Advanced Search

 LEGE nr. 6 din 30 iunie 1977 privind rolul şi atribuţiile maistrului în producţie


Published: 1977-06-30
Read law translated into English here: https://www.global-regulation.com/translation/romania/3069885/-lege-nr.-6-din-30-iunie-1977-privind-rolul-i-atribuiile-maistrului-n-producie.html

Subscribe to a Global-Regulation Premium Membership Today!

Key Benefits:

Subscribe Now for only USD$40 per month.
LEGE nr. 6 din 30 iunie 1977privind rolul şi atribuţiile maistrului în producţie
EMITENT MAREA ADUNARE NAŢIONALA
Publicat în  BULETINUL OFICIAL nr. 62 din 8 iulie 1977



Dezvoltarea şi modernizarea accelerata a producţiei materiale impun întărirea rolului maistrului în organizarea şi conducerea procesului de producţie, sporirea neîntreruptă a contribuţiei sale la utilizarea cu maximum de eficienta economică a resurselor materiale şi umane, la identificarea sistematica şi utilizarea rezervelor de creştere a productivitatii muncii, îmbunătăţirea continua a nivelului calităţii produselor, mobilizarea colectivelor de muncitori pentru îndeplinirea exemplara a sarcinilor, în concordanta cu obiectivele planului naţional unic de dezvoltare economică şi socială.În acest scop,Marea Adunare Naţionala a Republicii Socialiste România adopta prezenta lege.  +  Capitolul 1 Rolul şi locul maistrului în producţie  +  Articolul 1 (1) Maistrul este organizatorul şi conducătorul nemijlocit al formatiei de lucru încredinţate şi răspunde de activitatea de producţie şi de realizarea sarcinilor de plan ale acesteia. Maistrul are în subordine un număr de muncitori stabiliţi prin normative şi, după caz, şefi de echipe sau de brigada care răspund de sarcinile unor colective de muncă. (2) Maistrul participa direct, alături de muncitorii din subordine, la procesul de producţie şi face parte din categoria de personal tehnic productiv. +  Articolul 2Maistrul este subordonat direct şefului de atelier, şefului de secţie sau altor conducatori de compartimente de producţie, în funcţie de forma organizatorică a unităţii. Maistrul colaborează cu compartimentele de producţie sau functionale ale unităţii în problemele legate de îndeplinirea sarcinilor de plan, precum şi cu proiectantii şi tehnologii pentru modernizarea proceselor de producţie, introducerea în fabricaţie a produselor şi tehnologiilor noi şi îmbunătăţirea continua a calităţii producţiei.  +  Capitolul 2 Atribuţiile şi răspunderile maistrului  +  Articolul 3 (1) Maistrul are obligaţia să asigure realizarea ritmica a sarcinilor de plan care revin formatiei de lucru încredinţate şi sa ia toate măsurile de organizare ştiinţifică a producţiei şi a muncii. În acest scop, maistrul răspunde de: a) realizarea programului de producţie, pe sortimente şi la termenele prevăzute; b) organizarea fiecărui loc de muncă şi pregătirea condiţiilor de fabricaţie; repartizarea lucrărilor pe fiecare echipa, brigada şi pe executanţi; supravegherea executării operaţiilor pe întreg timpul desfăşurării lucrărilor; c) organizarea aprovizionarii pe fiecare loc de muncă cu materii prime, materiale şi semifabricate şi asigurarea cu desene, fise tehnologice şi alte documentaţii tehnice, precum şi cu scule, dispozitive şi aparate de măsura şi control necesare executării şi verificării lucrărilor, operaţiilor, produselor şi serviciilor; d) folosirea completa a capacităţilor de producţie, utilizarea cu randament maxim a utilajelor, maşinilor şi instalaţiilor, prevenirea şi eliminarea intreruperilor sau deficienţelor în funcţionarea acestora; e) introducerea şi extinderea metodelor moderne de producţie şi de muncă, aplicarea în cadrul formatiei de lucru a inventiilor şi inovatiilor şi sprijinirea iniţiativelor în domeniul progresului tehnic şi mecanizarii operaţiilor manuale; f) încadrarea în normele de consum de materii prime, materiale, energie şi combustibil stabilite pentru fiecare reper, subansamblu şi produs; recuperarea şi valorificarea superioară a deşeurilor, gospodărirea judicioasă a tuturor bunurilor materiale; g) îndeplinirea sarcinilor de muncă pe fiecare muncitor şi pe întreaga formatie şi raportarea operativă către şeful ierarhic superior a stadiului realizării programului de producţie, preluarea sarcinilor formatiei de la schimbul precedent şi predarea sarcinilor către schimbul următor, cu precizarea obiectivelor de urmărit. (2) Maistrul are obligaţia sa participe direct la realizarea unui anumit volum de produse sau lucrări, prin executarea unor operaţii complexe, lucrări de montaj, întreţinere, reparaţii, reglaje şi manevre ale utilajelor, urmărirea aparaturii de măsura şi control, precum şi a altor operaţii care necesita înaltă calificare şi experienta, asigurindu-se prin aceasta folosirea întregii capacităţi de muncă a formatiei de lucru pe care o conduce. +  Articolul 4Maistrul răspunde de asigurarea calităţii produselor sau lucrărilor executate în cadrul formatiei sale de lucru şi este obligat sa ia măsuri pentru: a) respectarea riguroasă de către executanţi a tehnologiilor de fabricaţie şi a instrucţiunilor privind exploatarea şi întreţinerea mijloacelor şi uneltelor de producţie; instruirea muncitorilor în subordine asupra modului de realizare a lucrărilor, executarea directa a unor operaţii sau manevre cu grad de dificultate ridicat, pînă la însuşirea acestora de către muncitorii în subordine, desfăşurarea activităţii de producţie în condiţii igienico-sanitare şi sanitar-veterinare prevăzute de lege; b) verificarea şi rezolvarea operativă a sesizarilor muncitorilor din subordine privind caracteristicile calitative ale materiilor prime, materialelor şi sculelor utilizate în fabricaţie, ce nu corespund standardelor, normelor tehnice sau caietelor de sarcini; c) controlul permanent al calităţii operaţiilor, lucrărilor şi produselor executate de muncitorii formatiei de lucru, pentru a asigura parametrii calitativi prevăzuţi în documentaţiile tehnice, precum şi în scopul prevenirii abaterilor de la prescripţiile acestora; conservarea calităţii produselor în timpul manipulării, ambalarii şi depozitarii lor la locul de muncă; d) oprirea executării operaţiilor şi a fabricaţiei în cazul unor abateri grave de la normele de calitate, informind despre aceasta pe conducătorul ierarhic; e) organizarea dezbaterii în cadrul colectivului de muncă a cazurilor de încălcare a normelor de calitate, a cauzelor rebuturilor şi a măsurilor pentru evitarea acestora; stabilirea vinovatilor pentru producerea de rebuturi sau produse declasate. +  Articolul 5În domeniul asigurării creşterii productivitatii muncii, aplicării normelor de muncă şi retribuirii după cantitatea şi calitatea muncii, maistrul răspunde de: a) elaborarea şi aplicarea măsurilor din programul de creştere a productivitatii muncii, pe locuri de muncă şi pe ansamblul formatiei de lucru; asigurarea folosirii complete a zilei de muncă de către toţi muncitorii formatiei de lucru; b) crearea la fiecare loc de muncă a condiţiilor tehnice şi organizatorice prevăzute în documentaţia care a stat la baza stabilirii normelor şi normativelor de muncă; c) participarea la activitatea de normare operativă a muncii, aplicarea riguroasă a normelor de muncă şi urmărirea permanenta a modului de îndeplinire a acestora de către muncitorii în subordine; adoptarea de măsuri pentru eliminarea cauzelor care determina nerealizarea normelor de muncă; d) elaborarea propunerilor pentru îmbunătăţirea normelor de muncă în concordanta cu modificările condiţiilor tehnice şi organizatorice stabilite; e) aplicarea formelor de retribuire stabilite pentru formatia de lucru; f) aplicarea prevederilor legii privind stabilirea retributiei muncitorilor ce lucrează în acord sau în regie şi acordarea acesteia cu condiţia realizării sarcinilor proprii de muncă şi a prevederilor privind majorarea sau diminuarea retributiei individuale cuvenite în cadrul acordului colectiv, în funcţie de contribuţia efectivă a fiecărui membru al formatiei la realizarea lucrărilor; g) programarea concediilor de odihnă, ţinînd seama de necesităţile producţiei şi interesele personalului, cu respectarea normelor legale. +  Articolul 6Maistrul are răspunderea pentru desfăşurarea activităţii de producţie în deplina securitate şi pentru realizarea integrală a măsurilor de protecţie a muncii. În acest scop, maistrul ia măsuri pentru: a) instruirea muncitorilor din formatie şi supravegherea aplicării stricte a reglementărilor privind protecţia muncii, a regulilor de igiena a muncii şi de prevenire şi stingere a incendiilor; repetarea periodică a instructajului şi verificarea însuşirii acestuia de către membrii formatiei; b) asigurarea dispozitivelor de securitate a muncii şi a echipamentelor de protecţie prevăzute în normele specifice fiecărui loc de muncă; afişarea instrucţiunilor şi planşelor privind securitatea şi protecţia muncii la toate locurile de muncă şi a indicatoarelor de avertizare a locurilor periculoase; c) funcţionarea maşinilor, utilajelor şi instalaţiilor în condiţii de deplina siguranţa pentru întregul personal; d) urmărirea realizării lucrărilor de protecţie a muncii şi de prevenire a incendiilor, prevăzute în programul întreprinderii pentru formatia sa; oprirea lucrului în caz de pericol pentru securitatea muncii, cu anunţarea şefului ierarhic; interzicerea participării la lucru a muncitorilor în stare de ebrietate, oboseala, sau fără echipament de protecţie corespunzător; e) acordarea primului ajutor în caz de accident, anunţarea imediata a organelor ierarhice superioare; înlăturarea cauzelor generatoare de pericol pentru securitatea muncii; f) îmbunătăţirea continua a condiţiilor igienico-sanitare ale muncii; sesizarea cauzelor ce duc la poluarea mediului înconjurător şi prevenirea acestora precum şi pentru preintimpinarea accidentelor şi imbolnavirilor profesionale. +  Articolul 7În domeniul ridicării continue a calificării profesionale a personalului din formatia de lucru la nivelul cerinţelor progresului tehnic şi de educare în spiritul disciplinei socialiste a muncii, maistrul răspunde de: a) supravegherea şi îndrumarea fiecărui muncitor în vederea însuşirii cunoştinţelor şi deprinderilor necesare executării în bune condiţii a sarcinilor de producţie; instruirea la locul de muncă a tinerilor muncitori în vederea ridicării calificării şi perfecţionării lor profesionale; b) însuşirea de către membrii formatiei de lucru a reglementărilor privind ordinea şi disciplina tehnologică şi de muncă, a prescripţiilor de exploatare şi întreţinere a instalaţiilor, maşinilor şi utilajelor, precum şi a regulilor de manipulare, transport şi depozitare a materiilor prime şi produselor; c) instruirea muncitorilor formatiei de lucru în vederea însuşirii procedeelor avansate de muncă realizate de muncitorii fruntasi şi crearea condiţiilor pentru aplicarea acestora; d) organizarea practicii în producţie a elevilor şi studenţilor repartizaţi formatiei de lucru pe care o conduce; e) crearea condiţiilor pentru frecventarea cursurilor de calificare sau a formelor de perfecţionare a pregătirii profesionale de către muncitorii pe care i-a propus să urmeze aceste cursuri; îmbunătăţirea conţinutului cursurilor de pregătire pentru muncitorii din formatia sa de lucru şi propunerea de completare a programelor de calificare şi perfecţionare. +  Articolul 8Maistrul are îndatorirea de a participa la organizarea intrecerii socialiste şi a adunărilor lunare ale grupelor sindicale şi de a acţiona împreună cu birourile acestora pentru fundamentarea şi realizarea angajamentelor în intrecere. În cadrul adunărilor lunare, maistrul raportează asupra modului de realizare a sarcinilor de producţie, inclusiv a angajamentelor asumate şi a stadiului rezolvarii propunerilor oamenilor muncii, prezintă sarcinile programului de producţie ale formatiei de lucru pentru perioada următoare şi supune dezbaterii măsurile necesare îndeplinirii acestuia. +  Articolul 9Neîndeplinirea din vina maistrului a atribuţiilor stabilite prin prezenta lege şi a sarcinilor proprii, atrage, după caz, răspunderea sa disciplinară, administrativă, materială sau penală.  +  Capitolul 3 Drepturile maistrului  +  Articolul 10În calitatea sa de conducător al formatiei de lucru, maistrul are dreptul sa dea dispoziţii muncitorilor din subordine, direct sau prin şefii de echipa ori de brigada; dispoziţiile sefilor ierarhici superiori sau ale organelor tehnice de control către muncitorii dintr-o formatie de lucru, se dau prin maistrul care o conduce. În cazuri de excepţie, cînd maistrul lipseşte şi necesităţile impun luarea unor măsuri urgente, şeful ierarhic poate da dispoziţii direct muncitorilor, cu obligaţia de a-l informa imediat ce revine la locul de muncă. +  Articolul 11Pentru realizarea sarcinilor ce revin formatiei de lucru, maistrul are dreptul sa repartizeze personalul pe echipe, brigazi şi locuri de muncă; încadrarea, transferarea sau desfacerea contractului de muncă pentru membrii formatiei de lucru pe care o conduce, se face numai cu acordul maistrului. +  Articolul 12 (1) Pentru realizari deosebite obţinute în munca de către personalul din subordine, maistrul, cu consultarea organizaţiilor sindicale şi de tineret stabileşte următoarele stimulente: a) multumirea verbală sau în scris pentru realizari deosebite; b) desemnarea muncitorilor care vor putea fi declaraţi evidentiati sau fruntasi în intrecere; popularizarea la panoul de onoare al unităţii. (2) Rezolvarea de către conducerea unităţii a cererilor de locuinţe şi a altor probleme sociale ale muncitorilor în subordine, se va face cu consultarea maistrului. (3) Înscrierea muncitorilor la examenul pentru promovarea în categorii superioare de calificare, acordarea de trepte de retribuire, premierea muncitorilor pentru realizari deosebite în timpul anului din fondurile destinate în acest scop şi acordarea altor recompense materiale care se stabilesc de conducerea unităţii se vor face cu acordul maistrului. +  Articolul 13 (1) În scopul intaririi ordinii şi disciplinei la locul de muncă, evitării şi eliminării abaterilor de la normele stabilite în regulamentele de ordine interioară, maistrul, cu consultarea organizaţiilor sindicale şi de tineret are dreptul să aplice următoarele sancţiuni: a) mustrare; b) avertisment; c) retragerea unei trepte de retributie pe o durată de pînă la 3 luni. (2) Pentru abateri mai grave, maistrul propune sefilor ierarhici aplicarea altor sancţiuni, potrivit legii. +  Articolul 14Pentru creşterea cointeresarii în îndeplinirea sarcinilor repartizate şi obţinerea unor rezultate deosebite în producţie, maistrul beneficiază de: a) acordarea unei retribuţii tarifare, stabilită corespunzător cu răspunderea şi rolul pe care îl are în producţie, care va fi în toate cazurile superioară celei a muncitorilor din cadrul formatiei de lucru condusă. În acest scop, în cadrul formatiilor de muncă vor putea fi cuprinşi numai muncitori a căror retributie tarifara este inferioară celei a maistrului. Maistrii promovati din rindul muncitorilor, sefilor de echipa sau brigada, vor fi încadraţi cu retributia tarifara stabilită conform art. 24 (4) din Legea nr. 57/1974, luindu-se în calcul retributia de încadrare avută ca muncitor, inclusiv indemnizaţia tarifara primită pentru conducerea unei echipe sau brigazi; b) retribuirea în acord global, împreună cu formatia de lucru condusă. În acest caz, maiştrilor li se acordă retributia în aceeaşi proporţie cu gradul de îndeplinire a retributiilor tarifare ale muncitorilor din cadrul formatiei de lucru conduse, corespunzător timpului lucrat. Acordarea integrală a adaosului de acord cuvenit maistrului se face cu condiţia realizării sarcinilor de producţie contractate, precum şi a sarcinilor ce-i revin în calitate de conducător de formatie. În cazul nerealizarii acestor sarcini, reducerea adaosului de acord, pînă la anulare, se stabileşte de organul de conducere colectivă al unităţii; c) premierea pentru realizari deosebite în munca, prevăzută de art. 59 din Legea nr. 57/1974, se face din fondul de premiere constituit prin aplicarea cotei de pînă la 1% asupra fondului de retribuire planificat pentru maiştri şi muncitori pe întreaga unitate. +  Articolul 15Maistrul face parte de drept din comisia tehnica de încadrare şi promovare a muncitorilor şi poate fi ales în organele de conducere colectivă ale unităţii.  +  Capitolul 4 Obligaţiile organelor de conducere colectivă ale unităţilor  +  Articolul 16Organele de conducere colectivă ale unităţilor economice sînt obligate sa ia toate măsurile pentru a crea condiţiile necesare îndeplinirii de către maistru a rolului sau în procesul de producţie şi să asigure, prin şeful de atelier, şeful de secţie sau prin compartimentele unităţii, următoarele: a) repartizarea programului de producţie cu cel puţin 5 zile înainte de începerea lunii, cu precizarea sarcinilor de plan referitoare la sortimente, cantităţi şi termene, numărul de muncitori, fondul de retribuire şi normele de muncă, indicatorii de calitate, indicii de consum şi coeficientul de rebuturi admis, indicii de utilizare a utilajelor, maşinilor şi instalaţiilor; b) pregătirea tehnologică, documentaţia tehnica, materiile prime şi materialele, sculele, dispozitivele şi verificatoarele, aparatura de măsura şi control; mijloacele de depozitare şi transportul intern, potrivit sarcinilor de plan; stabilirea obligaţiilor concrete de dispecer sau asistenţa tehnica pe care le au inginerii, subinginerii şi tehnicienii din secţie pentru a sprijini activitatea maistrului; c) organizarea şi executarea, conform programului a lucrărilor de întreţinere şi reparaţii a utilajului, maşinilor, instalaţiilor şi dotarea cu dispozitive de securitate a muncii; d) stabilirea precisa în cadrul activităţii de rationalizare a sistemului de evidenta şi calcul, a sarcinilor personalului de execuţie din secţie, atelier sau din alte compartimente ale unităţii, care are atribuţii de a sprijini activitatea maistrului, în asa fel încît acesta să efectueze cît mai puţine asemenea lucrări şi sa dispună de datele necesare pentru conducerea şi controlul realizării cantitative şi calitative a producţiei planificate; e) informarea şi consultarea maistrului asupra deciziilor adoptate la nivelul conducerii unităţii sau secţiei, în problemele care privesc activitatea formatiei de lucru; f) participarea maistrului la elaborarea programelor de producţie şi aplicarea măsurilor tehnice şi organizatorice întreprinse în cadrul atelierului sau secţiei din care face parte şi care privesc formatia pe care o conduce; g) completarea regulamentului de organizare şi funcţionare al unităţii şi a fisei postului cu sarcinile maistrului, specifice ramurii sau tehnologiei locului de muncă.  +  Capitolul 5 Încadrarea, pregătirea şi perfecţionarea profesională a maistrului  +  Articolul 17Maistrul se selectioneaza din rindurile muncitorilor de înaltă calificare şi ale tehnicienilor cu experienta îndelungată în producţie, în specialitate şi cu pregătirea profesională prevăzută de lege, care se bucura în colectivul în care lucrează de autoritate profesională, politica şi morala şi dovedeşte ca este un bun organizator al producţiei şi al muncii. +  Articolul 18 (1) Ocuparea funcţiei de maistru se face prin concurs, la care pot participa candidaţi care dovedesc capacitate de conducere şi organizare şi sînt: a) absolvenţi cu diploma ai şcolii de maiştri sau ai altor şcoli echivalente în specialitatea respectiva; b) muncitori de înaltă calificare, absolvenţi ai liceelor sau ai şcolilor profesionale, cu o vechime de cel puţin 10 ani ca muncitori calificaţi în specialitatea respectiva şi sînt încadraţi în ultima sau penultima categorie de încadrare din reţeaua tarifara a ramurii; c) tehnicieni cu o vechime de cel puţin 10 ani în sectoarele de producţie, în domeniul pentru care participa la concurs. (2) Absolvenţii cu diploma ai şcolilor de maiştri pot participa la concursul organizat de alte întreprinderi numai după îndeplinirea obligaţiilor stabilite prin actul adiţional faţă de unitatea care i-a recomandat la şcoala. (3) Pentru înscrierea la concurs, persoanele prevăzute la alin. (1) lit. b) şi c), vor prezenta recomandarea colectivelor de muncă în care lucrează, avizată de biroul consiliului oamenilor muncii al întreprinderii. +  Articolul 19 (1) Concursul pentru ocuparea funcţiei de maistru se susţine în faţa comisiei de încadrare şi promovare a personalului tehnic, economic, de alta specialitate şi administrativ din întreprindere, constituită potrivit dispoziţiilor legale privind încadrarea şi promovarea în munca a personalului din unităţile socialiste de stat. (2) Concursul consta din probe date sub forma unor lucrări practice şi scrise, pentru verificarea cunoştinţelor profesionale în domeniul organizării producţiei şi a muncii, normelor de calitate a produselor, normelor de tehnica securităţii, precum şi verificarea executării corecte a unor lucrări complexe, specifice tehnologiei utilizate în întreprinderea respectiva. (3) Biroul consiliului oamenilor muncii sau, după caz, conducătorul unităţii va încadra sau promova ca maistru pe acela care, pe lîngă rezultatele obţinute la concurs, este apreciat pentru realizarile cele mai bune în producţie. (4) Persoanele încadrate pe baza concursului pentru ocuparea funcţiei de maistru sînt supuse unei perioade de încercare de 30 de zile. Dacă, la sfîrşitul acestei perioade, persoana respectiva s-a dovedit corespunzătoare, promovarea va fi definitivă de la data începerii perioadei de încercare. În cazul cînd în perioada de încercare, persoana nu a dovedit ca poate face faţa sarcinilor ce îi revin, va fi trecută în funcţia avută anterior sau alta echivalenta. +  Articolul 20 (1) Maistrii promovati în condiţiile prevăzute la art. 18 (1) lit. b) şi c), au obligaţia sa absolve şcoala de maiştri - învăţămînt seral, în următorii 5 ani de la numirea lor în acesta funcţiei. (2) Aceeaşi obligaţie o au şi maistrii care pînă la data intrării în vigoare a prezentei legi trebuiau sa absolve un curs special de maiştri. Persoanele promovate în funcţii de maiştri, înainte de această dată şi care au absolvit un curs special de maiştri, nu sînt supuse obligaţiei prevăzute în alineatul precedent. (3) Persoanele încadrate în funcţii de maiştri, înainte de data intrării în vigoare a prezentei legi, vor putea ocupa în continuare funcţiile respective în condiţiile prevăzute de art. 68 din Legea nr. 12/1971, privind încadrarea şi promovarea în munca a personalului din unităţile socialiste de stat. +  Articolul 21 (1) Pregătirea profesională a maiştrilor se realizează prin şcoli de maiştri care funcţionează cu învăţămînt de zi şi învăţămînt seral. (2) Durata studiilor în şcolile de maiştri este de un an pînă la un an şi jumătate la învăţămîntul de zi şi de doi ani la învăţămîntul seral. (3) La învăţămîntul de zi, jumătate din timpul de şcolarizare va fi afectat practicii în producţie, timp în care elevii vor lucra efectiv la maşinile şi instalaţiile cele mai importante din sectoarele respective de activitate, precum şi ca ajutoare ale maiştrilor. (4) Nomenclatorul specialiştilor care se pregătesc prin şcoli de maiştri şi durata studiilor la învăţămîntul de zi şi seral se stabilesc prin decret al Consiliului de Stat. (5) Planul anual de şcolarizare se aproba prin hotărîre a Consiliului de Miniştri, la propunerea Ministerului Educaţiei şi Învăţămîntului, cu acordul Comitetului de Stat al Planificarii, Ministerului Muncii şi Ministerului Finanţelor şi cu consultarea ministerelor şi a celorlalte organe centrale şi locale care organizează şcoli de maiştri. +  Articolul 22 (1) Şcolile de maiştri se organizează pe lîngă întreprinderi şi alte organizaţii socialiste, de către ministere şi celelalte organe centrale, precum şi comitetele executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti, care răspund de pregătirea forţei de muncă. (2) Şcolile de maiştri funcţionează, de regula, în grupuri şcolare, împreună cu licee de profil şi şcoli profesionale. În localităţile în care nu sînt organizate astfel de unităţi şcolare, şcolile de maiştri pot funcţiona ca unităţi de-sine-stătătoare. (3) În şcolile de maiştri se organizează cursuri de pregătire pentru mai multe specialităţi. În funcţie de necesarul de maiştri se pot organiza şi clase de elevi cu doua specialităţi. (4) Conducerea şcolilor de maiştri, asigurarea bazei tehnico-materiale, organizarea şi desfăşurarea procesului instructiv-educativ, precum şi controlul şi îndrumarea acestuia se realizează în condiţiile şi de către organele prevăzute de lege pentru unităţile şcolare din învăţămîntul liceal. (5) Şcolile de maiştri sînt subordonate Ministerului Educaţiei şi Învăţămîntului, precum şi ministerelor şi celorlalte organe centrale şi organe locale, care le organizează şi au obligaţia de a asigura îndrumarea de specialitate, baza didactico-materială şi cadrele de specialitate necesare desfăşurării procesului instructiv-educativ. +  Articolul 23 (1) Admiterea în şcolile de maiştri se face pe bază de concurs, care se organizează şi se desfăşoară în condiţiile stabilite de Ministerul Educaţiei şi Învăţămîntului, cu consultarea celorlalte organe centrale şi organe locale. (2) Recrutarea candidaţilor pentru admiterea în şcolile de maiştri se face din rindul muncitorilor absolvenţi ai liceelor sau ai şcolilor profesionale, cu vechime de cel puţin 8 ani în producţie, încadraţi în ultima sau în penultima categorie de încadrare, cu experienta îndelungată în producţie, avînd prioritate cei care au îndeplinit funcţia de şef de echipa, care se bucura de autoritate profesională, politica şi morala şi sînt buni organizatori ai producţiei şi ai muncii. (3) Candidaţii vor avea recomandarea colectivului de muncă în care lucrează, inclusiv a maistrului, avizată de biroul consiliului oamenilor muncii al întreprinderii din care provin. Pentru fiecare post de maistru necesar, întreprinderile vor propune la examenul de admitere cel puţin doi candidaţi. (4) Maistrii promovati din rindul muncitorilor şi al tehnicienilor, care au obligaţia de a absolvi şcoala de maiştri potrivit prevederilor art. 20 (1), vor fi admişi în şcolile de maiştri cu învăţămîntul seral, fără concurs, în cadrul planului de şcolarizare aprobat. (5) După admiterea în şcolile de maiştri - învăţămînt de zi - fiecare elev va încheia cu întreprinderea un act adiţional la contractul de muncă prin care se obliga sa lucreze în aceasta întreprindere ca maistru o perioadă de minimum 5 ani, după absolvirea şcolii. +  Articolul 24 (1) Prin procesul instructiv-educativ, şcoala de maiştri asigura elevilor cunoştinţele de conducere şi organizare ştiinţifică a producţiei şi a muncii, precum şi cunoştinţele privind cele mai moderne tehnici şi tehnologii de lucru, aparatura de măsura şi control, exploatarea, reglarea, întreţinerea şi repararea maşinilor, utilajelor şi instalaţiilor, protecţia muncii, legislaţia economică şi a muncii, specifice domeniului de activitate pentru care se pregătesc. (2) Ministerul Educaţiei şi Învăţămîntului răspunde de conţinutul procesului instructiv-educativ şi aproba planurile de învăţămînt, programele şi manualele şcolare, cu consultarea ministerelor şi a celorlalte organe centrale şi locale care organizează şcolile de maiştri. Programele şi manualele şcolare se elaborează de ministere şi celelalte organe centrale şi locale care organizează şcoli de maiştri, împreună cu Ministerul Educaţiei şi Învăţămîntului şi se imbunatatesc periodic, pe baza noilor realizari ale ştiinţei, tehnicii şi pedagogiei contemporane. +  Articolul 25 (1) Încheierea studiilor şcolii de maiştri se face prin examen de absolvire, care consta din susţinerea de către elevi a proiectului sau lucrării de diploma; tema proiectului sau lucrării se stabileşte cu consultarea întreprinderilor pentru care se pregătesc elevii. (2) Persoanele care promovează examenul de absolvire a şcolii de maiştri primesc diploma de absolvire a acestei şcoli. (3) Cei care nu promovează examenul de absolvire au dreptul sa-l repete o singură dată într-una din sesiunile anului şcolar următor. Pînă la promovarea examenului de absolvire aceştia rămîn încadraţi în producţie la locurile de muncă în care au activat înainte de a urma şcoala de maiştri sau într-un alt loc de muncă similar. +  Articolul 26 (1) Pe timpul studiilor, elevii şcolilor de maiştri beneficiază de sprijin material şi de studii. Formele de sprijin material şi de studii se stabilesc prin decret al Consiliului de Stat. (2) Cheltuielile pentru acoperirea drepturilor prevăzute la alin. (1) se suporta de unităţile pentru care se pregătesc elevii, din fondurile prevăzute în plan pentru şcolarizarea personalului. (3) Elevii de la învăţămîntul de zi care sînt exmatriculati în cursul şcolarizării, au obligaţia de a restitui sumele reprezentind cheltuielile de şcolarizare, stabilite conform reglementărilor în vigoare. Se exceptează de la aceasta prevedere cei aminati medical. (4) Obligaţia de restituire a sumelor reprezentind cheltuielile de şcolarizare o au şi elevii şcolii de maiştri - învăţămînt de zi - care sînt respinsi la examenul de absolvire în termenul prevăzut la art. 25 (3), precum şi absolvenţii care refuza încadrarea la întreprinderea pentru care s-au pregătit sau părăsesc locul de muncă înainte de expirarea termenului prevăzut în actul adiţional la contractul de muncă. +  Articolul 27În cazul în care şcoala de maiştri - învăţămînt seral - se afla în alta localitate decît unitatea de producţie din care provin elevii, aceştia vor fi detasati, pe durata şcolarizării, la alte unităţi de acelaşi profil, care au sediul în localitatea în care funcţionează şcoala. Pe durata detaşării, elevii-maiştri sînt retribuiţi de unitatea la care sînt detasati, beneficiind de drepturile stabilite potrivit art. 26 (1). +  Articolul 28 (1) În situaţia în care, din lipsa de posturi, absolvenţii şcolilor de maiştri nu pot fi încadraţi în funcţia de maistru la unitatea care i-a recomandat, aceasta este obligată să le permită înscrierea la concursurile pentru ocuparea posturilor de maiştri organizate de alte unităţi, iar în caz de reusita, să le acorde transferul în interesul serviciului, fără a mai fi necesară aprobarea organului ierarhic superior al acesteia. (2) Pînă la realizarea transferului, absolvenţii şcolilor de maiştri vor fi încadraţi în producţie pe locurile de muncă în care au activat înainte de a urma şcoala de maiştri sau în alte locuri de muncă similare, în întreprinderea cu care au încheiat actele adiţionale la contractul de muncă. +  Articolul 29 (1) Maistrii au datoria de a-şi perfectiona pregătirea profesională, prin însuşirea permanenta şi sistematica a celor mai noi cunoştinţe din domeniul conducerii şi organizării producţiei şi a muncii, precum şi din domeniul de specialitate în care lucrează. Întreprinderile au obligaţia să asigure condiţii ca fiecare maistru să urmeze periodic - cel puţin o dată la 5 ani - sau ori de cîte ori nevoile producţiei o impun, o formă organizată de perfecţionare. (2) Perfecţionarea pregătirii profesionale a maiştrilor se organizează, de regula, de către întreprinderile în care aceştia activează. Pentru unele categorii de maiştri, care vor fi stabilite de către ministere, celelalte organe centrale şi locale prin planuri şi programe anuale, perfecţionarea se va organiza de către centralele industriale sau de centrele de perfecţionare ale acestor organe. (3) Obiectivele, conţinutul şi formele de perfecţionare a pregătirii profesionale a maiştrilor se stabilesc de fiecare întreprindere sau centrala industriala, potrivit reglementărilor în vigoare. +  Articolul 30 (1) Principalele forme de perfecţionare a pregătirii maiştrilor şi de verificare a nivelului de cunoştinţe profesionale şi a capacităţii de a îndeplini în continuare funcţia de maistru sînt următoarele: a) cursuri de perfecţionare cu durata de pînă la un an, organizate în cadrul întreprinderii, în alte întreprinderi sau în centre de perfecţionare, cu scoaterea parţială de la locul de muncă; b) programe personale de perfecţionare, cu verificarea periodică a cunoştinţelor asimilate. (2) Perfecţionarea se poate face, după caz, şi prin: a) stagii de specializare în alte întreprinderi din ţara; b) stagii de specializare în străinătate, atunci cînd acestea sînt prevăzute în cadrul contractelor sau acordurilor încheiate cu alte tari. (3) Absolvirea formelor de perfecţionare de la paragraful (1) se va face, după caz, pe bază de probe teoretice şi practice, lucrări şi examene în condiţiile stabilite de lege, cu eliberarea unor adeverinte.  +  Capitolul 6 Promovarea în funcţia de maistru principal  +  Articolul 31Maistrul care obţine rezultate deosebite în producţie, are calităţi politico-profesionale verificate în practica, îndeplineşte condiţiile de pregătire prevăzute la art. 18 şi are o vechime de cel puţin 5 ani în funcţia de maistru sau în alte funcţii tehnice, are dreptul sa candideze la examen sau concurs pentru promovarea în funcţia de maistru principal, în limita posturilor disponibile. +  Articolul 32 (1) Maistrul principal este o funcţie imediat superioară celei de maistru sub aspectul pregătirii profesionale şi al retributiei şi are toate atribuţiile, răspunderile şi drepturile stabilite prin prezenta lege pentru funcţia de maistru. (2) Maistrului principal i se va repartiza formatia de lucru cea mai complexa sub raportul organizatoric şi tehnologic. (3) În cazul în care producţia nu este organizată pe ateliere iar secţia are cel puţin opt formaţii de lucru pe un schimb, maistrul principal poate primi sarcina sa coordoneze un număr de cel puţin patru formaţii conduse efectiv de cîte un maistru. De asemenea, în cazul în care unele unităţi lucrează în schimburi, dar nu au constituite secţii sau ateliere pe fiecare schimb, maistrul principal, poate primi sarcina sa coordoneze activitatea mai multor schimburi. +  Articolul 33Promovarea în funcţia de şef de atelier şi în alte funcţii de conducere a producţiei, specifice unor ramuri, se face cu precădere din rindul maiştrilor principali, cu respectarea condiţiilor de pregătire şi vechime minima în specialitate, prevăzute de lege.  +  Capitolul 7 Normative de maiştri şi maiştri principali  +  Articolul 34 (1) Numărul de maiştri şi maiştri principali pe fiecare unitate se stabileşte pe bază de normative de constituire a formatiilor de lucru conduse de un maistru de schimb. (2) Normativele de constituire a formatiilor de lucru vor stabili numărul minim de muncitori, precum şi unu sau doi parametri care caracterizează zona de activitate sau capacitate de producţie a instalaţiilor, agregatelor sau utilajelor deservite de formatie, în mod diferenţiat după gradul de inzestrare tehnica a locului de muncă, suprafaţa sau palierele deservite şi de alţi factori specifici unor tehnologii sau ramuri de producţie. (3) Limitele privind numărul minim de muncitori care constituie formatia de lucru condusă de un maistru de schimb, pe ramuri de activitate productiva, se stabilesc prin decret al Consiliului de Stat. +  Articolul 35 (1) Normativele unificate pe ramuri, subramuri şi grupuri de unităţi cu profil similar, vor fi elaborate cu respectarea limitelor prevăzute la art. 34(3) şi aprobate de ministere, celelalte organe centrale şi locale, cu avizul Ministerului Muncii şi acordul Consiliului Central al Uniunii Generale a Sindicatelor din România. La aplicarea acestor normative conducerea unităţii va preciza numărul de muncitori în formatie, astfel încît să se asigure un grad raţional de ocupare a timpului de lucru al maistrului şi capacitatea de cuprindere şi de realizare a sarcinilor de producţie. (2) Numărul de maiştri principali poate fi de cel mult unu din trei posturi de maiştri, prevăzute în statul de funcţii. (3) În cadrul măsurilor de rationalizare a personalului, conducerile de unităţi sînt obligate să asigure cu prioritate numărul de posturi de maiştri necesar producţiei, potrivit cu prevederile normelor de structura în vigoare. (4) Inginerii şi subinginerii în perioada de stagiu de producţie pot fi utilizaţi ca ajutoare ale maistrului sau pot sa primească sarcina de a conduce o formatie de lucru, exercitind atribuţiile şi răspunderile funcţiei de maistru.  +  Capitolul 8 Dispoziţii finale  +  Articolul 36Ministerele, celelalte organe centrale şi comitetele executive ale consiliilor populare judeţene şi ale municipiului Bucureşti, precum şi consiliile oamenilor muncii din centrale şi întreprinderi au obligaţia sa ia măsurile necesare pentru creşterea permanenta a rolului maistrului în organizarea şi conducerea nemijlocită a producţiei şi a contribuţiei acestuia la îndeplinirea sarcinilor de plan ale fiecărei unităţi economice. +  Articolul 37Prevederile prezentei legi se aplică şi în unităţile economice subordonate Ministerului Apărării Naţionale şi Ministerului de Interne, precum şi în unităţile cooperatiste şi obşteşti. +  Articolul 38Prezenta lege intră în vigoare la 30 de zile de la publicare.Pe data intrării în vigoare, se abroga Hotărîrea Consiliului de Miniştri nr. 1061/1959 privind ridicarea rolului maiştrilor în producţie, Regulamentul tip privind atribuţiile maiştrilor aprobat prin Hotărîrea Consiliului de Miniştri şi a Consiliului Central al Sindicatelor nr. 876 din 1 iulie 1960, dispoziţiile referitoare la şcolile de maiştri din Legea nr. 11/1968 privind învăţămîntul în Republica Socialistă România şi din Hotărîrea Consiliului de Miniştri nr. 125/1963 privind drepturile elevilor şcolilor de maiştri - cursuri serale, precum şi orice dispoziţii contrare prezentei legi.-------------------------------------