse greu de aprovizionat sau cu ciclu lung de fabricaţie, care se asigura din producţia interna sau din import.Nomenclatorul şi nivelurile de constituire a rezervelor de mobilizare se aproba de către Consiliul Suprem de Apărare a Tarii o dată cu planul de mobilizare şi se actualizează anual de către Oficiul Central de Stat pentru Probleme Speciale.Nivelurile anuale de constituire a materialelor în rezerve de mobilizare se dimensioneaza de către Oficiul Central de Stat pentru Probleme Speciale, în raport cu priorităţile transmise de Ministerul Apărării Naţionale. +  Articolul 20Condiţiile referitoare la modul de stabilire, creare şi păstrare a capacităţilor şi rezervelor de mobilizare, precum şi a stocurilor intangibile de produse solicitate prin planurile de mobilizare ale garnizoanelor, se reglementează prin hotărâre a Guvernului. +  Articolul 21Agenţii economici şi instituţiile publice la care se creează rezerve de mobilizare au obligaţia să asigure gestionarea şi depozitarea separată a acestora faţă de materialele destinate activităţilor curente. Depozitarea şi manipularea materialelor se fac în conformitate cu prevederile instrucţiunilor şi ale normelor în vigoare. +  Articolul 22Pentru a evita degradarea materiilor prime, materialelor şi produselor depreciabile din rezerva de mobilizare, agenţii economici şi instituţiile publice au obligaţia sa ia măsuri tehnice de păstrare şi depozitare, precum şi pentru improspatarea lor la timp şi în mod sistematic, potrivit planurilor anuale proprii aprobate de către Oficiul Central de Stat pentru Probleme Speciale şi Ministerul Apărării Naţionale. Cele care nu pot fi improspatate se păstrează în rezerva până la atingerea limitei de valabilitate sau de păstrare prevăzută în instrucţiuni, după care se scot pentru valorificare sau casare, potrivit normelor legale în vigoare. +  Articolul 23Scoaterea sub forma de împrumut a produselor din rezervele de mobilizare se face, în mod excepţional, prin hotărâri ale Guvernului, iniţiate de ministerele interesate, cu avizul prealabil al Oficiului Central de Stat pentru Probleme Speciale şi al Ministerului Apărării Naţionale. +  Articolul 24Scoaterea definitivă şi valorificarea produselor din rezervele de mobilizare se fac ca urmare a modificării sarcinilor din planul de mobilizare pentru care au fost constituite sau a tehnologiilor de fabricaţie, cu aprobarea Oficiului Central de Stat pentru Probleme Speciale şi cu avizul Ministerului Apărării Naţionale. +  Articolul 25Materialele din rezerva de mobilizare pot fi folosite şi pentru înlăturarea urmărilor unor calamitati naturale sau catastrofe, prin hotărâre a Guvernului, la propunerile ministerelor interesate, avizate de Oficiul Central de Stat pentru Probleme Speciale şi de Ministerul Apărării Naţionale.Rezerva de mobilizare se reintregeste în termenele stabilite prin hotărâre a Guvernului. +  Articolul 26Asigurarea forţei de muncă necesare la punerea în aplicare a planului de mobilizare a economiei naţionale se face prin utilizarea personalului fără obligaţii militare şi prin mobilizarea la locul de muncă a specialiştilor cu obligaţii militare, strict necesari, în condiţiile stabilite prin hotărâre a Guvernului. +  Articolul 27În vederea cunoaşterii resurselor materiale existente în rezervele materiale naţionale, care pot fi luate în considerare la realizarea sarcinilor din planul de mobilizare anual, Administraţia Naţionala a Rezervelor Materiale comunică Oficiului Central de Stat pentru Probleme Speciale situaţia stocurilor, potrivit nomenclatorului de constituire a produselor respective. +  Articolul 28Pentru asigurarea nevoilor unităţilor militare la mobilizare, agenţii economici, indiferent de forma de proprietate, sunt obligaţi sa pună la dispoziţia acestora, în condiţiile legii, produsele şi serviciile solicitate prin planul de mobilizare al garnizoanei.Asigurarea produselor se va face din stocurile curente existente în depozitele agenţilor economici de profil, la data declarării mobilizării, precum şi din stocurile intangibile constituite în acest scop, finanţate de la bugetul de stat. +  Articolul 29La cererea Ministerului Apărării Naţionale, a Ministerului de Interne şi a altor ministere cu sarcini pentru apărare, agenţii economici sunt obligaţi sa păstreze în custodie produsele perisabile necesare la război.Condiţiile tehnice privind păstrarea, preschimbarea şi plata tarifelor aferente se stabilesc prin contract între agenţii economici şi reprezentanţii autorizaţi ai beneficiarilor conform hotărârii Guvernului. +  Capitolul 3 Pregătirea teritoriului pentru apărare +  Articolul 30Obiectivele de pregătire a teritoriului destinate satisfacerii nevoilor operative ale forţelor sistemului naţional de apărare se stabilesc de Statul Major General, Ministerul de Interne şi serviciile de informaţii, fiecare în domeniul sau de activitate, şi se supun aprobării Consiliului Suprem de Apărare a Tarii, de către Statul Major General împreună cu Oficiul Central de Stat pentru Probleme Speciale.Obiectivele aprobate se transmit de către Oficiul Central de Stat pentru Probleme Speciale organului central al administraţiei publice specializat în amenajarea teritoriului, lucrări publice şi urbanism, pentru a fi cuprinse în Planul naţional de amenajare a teritoriului şi la ministerele de resort, în vederea includerii în programele curente şi de perspectiva, pentru a fi realizate din timp de pace. +  Articolul 31Obiectivele privind pregătirea teritoriului pentru apărare se includ şi în planul de mobilizare a economiei naţionale pentru primul an de război. +  Articolul 32Măsurile de pregătire a teritoriului referitoare la protecţia cetăţenilor, a bunurilor materiale de orice natura, precum şi a celor care aparţin patrimoniului cultural naţional al României, împotriva efectelor armelor de nimicire în masa, mijloacelor incendiare şi armelor convenţionale, se stabilesc şi se realizează potrivit legii protecţiei civile. +  Articolul 33Responsabilitatea privind realizarea, exploatarea şi întreţinerea obiectivelor de pregătire a teritoriului pentru apărare revine ministerelor de resort şi autorităţilor administraţiei publice, în funcţie de specificul obiectivului. +  Capitolul 4 Finanţarea pregătirii economiei naţionale şi a teritoriului pentru apărare +  Articolul 34Fondurile necesare pentru realizarea măsurilor şi a acţiunilor privind pregătirea economiei naţionale şi a teritoriului pentru apărare se aloca de la bugetul de stat. Autorităţile administraţiei publice centrale şi locale solicita anual aceste fonduri Ministerului Finanţelor, cu avizul Oficiului Central de Stat pentru Probleme Speciale.Fundamentarea fondurilor care se aloca de la bugetul de stat pentru pregătirea economiei naţionale şi a teritoriului pentru apărare se face de către ministere şi celelalte autorităţi ale administraţiei publice centrale şi locale, pe baza solicitărilor agenţilor economici în cauza. +  Articolul 35Oficiul Central de Stat pentru Probleme Speciale coordonează, avizează şi exercită controlul asupra modului în care sunt folosite fondurile destinate pregătirii economiei naţionale şi teritoriului pentru apărare, care sunt puse la dispoziţia ministerelor, celorlalte autorităţi ale administraţiei publice centrale şi locale şi agenţilor economici de către Ministerul Finanţelor, urmărindu-se constituirea şi utilizarea acestora în stricta conformitate cu acţiunile pentru care au fost alocate. +  Articolul 36Finanţarea acţiunilor de pregătire a economiei naţionale şi a teritoriului pentru apărare şi întocmirea proiectului bugetului de stat pentru primul an de război se realizează potrivit normelor şi instrucţiunilor elaborate de Ministerul Finanţelor. +  Articolul 37Cheltuielile legate de elaborarea şi actualizarea lucrărilor proprii de pregătire a ministerelor, a autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale, a agenţilor economici şi a instituţiilor sociale pentru apărare se suporta din bugetele acestora. +  Capitolul 5 Atribuţiile ministerelor, prefecturilor, consiliilor judeţene, consiliilor locale şi ale agenţilor economici privind pregătirea economiei naţionale şi a teritoriului pentru apărare +  Articolul 38Ministerele, prefecturile, consiliile judeţene şi locale, potrivit competentelor, fiecare în domeniul sau de activitate, îndeplinesc următoarele atribuţii generale: a) elaborează propuneri pentru proiectul planului de mobilizare a economiei naţionale şi pentru proiectul bugetului de stat pentru primul an de război şi iau măsuri pentru pregătirea economiei naţionale în vederea asigurării necesarului forţelor sistemului naţional de apărare, economiei şi populaţiei la mobilizare sau la război; b) stabilesc, creează şi păstrează capacitatile şi rezervele de mobilizare, prin programe curente şi de perspectiva şi solicita fondurile financiare necesare realizării acestora; c) întocmesc, pe baza metodologiei-cadru elaborata de Oficiul Central de Stat pentru Probleme Speciale, metodologii de lucru referitoare la pregătirea de mobilizare economică a agenţilor economici din sistemul propriu şi coordonează activitatea acestora; d) iau măsuri pentru realizarea obiectivelor de pregătire a teritoriului pentru apărare, aprobate de Consiliul Suprem de Apărare a Tarii. +  Articolul 39Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul de Interne şi serviciile de informaţii transmit Oficiului Central de Stat pentru Probleme Speciale cereri de produse şi servicii necesare la război, în conformitate cu metodologiile stabilite în acest sens.Pentru asigurarea la mobilizare, pe plan local, cu produse şi servicii necesare unităţilor militare, cererile acestora se transmit prin planul de garnizoana, la consiliile judeţene. +  Articolul 40Organele de specialitate, care elaborează programul economic al Guvernului, îndeplinesc următoarele atribuţii specifice principale: a) elaborează, împreună cu Oficiul Central de Stat pentru Probleme Speciale, programul economic pentru starea de mobilizare sau de război; b) proiectează strategia privind reorientarea ramurilor economiei naţionale pe baza estimarilor referitoare la potenţialul productiv şi la gradul de utilizare a acestuia, în vederea elaborării sau actualizării planului de mobilizare a economiei naţionale; c) pregătesc programe privind aprovizionarea populaţiei cu produse agroalimentare şi bunuri industriale de consum, în condiţiile rationalizarii acestora, pentru a satisface nevoile de trai ale populaţiei, în caz de mobilizare sau de război. +  Articolul 41Ministerul Finanţelor îndeplineşte următoarele atribuţii specifice principale: a) elaborează proiectul bugetului de stat pentru primul an de război; b) cuprinde, în proiectul bugetului de stat anual, fondurile solicitate pentru realizarea, prin programe curente, a măsurilor de pregătire a economiei şi a teritoriului pentru apărare. +  Articolul 42Ministerele, pe baza programelor economice ale Guvernului, îndeplinesc, fiecare în domeniul sau de activitate, următoarele atribuţii specifice principale:A. În domeniul industriei a) elaborează planul privind activităţile ramurilor şi subramurilor industriale extractive şi prelucratoare la război, urmărind asigurarea cu prioritate a necesarului forţelor sistemului naţional de apărare, economiei naţionale şi populaţiei; b) corelează utilizarea resurselor în vederea asigurării funcţionarii economiei naţionale; c) stabilesc măsuri pentru asigurarea continuităţii în funcţionarea producătorilor de energie electrica şi stabilitatii sistemului energetic naţional în ansamblu, la mobilizare şi al război.B. În domeniul transporturilor a) elaborează planul activităţilor de transporturi în război; b) stabilesc măsuri privind modul de protecţie şi aducerea în ţara a mijloacelor de transport aflate în afară frontierelor; c) includ obiectivele de pregătire operativă a teritoriului, aprobate ce Consiliul Suprem de Apărare a Tarii, în programele de dezvoltare şi imbunatatire a transporturilor.C. În domeniul telecomunicatiilor a) elaborează planul activităţilor de telecomunicaţii la război; b) stabilesc planul de asigurare a legăturilor de telecomunicaţii în traficul internaţional; c) includ în programele de dezvoltare şi imbunatatire a telecomunicatiilor obiectivele de pregătire operativă a teritoriului, aprobate de Consiliul Suprem de Apărare a Tarii.D. În domeniul muncii şi protecţiei sociale a) elaborează planul de folosire a resurselor de muncă la mobilizare şi la război, ţin evidenta acestora în profil teritorial şi iau măsuri pentru acoperirea deficitelor, prin redistribuirea pe plan local; b) repartizează, prin organele teritoriale de resort, surplusul de resurse umane în vederea efectuării unor prestări de servicii în condiţiile legii.E. În domeniul ocrotirii sănătăţii a) elaborează planul privind ocrotirea sănătăţii la mobilizare şi la război; b) organizează asigurarea asistenţei medicale a populaţiei civile şi spitalizarea răniţilor şi bolnavilor evacuati din spitalele militare de campanie; c) iau măsuri pentru asigurarea materialelor sanitar-farmaceutice; d) organizează asistenţa medicală a victimelor acţiunilor militare.F. În domeniul agriculturii şi alimentaţiei a) elaborează planul de măsuri tehnico-organizatorice pentru sectorul public şi privat care să permită continuarea lucrărilor agricole la război; b) stabilesc măsuri pentru asigurarea principalelor produse agroalimentare destinate forţelor sistemului naţional de apărare şi nevoilor de trai ale populaţiei în condiţii de război; c) organizează şi coordonează activitatea serviciilor sanitar-veterinare şi de protecţie fitosanitara.G. În domeniul comerţului şi turismului a) elaborează planul privind organizarea şi desfăşurarea activităţilor agenţilor economici din sectorul public şi privat la război; b) elaborează programe de desfacere a mărfurilor, prin introducerea sistemului rationalizat de distribuire către populaţie a principalelor produse alimentare şi nealimentare pe bază de cartele şi ratii.H. În domeniul lucrărilor publice şi amenajării teritoriului a) elaborează planul privind lucrările publice şi de amenajare a teritoriului la mobilizare şi la război; b) iau măsuri şi coordonează realizarea obiectivelor de pregătire a teritoriului pentru apărare cuprinse în planurile de amenajare a teritoriului; c) urmăresc integrarea obiectivelor de pregătire a teritoriului pentru apărare în programele de lucrări publice; d) elaborează variante de folosire a utilajelor din dotarea agenţilor economici de resort pentru intervenţii la obiectivele de importanţa vitala avariate, în vederea restabilirii activităţii acestora la război. +  Articolul 43Prefecturile, consiliile judeţene şi consiliile locale îndeplinesc, fiecare în domeniul sau de activitate, următoarele atribuţii specifice principale: a) organizează, coordonează şi conduc activităţile de pregătire a economiei şi a teritoriului pentru apărare din domeniile serviciilor publice descentralizate ale ministerelor şi ale celorlalte organe de specialitate ale administraţiei publice din unităţile administrativ-teritoriale; b) iau măsuri şi creează condiţii de realizare a obiectivelor stabilite, îndrumând agenţii economici locali pentru întocmirea programelor proprii de activitate în situaţii deosebite, prevăzute de lege, la mobilizare şi la război; c) propun includerea unor obiective de pregătire a teritoriului pentru apărare în programele de investiţii curente şi de perspectiva ale consiliilor judeţene şi locale, urmărind realizarea lor; d) stabilesc sursele de aprovizionare şi urmăresc modul de soluţionare a cererilor de asigurare cu bunuri materiale şi servicii solicitate de unităţile militare la mobilizare prin planul de garnizoana; e) întocmesc programele de aprovizionare cu produse agroalimentare şi industriale ce urmează a fi distribuite rationalizat în situaţii deosebite prevăzute de lege; f) asigura, prin agenţii economici din judeţ, localurile, cazarmamentul, materialele şi mijloacele de transport necesare formatiunilor medico-sanitare prevăzute a se înfiinţa în situaţii deosebite, prevăzute de lege, şi la mobilizare; g) fac propuneri pentru întocmirea planului de evacuare a populaţiei şi a bunurilor din patrimoniul naţional, arhivistic, material şi a altor valori de interes naţional şi organizează asigurarea mijloacelor de transport necesare, spaţii de cazare şi de depozitare; h) întocmesc şi ţin evidenta mijloacelor de intervenţie care va fi folosite în situaţii deosebite, prevăzute de lege, sau la război, stabilind sarcinile şi modul de utilizare a acestora. +  Articolul 44Ministerele, celelalte autorităţi ale administraţiei publice centrale şi locale, agenţii economici şi instituţiile sociale îndeplinesc orice alte sarcini stabilite prin lege sau prin alte acte normative care reglementează activitatea din domeniul pregătirii economiei naţionale şi a teritoriului pentru apărare. +  Articolul 45Agenţii economici şi instituţiile sociale de orice fel au obligaţia sa ia măsuri pentru realizarea sarcinilor ce le revin în domeniul apărării. În acest scop, îşi vor adapta structura organizatorică pentru a funcţiona în caz de mobilizare sau la război, folosind întregul potenţial material şi uman de care dispun. +  Articolul 46Conducătorii autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale, precum şi conducătorii oricăror agenţi economici sau instituţii sociale răspund, fiecare în domeniul sau de activitate, de realizarea sarcinilor ce le revin pe linia pregătirii economiei naţionale şi a teritoriului pentru apărare. În acest scop, în subordinea acestora funcţionează organe de specialitate încadrate cu personal civil şi militar, dimensionate în funcţie de volumul şi de complexitatea activităţilor, stabilite prin hotărâre a Guvernului.La prefecturi, organele de specialitate sunt serviciile descentralizate ale Oficiului Central de Stat pentru Probleme Speciale.Conducătorii autorităţilor respective prezintă Parlamentului, Consiliului Suprem de Apărare a Tarii sau Guvernului, după caz, rapoarte privind stadiul acestei activităţi, ori de cîte ori li se cere. +  Articolul 47Ministerele, consiliile judeţene, municipale, orăşeneşti şi comunale ale administraţiei publice, precum şi consiliile de administraţie ale agenţilor economici vor analiza, anual şi ori de cîte ori este nevoie, modul în care sunt îndeplinite sarcinile ce le revin pe linia pregătirii economiei naţionale şi a teritoriului pentru apărare şi vor stabili măsurile ce se impun. +  Articolul 48Ministerele, celelalte autorităţi ale administraţiei publice centrale şi locale, instituţiile publice şi agenţii economici au obligaţia să prezinte Oficiului Central de Stat pentru Probleme Speciale date şi informaţii privind potenţialul economic şi uman al acestora în vederea îndeplinirii sarcinilor ce le revin, potrivit legii. +  Capitolul 6 Sancţiuni +  Articolul 49Nerespectarea prevederilor prezentei legi atrage răspunderea penală, contravenţională, administrativă sau civilă, după caz. +  Articolul 50Constituie contravenţii, dacă nu sunt săvârşite în astfel de condiţii încât, potrivit legii penale, să fie considerate infracţiuni, următoarele fapte: a) păstrarea necorespunzătoare a capacităţilor şi rezervelor de mobilizare; b) nerespectarea condiţiilor prevăzute în avizele date de organele în drept; c) împiedicarea, sub orice formă, a organelor de control de a-şi exercită atribuţiile; d) neintocmirea sau întocmirea unor documente conţinând date eronate sau elaborarea parţială a lucrărilor prevăzute în actele normative şi metodologiile în vigoare; e) nerespectarea prevederilor normelor de improspatare a produselor perisabile acumulate în rezerva de mobilizare; f) refuzul de a furniza date şi informaţii referitoare la activitatea proprie; g) refuzul de a constitui, păstra şi improspata stocurile intangibile. +  Articolul 51Contravenţiile prevăzute la art. 50 lit. a), b), e) şi g) se sancţionează cu amendă de la 2.000.000 lei la 10.000.000 lei, iar cele de la lit. c), d) şi f) cu amendă de la 500.000 lei la 4.000.000 lei. +  Articolul 52Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor se stabilesc prin hotărâre a Guvernului. +  Articolul 53Dispoziţiile art. 51-53 se intregesc cu prevederile Legii nr. 32/1968 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor. +  Capitolul 7 Dispoziţii finale +  Articolul 54La data intrării în vigoare a prezentei legi orice dispoziţii contrare se abroga. +  Articolul 55Prezenta lege intră în vigoare la data publicării ei în Monitorul Oficial al României.Această lege a fost adoptată de Senat în şedinţa din 19 iunie 1995, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) din Constituţia României.PREŞEDINTELE SENATULUIprof. univ. dr. OLIVIU GHERMANAceastă lege a fost adoptată de Camera Deputaţilor în şedinţa din 21 iunie 1995, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) din Constituţia României.p. PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILORRADU BERCEANU---------------------