Advanced Search

 LEGE nr. 26 din 12 mai 1994 privind organizarea şi funcţionarea Poliţiei Române


Published: 1994-05-12
Read law translated into English here: https://www.global-regulation.com/translation/romania/3070465/-lege-nr.-26-din-12-mai-1994-privind-organizarea-i-funcionarea-poliiei-romne.html

Subscribe to a Global-Regulation Premium Membership Today!

Key Benefits:

Subscribe Now for only USD$40 per month.
LEGE Nr. 26 din 12 mai 1994privind organizarea şi funcţionarea Poliţiei Române
EMITENT PARLAMENTUL
Publicat în  MONITORUL OFICIAL NR. 123 din 18 mai 1994



Parlamentul României adopta prezenta lege.  +  Capitolul 1 Dispoziţii generale  +  Articolul 1Poliţia Română face parte din Ministerul de Interne şi este instituţia specializată a statului care exercită pe teritoriul tarii atribuţiile privind apărarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale persoanelor, a avutului privat şi public, prevenirea şi descoperirea infracţiunilor, respectarea ordi- nii şi liniştii publice, în condiţiile legii.  +  Articolul 2Activitatea Poliţiei Române se desfăşoară exclusiv pe baza şi executarea legii. Poliţiştii nu pot face parte din partide sau formaţiuni politice.  +  Articolul 3În îndeplinirea misiunilor ce îi revin Poliţia Română colaborează cu celelalte instituţii ale statului care au atribuţii privind asigurarea ordinii de drept şi cooperează în acest sens cu cetăţenii, în limitele legii.  +  Articolul 4Poliţia se organizează corespunzător organizării administrative a teritoriului tarii. De asemenea, se poate organiza şi după specificul unor sectoare ale economiei naţionale - transporturi feroviare, aeriene şi navale - sau al unor obiective economice şi sociale, în funcţie de numărul şi importanţa acestora. Unităţile de poliţie se înfiinţează prin ordin al ministrului de interne.  +  Capitolul 2 Organizare şi funcţionare  +  Secţiunea I Structura organizatorică  +  Articolul 5Poliţia Română are următoarea structura organizatorică: a) Inspectoratul General al Poliţiei; b) Direcţia generală de poliţie a municipiului Bucureşti; c) inspectoratele de poliţie ale judeţelor; d) inspectoratele de poliţie pentru transporturi feroviare, aeriene şi navale; e) instituţii de învăţământ pentru pregătirea şi specializarea politistilor.  +  Articolul 6Inspectoratul General al Poliţiei este unitatea centrala a poliţiei care conduce, îndrumă şi controlează activitatea tuturor celorlalte unităţi de poliţie, desfăşoară activităţi operative în cauze de importanţa deosebită şi orice alta activitate data în competenţa sa prin lege.  +  Articolul 7Inspectoratul General al Poliţiei este condus de un inspector general, numit prin hotărâre a Guvernului, la propunerea ministrului de interne. Inspectoratul general este ajutat de un număr de adjuncţi, numiţi, la propunerea sa, de către ministrul de interne. În aplicarea legii, inspectoratul general al poliţiei poate emite dispoziţii obligatorii pentru personalul din subordine.  +  Articolul 8Inspectoratul General al Poliţiei are în structura sa organizatorică direcţii generale, direcţii, brigazi, servicii şi birouri înfiinţate cu aprobarea ministrului de interne, în limita fondurilor la dispoziţie.  +  Secţiunea a II-a Unităţile teritoriale din subordinea Inspectoratului General al Poliţiei +  Articolul 9În municipiul Bucureşti funcţionează Direcţia generală de poliţie a municipiului Bucureşti, condusă de un director general, ajutat de adjuncţi. În judeţe funcţionează inspectoratele de poliţie, conduse de un şef al inspectoratului, ajutat de adjuncţi. Directorul general al Direcţiei generale de poliţie a municipiului Bucureşti, precum şi şefii inspectoratelor de poliţie ale judeţelor se numesc şi se eliberează din funcţie prin ordin de către ministrul de interne, cu avizul prefectului.  +  Articolul 10În cadrul Direcţiei generale de poliţie a municipiului Bucureşti se organizează şi funcţionează unităţi de poliţie ale sectoarelor, corespunzător organizării administrativ-teritoriale a acestuia. În fiecare sector se organizează şi funcţionează secţii de poliţie. Numărul acestora se stabileşte prin ordin al ministrului de interne, în funcţie de întinderea teritoriului, de numărul populaţiei, de numărul şi importanţa obiectivelor economice, sociale şi politice, precum şi de sarcinile specifice de activitate.  +  Articolul 11În municipiile şi oraşele din judeţe funcţionează politii municipale şi orăşeneşti, iar în comune, posturi de poliţie. În municipii pot fi înfiinţate secţii de poliţie, iar în comunele cu suprafaţa teritorială mare, cu sate şi cătune dispersate, pot fi înfiinţate birouri de poliţie, potrivit criteriilor şi în condiţiile prevăzute de art. 10 alin. 2.  +  Articolul 12În sectorul transporturilor feroviare, navale şi aeriene se organizează şi funcţionează, cu competenţa specifică, inspectoratele de poliţie pentru transporturi. Numărul inspectoratelor de poliţie pentru transporturi şi raza lor teritorială de competenţa se stabilesc prin ordin al ministrului de interne. Inspectoratele de poliţie pentru transporturi au în structura organizatorică servicii, birouri, compartimente, precum şi posturi de poliţie pentru transporturi feroviare, navale şi aeriene. Şefii inspectoratelor de poliţie pentru transporturi şi adjunctii acestora se numesc prin ordin de către ministrul de interne.  +  Articolul 13Direcţia generală de poliţie a municipiului Bucureşti, inspectoratele de poliţie ale judeţelor, inspectoratele de poliţie pentru transporturi, politiile municipale, orăşeneşti şi secţiile din cadrul sectoarelor municipiului Bucureşti şi din alte municipii mari se pot organiza pe brigazi, servicii, birouri şi compartimente, potrivit ordinului ministrului de interne, şi îşi desfăşoară activitatea pe baza regulamentului de organizare şi funcţionare.  +  Articolul 14Prin ordin al ministrului de interne, la propunerea şefului Inspectoratului General al Poliţiei, în cadrul inspectoratelor de poliţie judeţene şi al Direcţiei generale de poliţie a municipiului Bucureşti se pot înfiinţa unităţi de poliţie în obiective şi domenii de interes public, în raport cu nevoile concrete de muncă şi în limita efectivelor şi fondurilor aprobate.  +  Capitolul 3 Atribuţii  +  Articolul 15Poliţia Română are următoarele atribuţii: a) apara viaţa, integritatea corporală şi libertatea persoanelor, avutul privat şi public, celelalte drepturi şi interese legitime ale cetăţenilor şi ale statului; b) asigura menţinerea ordinii şi liniştii publice şi respectarea legii; c) asigura, împreună cu trupele de jandarmi, direct sau în cooperare cu alte forte legitime ale statului, combaterea manifestărilor de violenta, neutralizarea unor acţiuni de natura sa împiedice desfăşurarea normală a activităţii pe căile publice, în pieţe, gări, în zonele de acces la punctele de control pentru trecerea frontierei şi în alte obiective de importanţa deosebită, restabilirea ordinii publice; d) stabileşte măsurile necesare, potrivit sarcinilor ce-i revin prin lege, cu privire la asigurarea desfăşurării normale a adunărilor şi manifestărilor publice; e) îndrumă şi coordonează organizarea şi funcţionarea pazei bunurilor la instituţiile publice şi la agenţii economici cu capital de stat şi acorda, la cerere, sprijin de specialitate agenţilor economici cu capital privat, precum şi altor solicitanţi în organizarea şi funcţionarea pazei bunurilor; f) acţionează pentru culegerea de informaţii în vederea cunoaşterii, prevenirii şi combaterii infracţiunilor, precum şi în situaţiile în care exista date sau indicii ca se pregăteşte săvârşirea de fapte ilicite; g) desfăşoară, potrivit competentei stabilite prin lege, activităţi pentru constatarea săvârşirii faptelor prevăzute de legea penală şi efectuarea cercetărilor în legătură cu aceste fapte; h) asigura paza şi funcţionarea, în condiţiile legii, a locurilor de reţinere şi de arest preventiv organizate în cadrul unităţilor de poliţie; i) desfăşoară activităţi specifice de poliţie în domeniul transporturilor feroviare, navale şi aeriene; j) exercita controlul, potrivit legii, asupra deţinerii, portului şi folosirii armelor şi muniţiilor, a deţinerii şi folosirii materiilor explozive, a modului în care se efectuează operaţiunile cu arme, muniţii şi materii explozive, precum şi asupra funcţionarii atelierelor de reparat arme; k) exercita controlul, potrivit legii, asupra respectării normelor legale referitoare la produsele şi substantele toxice, stupefiante şi radioactive, precum şi la alte obiective şi materii supuse autorizării, care prezintă pericol public ori care pot fi folosite la săvârşirea de infracţiuni; l) supraveghează şi controlează circulaţia rutiera, tine evidenta conducătorilor de autovehicule şi a autovehiculelor, în afară cazurilor exceptate prin lege; colaborează cu alte autorităţi publice pentru îmbunătăţirea organizării şi sistematizării traficului, asigurarea stării tehnice a autovehiculelor, perfecţionarea pregătirii conducătorilor auto şi educarea rutiera a participanţilor la circulaţie; m) colaborează cu instituţiile de învăţământ şi cadrele didactice la activitatea de educare a copiilor şi tineretului şcolar, în vederea circulaţiei corecte pe drumurile publice; n) coordonează şi îndrumă în mod unitar, împreună cu Departamentul pentru Administraţie Publică Locală, activitatea de stare civilă din administraţia publică şi asigura registrele şi certificatele necesare pentru aceasta activitate; o) tine evidenta populaţiei, eliberează acte de identitate şi înregistrează schimbarea domiciliului, precum şi a reşedinţei cetăţenilor români, în condiţiile prevăzute de lege; la comune, tine evidenta nominală a cetăţenilor români cu obligaţii militare; p) organizează, în condiţiile legii, cazierul judiciar pentru ţinerea evidentei persoanelor condamnate ori împotriva cărora s-au luat alte măsuri cu caracter penal; r) constata şi aplica sancţiuni pentru contravenţiile la dispoziţiile legale date în competenţa politistilor; s) participa, împreună cu unităţile de jandarmi şi de pompieri, în cooperare cu trupe ale Ministerului Apărării Naţionale, unităţi de protecţie civilă şi alte organe prevăzute de lege, la activităţile de salvare şi evacuare a persoanelor şi bunurilor periclitate de incendii, explozii, avarii, accidente, epidemii, calamitati naturale şi catastrofe, precum şi de limitare şi inlaturare a urmărilor provocate de astfel de evenimente; t) îndeplineşte orice alte atribuţii ce îi sunt date prin lege. Unităţile teritoriale sunt obligate sa sprijine prefectii, primării şi preşedinţii consiliilor judeţene în exercitarea atribuţiilor lor de menţinere a ordinii şi liniştii publice.  +  Capitolul 4 Drepturi şi obligaţii  +  Articolul 16În realizarea atribuţiilor ce îi revin potrivit legii, politistul este investit cu exerciţiul autorităţii publice şi are următoarele drepturi şi obligaţii: a) sa legitimeze şi sa stabilească identitatea persoanelor care încalcă dispoziţiile legale ori sunt suspecte şi sa ia măsurile legale care se impun; b) sa conducă la sediul poliţiei, în vederea luării măsurilor legale, pe cei care prin acţiunile lor periclitează ordinea publică, viaţa persoanelor sau alte valori sociale, precum şi persoanelor suspecte a căror identitate nu a putut fi stabilită. Persoanele suspecte de acţiuni prin care se periclitează ordinea publică, viaţa persoanelor sau alte valori sociale, care refuza să-şi decline identitatea ori aceasta nu poate fi stabilită, sunt conduse la sediul poliţiei pentru clarificarea situaţiei şi, după caz, prezentarea acestora, de îndată, în faţa organului de urmărire penală competent, activităţi ce nu pot dura mai mult de 24 de ore; c) sa invite sediul la poliţiei persoanele a căror prezenta este necesară pentru îndeplinirea atribuţiilor legale ale poliţiei, prin aducerea la cunoştinţa, în scris, a scopului şi motivului invitatiei; d) sa ia măsura reţinerii, sa pună în executare mandatele de aducere, mandatele de arestare şi pe cele de executare a pedepselor în cazurile şi în condiţiile prevăzute de lege. Organele de cercetare ale poliţiei au obligaţia sa aducă de îndată la cunoştinţa celui reţinut sau arestat, în limba pe care o înţelege, motivul reţinerii sau arestării, iar învinuirea, în cel mai scurt termen. Învinuirea se aduce la cunoştinţa numai în prezenta unui avocat ales sau numit din oficiu; e) sa acorde sprijin persoanelor cu funcţii ce implica exerciţiul autorităţii publice, dacă acestea intimpina rezistenta fizica în executarea sarcinilor de serviciu; f) să între, pentru îndeplinirea atribuţiilor legale, în orice incinta a unităţilor economice, a instituţiilor publice ori particulare, a organizaţiilor social-politice, indiferent de deţinător, de proprietar sau de destinaţia acesteia, la bordul navelor şi aeronavelor române, cu respectarea dispoziţiilor legale. Orice perchezitie sau act de urmărire penală trebuie să se facă numai cu consimţământul conducerii acestor unităţi, instituţii sau organizaţii, al comandantilor navelor sau aeronavelor ori cu autorizaţia magistratului, în condiţiile prevăzute de lege. În caz de infracţiune flagrantă, consimţământul sau autorizaţia nu este necesară; g) să între în locuinta persoanelor fizice, la solicitarea sau cu consimţământul scris al acestora, ori cu autorizaţia magistratului, în condiţiile prevăzute de lege. În caz de infracţiune flagrantă, consimţământul sau autorizaţia nu este necesară; h) sa controleze vehiculele aflate în circulaţie rutiera, în cazul săvârşirii unor infracţiuni grave ori când exista indicii temeinice ca săvârşirea de infracţiuni este iminenta, iar persoana sau bunurile cautate se afla în zona controlată; i) să efectueze controale şi razii când exista indicii cu privire la săvârşirea de infracţiuni ori ascunderea unor infractori sau bunuri provenite din infracţiuni; j) sa poarte asupra sa armamentul cu care este dotat şi munitia necesară, indiferent dacă este în uniforma sau civil, şi sa folosească pentru îndeplinirea misiunilor, autovehicule din dotare cu sau fără însemnele distinctive ale poliţiei; k) sa folosească orice mijloace de transport şi telecomunicaţii, indiferent de proprietar sau deţinător - persoana fizica sau persoana juridică -, cu excepţia celor aparţinând corpului diplomatic, pentru luarea unor măsuri legale ce nu suferă amînare şi care nu pot fi aduse la îndeplinire altfel. Cheltuielile ocazionale vor fi achitate ulterior, la cererea proprietarilor, şi vor fi suportate, după caz, din fondurile organelor de poliţie sau de persoanele ce au determinat intervenţia; l) sa folosească, gratuit, mijloacele de transport în comun în timpul serviciului pentru executarea unor misiuni care nu pot fi îndeplinite altfel; personalul din poliţia pentru transporturi are dreptul sa folosească, gratuit, mijloacele de transport feroviare şi navale în executarea sarcinilor de serviciu. Folosirea mijloacelor de transport se face pe baza legitimatiei de serviciu; m) să solicite sprijinul cetăţenilor pentru îndeplinirea atribuţiilor legale referitoare la urmărirea, prinderea, imobilizarea şi conducerea la unităţile de poliţie a infractorilor, a persoanelor care întreprind acţiuni prin care pun în pericol integritatea corporală a altor persoane, a celor care tulbura prin acte violenţe ordinea şi liniştea publică ori care degradeaza sau distrug bunuri, precum şi a persoanelor care întreprind acţiuni de ultraj contra unui funcţionar care îndeplineşte o funcţie ce implica exerciţiul autorităţii publice; n) exercita orice alte drepturi şi îndeplineşte orice alte îndatoriri prevăzute de lege. În exercitarea atribuţiilor, politistul este obligat să îşi facă cunoscută, în prealabil, calitatea şi să prezinte legitimatia de serviciu. El este obligat sa acţioneze cu imparţialitate şi demnitate, să aibă o conduita politicoasa şi civilizata faţă de cetăţeni, ferma şi intransigenta faţă de cei ce încalcă legile tarii.  +  Articolul 17Pentru combaterea crimei organizate şi a infracţiunilor grave, în interesul urmăririi penale, poliţia poate solicita parchetului competent interceptarea convorbirilor telefonice şi deschiderea corespondentei de către organele abilitate potrivit Legii nr. 51/1991.  +  Articolul 18Pentru împiedicarea şi neutralizarea acţiunilor agresive ale persoanelor care tulbura grav ordinea şi liniştea publică, acţiuni ce nu au putut fi inlaturate sau anihilate prin utilizarea altor mijloace legale, politistul poate folosi scutul de protecţie, casti cu vizor, bastoane de cauciuc, bastoane cu energie electrostatica, dispozitive cu substanţe iritant-lacrimogene, jeturi de apa, arme cu glont din cauciuc, câini de serviciu, precum şi alte mijloace de imobilizare, care, de asemenea, nu pun în pericol viaţa sau nu produc o vătămare corporală grava. Mijloacele prevăzute la alin. 1 pot fi folosite împotriva persoanelor care: a) întreprind acţiuni care pun în pericol integritatea corporală a altor persoane; b) incearca sa pătrundă sau patrund fără drept în sediile organelor administraţiei publice, ale partidelor politice sau ale altor instituţii de interes public ori privat şi periclitează în orice mod securitatea acestora şi a personalului ori tulbura desfăşurarea normală a activităţii; c) ultragiaza organele de ordine ori persoanele cu funcţii ce implica exerciţiul autorităţii publice, prin ameninţare, lovire sau orice alte acte de violenta. Folosirea mijloacelor prevăzute la alin. 1 împotriva participanţilor la acţiunile agresive se va face în mod gradat, după atenţionarea prealabilă repetată, asupra uzului unor asemenea mijloace şi lăsarea timpului necesar pentru încetarea acţiunilor şi părăsirea zonei. Mijloacele folosite nu trebuie să depăşească nevoile reale pentru împiedicarea sau neutralizarea acţiunilor agresive.  +  Articolul 19În caz de absolută necesitate şi când folosirea altor mijloace de împiedicare sau constringere nu este posibila, politistul poate folosi forta armelor albe sau a armelor de foc, în condiţiile strict prevăzute de lege pentru: a) apărarea sa şi a altor persoane împotriva atacurilor care le pun în pericol viaţa şi sănătatea, precum şi pentru eliberarea ostaticilor; b) respingerea atacurilor îndreptate împotriva sediilor sau altor bunuri ale poliţiei ori asupra efectivelor forţelor de ordine, când vietile acestora sunt în pericol iminent; c) apărarea obiectivelor, a perimetrului terenului sau a persoanelor de care răspund; d) reţinerea infractorilor prinsi în flagrant care incearca sa fuga şi nu se supun somaţiei de a rămâne la locul faptei; e) reţinerea infractorului care a ripostat cu arme albe sau de foc sau a celor evadati din locurile de deţinere ori care fug de sub escorta.  +  Articolul 20Se interzice folosirea mijloacelor prevăzute la art. 18 şi 19 împotriva femeilor cu semne vizibile de sarcina, a persoanelor cu semne vadite de invaliditate şi a copiilor, cu excepţia în care aceştia infaptuiesc un atac armat sau în grup, care pune în pericol viaţa sau integritatea corporală a unor persoane.  +  Articolul 21În cazurile prevăzute la art. 19 şi 20 se va face uz de arma numai după ce s-a făcut somaţia legală. Somaţia se face prin cuvintul: "Stai!". În caz de nesupunere, se someaza din nou prin cuvintele: "Stai ca trag!". Dacă cel (cei) în cauza nu se supune nici de această dată, se someaza prin tragerea focului de arma în sus, în plan vertical. În cazul în care, după executarea somaţiei legale, potrivit prevederilor din prezentul articol, persoana (persoanele) în cauza nu se supune, se poate face uz de arma împotriva acesteia. Uzul de arma se va face în asa fel încât sa ducă la imobilizarea celor împotriva cărora se foloseşte arma, pentru a se evita cauzarea morţii acestora. Uzul de arma se poate face fără somaţie în cazul atacului prin surprindere exercitat asupra politistului sau asupra altei persoane, precum şi pentru reţinerea infractorilor care riposteaza cu arme albe sau de foc, dacă lipseşte timpul necesar pentru somaţie.  +  Articolul 22Poliţia intervine în forta pentru împiedicarea sau neutralizarea manifestărilor ce tulbura ordinea şi liniştea publică, care pun în pericol viaţa şi integritatea corporală a persoanelor şi organelor de ordine sau ameninta cu devastarea ori distrugerea de clădiri şi bunuri de interes public şi privat. Intervenţia în forta a poliţiei şi a celorlalte organe de ordine, cu mijloace tehnice din dotare, va fi decisa, pentru fiecare caz în parte, de către prefect, primar sau înlocuitorii acestora din localitatea în care au avut loc asemenea evenimente, la solicitarea şefului organului local de poliţie sau a înlocuitorului acestuia. Folosirea mijloacelor tehnice din dotare se face numai după avertizarea şi somarea, prin mijloace de amplificare sonora, a participanţilor la dezordine, asupra necesităţii respectării legii şi ordinii publice. Dacă, după avertizare, se încalcă în continuare ordinea publică şi legile, politistul numit ca şef al dispozitivului de ordine sau şefii ierarhici someaza pe participanţi, folosind formula: Prima somaţie: "Atenţiune, va rugăm sa parasiti...Vom folosi Forta!", urmată de semnale sonore şi luminoase. Dacă, după trecerea perioadei de timp necesare dispersarii, cei somati nu se supun, se foloseşte o ultima somaţie, astfel: Ultima somaţie: "Parasiti.... se va folosi forta!". Dacă în astfel de situaţii se impune şi folosirea armelor de foc, în prealabil se va repeta ultima somaţie. Folosirea mijloacelor de împiedicare şi constringere încetează de îndată ce s-a restabilit ordinea publică. Aprobarea intervenţiei nu este necesară în cazul în care asupra organelor de ordine se exercită violenta ori acestea se afla într-un pericol iminent.  +  Articolul 23Fiecare situaţie în care s-a făcut uz de arma se raportează de urgenta ierarhic. Dacă în urma uzului de arma s-a produs moartea sau vătămarea unei persoane, fapta se comunică de îndată procurorului competent.  +  Articolul 24Prin ordin al inspectorului general al poliţiei sunt desemnaţi poliţiştii care au calitatea de organe de cercetare penală. În îndeplinirea activităţilor specifice, politistul are competenţa teritorială corespunzătoare unităţii de poliţie din care face parte. În caz de continuare a unei măsuri sau activităţi specifice, politistul poate acţiona şi în raza teritorială a altor unităţi de poliţie, comunicând despre aceasta unităţii competente. În caz de detaşare sau misiune ordonată pe raza teritorială a altei unităţi de poliţie, politistul are competenţa teritorială stabilită pentru acea unitate. Politistul din Inspectoratul General al Poliţiei are competenţa teritorială generală.  +  Articolul 25Politistul este obligat sa intervină şi în afară orelor de program, a atribuţiilor sale de serviciu şi a competentei teritoriale a unităţii din care face parte, când ia cunoştinţa de existenta unei infracţiuni flagrante, precum şi pentru conservarea probelor în cazul altor infracţiuni a căror cercetare va fi efectuată de organele competente.  +  Capitolul 5 Personalul Poliţiei Române  +  Articolul 26Personalul Poliţiei Române se compune din politisti şi salariaţi civili. Drepturile şi îndatoririle specifice de serviciu ale politistului se stabilesc prin statut.  +  Articolul 27Politistului îi este interzis sa provoace unei persoane suferinţe fizice ori psihice, cu scopul de a obţine, de la aceasta persoana, sau de la o terta persoana, informaţii sau mărturisiri, de a o pedepsi pentru un act pe care aceasta sau o terta persoana l-a comis ori este banuita ca l-a comis, de a o intimida sau de a face presiuni asupra ei ori asupra unei terţe persoane. De asemenea, politistului îi este interzis sa comita acte de tortura, în orice împrejurare, oricare ar fi ea, fie ca este vorba de stare de război sau de ameninţări cu războiul, de instabilitate politica interna sau de orice alta stare de excepţie. Politistul nu poate invoca ordinul superiorului sau al altei autorităţi publice, pentru a justifica încălcarea legii, în vreuna din situaţiile prevăzute în alin. 1 şi 2.  +  Articolul 28Politistul răspunde pentru faptele sale săvârşite prin îndeplinirea abuzivă a atribuţiilor de serviciu sau neîndeplinirea lor şi poate fi tras la răspundere în condiţiile prevăzute de lege.  +  Articolul 29Personalul poliţiei este obligat sa vegheze ca sănătatea şi integritatea corporală a persoanelor a căror paza o exercită să fie pe deplin ocrotite şi, în special, sa ia imediat măsuri ca ingrijirile medicale să le fie acordate de fiecare data când acestea se impun.  +  Articolul 30Personalul poliţiei este obligat să aibă o conduita corecta, să fie integru şi incoruptibil şi sa acţioneze cu hotărâre pentru prevenirea şi combaterea oricăror acte de natura sa stirbeasca autoritatea şi prestigiul instituţiei.  +  Articolul 31Personalul poliţiei este obligat să respecte legea şi sa acţioneze pentru împiedicarea oricărei încălcări a acesteia. Personalul poliţiei care ia cunoştinţa de încălcarea normelor cu privire la conduita politistului este obligat sa o semnaleze superiorilor ierarhici şi, la nevoie, altor autorităţi competente.  +  Articolul 32Personalul poliţiei se bucura de stabilitate la unitatea de poliţie la care a fost numit. Avansarea în funcţie, mutarea, transferarea sau detasarea, precum şi scoatere din poliţie se pot face în cazurile prevăzute de statut şi de regulamentul aprobat de ministrul de interne.  +  Articolul 33Salariaţii civili sunt supuşi prevederilor statutului funcţionarilor publici, dispoziţiilor Codului muncii şi celorlalte norme legale referitoare la drepturile şi îndatoririle acestora, în măsura în care prin prezenta lege nu se dispune altfel.  +  Articolul 34Poliţiştii provin din rindul absolvenţilor instituţiilor de învăţământ de specialitate. Pentru satisfacerea nevoilor de specialişti se pot încadra în poliţie şi absolvenţi ai instituţiilor civile de învăţământ. Inspectoratul General al Poliţiei organizează cursuri pentru pregătirea de specialitate a politistilor, perfecţionarea pregătirii de specialitate a acestora şi a salariaţilor civili, în limita fondurilor aprobate în acest scop. Pentru anumite perioade de timp, în condiţiile legii, pot fi rechemate în activitate cadre de poliţie din rezerva.  +  Articolul 35Poliţiştii depun la angajare jurămîntul prevăzut în statutul politistului. Salariaţii civili, la încadrare, depun următorul jurămînt: "Jur sa respect Constituţia şi legile tarii, sa păstrez secretul profesional şi să-mi îndeplinesc cu buna-credinţa sarcinile încredinţate".  +  Articolul 36Drepturile băneşti ce se cuvin persoanelor poliţiei sunt stabilite prin legi şi hotărâri ale Guvernului, în baza cărora ministrul de interne poate emite ordine şi instrucţiuni de aplicare.  +  Articolul 37Dreptul la pensie al personalului poliţiei se stabileşte în condiţiile legii. Personalului poliţiei, familiilor şi urmaşilor acestora li se asigura asistenţa medicală socială şi, după caz, drepturile de asigurări sociale, în condiţiile prevăzute de lege.  +  Articolul 38În exercitarea atribuţiilor de serviciu, poliţiştii se bucura de protecţia deosebită, potrivit prevederilor legii penale. În cazul infracţiunilor săvârşite împotriva soţului sau a sotiei ori a copiilor politistului, în scop de intimidare sau răzbunare pentru măsuri legale luate de acesta în exercitarea atribuţiilor de serviciu, limitele maxime ale pedepselor prevăzute în Codul penal se majorează cu 2 ani. Omorul savirsit împotriva unui poliţist în exerciţiul atribuţiilor sale de serviciu sau în legătură cu îndeplinirea acestor atribuţii constituie infracţiunea de omor deosebit de grav şi se pedepseşte conform art. 176 din Codul penal.  +  Articolul 39Poliţiştii care şi-au pierdut total sau în cea mai mare parte capacitatea de muncă în urma săvârşirii împotriva lor a unor infracţiuni, în timpul sau în legătură cu serviciul, vor primi pensie pentru invaliditate permanenta, egala cu salariul avut în momentul respectiv, şi vor beneficia, o singură dată, de o gratificatie egala cu de cinci ori salariul din ultima luna de activitate. Poliţiştii care au devenit parţial incapabili de muncă în condiţiile alin. 1 şi nu mai pot exercita în continuare profesia vor beneficia de o pensie egala cu cel puţin 1/2 din salariul avut în ultima luna de activitate, de o gratificatie egala cu de trei ori salariul avut în momentul respectiv, precum şi de dreptul de a cumula pensia cu salariul pe care îl pot primi pentru o alta activitate desfăşurată.  +  Articolul 40Urmaşilor politistilor decedati în timpul sau din cauza serviciului, ori în condiţiile art. 38 alin. 3, li se acordă, conform legii, o pensie egala cu salariul integral pe care poliţiştii respectivi l-au avut la data decesului. În cazul când nu exista urmaşi şi nici soţ supravieţuitor, dacă cel decedat era singurul sustinator al părinţilor săi, aceştia vor beneficia, în condiţiile legii, de jumătate din pensia de urmaş, stabilită potrivit prevederilor alin.1.  +  Articolul 41De drepturile prevăzute la art. 38, 39 şi 40 beneficiază orice militar care a participat la acţiuni de cooperare în vederea îndeplinirii unor misiuni.  +  Articolul 42În cazul persoanelor prevăzute la art. 38, supuse unor ameninţări sau rele tratamente, ca mijloc de intimidare sau răzbunare, Ministerul de Interne are obligaţia de a le acorda operativ tot sprijinul, în vederea inlaturarii pericolului, prinderii şi tragerii la răspundere a vinovatilor.  +  Articolul 43Ministerul de Interne va avansa sumele necesare pentru acoperirea daunelor materiale suferite de politisti şi membrii de familie ai acestora, în condiţiile art. 38, urmînd să le recupereze de la persoanele vinovate, potrivit legii.  +  Articolul 44Componentele forţelor armate care cooperează cu poliţia şi vor avea cazuri ce intra sub incidenţa art. 38 asigura sumele necesare pentru acoperirea daunelor materiale suferite de militari şi familiile lor.  +  Articolul 45Personalului poliţiei i se pot conferi ordine, medalii şi titluri de onoare, prevăzute de lege, pentru îndeplinirea cu credinţa a obligaţiilor ce-i revin, de apărare a ordinii publice şi a legilor tarii.  +  Capitolul 6 Dispoziţii finale  +  Articolul 46Unităţile Poliţiei Române cooperează cu: a) autorităţile publice centrale de specialitate şi autorităţile administraţiei publice locale; b) organele de stat cu atribuţii în domeniul siguranţei naţionale; c) marile unităţi, unităţile şi instituţiile Ministerului Apărării Naţionale în îndeplinirea unor atribuţii privind paza unor obiective, combaterea manifestărilor de violenta şi restabilirea ordinii de drept, apărarea civilă, efectuarea obligaţiilor militare, circulaţia pe drumurile publice, precum şi a altor atribuţii prevăzute de lege ori stabilite de Guvern sau prin hotărâre a Consiliului Suprem de Apărare a Tarii; d) celelalte unităţi şi organe ale Ministerului de Interne.  +  Articolul 47Şefii organelor locale ale poliţiei au obligaţia sa informeze periodic sau la cerere pe prefecţi şi primari despre starea infractionala, măsurile luate pentru prevenirea şi descoperirea infracţiunilor, menţinerea ordinii şi liniştii publice, asigurarea pazei şi solicita sprijinul administraţiei publice în legătură cu măsurile ce se impun în unitatea administrativ - teritorială pentru aplicarea şi respectarea legilor, decretelor, hotărîrilor şi ordonanţelor Guvernului.  +  Articolul 48Informaţiile cu caracter confidenţial, care sunt deţinute de personalul poliţiei, trebuie ţinute secret, în afară cazului când îndatoririle funcţiei sau nevoile justiţiei impun dezvaluirea lor.  +  Articolul 49Inspectoratul General al Poliţiei poate autoriza, la cerere, înfiinţarea societăţilor de detectivi ori exercitarea activităţii de detectiv particular. Condiţiile de autorizare, organizare şi funcţionare a societăţilor de detectivi ori de exercitare a activităţii de detectiv particular se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.  +  Articolul 50Poliţia Română cooperează cu organele similare din alte state şi cu organisme internaţionale de poliţie, în baza înţelegerilor la care România este parte. În cadrul Organizaţiei Internaţionale de Poliţie Criminală - INTERPOL - cooperează cu politiile naţionale ale celorlalte state membre ale acestei organizaţii.  +  Articolul 51Poliţia Română îşi organizează banca de date privind infracţiunile şi criminalitatea.  +  Articolul 52Unităţile de poliţie utilizează un parc propriu de autovehicule şi au în dotare tehnica de lupta, aparatura tehnico-ştiinţifică şi alte mijloace necesare îndeplinirii atribuţiilor de serviciu. Pe lângă unităţile de poliţie se pot constitui unităţi de asistenţa sanitară, secţii sau asociaţii sportive şi gospodării anexe.  +  Articolul 53Structura unităţilor de poliţie şi posturile de personal pentru fiecare unitate se stabilesc de ministrul de interne, în raport cu efectivele aprobate prin hotărâre a Guvernului.  +  Articolul 54În termen de 90 de zile de la adoptarea prezentei legi, Guvernul va prezenta Parlamentului spre aprobare proiectul de lege privind statutul politistului.  +  Articolul 55Legea nr. 21 din 18 noiembrie 1969 privind organizarea şi funcţionarea militiei, precum şi orice alte dispoziţii contrare se abroga. Această lege a fost adoptată de Camera Deputaţilor şi Senat în şedinţa comuna din 19 aprilie 1994, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) şi ale art. 76 alin. (2) din Constituţia României. PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILORADRIAN NASTASEPREŞEDINTELE SENATULUIprof. univ. dr. OLIVIU GHERMAN------------------------