Subscribe to a Global-Regulation Premium Membership Today!
Key Benefits:
- Unlimited Searches
- Weekly Updates on New Laws
- Access to 5,345,848 Global Laws from 110 Countries
- View the Original Law Side-by-Side with the Translation
Subscribe Now for only USD$40 per month.
LEGE nr. 10 din 25 noiembrie 1972CODUL MUNCII
| EMITENT |
MAREA ADUNARE NAŢIONALA |
Publicat în BULETINUL OFICIAL nr. 140 din 1 decembrie 1972
+ Capitolul 1 + Articolul 1 (1) În Republica Socialistă România, desfiinţarea pentru totdeauna a exploatării şi asupririi omului de către om, dezvoltarea impetuoasă a forţelor de producţie şi generalizarea relaţiilor de producţie socialiste, aflate într-un proces continuu de perfecţionare, aseaza munca - principalul factor de progres şi civilizatie - pe cea mai înaltă treapta a valorilor sociale. ... (2) Oamenii muncii, în calitate de producători ai valorilor materiale şi spirituale şi în acelaşi timp de proprietari ai mijloacelor de producţie, ai întregii avutii naţionale, au dreptul şi datoria de a desfăşura o munca utila pentru societate, bunăstarea şi interesele fiecăruia fiind legate organic de bunăstarea şi dezvoltarea societăţii în ansamblu. ... + Articolul 2Tuturor cetăţenilor Republicii Socialiste România, fără nici o ingradire sau deosebire de sex, naţionalitate, rasa sau religie, le este garantat dreptul la munca, avînd posibilitatea de a desfăşura o activitate în domeniul economic, tehnico-ştiinţific, social sau cultural, potrivit aptitudinilor, pregătirii profesionale şi aspiratiilor fiecăruia, în funcţie de nevoile întregii societăţi. + Articolul 3Repartizarea şi utilizarea deplina şi raţională a resurselor umane se realizează în concordanta cu obiectivele planului de dezvoltare economico-socială a tarii, cu cerinţele sporirii necontenite a eficientei economice şi sociale a muncii, cu necesitatea dezvoltării armonioase şi echilibrate a tuturor judeţelor tarii. + Articolul 4Pe măsura dezvoltării bazei economice a socialismului, a introducerii în producţie a rezultatelor ştiinţei şi tehnicii contemporane, a dezvoltării învăţămîntului şi culturii, în ţara noastră are loc ştergerea treptata a deosebirilor esenţiale dintre munca fizica şi cea intelectuală, dintre modul de muncă şi viaţa de la sat şi cel de la oraş, şi omogenizarea treptata a societăţii. + Articolul 5 (1) Munca, în condiţiile societăţii socialiste, formează şi dezvolta între oameni relaţii noi, de colaborare, de întrajutorare şi respect reciproc - potrivit principiului "toţi pentru unul şi unul pentru toţi" -, contribuie activ la formarea şi dezvoltarea multilaterala a personalităţii umane. ... (2) Prin activitatea desfăşurată în comun în industrie, construcţii, agricultura şi silvicultura, transporturi şi telecomunicaţii, cercetarea ştiinţifică, instituţiile de învăţămînt, de arta, cultura şi în celelalte domenii, pentru inflorirea patriei socialiste, se dezvolta relaţii de înfrăţire între oamenii muncii români, maghiari, germani, sirbi şi de alte naţionalitati, se intareste continuu coeziunea moral-politica a întregului popor în jurul Partidului Comunist Roman. ... + Articolul 6Însuşirea sub orice formă a muncii altuia şi toate manifestările de parazitism social sînt interzise ca incompatibile cu orînduirea socialistă, cu principiile eticii şi echităţii socialiste. + Articolul 7Începînd cu vîrsta de 16 ani, fiecare persoana apta de munca şi care nu urmează cursurile unei şcoli este datoare sa desfăşoare, pînă la vîrsta de pensionare, o munca utila societăţii, care să-i asigure mijloace de existenta şi de dezvoltare spirituală. Încadrarea în munci temporale se poate face şi de la vîrsta de 14 ani, iar în unităţi industriale, de la vîrsta de 15 ani, cu încuviinţarea părinţilor sau a tutorilor, dar numai pentru munci potrivite cu dezvoltarea fizica, aptitudinile şi cunoştinţele lor. Cel în cauza are dreptul şi îndatorirea să-şi continue studiile pentru absolvirea învăţămîntului general obligatoriu. Unităţile care au încadrat în munca tineri în vîrsta de 14-16 ani au obligaţia să-i sprijine în vederea continuării învăţămîntului general obligatoriu. + Articolul 8 (1) Prin încadrarea într-o unitate socialistă, fiecare persoana dobîndeşte calitatea de membru al colectivului de muncă din acea unitate, cu toate drepturile şi obligaţiile ce decurg din aceasta calitate. ... (2) Fiecare membru al colectivului de muncă participa la conducerea unităţii şi poarta răspunderea faţă de societate, atît individual, cît şi împreună cu ceilalţi membri ai colectivului, pentru buna gospodărire şi dezvoltare a părţii din avutia naţionala încredinţată, fiind dator să-şi consacre întreaga capacitate, pricepere şi putere de muncă scopului ca unitatea în care lucrează să-şi desfăşoare activitatea cu maximum de eficienta. ... + Articolul 9 (1) Oamenilor muncii din Republica Socialistă România le este garantat dreptul de a participa efectiv la conducerea vieţii politice, economice şi sociale. ... (2) Ca expresie a adincirii democraţiei socialiste, activitatea tuturor unităţilor se bazează pe principiul muncii şi conducerii colective. ... (3) Participarea la conducerea unităţilor a persoanelor încadrate în munca se asigura direct sau prin reprezentanţii lor în adunările generale, în comitetele şi consiliile oamenilor muncii, precum şi în alte organe de conducere colectivă şi forme organizate de participare colectivă la soluţionarea problemelor din unităţi. ... (4) Adunarea generală a oamenilor muncii constituie forma superioară a conducerii colective, prin care oamenii muncii participa în mod organizat la conducerea activităţii economico-sociale, la dezbaterea şi soluţionarea problemelor legate de îndeplinirea planurilor de producţie, la exercitarea controlului asupra activităţii organelor de conducere. ... (5) Fiecare membru al colectivului de muncă are dreptul de a participa în mod direct la dezbaterea şi rezolvarea problemelor privind organizarea şi conducerea unităţii în care îşi desfăşoară activitatea. ... (6) La selecţionarea şi promovarea cadrelor, colectivul de muncă are dreptul să-şi spună părerea, astfel încît să fie repartizat omul potrivit. ... + Articolul 10 (1) Dezvoltarea planificata a economiei naţionale - intemeiata pe un înalt nivel de organizare socială a muncii - face necesar ca relaţiile de muncă să fie aşezate pe principiul însuşirii liber consimţite şi aplicării cu consecventa a normelor disciplinei socialiste a muncii. Respectarea cu stricteţe a ordinii şi disciplinei la locul de muncă constituie o obligaţie de baza a fiecărui membru al colectivului de lucru din întreprinderi şi instituţii, din toate unităţile socialiste. ... (2) Colectivul de muncă, constient ca orice act de indisciplina dauneaza rezultatelor muncii, propriilor sale interese, este îndreptăţit, şi în acelaşi timp dator, sa ia atitudine ferma faţă de orice abatere, iar la nevoie sa ceara sancţionarea şi chiar îndepărtarea din rindurile colectivului a acelora care încalcă ordinea şi disciplina şi nu-şi realizează sarcinile ce le-au fost stabilite. ... + Articolul 11 (1) Pentru munca prestată cei ce muncesc primesc ca remunerare o parte din venitul naţional destinat consumului, potrivit principiului socialist de repartiţie după cantitatea, calitatea şi importanţa socială a muncii, în spiritul eticii şi echităţii socialiste. ... (2) Pe lîngă veniturile directe, obţinute pe calea remunerării, oamenii muncii beneficiază de avantajele şi înlesnirile asigurate prin fondurile sociale destinate dezvoltării învăţămîntului şi culturii, ocrotirii sănătăţii, prin acordarea de ajutoare pentru copii, precum şi prin alte acţiuni cu caracter social-cultural. ... (3) Ridicarea bunastarii materiale şi spirituale a celor ce muncesc se realizează pe măsura dezvoltării bazei tehnico-materiale a socialismului, a introducerii în producţie a tehnicii noi, a creşterii productivitatii muncii sociale şi a venitului naţional. ... (4) În semn de preţuire din partea societăţii, colectivele sau persoanele încadrate în munca primesc pentru rezultatele pe care le obţin recompense materiale şi morale. ... + Articolul 12Oamenilor muncii le este garantat dreptul la: odihna şi repaus pentru refacerea forţei de muncă, pentru desăvîrşirea pregătirii profesionale şi lărgirea orizontului cultural; condiţii de muncă prin măsuri de securitate şi igiena a muncii, care să le asigure apărarea vieţii şi sănătăţii; ajutoare materiale în caz de incapacitate temporala de muncă şi pensii; realizarea efectivă a tuturor drepturilor referitoare la munca, înscrise în Constituţie. + Articolul 13 (1) Perfecţionarea pregătirii profesionale, politico-ideologice şi de cultura generală constituie pentru fiecare om al muncii un drept şi o îndatorire permanenta, de îndeplinirea căreia depind rezultatele în producţie, încadrarea la locuri de muncă corespunzătoare, promovarea în funcţii superioare. ... (2) În ţara noastră continua perfecţionare a pregătirii profesionale constituie o latura esenţială a politicii Partidului Comunist Roman de edificare a socialismului şi comunismului, fiind o condiţie fundamentală pentru asigurarea participării active şi competente a oamenilor muncii la propăşirea naţiunii socialiste. ... (3) În acest scop, prin sistemul naţional de perfecţionare sînt create cai şi forme adecvate pentru toţi cei ce muncesc, în vederea improspatarii şi imbogatirii sistematice a cunoştinţelor, în pas cu noile cuceriri ale ştiinţei şi tehnicii. ... + Articolul 14Femeii i se asigura largi posibilităţi de afirmare în condiţii de deplina egalitate socială cu bărbatul, beneficiind, la munca egala cu acesta, de o retributie egala, de măsuri speciale de ocrotire. Femeii îi este garantat dreptul de a ocupa orice funcţie sau loc de muncă, în raport cu pregătirea sa, pentru a-şi aduce contribuţia la dezvoltarea producţiei materiale şi a creatiei spirituale, asigurindu-i-se totodată condiţiile necesare pentru creşterea şi educarea copiilor. + Articolul 15Societatea socialistă acorda o grija deosebită formării tinerei generaţii în spiritul dragostei faţă de muncă, al însuşirii unor temeinice cunoştinţe şi deprinderi profesionale, al daruirii de sine şi pasiunii revoluţionare.Statul asigură prin sistemul de învăţămînt şi prin organisme specializate orientarea, pregătirea şi încadrarea în munca a tinerilor, potrivit capacităţii şi aspiratiilor personale, puse în slujba patriei socialiste. Prin măsuri speciale se asigura protecţia tinerilor. + Articolul 16 (1) Fiecare om al muncii, participant la procesul de desfăşurare a vieţii sociale, este dator să respecte cu stricteţe prevederile legale, sa promoveze neabatut principiul legalităţii socialiste, sa manifeste spirit de intransigenta faţă de cei ce încalcă legile tarii. ... (2) Forta orinduirii socialiste sta în constiinta inaltelor raspunderi şi îndatoriri pe care fiecare le are faţă de patrie, faţă de apărarea cuceririlor socialiste ale poporului. ... + Capitolul 2 + Articolul 17Drepturile şi îndatoririle fiecărui membru al colectivului de muncă din cadrul unităţilor socialiste sînt menite să asigure participarea efectivă la gospodărirea cu spirit de răspundere a mijloacelor materiale şi financiare încredinţate de stat colectivelor de oameni ai muncii, la valorificarea în grad superior a resurselor materiale şi umane ale tarii, pentru o înaltă eficienta economică în toate compartimentele de activitate, în scopul asigurării creşterii nivelului de civilizatie şi bunastare a fiecăruia, a întregului popor. + Articolul 18Drepturile persoanelor încadrate în munca nu pot face obiectul vreunei tranzacţii, renunţări sau limitări, ele fiind aparate de stat împotriva oricăror încălcări, a manifestărilor de subiectivism, abuz sau arbitrariu. + Articolul 19Persoana încadrată într-o unitate socialistă are următoarele drepturi principale: a) sa i se asigure un loc de muncă potrivit aptitudinilor, pregătirii profesionale, aspiratiilor, precum şi nevoilor unităţii; ... b) să fie retribuită potrivit principiului socialist de repartiţie, în raport cu cantitatea, calitatea şi importanţa socială a muncii pe care o desfăşoară; ... c) sa i se asigure stabilitatea în munca, contractul de muncă neputind sa înceteze sau să fie modificat decît în cazurile prevăzute de lege; ... d) sa participe la conducerea, organizarea şi controlul activităţii unităţilor, sa aleagă şi să poată fi aleasă în organele de conducere colectivă; ... e) sa beneficieze de condiţiile create prin reglementările legale, inclusiv de concedii de studii, pentru ridicarea pregătirii profesionale şi a nivelului general de cunoaştere, în raport cu dezvoltarea ştiinţei şi tehnicii şi cu cerinţele progresului social, pentru formarea şi dezvoltarea conştiinţei socialiste; ... f) să fie promovata în categorii de încadrare sau în funcţii superioare, în raport cu pregătirea, experienta, rezultatele muncii, nevoile unităţii, beneficiind astfel de condiţiile create de orînduirea socialistă pentru afirmarea aptitudinilor şi capacităţilor profesionale; ... g) sa i se asigure repaus săptămînal şi concediu de odihnă anual plătit, sa folosească condiţiile create de societatea socialistă pentru recreere, refacerea capacităţii de muncă, ridicarea nivelului de cultura, sa beneficieze de înlesniri pentru trimiterea la odihna şi tratament în staţiuni balneoclimaterice; ... h) sa beneficieze de condiţii corespunzătoare de muncă, de protecţie a muncii, de asistenţa medicală gratuita, de indemnizaţii de asigurări sociale în caz de pierdere temporala a capacităţii de muncă, de măsuri pentru prevenirea imbolnavirilor, refacerea şi întărirea sănătăţii, precum şi de măsuri pentru protecţia socială a femeilor şi tinerilor; în acest scop se aloca importante fonduri pentru înlăturarea cauzelor care determina accidente de muncă şi îmbolnăviri profesionale, pentru protecţia muncii şi uşurarea efortului fizic; ... i) sa beneficieze de pensie pentru limita de vîrsta sau în caz de invaliditate; ... j) sa folosească baza materială a unităţilor socialiste destinată activităţii culturale şi sportive; ... k) să se asocieze în organizaţii sindicale şi în alte organizaţii obşteşti potrivit prevederilor Constituţiei Republicii Socialiste România; ... l) să se adreseze organelor superioare, celor de jurisdicţie sau oricărui for competent, ori de cîte ori considera ca a fost prejudiciata în drepturile sale. ... + Articolul 20 (1) Colectivul de muncă din fiecare unitate socialistă poarta răspunderea faţă de societate pentru valorificarea maxima a fondurilor încredinţate şi a celor noi create, precum şi pentru îndeplinirea prevederilor de plan, fiind dator sa mobilizeze toate resursele materiale, financiare şi umane pentru a-şi aduce din plin contribuţia la creşterea fondului naţional de dezvoltare economico-socială a tarii. ... (2) Ca membru al colectivului de munca, persoana încadrată într-o unitate socialistă are următoarele îndatoriri principale: ... a) sa apere proprietatea socialistă şi să contribuie la dezvoltarea ei; ... b) sa realizeze norma de muncă şi celelalte sarcini ce decurg din funcţia sau postul deţinut şi sa răspundă de îndeplinirea lor faţă de colectivul de muncă şi faţă de conducerea unităţii; ... c) să efectueze orice activitate potrivit pregătirii sale şi nevoilor unităţii. În situaţii deosebite determinate de necesitatea asigurării bunei funcţionari a unităţii, fiecare are obligaţia de a participa - indiferent de funcţia sau de postul pe care îl ocupa - la executarea oricăror lucrări şi la luarea tuturor măsurilor cerute de nevoile unităţii; ... d) să respecte programul de lucru, sa folosească integral şi cu eficienta timpul de muncă; ... e) să asigure utilizarea integrală a capacităţilor de producţie, ridicarea productivitatii muncii, reducerea cheltuielilor de producţie, realizarea lucrărilor încredinţate, în condiţiile de calitate stabilite, creşterea eficientei activităţii unităţii în care lucrează; ... f) să respecte ordinea şi disciplina la locul de muncă; ... g) să-şi ridice necontenit calificarea profesională, nivelul de cunoştinţe tehnico-ştiinţifice şi de cultura generală, să urmeze şi absolve cursurile de perfecţionare organizate sau recomandate de unitate; ... h) să respecte normele socialiste de conduita în relaţiile cu ceilalţi membrii ai colectivului de muncă, sa vegheze la aplicarea lor în viaţa, sa dea dovadă de cinste şi corectitudine, să contribuie la întărirea spiritului de disciplina, de întrajutorare tovaraseasca, sa combata orice fel de manifestări înapoiate; ... i) să asigure păstrarea secretului de stat şi de serviciu; ... j) să respecte normele de protecţie a muncii şi să contribuie la preintimpinarea şi înlăturarea oricăror situaţii care ar putea pune în primejdie viaţa, integritatea corporală sau sănătatea oamenilor ori bunurile materiale. ... (3) Persoanelor încadrate în munca le este interzis sa primească de la cetăţeni bani sau alte foloase pentru activităţile prestate în cadrul atribuţiilor de serviciu. ... + Articolul 21 (1) Conducerile unităţilor socialiste au datoria sa ia toate măsurile necesare pentru asigurarea condiţiilor corespunzătoare desfăşurării normale a procesului de producţie, la un înalt nivel tehnic şi cu randament economic maxim, să asigure un control eficient al îndeplinirii sarcinilor de plan în toate compartimentele, să se preocupe de îmbunătăţirea continua a condiţiilor de muncă şi de viaţa, sa organizeze şi sa sprijine perfecţionarea pregătirii profesionale a persoanelor încadrate în munca. ... (2) În întreaga activitate, ele trebuie să aplice consecvent principiul muncii şi conducerii colective şi sa informeze periodic personalul unităţii asupra modului de realizare a sarcinilor. ... (3) Conducerile unităţilor socialiste sînt obligate sa examineze cu atenţie şi sa ia în considerare sugestiile şi propunerile făcute de oamenii muncii în vederea îmbunătăţirii activităţii în toate compartimentele şi să-i informeze asupra modului de rezolvare. ... + Articolul 22 (1) Drepturile şi îndatoririle oamenilor muncii prevăzute în prezentul cod se realizează tinindu-se seama de rolul şi condiţiile specifice pe care industria, construcţiile, transporturile, agricultura, precum şi activităţile social-culturale, le au în procesul de creare a valorilor materiale şi spirituale, în dezvoltarea economică şi socială a tarii. ... (2) În sectoarele în care natura activităţii o impune se vor elabora, pe baza principiului prezentului cod, statute ce vor fi aprobate prin lege. În aceste statute se vor prevedea regulile specifice privind raporturile de muncă, drepturile şi îndatoririle personalului, criteriile privind încadrarea şi promovarea, disciplina în munca şi răspunderile, programul de lucru şi alte reguli specifice domeniului de activitate respectiv. ... + Articolul 23 (1) Oamenii muncii din industrie au raspunderi deosebite faţă de întregul popor, decurgind din rolul pe care aceasta ramura conducatoare a economiei naţionale îl are în asigurarea progresului general al societăţii. ... (2) Lucrătorii din industrie, ramura hotaritoare pentru întreaga economie, au îndatorirea să asigure dezvoltarea în ritm înalt a acestei ramuri, în vederea unei contribuţii sporite la crearea venitului naţional - baza sigura a creşterii bunastarii întregului popor. ... + Articolul 24În îndeplinirea sarcinilor care le revin, colectivele de oameni ai muncii din unităţile industriale au îndatorirea de a asigura valorificarea superioară a resurselor de care dispun, ridicarea nivelului tehnic-calitativ al producţiei, sporirea continua a productivitatii muncii, creşterea eficientei economice în toate compartimentele de activitate. + Articolul 25Fiecare membru al colectivelor de muncă din industrie are sarcina de a gospodari cu grija mijloacele materiale şi financiare de care răspunde, de a depune toate eforturile pentru reducerea consumurilor specifice, folosirea intensiva a mijloacelor fixe, introducerea în producţie a celor mai noi cuceriri ale ştiinţei şi tehnicii. + Articolul 26 (1) Colectivele de oameni ai muncii din industrie, conducerile unităţilor industriale, au îndatorirea să asigure organizarea raţională a fiecărui loc de muncă, a fluxului de fabricaţie în ansamblu, aplicarea procedeelor moderne în conducerea producţiei, sa stimuleze şi sa valorifice iniţiativa creatoare a muncitorilor, inginerilor şi tehnicienilor. ... (2) În fiecare unitate socialistă trebuie să se asigure folosirea integrală a forţei de muncă, organizarea calificării şi policalificării continue a muncitorilor, justa organizare a schimburilor, utilizarea deplina a timpului de lucru, respectarea riguroasă a disciplinei în munca. ... + Articolul 27Oamenii muncii din unităţile industriale au dreptul la remunerare potrivit cantităţii şi calităţii muncii prestate şi în funcţie de locul şi importanţa pe care fiecare ramura de producţie industriala o are în dezvoltarea tarii. + Articolul 28Oamenii muncii din industrie beneficiază, în condiţiile legii, de recompense pentru rezultate deosebite obţinute în promovarea progresului tehnic, activitatea de invenţii, inovaţii şi rationalizari, economii de materii prime materiale şi energie, potrivit aportului propriu la îndeplinirea obiectivelor planului şi creşterea eficientei economice. + Articolul 29Persoanele încadrate în unităţile din industrie beneficiază de măsuri corespunzătoare de securitate şi igiena a muncii, de echipament de lucru şi de protecţie, iar cei care lucrează în condiţii vătămătoare şi periculoase, de program de lucru redus, sporuri la salariu şi de concedii suplimentare, potrivit legii. + Articolul 30 (1) Oamenii muncii din construcţii trebuie să asigure folosirea raţională a fondului naţional de dezvoltare destinat vastului program de investiţii, ridicării noilor construcţii industriale, agricole, de locuinţe, ori a altor construcţii social-culturale, să asigure executarea în bune condiţii a noilor obiective. ... (2) În acest scop, colectivele de oameni ai muncii au îndatorirea să asigure ridicarea gradului de mecanizare şi industrializare a lucrărilor, reducerea termenelor de execuţie, îmbunătăţirea calităţii lucrărilor, creşterea productivitatii şi eficientei muncii. ... (3) Oamenii muncii de pe santiere au obligaţia sa gospodareasca cu înalt simt de răspundere fondurile încredinţate, sa lichideze risipa de materiale, să asigure întărirea disciplinei şi folosirea integrală a timpului de lucru. ... + Articolul 31 (1) Persoanele încadrate în unităţile de construcţii au dreptul la o remunerare a muncii stabilită pe baza principiilor generale de remunerare, în funcţie de importanţa şi complexitatea lucrărilor executate. ... (2) Persoanele care au adus o contribuţie deosebită la predarea şi punerea în funcţiune a obiectivelor înainte de termenul planificat, cu realizarea indicatorilor tehnico-funcţionali stabiliţi, beneficiază de recompense materiale şi morale, potrivit legii. ... (3) Personalul nelocalnic de pe santiere, cei care se deplaseaza pentru lucrări de montaj, revizie şi reparaţii, cei care lucrează la obiective situate în zone cu condiţii deosebite, beneficiază de sporuri la salarii, înlesniri la cazare şi transport, potrivit prevederilor legale. ... + Articolul 32 (1) În Republica Socialistă România pămîntul - principal mijloc de producţie în agricultura -, animalele şi plantaţiile reprezintă, indiferent de forma de proprietate, o avutie naţionala, în a carei judicioasă utilizare de către lucrătorii din agricultura şi silvicultura este interesat vital întregul popor. ... (2) Oamenii muncii din agricultura şi silvicultura au îndatorirea sa pună în valoare întregul potenţial productiv al fondului funciar şi silvic, să se preocupe de înlăturarea oricăror forme de risipa şi degradare a terenurilor agricole, a fondului forestier, să asigure dezvoltarea zootehniei şi producţiei animaliere, în vederea sporirii continue a producţiei agricole, a productivitatii muncii, a belsugului de produse agroalimentare. ... (3) Fiecare lucrator din agricultura trebuie să se preocupe de valorificarea la maximum a posibilităţilor create prin eforturile întregii societăţi, pentru aplicarea pe scara larga a cuceririlor ştiinţei şi tehnicii avansate în producţia agricolă, extinderea mecanizarii complexe, a chimizarii şi irigatiilor. ... + Articolul 33 (1) Lucrătorii din unităţile agricole de stat trebuie să asigure folosirea raţională a fondurilor investite şi a tehnicii noi, sa realizeze o înaltă productivitate a muncii şi o rentabilitate sporită, astfel încît unităţile agricole de stat sa constituie un model de organizare ştiinţifică a producţiei agricole. ... (2) Timpul de lucru şi modul de organizare a producţiei şi a muncii, sistemul de retributie în aceste unităţi, se stabilesc în funcţie de necesităţile specifice agriculturii, în temeiul prevederilor legale. ... + Articolul 34 (1) Persoanele încadrate în munca, pe bază de contract de muncă, în unităţile agricole de stat, în silvicultura, în cooperativele agricole de producţie, asociaţiile intercooperatiste şi celelalte forme de asociere şi cooperare beneficiază de drepturile, avantajele şi înlesnirile prevăzute de lege pentru toate categoriile de persoane încadrate în munca în unităţile socialiste de stat. ... (2) Pentru rezultatele obţinute în îndeplinirea şi depăşirea planului de producţie agricolă, oamenii muncii din agricultura beneficiază de retributie suplimentară. ... + Articolul 35 (1) Cooperativele agricole de producţie asigura unirea eforturilor taranilor şi impletirea strinsa a intereselor lor cu cele ale tuturor oamenilor muncii, ale întregii societăţi. ... (2) Membrii cooperatori au îndatorirea să contribuie la întărirea şi apărarea proprietăţii obşteşti, la prevenirea şi înlăturarea risipei şi proastei gospodariri a mijloacelor materiale şi financiare, la întărirea spiritului colectiv de muncă, a ordinii şi legalităţii, în vederea gospodăririi cu randament maxim a fondurilor proprii, precum şi a ajutorului acordat de statul socialist, pentru a-şi aduce o contribuţie sporită la realizarea progresului general al tarii. ... + Articolul 36 (1) Raporturile de muncă din cooperativele agricole de producţie se stabilesc pentru membrii cooperatori prin statute proprii. ... (2) Membrii cooperativelor agricole de producţie au dreptul la retribuire corespunzătoare cu cantitatea şi calitatea muncii efectuate, cu rezultatele obţinute, la ajutoare materiale pentru batrinete, incapacitate temporară de muncă, naştere, deces, precum şi pensie pentru limita de vîrsta, de invaliditate sau urmaş, la condiţii corespunzătoare de protecţia muncii şi la sprijin în vederea perfecţionării pregătirii profesionale, în condiţiile stabilite prin lege şi statute. ... (3) Membrii cooperativelor agricole de producţie, pensionării cooperativelor agricole de producţie, precum şi membrii de familie ai acestora beneficiază de asistenţa medicală gratuita, întreţinere în spitale, medicamente şi materiale, în condiţiile legii. ... + Articolul 37Personalul încadrat în transporturi şi telecomunicaţii trebuie să asigure buna funcţionare şi în deplina siguranţa a transporturilor şi telecomunicatiilor prin îndeplinirea corecta, exigenta şi la timp, a îndatoririlor de serviciu, să asigure regularitatea şi continuitatea transporturilor, sa vegheze asupra integrităţii bunurilor şi valorilor pe care le au în păstrare, sa prevină orice fapta care ar putea pune în pericol siguranţa persoanelor, bunurilor transportate şi a circulaţiei, sa gospodareasca cu randament maxim mijloacele de producţie, instalaţiile şi utilajele încredinţate, sa ridice nivelul de servire a populaţiei. + Articolul 38 (1) În funcţie de condiţiile şi cerinţele de muncă din aceste ramuri, timpul de lucru se stabileşte ţinînd seama de profilul şi specificul unităţii, pe schimburi, tura, turnus şi program de exploatare. ... (2) În completarea dispoziţiilor prevăzute în prezentul cod se stabilesc reguli specifice privitoare la încadrarea, promovarea şi disciplina în munca a personalului. ... + Articolul 39Persoanele încadrate în unităţile de transporturi şi telecomunicaţii beneficiază, potrivit condiţiilor specifice din sectoarele în care lucrează, de sporuri de salarii şi indemnizaţii, uniforme de serviciu - a căror valoare se suporta parţial sau integral de unităţi -, program redus de lucru în anumite locuri de muncă şi alte drepturi, potrivit legii. + Articolul 40 (1) Personalul încadrat în unităţile comerciale şi de prestări de servicii îi revine obligaţia sa pună la dispoziţia populaţiei mărfuri şi servicii de buna calitate, să asigure satisfacerea prompta şi ireprosabila a cererilor acesteia. ... (2) Lucrătorii din comerţ şi prestări de servicii trebuie să se preocupe permanent de lărgirea bazei tehnico-materiale şi amplasarea reţelei de desfacere în funcţie de nevoile populaţiei, de modernizarea continua a procesului de desfacere, sa păstreze o permanenta legătură cu producţia în vederea asigurării sortimentelor solicitate de consumatori. ... (3) Personalul care lucrează în activitatea de comerţ exterior are obligaţia de a depune toate eforturile pentru lărgirea şi diversificarea schimburilor economice cu strainatatea, precum şi a formelor de cooperare economică, creşterea eficientei întregii activităţi de comerţ exterior. ... + Articolul 41Fiecare persoana încadrată într-o unitate comercială sau prestatoare de servicii trebuie să respecte normele legale privitoare la vînzarea mărfurilor şi efectuarea serviciilor, să aibă o atitudine atenta, demna şi cuviincioasă faţă de cetăţeni, sa dea dovadă de cinste şi corectitudine. + Articolul 42Retributia lucrătorilor din comerţ şi prestări de servicii se face în funcţie de volumul desfacerilor şi al lucrărilor efectuate; programul de lucru se stabileşte - în conformitate cu prevederile prezentului cod - în funcţie de nevoile satisfacerii în bune condiţii a cerinţelor populaţiei; lucrătorii din acest sector beneficiază de măsuri specifice de protecţie a muncii, de compensare a timpului de lucru efectuat în zilele de repaus săptămînal şi în zilele de sarbatori legale. + Articolul 43Personalul didactic are îndatorirea de a infaptui rolul şi funcţiile care revin învăţămîntului în Republica Socialistă România, de a asigura instruirea temeinica a tineretului şi educarea acestuia în spiritul dragostei faţă de patria socialistă, faţă de muncă, de a contribui la pregătirea şi perfecţionarea cadrelor necesare, în strinsa legătură cu cerinţele actuale şi de perspectiva ale dezvoltării economico-sociale a tarii. + Articolul 44Personalul didactic are obligaţia de a contribui activ la organizarea şi perfecţionarea învăţămîntului, în raport cu cerinţele progresului economic, tehnico-ştiinţific şi cultural; de a asigura o strinsa imbinare între pregătirea practica a tineretului; de a realiza o legătură organică între învăţămînt, ştiinţa şi producţie; de a participa la activitatea de raspindire a ştiinţei şi culturii în rindul maselor de la oraşe şi sate. + Articolul 45În cadrul timpului legal de lucru, personalul din învăţămînt are obligaţia ca, o dată cu munca didactica, sa desfăşoare şi activitate educativă, ştiinţifică, de îndrumare a practicii în producţie a tineretului, pentru a-şi îndeplini în cele mai bune condiţii îndatoririle pe care le are faţă de instituţia de învăţămînt în care îşi desfăşoară activitatea. + Articolul 46 (1) În vederea desfăşurării la un nivel cît mai înalt a activităţii instructiv-educative şi ştiinţifice, personalul didactic are dreptul sa folosească toate condiţiile create pentru perfecţionarea continua a pregătirii sale profesionale şi ideologice; sa utilizeze în procesul didactic educativ şi de cercetare ştiinţifică întreaga dotare a instituţiilor şi bazelor de învăţămînt; sa valorifice rezultatele activităţii sale ştiinţifice prin aplicarea lor în practica; sa publice manuale şi cursuri ca rezultat al activităţii didactice şi ştiinţifice; sa participe la activităţi de cercetare în institute şi centre de cercetare, laboratoare uzinale şi în cadrul unor programe complexe de cercetare. ... (2) Cadrele didactice au dreptul să facă parte - în condiţiile legii - din asociaţii profesionale şi societăţi ştiinţifice şi sa desfăşoare activităţi în conformitate cu statutele acestor organizaţii. ... + Articolul 47 (1) Oamenii de ştiinţa au îndatorirea de a valorifica întreaga lor capacitate de creaţie şi întregul potenţial material pus la dispoziţie de societatea socialistă pentru a-şi spori aportul la elaborarea soluţiilor cerute de mersul înainte al societăţii şi în primul rind la soluţionarea problemelor legate nemijlocit de dezvoltarea producţiei materiale. ... (2) Cercetatorii trebuie să-şi aducă o contribuţie sporită la dezvoltarea şi valorificarea superioară a bazei energetice şi de materii prime, la perfecţionarea tehnologiilor şi la modernizarea produselor din toate ramurile, la crearea de noi materiale şi a unor aparaturi de înalt nivel tehnic. ... + Articolul 48Fiecare cercetator trebuie să se preocupe în permanenta de scurtarea duratei ciclului de cercetare şi de finalizarea cercetărilor prin introducerea în producţie a rezultatelor obţinute; trebuie să se ţină o permanenta legătură cu activitatea creatoare a producătorilor de bunuri materiale, cu specialiştii care lucrează nemijlocit în producţie, sa dezvolte relaţiile pe bază de contract cu unităţile productive, ca o condiţie importanţa a creşterii eficientei cercetărilor întreprinse. + Articolul 49 (1) În Republica Socialistă România oamenii de ştiinţa se bucura în activitatea lor creatoare de sprijin material din partea societăţii; au dreptul de a-şi exprima în mod liber opiniile ştiinţifice, de a-şi pune în valoare întregul lor spirit creator, desfasurindu-şi cercetările potrivit propriilor ipoteze sau metode de lucru; cercetatorilor ştiinţifici li se asigura posibilitatea de a valorifica multilateral rezultatele cercetărilor efectuate, în scopul unei contribuţii sporite la progresul general al tarii; ei beneficiază de sprijin pentru perfecţionarea permanenta a pregătirii de specialitate şi ideologice, de drepturile ce decurg din activitatea de creaţie ştiinţifică, în condiţiile legii. ... (2) Oamenii de ştiinţa pot face parte, în condiţiile legii, din asociaţii profesionale şi societăţi ştiinţifice şi sa desfăşoare activităţi în conformitate cu statutele acestor organizaţii. ... + Articolul 50În înfăptuirea sarcinilor de înaltă responsabilitate socială care le revin, oamenii de cultura şi arta trebuie să contribuie activ, prin întreaga lor opera de creaţie, în strinsa legătură cu viaţa, cu cerinţele construirii societăţii socialiste multilateral dezvoltate, la progresul spiritual al societăţii, la ridicarea nivelului cultural şi a conştiinţei socialiste a poporului. + Articolul 51 (1) Oamenii de cultura şi arta se bucura de libertatea de creaţie, de manifestarea deplina a personalităţii şi talentului lor, puse în slujba idealurilor socialismului, democraţiei şi progresului social. ... (2) Ei au dreptul să-şi valorifice, potrivit specificului, operele de creaţie, protecţia drepturilor de autor personale nepatrimoniale şi a celor patrimoniale fiind garantată conform legii. ... + Articolul 52În scopul promovării activităţii de creaţie, oamenii de cultura şi arta, publiciştii, au dreptul să se asocieze, în condiţiile legii, în uniuni, asociaţii şi societăţi de creaţie. + Articolul 53Prin statute proprii se stabilesc modul de organizare şi funcţionare a uniunilor, asociaţiilor şi societăţilor de creaţie, drepturile membrilor privind pensiile, ajutoarele şi celelalte forme de asigurări sociale. + Articolul 54 (1) Personalul din domeniul ocrotirii sănătăţii are îndatorirea să-şi pună întreaga putere de muncă şi cunoştinţele de specialitate în serviciul îmbunătăţirii stării de sănătate a populaţiei de la oraşe şi sate, pentru asigurarea capacităţii de muncă şi de creaţie a oamenilor, pentru a asigura dezvoltarea lor armonioasă, astfel încît să se bucure din plin de binefacerile civilizatiei socialiste. ... (2) Lucrătorii din domeniul ocrotirii sănătăţii sînt datori să asigure judicioasă utilizare a bazei materiale şi a celorlalte condiţii create de societate în vederea ridicării continue a calităţii asistenţei medicale. ... + Articolul 55În exercitarea profesiunii sale, personalul sanitar are îndatorirea sa manifeste o atitudine profund umană, sa îndeplinească cu abnegatie atribuţiile ce-i revin; să respecte normele de etica profesională; să contribuie la apărarea şi sporirea demnităţii profesionale. În organizarea programului de lucru şi a întregii activităţi a personalului sanitar se va avea în vedere necesitatea asigurării permanente prompte şi în bune condiţii a asistenţei medicale a populaţiei. + Articolul 56 (1) Lucrătorilor din domeniul ocrotirii sănătăţii li se asigura condiţii pentru specializare şi perfecţionare în vederea introducerii permanente în practica medicală a celor mai noi cuceriri ale ştiinţei şi tehnicii moderne. ... (2) Personalul sanitar care lucrează în condiţii deosebite are dreptul la program de lucru redus, la concedii suplimentare de odihnă, precum şi, după caz, la indemnizaţii şi sporuri la salariu; cei trimişi în acţiuni de combatere a epidemiilor sau în alte acţiuni speciale beneficiază şi de alte drepturi prevăzute de lege. ... + Articolul 57Pentru asigurarea unei asistente medicale corespunzătoare în toate localităţile tarii şi stimularea personalului medico-sanitar care îşi desfăşoară activitatea în mediul rural, în condiţii deosebite de muncă, se acordă înlesniri şi drepturi, conform dispoziţiilor legale. + Articolul 58 (1) Personalul încadrat în ministere şi alte organe centrale, în organele locale ale administraţiei de stat, în justiţie, procuratura şi în alte instituţii are ca principala îndatorire sa servească interesele poporului, sa militeze cu fermitate pentru înfăptuirea legalităţii socialiste, să contribuie efectiv la buna desfăşurare a tuturor activităţilor economico-sociale ale tarii, fiind răspunzător în faţa clasei muncitoare şi a întregului popor de modul în care îşi îndeplineşte sarcinile ce-i revin. ... (2) Personalul din aparatul de stat are obligaţia de a milita, pentru creşterea eficientei şi operativitatii în munca, de a combate orice manifestare de birocratism şi de a contribui la perfecţionarea continua a activităţii sale. ... + Articolul 59 (1) Personalul din aparatul de stat trebuie să aibă o permanenta şi directa legătură cu oamenii muncii în al căror serviciu se afla şi ale căror interese legale trebuie să le slujeasca cu devotament. ... (2) El are îndatorirea de a soluţiona cu competenţa şi în termenele legale cererile, reclamaţiile, sesizările şi propunerile cetăţenilor. ... + Articolul 60Personalul din aparatul de stat beneficiază, potrivit legii, de toate drepturile necesare exercitării, în cele mai bune condiţii, a atribuţiilor de serviciu cu care este investit; în exercitarea acestor atribuţii se bucura de protecţia legii faţă de cei care îl împiedica, sub orice formă, să-şi îndeplinească sarcinile ce-i revin. + Articolul 61 (1) La încadrarea în funcţie, personalul din aparatul de stat depune un jurămînt de loialitate faţă de statul nostru socialist, faţă de clasa muncitoare şi întregul popor, prin care se angajează sa infaptuiasca în cele mai bune condiţii politica partidului şi statului în domeniul sau de activitate, să respecte cu stricteţe şi sa îndeplinească cu simt de răspundere toate atribuţiile de serviciu ce îi sînt încredinţate. ... (2) Funcţiile pentru care se depune jurămîntul de loialitate se stabilesc prin statutul personalului din aparatul de stat, în conformitate cu dispoziţiile prezentului cod. ... + Capitolul 3 + Articolul 62 (1) Selecţionarea şi pregătirea cadrelor, repartizarea lor pe ramuri de activitate, se fac în concordanta cu prevederile planului naţional unic de dezvoltare economico-socială. ... (2) Încadrarea în munca a unei persoane într-o unitate socialistă de stat se face în raport cu nevoile unităţii, tinindu-se seama de aptitudinile, pregătirea profesională şi preferintele sale, precum şi de îndeplinirea altor cerinţe specifice muncii pe care urmează sa o presteze în condiţiile legii. ... + Articolul 63 (1) Încadrarea în munca se face pe baza verificării aptitudinilor şi a pregătirii profesionale, prin proba practica, examen, concurs ori termen de încercare, în condiţiile prevăzute de lege. Termenul de încercare este de cel mult 15 zile, iar pentru funcţiile de conducere, de cel mult 90 zile. ... (2) Celor care urmează a fi încadraţi în munca trebuie să li se facă un examen medical pentru a se stabili dacă starea sănătăţii le permite sa îndeplinească munca ce li se încredinţează. De asemenea, examenul medical este obligatoriu şi în cazul celor transferati pe locuri de muncă ce pot fi ocupate numai dacă sînt îndeplinite cerinţele legale de ordin sanitar. ... + Articolul 64 (1) Încadrarea în munca se realizează prin încheierea unui contract individual de muncă. Contractul individual de muncă se încheie în scris şi va cuprinde clauze privind obligaţia persoanei încadrate în munca de a-şi îndeplini sarcinile ce-i revin, cu respectarea ordinii şi disciplinei, a legilor, îndatorirea unităţii de a asigura condiţii corespunzătoare pentru buna desfăşurare a activităţii, de a remunera în raport cu munca prestată şi de a-i acorda celelalte drepturi ce i se cuvin, precum şi alte clauze stabilite de părţi. ... (2) În contract se va preciza dacă persoana încadrată urmează sa desfăşoare activitate într-o anumită raza determinata sau în localităţi unde interesul serviciului cere să fie trimisa. ... + Articolul 65Încadrarea în munca a fiecărei persoane va fi adusă la cunoştinţa colectivului din compartimentul în care urmează sa lucreze, indicindu-i-se drepturile şi obligaţiile ce-i revin, sarcinile pe care le are de îndeplinit, precum şi normele de protecţie a muncii. + Articolul 66 (1) Persoana încadrată în munca poate fi delegată sau detasata de conducerea unităţii sa îndeplinească anumite lucrări în afară locului sau de muncă, în condiţiile prevăzute de lege. ... (2) Delegarea se poate face pe o perioadă de cel mult 60 zile, iar detasarea pe cel mult 6 luni. Pentru asigurarea bunei funcţionari a unităţii la care a fost delegat sau detaşat, conducerea unităţii de care aparţine poate prelungi delegarea sau detasarea cu cel mult aceeaşi durata de 60 de zile şi respectiv 6 luni. ... (3) În cazurile şi condiţiile prevăzute de lege, detasarea se poate face pînă la 2 ani. În asemenea situaţii se vor acorda celor în cauza şi unele drepturi suplimentare potrivit dispoziţiilor legale în vigoare. ... + Articolul 67 (1) Pe durata delegării, detaşării sau trecerii temporale într-o alta munca decît cea prevăzută în contractul de muncă, cel în cauza îşi păstrează funcţia şi salariul avute anterior. ... (2) Cînd detasarea sau trecerea temporară într-o alta munca se face la o munca pentru care e stabilit un salariu mai mare, persoana detasata sau trecută temporar în alta munca are dreptul la acest salariu în condiţiile prevăzute de lege. ... + Articolul 68Persoana delegată sau detasata în alta localitate, precum şi cea a carei activitate se desfăşoară în cadrul unor deplasări periodice sau permanente, au dreptul la plata cheltuielilor de transport şi de cazare, precum şi la o indemnizaţie în condiţiile prevăzute de lege. + Articolul 69Persoana încadrată în munca poate fi transferata în interesul serviciului, de regula într-o alta unitate din aceeaşi ramura, în vederea bunei funcţionari a acesteia, ori la cerere, în condiţiile legii. Transferul în interesul serviciului nu poate avea loc în cazul în care persoana ce urmează a fi transferata nu este de acord pentru motive de sănătate, dovedite cu certificat medical, precum şi în alte situaţii temeinic justificate.Hotărîrea asupra temeiniciei motivelor este de competenţa organului ierarhic superior. + Articolul 70 (1) Contractul de muncă se încheie pe durata nedeterminată. ... (2) În anumite situaţii, contractul de muncă se poate încheia şi pe durata determinata, în cazul înlocuirii titularului unui post care lipseşte temporar de la serviciu şi căruia unitatea este obligată să-i păstreze postul, pentru păstrarea unei munci cu caracter sezonier, precum şi a altor activităţi cu caracter temporar. Persoanelor cu contract de munca pe durata nedeterminată li se aplică, în mod corespunzător, prevederile prezentului cod, tinindu-se seama de specificul activităţii şi de vechimea lor în munca. ... + Articolul 71În cazul trimiterii la o şcoala sau curs de calificare ori perfecţionare cu scoatere din producţie contractul de muncă se completează printr-un act adiţional în care se prevede îndatorirea persoanei încadrate în munca de a lucra în unitate după absolvirea şcolii sau a cursului o anumită perioada stabilită prin lege. + Articolul 72 (1) Pentru persoanele care, fiind încadrate în munca, sînt chemate să-şi satisfacă serviciul militar, contractul de muncă se menţine, iar această perioadă de satisfacere a serviciului militar intră în calculul vechimii neîntrerupte în aceeaşi unitate; cel în cauza are obligaţia sa revină la locul de muncă în termen de 30 de zile de la satisfacerea serviciului militar. ... (2) În cazul satisfacerii serviciului militar de către o persoană cu care s-a încheiat actul adiţional prevăzut la art. 71, care se afla în perioada de lucru stabilită prin acel act, durata serviciului militar nu intră în calculul timpului prevăzut în actul adiţional. De asemenea, aceasta durata nu intră în calculul perioadei de stagiu în munca prevăzută pentru absolvenţii repartizaţi în producţie, care au obligaţia efectuării unui astfel de stagiu. ... + Articolul 73La încadrarea în funcţie a conducătorilor de unităţi şi a altor cadre de conducere stabilite de ministere, celelalte organe centrale şi comitetele executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti, în contractul de muncă, în afară de clauzele prevăzute la art. 64, se vor cuprinde; angajamentul şi răspunderea acestora de a păstra, apara şi valorifica la un nivel superior bunurile încredinţate; de a restitui - la termenele şi în condiţiile legii - valoarea mijloacelor materiale pe care statul le-a pus la dispoziţia colectivului de muncă pe care-l conduc; de a preda, atunci cînd va fi cazul, fondurile materiale şi băneşti de care răspund; de a lua măsurile necesare pentru buna gospodărire a unităţii, pentru introducerea tehnicii noi şi a tehnologiilor avansate şi creşterea eficientei economice a întregii activităţi. + Articolul 74La încadrarea în funcţie a persoanelor prevăzute la art. 73 se va proceda predarea şi preluarea cu proces-verbal a fondurilor materiale şi băneşti de care urmează sa răspundă; predarea-preluarea se face în prezenta unei comisii special constituite de către organul ierarhic superior şi din care face parte şi delegatul acestui organ. + Articolul 75 (1) Promovarea persoanei încadrate în munca în funcţii sau categorii superioare se face în raport cu nevoile unităţii, tinindu-se seama de condiţiile prevăzute pentru ocuparea postului, de calităţile personale, precum şi de rezultatele obţinute în realizarea sarcinilor. Promovarea se face pe bază de proba practica, examen sau concurs, conform prevederilor legale. ... (2) La promovarea în funcţii de conducere se tine seama, totodată, de pregătirea politica, de aptitudinile organizatorice şi de conducere ale celor ce urmează a fi încadraţi în asemenea funcţii, precum şi de aprecierile şi recomandările colectivului de muncă în care şi-au desfăşurat activitatea. ... + Articolul 76 (1) Între unitate, pe de o parte, şi colectivul de oameni ai muncii, pe de altă parte, se încheie un contract colectiv de muncă, menit să contribuie la organizarea superioară a muncii, la întărirea şi mobilizarea tuturor eforturilor pentru îndeplinirea planului, la îmbunătăţirea continua a condiţiilor de muncă şi de viaţa din unitate. ... (2) Prin contractul colectiv se stabilesc măsurile pe care colectivele oamenilor muncii şi conducerea unităţii se angajează să le ia în scopul utilizării mai bune a capacităţii de producţie, al creşterii productivitatii muncii, reducerii consumurilor specifice şi a preţului de cost, precum şi pentru obţinerea de economii şi beneficii peste nivelul planificat, îmbunătăţirea calităţii produselor, creşterea eficientei activităţii economice. ... + Articolul 77 (1) Contractul colectiv de muncă stabileşte, în condiţiile prevăzute de lege, formele de remunerare, de stimulare materială pentru economiile realizate în cursul anului, modul de utilizare a fondurilor ce rămîn la dispoziţia unităţii ca rezultat al depăşirii sarcinilor de plan, pentru executarea unor investiţii sociale: locuinţe, vestiare, băi, crese, cămine, dispensare, cantine-restaurant şi altele similare; realizarea unor obiective de protecţie a muncii, culturale şi sportive. ... (2) Contractul colectiv de muncă dezbătut şi aprobat de adunarea generală a oamenilor muncii se semnează din partea unităţii, pe baza împuternicirii organului de conducere colectivă, de către conducătorul ei, iar din partea colectivului de oameni ai muncii, de către preşedintele comitetului sindicatului. ... + Articolul 78 (1) Contractul colectiv de muncă se încheie anual. Prevederile din contractul colectiv de muncă se aplică tuturor persoanelor încadrate în munca în unitate. ... (2) Ministerele, celelalte organe centrale sau centralele economice, după caz, pot încheia cu uniunile sindicatelor pe ramura contracte colective de muncă pe o durată de pînă la 5 ani, care să cuprindă principalele măsuri în vederea realizării prevederilor de plan, a aplicării legislaţiei muncii, a îmbunătăţirii condiţiilor de muncă şi de viaţa în unităţile din sectoarele respective, precum şi măsurile necesare în vederea realizării prevederilor contractelor colective din unităţi. ... + Articolul 79Neîndeplinirea obligaţiilor asumate prin contractul colectiv constituie, pentru cei care se fac vinovaţi de aceasta, indiferent de funcţia sau postul în care au fost încadraţi, o încălcare a sarcinilor de serviciu, care atrage după caz, răspunderea disciplinară, materială sau penală. + Articolul 80Ministerele, celelalte organe centrale şi comitetele executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti, împreună cu organele sindicale corespunzătoare, controlează legalitatea prevederilor contractului colectiv de muncă şi modul în care acestea sînt aduse la îndeplinire. + Articolul 81 (1) În Republica Socialistă România, pe măsura dezvoltării bazei tehnico-materiale a socialismului, a creşterii venitului naţional, se asigura ridicarea continua a venitului naţional, se asigura ridicarea continua a nivelului de trai al celor ce muncesc, al întregului popor. ... (2) Prin sistemul de remunerare, stabilit prin lege, se realizează imbinarea armonioasă a intereselor personale ale fiecăruia cu interesele întregii societăţi, obţinerea unor venituri în raport cu contribuţia concretă pe care fiecare om al muncii o aduce la activitatea economică şi social-culturală. ... + Articolul 82 (1) La stabilirea remunerării persoanelor încadrate în munca se are în vedere raţională repartiţie a venitului naţional, realizarea unui raport optim între fondul naţional de dezvoltare economico-socială şi fondul de consum, în vederea progresului neintrerupt al economiei naţionale, ca o condiţie esenţială a ridicării continue a nivelului de viaţa al poporului. ... (2) Remunerarea se face după cantitatea, calitatea şi importanţa socială a muncii, asigurindu-se la munca egala remunerare egala. În vederea asigurării rolului stimulativ al salariului, la stabilirea remunerării se tine seama de complexitatea muncii, răspunderea şi gradul de solicitare pe care acestea le implica, nivelul de pregătire profesională şi vechimea cerută pentru îndeplinirea acelei munci; de asemenea, se urmăreşte asigurarea unor proporţii corespunzătoare între salariile mari şi cele mici ale persoanelor încadrate în munca, potrivit stadiului de dezvoltare a economiei naţionale şi principiului echităţii socialiste. ... + Articolul 83Prin lege se stabileşte, în concordanta cu dezvoltarea planificata a economiei, salariul minim pe economie, avîndu-se în vedere nivelul productivitatii muncii, al venitului naţional, urmărindu-se satisfacerea nevoilor mereu crescînde ale oamenilor muncii şi membrilor de familie. + Articolul 84 (1) Salariul tarifar de încadrare se acordă în raport cu gradul de îndeplinire a sarcinilor de muncă, astfel încît sa constituie un stimulent pentru cei care îşi îndeplinesc în bune condiţii sarcinile. Cei care obţin realizari deosebite în munca au posibilitatea sa realizeze venituri mai mari, iar cei care nu-şi îndeplinesc obligaţiile de muncă urmează sa suporte în mod direct consecinţele unei neindepliniri. ... (2) Neîndeplinirea integrală a sarcinilor atrage diminuarea corespunzătoare a salariului în limitele stabilite de lege. În cazul realizării ulterioare a sarcinilor de muncă, suma reţinută din salariu se restituie total sau parţial, după caz, potrivit legii. ... + Articolul 85 (1) În cazul în care persoanele încadrate în munca provoacă rebuturi din vina lor, răspund potrivit legii. ... (2) Dacă provocarea rebuturilor este repetată, cel în cauza va fi trecut la un loc de muncă de o categorie inferioară; dacă şi la noul loc de muncă va continua sa provoace rebuturi, i se va putea desface contractul de muncă, ca fiind necorespunzător în munca. ... + Articolul 86În cazuri excepţionale, cînd, din motive tehnice sau din alte motive, procesul de producţie a fost întrerupt, persoanele încadrate în munca vor fi retribuite cu 75% din salariul tarifar de încadrare aferent timpului respectiv cu condiţia ca încetarea lucrului să fie produs fără vina lor şi dacă în tot acest timp au rămas la dispoziţia unităţii. + Articolul 87 (1) Plata salariului se face periodic, la interval de cel mult o luna. ... (2) Drepturile băneşti cuvenite personalului se plătesc înaintea oricăror alte obligaţii ale unităţii. ... (3) Retributia cuvenită pentru munca prestată nu poate face obiectul unor reţineri decît în cazurile şi condiţiile prevăzute de lege. ... + Articolul 88În scopul asigurării stabilitatii cadrelor, persoanele încadrate în munca beneficiază de sporuri la salariu în raport cu vechimea neîntreruptă în aceeaşi unitate. + Articolul 89Persoanele care-şi desfăşoară activitatea în locuri de muncă cu condiţii vătămătoare sau periculoase beneficiază de sporuri la salariu potrivit prevederilor legale. Conducerile unităţilor sînt obligate sa ia măsuri pentru înlăturarea cauzelor care determina asemenea situaţii, să asigure condiţii normale de muncă, fără pericol de accidente şi îmbolnăviri profesionale. + Articolul 90În scopul creşterii iniţiativei şi a eforturilor pentru sporirea eficientei economice a producţiei, ţinînd seama de rezultatele bune obţinute în munca, cu deosebire la realizarea indicatorilor calitativi, la promovarea progresului tehnic şi aplicarea inovatiilor, pentru realizarea de economii de materiale şi de forta de muncă, se acordă gratificatii anuale sau, după caz, premii în cursul anului. + Articolul 91 (1) În vederea organizării ştiinţifice a producţiei şi a muncii, utilizării rationale a timpului de muncă şi a personalului, se vor preciza atribuţiile şi obligaţiile la fiecare loc de muncă; conducerile unităţilor socialiste au obligaţia sa stabilească norme de muncă fundamentate ştiinţific, sa determine sarcinile concrete ce revin fiecărei persoane încadrate în munca. ... (2) Realizarea remunerării după cantitatea şi calitatea muncii este strins legată de normarea muncii, care contribuie la punerea cît mai deplina în valoare a inzestrarii tehnice a unităţilor, la descoperirea rezervelor de creştere a productivitatii muncii şi de reducere a preţului de cost. ... + Articolul 92Norma de muncă exprima cantitatea de muncă pentru efectuarea operaţiilor sau lucrărilor de către o persoană cu calificare corespunzătoare, care lucrează cu intensitate normală, în condiţiile unor procese tehnologice şi de muncă determinate. Ea cuprinde timpul productiv, timpul pentru întreruperile impuse de desfăşurarea procesului tehnologic stabilit şi de organizarea raţională a muncii, timpul pentru odihna în cadrul programului de muncă. + Articolul 93 (1) Normarea muncii se aplică, potrivit cu specificul activităţii desfăşurate în unităţile economice, social-culturale şi ale administraţiei de stat, la toate categoriile de personal - muncitori, tehnicieni, ingineri, economişti cadre de alta specialitate din activitatea administrativă - atît pentru cei remuneraţi în acord, cît şi pentru cei remuneraţi în regie. ... (2) Normele de muncă se exprima - în funcţie de caracteristicile procesului de producţie sau ale activităţii ce se normeaza - sub forma de norme de timp norme de producţie, norme de personal, sfere de atribuţii sau sub alte forme corespunzătoare specificului fiecărei munci. ... + Articolul 94 (1) Normele de muncă unificate se elaborează de către ministere şi celelalte organe centrale, comitetele executive al consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti, iar normele de muncă locale, de către fiecare unitate socialistă de stat pentru nevoile proprii, în toate cazurile cu acordul organelor sindicale corespunzătoare. ... (2) Ca urmare a introducerii progresului tehnic, a perfecţionării pregătirii profesionale a cadrelor şi a aplicării de măsuri tehnice şi organizatorice care duc la modificarea cantităţii de muncă necesare pentru efectuarea lucrărilor, concomitent cu creşterea productivitatii muncii, normele de muncă se vor modifica în mod corespunzător, în vederea asigurării unei concordante depline cu noile condiţii create. ... + Articolul 95Conducerile unităţilor şi compartimentelor de muncă au datoria sa aducă la cunoştinţa personalului, în timp util, atribuţiile ce revin fiecăruia, normele de muncă stabilite, să efectueze instruirea necesară în vederea cunoaşterii şi însuşirii acestora, să asigure condiţiile tehnico-organizatorice avute în vedere la elaborarea normelor. + Capitolul 4 + Articolul 96Noile relaţii socialiste de muncă şi procesul de infaptuire a obiectivelor societăţii socialiste multilateral dezvoltate impun, în toate sferele de activitate şi pentru fiecare membru al colectivului de muncă, necesitatea respectării cu stricteţe a disciplinei, îndeplinirea exemplara a sarcinilor de serviciu. + Articolul 97Persoanele încadrate în munca au datoria de a realiza întocmai şi la timp obligaţiile ce le revin la locurile de muncă, pentru îndeplinirea obiectivelor planurilor de producţie, planurilor de organizare a întregii activităţi şi a celor de imbunatatire a muncii. Ele au îndatorirea de a acţiona în mod constiincios pentru sporirea eficientei şi îmbunătăţirea calităţii produselor, pentru realizarea obligaţiilor care decurg din contractele colective şi individuale de muncă, regulamentele de organizare şi funcţionare a unităţilor, regulamentelor de ordine interioară, precum şi din dispoziţiile primite din partea conducătorilor de unităţi şi a sefilor ierarhici. + Articolul 98 (1) Organele de conducere ale unităţilor socialiste au datoria de a lua măsurile necesare pentru organizarea la un nivel corespunzător a producţiei şi a muncii, sa prevină abaterile de la ordinea şi disciplina muncii socialiste sa acţioneze împotriva oricărei lipse de răspundere a neglijentei şi risipei, a oricăror fapte care aduc pagube avutului obştesc. ... (2) Organele de conducere colectivă ale unităţilor socialiste, împreună cu comitetele sindicatelor, vor elabora regulamente de ordine interioară, în care vor stabili îndatoririle care trebuie respectate de către persoanele încadrate în munca şi măsurile ce se impun în vederea asigurării disciplinei socialiste a muncii. ... + Articolul 99Pentru îndeplinirea în cele mai bune condiţii a sarcinilor ce le revin, precum şi pentru realizari deosebite în îndeplinirea angajamentelor individuale şi colective, persoanele încadrate în munca pot primi, potrivit dispoziţiilor legale, următoarele recompense: a) acordarea de trepte sau gradatii la salariul tarifar cu reducerea vechimii minime prevăzută de lege; ... b) gratificatii, premii şi alte recompense materiale; ... c) ordine, medalii, titluri de onoare, diplome de onoare, insigne, titluri distinctive; ... d) înscrierea în cartea de onoare, pe tabloul de onoare, evidentierea în munca, multumire verbală sau în scris. ... + Articolul 100 (1) Încălcarea cu vinovăţie de către cel încadrat în munca - indiferent de funcţia sau postul pe care-l ocupa - a obligaţiilor sale, inclusiv a normelor de comportare, constituie abatere disciplinară, care se sancţionează, după caz, potrivit legii, cu: ... a) mustrare; ... b) avertisment; ... c) retragerea uneia sau mai multor gradatii sau trepte de salarizare pe o perioadă de 1-3 luni sau, în cazul celor încadraţi cu salariul la nivelul de baza, diminuarea acestuia cu 5-10% pe aceeaşi perioadă; ... d) reducerea salariului şi reducerea indemnizaţiei de conducere pe durata de 1-3 luni, cu 5-10%; ... e) retrogradarea în funcţie sau în categorie - în cadrul aceleiaşi profesii - pe durata de 1-3 luni; ... f) desfacerea disciplinară a contractului de muncă. ... (2) În cazul încălcării normelor privind ordinea şi disciplina la locul de muncă, colectivul compartimentului din care face parte persoana vinovata poate să ia în dezbatere abaterea săvîrşită şi sa ceara conducerii unităţii aplicarea de sancţiuni disciplinare, inclusiv desfacerea contractului de muncă. ... + Articolul 101 (1) Sancţiunea disciplinară se stabileşte şi se aplică de organul de conducere colectivă sau, după caz, de conducătorul unităţii sau compartimentului de muncă, în condiţiile legii. ... (2) Împotriva sancţiunii disciplinare se poate face plîngere în termen de 30 zile de la comunicarea deciziei de sancţionare. ... + Articolul 102 (1) Apărarea valorilor materiale şi spirituale ale societăţii socialiste reprezintă o îndatorire fundamentală a tuturor oamenilor muncii. Persoanele încadrate în munca răspund pentru pagubele aduse avutului obştesc din vina şi în legătură cu munca lor. ... (2) Ele nu răspund de pierderile inerente procesului de producţie care se încadrează în limitele prevăzute de lege, de pagubele provocate datorită unor cauze neprevăzute şi care nu puteau fi inlaturate, ori în alte asemenea cazuri în care pagubele au fost provocate din riscul normal al serviciului sau forta majoră. ... + Articolul 103 (1) În stabilirea răspunderii materiale, paguba ce trebuie reparată nu cuprinde foloasele nerealizate de unitate ca urmare a faptei săvîrşite de cel încadrat în munca. ... (2) Cînd pagubele au fost cauzate unităţii printr-o faptă ce constituie infracţiune, răspunderea se stabileşte potrivit legii penale. În acest caz, în cuantumul pagubelor se cuprind şi foloasele nerealizate. ... + Articolul 104Persoanele încadrate în munca sînt obligate sa cunoască prevederile legale referitoare la munca, funcţionarea instalaţiilor, folosirea uneltelor, materiilor prime, materialelor şi totodată să aplice cu rigurozitate aceste reglementări. + Articolul 105 (1) Cînd paguba a fost cauzată de mai multe persoane, răspunderea fiecăreia se stabileşte tinindu-se seama de măsura în care a contribuit la provocarea ei. ... (2) Dacă măsura în care fiecare a contribuit la provocarea pagubei nu poate fi determinata, răspunderea fiecăreia dintre persoane se stabileşte proporţional cu salariul ei tarifar de încadrare net, de la data constatării pagubei şi, dacă este cazul, şi în funcţie de timpul lucrat de la ultima inventariere a bunurilor. ... + Articolul 106Persoana care a încasat o sumă nedatorata este obligată sa restituie acea suma; dacă a primit bunuri ce nu i datorau şi care nu mai pot fi restituite în natura sau i-au fost prestate servicii la care nu era indreptatita, ea este obligată sa plătească contravaloarea lor, calculată în condiţiile legii. + Articolul 107 (1) Obligarea la plata despăgubirilor sau a contravalorii bunurilor, precum şi la restituirea sumelor încasate fără drept, se face prin decizie de imputare emisă de conducătorul unităţii; cînd plata sau restituirea urmează a se face de conducătorul unităţii sau de alte persoane încadrate în munca de organul ierarhic superior, singure sau împreună cu alte persoane, decizia de imputare se emite de către acest organ. ... (2) Pentru acoperirea pagubelor aduse unităţii, precum şi pentru restituirea sumelor sau plata contravalorii bunurilor ce nu mai pot fi restituite în natura ori a serviciilor nedatorate, cel în cauza poate să-şi ia un angajament de plată în scris, care constituie titlu executoriu. ... + Articolul 108 (1) Răspunderea materială pentru paguba cauzată unităţii poate fi stabilită numai în cazurile în care aceasta a fost constatată în cel mult 3 ani de la data producerii ei, iar în cazul restituirii sumelor sau a contravalorii bunurilor ori serviciilor nedatorate, în cel mult un an de la data primirii sumelor sau bunurilor ori de cînd a beneficiat de servicii nedatorate. ... (2) Termenul de emitere a deciziei de imputare este de cel mult 60 de zile de la data cînd cel în drept sa emita decizia a luat cunoştinţa de producerea pagubei. ... (3) Decizia de imputare va fi motivată şi va menţiona termenul în care poate fi contestată şi organul competent sa o soluţioneze. Ea se comunică, în termen de 15 zile de la emitere, celui obligat la plata sau restituire şi constituie titlu executoriu din momentul comunicării. ... (4) După expirarea acestui termen, prejudiciu se imputa celui vinovat de neluarea măsurii de imputare. ... + Articolul 109 (1) Suma stabilită pentru acoperirea daunelor se retine în rate lunare din salariu, precum şi din orice alte sume ce se cuvin persoanei în cauza din partea unităţii la care aceasta lucrează în condiţiile legii. ... (2) Ratele nu pot fi mai mari de 1/3 din salariul tarifar net lunar, fără a putea depăşi împreună cu celelalte reţineri pe care le-ar avea cel în cauza, jumătate din acest salariu. ... (3) Dacă contractul de muncă se desface înainte ca persoana în cauza sa fi despăgubit unitatea, iar aceasta se încadrează la alta unitate, executarea se va face de către noua unitate, potrivit alineatului precedent, pe baza trimiterii titlului executoriu de către unitatea care a fost pagubita. ... (4) În situaţia în care cel în cauza nu s-a încadrat în munca într-o alta unitate, urmărirea se va face asupra oricăror bunuri ale sale, în afară de bunurile exceptate prin lege de la urmărire. ... (5) Urmărirea pentru acoperirea pagubelor se poate indrepta şi împotriva altei persoane decît cea care a provocat direct paguba, în cazurile prevăzute de lege. ... + Articolul 110Persoana care considera ca imputarea sau reţinerea a fost facuta fără temei sau cu încălcarea legii, precum şi cea care după ce a semnat un angajament de plată constata ca în realitate nu datorează parţial sau total suma pretinsa de unitate, se poate adresa cu contestaţie la organul jurisdicţional competent. Acesta, la cererea persoanei în cauza, ţinînd seama de împrejurări, poate hotărî suspendarea executării pînă la soluţionarea litigiului. + Articolul 111 (1) Unitatea este obligată, în condiţiile legii, sa despăgubească persoana încadrată în munca, în situaţia în care aceasta a suferit, din culpa unităţii, un prejudiciu în timpul îndeplinirii îndatoririlor de muncă sau în legătură cu serviciul. ... (2) Unitatea care a plătit despăgubirile este obligată sa recupereze sumele plătite de la persoana vinovata de producerea pagubei în condiţiile art. 102 şi următoarele. ... + Capitolul 5 + Articolul 112 (1) Durata timpului de muncă nu poate depăşi 48 de ore pe saptamina şi 8 ore pe zi. ... (2) În cazul stabilirii pentru o anumită zi lucrătoare din saptamina a unei durate mai mici de 8 ore, timpul de muncă în celelalte zile poate fi mai mare, fără a depăşi 9 ore pe zi. ... + Articolul 113 (1) Pînă la înlăturarea cauzelor care determina condiţii de muncă vătămătoare, grele sau periculoase, la unele locuri de muncă durata timpului de muncă pentru persoanele care lucrează în astfel de condiţii se reduce sub 8 ore pe zi, fără ca aceasta sa ducă la o scădere a remunerării. ... (2) Locurile de muncă cu condiţii vătămătoare, grele sau periculoase şi durata redusă a timpului de muncă stabilit pentru fiecare dintre ele se determina prin hotărîre a Consiliului de Miniştri. În acest scop, ministerele, celelalte organe centrale şi comitetele executive ale consiliilor judeţene şi al municipiului Bucureşti vor face propuneri corespunzătoare, cu avizul Ministerului Muncii, Ministerului Sănătăţii şi al Uniunii Generale a Sindicatelor. ... + Articolul 114 (1) Pentru persoanele al căror program de lucru se desfăşoară în timpul nopţii, durata timpului de muncă este mai mica cu o ora decît durata muncii prestate în timpul zilei, fără ca aceasta sa ducă la o scădere a remunerării. Prevederile acestui alineat nu se aplică şi celor care au un program normal de muncă mai mic de 8 ore. ... (2) În unităţile în care procesul de muncă este neintrerupt sau unde condiţiile specifice ale muncii o impun, programul din timpul nopţii poate fi egal cu cel din timpul zilei. Munca prestată în timpul nopţii, în cadrul unui asemenea program se plăteşte cu un spor de 15% din salariul tarifar de încadrare, pentru orele lucrate în timpul nopţii, dacă aceste ore reprezintă cel puţin jumătate din programul normal de lucru. În mod excepţional Consiliul de Miniştri poate aproba la unele unităţi majorarea pînă la 25% din salariul tarifar a sporului pentru munca în timpul nopţii. ... (3) De sporul pentru munca de noapte beneficiază şi persoanele al căror timp de lucru se stabileşte în condiţiile art. 113. ... + Articolul 115Se considera munca în timpul nopţii aceea care se prestează în intervalul cuprins între orele 22-6, cu posibilitatea abaterii, în cazuri justificate, cu o ora în minus sau în plus faţă de aceste limite. + Articolul 116În construcţii, în industria forestieră, în agricultura precum şi în alte activităţi cu condiţii specifice, durata zilei de muncă poate fi mai mare în condiţiile şi limitele stabilite prin hotărîre a Consiliului de Miniştri, de comun acord cu Uniunea Generală a Sindicatelor, urmînd ca în medie sa nu depăşească, lunar, trimestrial, semestrial sau anual, după caz, durata normală a zilei de muncă. + Articolul 117 (1) În cursul programului de lucru se poate acorda o pauza pentru masa de cel mult 1/2 de ora, care nu se include în durata timpului de muncă. În unităţile în care nu se poate întrerupe lucrul se va da posibilitatea ca masa să fie luată în timpul serviciului. ... (2) Intervalul dintre doua zile de muncă este de cel puţin 12 ore consecutive, cuprinse între sfîrşitul programului de lucru dintr-o zi şi începutul programului de lucru din ziua următoare. Acest interval poate fi mai mic - dar nu sub 8 ore - la schimbarea turelor. ... (3) Modul de organizare a timpului de lucru, a pauzelor, evidenta prezentei persoanelor încadrate în munca, se stabilesc prin regulamentul de ordine interioară. ... + Articolul 118 (1) Prestarea muncii peste durata normală stabilită conform articolelor precedente poate fi cerută în următoarele cazuri: ... a) pentru preintimpinarea sau înlăturarea efectelor calamităţilor sau altor cazuri de forta majoră, precum şi în situaţii care periclitează sănătatea sau viaţa altor persoane; ... b) pentru înlăturarea efectelor unor situaţii neprevăzute, care ar dăuna bunei funcţionari a serviciilor de aprovizionare cu apa şi energie electrica, de canalizare, a serviciilor poştale şi de telecomunicaţii, a căilor şi mijloacelor de transport în comun, a instalaţiilor de distribuire a combustibilului; ... c) pentru repararea dispozitivelor sau instalaţiilor, în cazul în care defectiunea acestora provoacă încetarea lucrului pentru mai multe persoane; ... d) pentru prevenirea sau înlăturarea unor situaţii care ar putea provoca degradarea sau distrugerea materiilor prime, materialelor ori produselor. ... (2) Munca peste durata normală în situaţiile prevăzute în alineatul precedent se prestează pe baza dispoziţiei conducerii unităţii, data cu acordul comitetului sindicatului. ... + Articolul 119Munca peste durata normală poate să fie prestată şi în alte condiţii deosebite, în legătură cu interesele producţiei şi ale muncii. În acest caz, munca peste durata normală poate fi prestată pînă la 120 ore pe an, pentru o persoană, pe baza aprobării prealabile a centralelor, ministerelor şi celorlalte organe centrale, comitetelor executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti, cu acordul unităţilor sindicatelor de ramura. Prin hotărîre a Consiliului de Miniştri, cu acordul Uniunii Generale a Sindicatelor, la propunerea organelor prevăzute în alineatul precedent facuta în urma consultării colectivelor de muncă, se va putea aproba pentru unele unităţi în cazuri cu totul deosebite, efectuarea de ore suplimentare peste plafonul de 120 ore anual, fără însă a se depăşi 360 ore anual. + Articolul 120Orele în care o persoană prestează munca peste durata normală a timpului de lucru sînt ore suplimentare şi se compensează cu timp liber corespunzător. Dacă munca astfel prestată nu a putut fi compensata cu timp liber corespunzător, în următoarele 30 de zile, şi cel în cauza este de acord, orele suplimentare se vor retribui cu un spor, după cum urmează: a) 50% din salariul tarifar de încadrare pentru primele 2 ore de depasire a duratei normale a zilei de lucru; ... b) 100% din salariul tarifar de încadrare pentru orele care depăşesc primele 2 ore şi pentru munca prestată în zilele de repaus săptămînal, zilele de sărbătoare legală şi în celelalte zile în care, potrivit dispoziţiilor legale nu se lucrează. ... + Articolul 121Nu se retribuie suplimentar munca prestată peste programul de lucru de către persoanele cu funcţii de conducere, precum şi de către cele a căror activitate - datorită specificului muncii - nu se poate încadra în programul normal de lucru; aceste persoane beneficiază de o salarizare stabilită în raport cu răspunderea şi obligaţiile ce le revin, precum şi, după caz, de indemnizaţii şi concedii suplimentare. + Articolul 122Programul de lucru pentru persoanele care lucrează în tura continua, turnus sau alte forme de organizare a timpului de lucru şi în ore de garda pe unitate de către personalul medico-sanitar, precum şi modalităţile de plată, se vor stabili prin hotărîre a Consiliului de Miniştri, cu acordul Uniunii Generale a Sindicatelor. + Articolul 123Orele prestate de persoanele încadrate în munca peste programul de lucru în scopul asigurării serviciului pe unitate - cu excepţia celor care îndeplinesc funcţii de conducere a unităţilor - se compensează cu timp liber corespunzător în următoarele 60 de zile. + Articolul 124 (1) Persoana încadrată în munca are dreptul, în fiecare saptamina, la un repaus de cel puţin 24 de ore consecutive. ... (2) Repausul săptămînal se acordă, de regula, duminica. În cazurile în care procesul de producţie nu permite întreruperea activităţii sau specificul serviciului impune desfăşurarea muncii şi în ziua de duminica, conducerea unităţii, cu acordul comitetului sindicatului, stabileşte o alta zi din saptamina, ca zi de repaus, cu condiţia ca cel puţin o dată în 2 luni fiecărei persoane sa i se asigure ziua de repaus săptămînal duminica. În cazuri excepţionale, impuse de condiţiile în care se desfăşoară activitatea pe santiere izolate, repausul săptămînal poate fi acordat, prin cumulare, într-o perioadă mai lungă, cu consimţămîntul persoanelor încadrate în munca. ... (3) Zilele de sărbătoare legală şi celelalte zile în care nu se lucrează se stabilesc prin lege. ... + Articolul 125 (1) Persoanele încadrate în munca au dreptul - în condiţiile legii - în fiecare an calendaristic la un concediu de odihnă plătit, de 15- 24 zile lucrătoare, în raport cu vechimea în munca. ... (2) În afară concediului acordat în raport cu vechimea în munca, cei care lucrează în locuri de muncă cu condiţii vătămătoare, grele sau periculoase beneficiază de concedii suplimentare, în condiţiile stabilite de dispoziţiile legale. De concedii suplimentare beneficiază, potrivit dispoziţiilor legale, şi cei care au funcţii de conducere a unităţilor şi asimilaţii lor. ... (3) Concediul de odihnă al personalului didactic se stabileşte prin statutul personalului didactic şi se acordă în timpul vacantelor şcolare sau universitare. ... + Articolul 126 (1) Concediul de odihnă se efectuează integral şi în fiecare an calendaristic; concediul se poate acorda şi fractionat, dacă interesele serviciului o cer sau la solicitarea celui în cauza, atunci cînd interesele serviciului permit, cu condiţia însă ca una din fracţiuni să fie de cel puţin 15 zile. ... (2) Concediul de odihnă care nu a putut fi efectuat din motive justificate în timpul anului calendaristic pentru care se cuvine va fi efectuat în cursul anului următor, împreună sau separat de concediul pe acest an. ... (3) Pentru perioada concediului de odihnă, persoanele încadrate în munca beneficiază de o indemnizaţie calculată pe baza salariului mediu realizat în ultimele 12 luni şi care li se plăteşte anticipat. ... + Articolul 127 (1) Unităţile cu activitate sezoniera, precum şi, în situaţii deosebite, alte unităţi, pot acorda concedii fără plata, pe o perioadă nedeterminată, cu păstrarea calităţii de persoane încadrate în munca a celor în cauza şi menţinerea unor drepturi ce decurg din aceasta calitate. ... (2) Condiţiile în care se pot asigura concedii fără plata de unităţile prevăzute în alineatul precedent se stabilesc prin hotărîre a Consiliului de Miniştri. ... + Articolul 128Asigurarea folosirii judicioase a timpului liber fiind o problemă de interes social, organele de stat, sindicatele, celelalte organizaţii obşteşti, fiecare unitate, trebuie să se preocupe de condiţiile necesare recreerii, refacerii capacităţii de muncă, lărgirea orizontului de cultura şi de cunoaştere a tuturor celor ce muncesc. Oamenii muncii şi familiile lor beneficiază de locuri de odihnă şi agrement, biblioteci, case de cultura, cluburi, terenuri şi baze sportive, precum şi de alte condiţii menite să contribuie la satisfacerea mereu crescinda a cerinţelor şi preferintelor în folosirea timpului liber. + Capitolul 6 + Articolul 129Raporturile de muncă încetează la expirarea termenului pentru care a fost încheiat contractul de muncă sau ca urmare a încetării acestuia, prin acordul dintre persoana încadrată în munca şi unitate, precum şi prin desfacerea contractului din iniţiativa uneia dintre părţi. + Articolul 130 (1) Contractul de muncă poate fi desfăcut, din iniţiativa unităţii, în cazul cînd: ... a) unitatea îşi reduce personalul prin desfiinţarea unor posturi de natura celui ocupat de cel în cauza ca urmare a reorganizării; ... b) unitatea îşi încetează activitatea prin încetare; ... c) unitatea se muta în alta localitate, iar persoana încadrată nu accepta sa o urmeze; ... d) unitatea se muta în alta localitate şi are posibilitatea să-şi asigure pe plan local cadrele necesare; ... e) persoana nu corespunde, sub raport profesional, postului în care a fost încadrată; ... f) în postul ocupat de persoana încadrată în munca este integrat, pe baza hotărîrii organelor competente, cel care a deţinut anterior acel post; ... g) persoana încadrată în munca se pensionează pentru limita de vîrsta ori pentru invaliditate de gradul 1 sau 2; ... h) cel menţinut sau reincadrat în munca după pensionarea sa pentru limita de vîrsta nu mai este necesar; ... i) persoana încadrată în munca săvîrşeşte o abatere grava sau încalcă în mod repetat obligaţiile sale de muncă, inclusiv normele de comportare în unitate; ... j) cel în cauza este arestat mai mult de 60 de zile; ... k) persoana încadrată în munca este condamnata definitiv pentru o infracţiune în legătură cu munca sa, dacă condamnarea o face necorespunzătoare postului pe care îl deţine; ... l) instanţa penală a pronunţat interdicţia de exercitare a profesiei, temporal sau definitiv. ... (2) Contractul de muncă poate fi desfăcut pe temeiul lit. e, i sau k, în termen de cel mult de la o luna de la constatarea, de către conducătorul unităţii, a împrejurării care constituie temeiul desfacerii. ... + Articolul 131 (1) În cazurile de desfacere a contractului de muncă pentru motivele prevăzute în art. 130 alin. 1 lit. a-f, unitatea va acorda persoanei al carei contract de muncă a fost desfăcut un preaviz de 15 zile lucrătoare. În perioada preavizului este obligată sa continue activitatea potrivit programului de lucru. ... (2) În cazul în care unei persoane i se desface contractul de muncă fără ca unitatea sa o încunoştiinţeze din timp despre această măsură - neacordîndu-i preavizul de 15 zile lucrătoare - aceasta persoana are dreptul sa primească la desfacerea contractului de muncă o indemnizaţie egala cu salariul tarifar de încadrare pe o jumătate de luna. ... + Articolul 132 (1) La desfacerea, din iniţiativa unităţii, a contractului de muncă va fi consultat comitetul sindicatului. În cazul persoanelor încadrate în munca, care sînt membri ai comitetului sindicatului sau ai altor organe sindicale, va fi consultat şi organul sindical superior; în cazul celor aleşi în organul de conducere colectivă al unităţii sau în comisia de judecată, se va lua şi aprobarea organului care i-a ales. ... (3) În cazul persoanelor încadrate în munca de organul ierarhic superior, desfacerea contractului de muncă se face de acel organ. ... + Articolul 133 (1) În cazul în care contractul de muncă urmează să fie desfăcut din iniţiativa unităţii pentru motivele prevăzute în art. 130 alin. 1 lit. a-c, e şi f, aceasta este obligată să ofere persoanelor în cauza trecerea în alta munca corespunzătoare, solicitînd în acest scop sprijinul organului ierarhic superior şi al organelor de repartizare în munca sau, după caz, sa ia măsuri pentru recalificarea acestor persoane. ... (2) Unităţile au obligaţia de a asigura trecerea pe locuri de muncă corespunzătoare a celor pensionaţi pentru invaliditate de gradul 3, în cazul imposibilităţii menţinerii lor în continuare în munca avută la pensionare. De asemenea, unităţile au obligaţia sa repuna în munca deţinută anterior sau într-o munca corespunzătoare pregătirii lor pe cei care au întrerupt activitatea ca urmare a pensionării pentru invaliditate şi au devenit capabili de muncă. ... + Articolul 134 (1) Desfacerea contractului de muncă, în toate situaţiile, se stabileşte prin dispoziţia scrisă a conducerii unităţii, cu arătarea motivelor, a prevederilor legale pe care se întemeiază, a termenelor, precum şi a organelor la care măsura luată se poate ataca. ... (2) Dispoziţia de desfacere a contractului de muncă se comunică în scris în termen de 5 zile de către unitate. Ea îşi produce efectele de la data comunicării. ... + Articolul 135Desfacerea contractului de muncă din iniţiativa persoanei încadrate în munca se face cu un preaviz de 15 zile lucrătoare; în cazul funcţiilor de conducere, preavizul este de 30 zile. În perioada preavizului aceasta persoana este obligată sa continue activitatea potrivit programului de lucru. + Articolul 136 (1) În caz de anulare a desfacerii contractului de muncă, unitatea este obligată sa reincadreze în funcţia avută pe cel căruia i s-a desfăcut contractul în mod nejustificat şi să-i plătească pe timpul cît a fost lipsit de salariu din aceasta cauza o despăgubire calculată pe baza salariului sau mediu realizat în ultimele 3 luni anterioare desfacerii contractului de muncă. ... (2) Dacă persoana în cauza s-a încadrat între timp într-o funcţie cu o retributie inferioară sau a realizat alte cistiguri mai mici, despăgubirea prevăzută în alineatul precedent va consta, pentru perioada respectiva, în diferenţa dintre salariul mediu realizat anterior desfacerii contractului de muncă şi cîştigul realizat între timp. ... (3) Persoana care cu rea-credinţa a determinat aplicarea măsurii desfacerii contractului de muncă, răspunde material, disciplinar şi, după caz, penal. ... Persoana vinovata de neexecutarea hotărîrii de reintegrare răspunde faţă de unitate pentru plata despăgubirii pe timpul de la pronunţarea hotărîrii şi pînă la executarea efectivă a acesteia. + Articolul 137 (1) Timpul cît o persoană a desfăşurat activitate pe baza unui contract de muncă constituie vechime în munca şi alte perioade prevăzute de lege. ... (2) Condiţiile în care o persoană încadrată are vechime în munca, vechime neîntreruptă în munca, vechime neîntreruptă în aceeaşi unitate, vechime în funcţie, meserie sau profesie, precum şi modul de calcul al acestora, stabilite de lege, iar dovada se face cu carnetul de muncă şi cu alte acte sau mijloace de dovada, în condiţiile legii. ... (3) Unitatea este obligată sa elibereze persoanelor încadrate în munca, la încetarea contractului de muncă, carnetul de muncă, completat cu toate datele la zi. ... + Capitolul 7 + Articolul 138 (1) Îmbunătăţirea continua a condiţiilor de muncă, grija pentru apărarea vieţii şi sănătăţii oamenilor muncii în procesul de producţie, pentru prevenirea accidentelor de muncă şi imbolnavirilor profesionale, constituie o preocupare permanenta a statului, o obligaţie de prim ordin a tuturor ministerelor şi celorlalte organe centrale, a unităţilor economice şi instituţiilor. ... (2) Prin inzestrarea întreprinderilor cu maşini şi utilaje de înaltă tehnicitate, mecanizarea şi automatizarea proceselor de producţie, se asigura uşurarea efortului fizic al muncitorilor, securitatea muncii acestora, în care scop statul aloca fonduri importante pentru protecţia muncii. ... + Articolul 139 (1) Măsurile de protecţie a muncii se stabilesc prin norme de tehnica securităţii şi de igiena muncii - pe locuri de muncă, maşini, utilaje, aparate, instalaţii, echipamente şi procese tehnologice. ... (2) Normele republicane de protecţie a muncii sînt obligatorii pentru toate ramurile de producţie; pentru locuri de muncă cu un specific deosebit se stabilesc, pe baza normelor republicane, de către ministere şi celelalte organe centrale, norme de protecţie departamentale. ... + Articolul 140 (1) Parte integrantă a procesului de producţie, protecţia muncii se va asigura încă din faza de proiectare a obiectivelor şi de realizare a investiţiilor - clădiri, instalaţii, utilaje, echipamente, maşini, aparate, dispozitive - la amplasarea şi exploatarea acestora, precum şi la introducerea de noi procese tehnologice, corespunzător nivelului ştiinţei şi tehnicii moderne. ... (2) Unităţile noi sau reutilate nu-şi pot începe activitatea, total sau parţial, decît cu autorizarea prealabilă a organelor de protecţie a muncii şi a organelor sanitare. ... + Articolul 141 (1) Persoanele încadrate în munca au dreptul, în raport cu condiţiile în care se desfăşoară activitatea, la echipament de protecţie gratuit. De asemenea, au dreptul, în condiţiile legii, la echipament de lucru. ... (2) Persoanelor care lucrează în anumite condiţii vătămătoare sau periculoase li se acordă în timpul lucrului, potrivit dispoziţiilor legale, alimentaţie specială în scopul creşterii rezistentei organismului. ... + Articolul 142 (1) Conducerile unităţilor au obligaţia sa stabilească, o dată cu măsurile de realizare a planului de producţie sau a sarcinilor de serviciu, măsuri de protecţie corespunzătoare fiecărui loc de muncă, inclusiv măsuri pentru prevenirea şi combaterea poluarii mediului înconjurător. De asemenea, vor lua măsuri ca persoanele încadrate în munca sa cunoască temeinic normele de securitate şi igiena a muncii, pe care trebuie să le respecte în desfăşurarea activităţii lor. ... (2) Conducerile unităţilor au obligaţia sa analizeze periodic, împreună cu organele sindicale şi sanitare, cauzele accidentelor de muncă şi imbolnavirilor profesionale şi sa ia măsuri pentru înlăturarea factorilor nocivi care periclitează viaţa şi sănătatea oamenilor muncii. ... + Articolul 143 (1) Răspunderea pentru realizarea deplina a măsurilor de protecţie a muncii o au, potrivit atribuţiilor ce le revin, cei care organizează, conduc, coordonează şi controlează procesele de muncă în unităţi. ... (2) Persoanele încadrate în munca sînt obligate sa cunoască şi să respecte integral normele de securitate şi de igiena a muncii la locurile unde îşi desfăşoară activitatea, sa folosească şi sa întreţină în bune condiţii mijloacele de protecţie individuale ce le-au fost încredinţate. ... (3) Încălcarea dispoziţiilor legale privitoare la tehnica securităţii şi igiena muncii se constata de organele ierarhic superioare, organele inspecţiei de stat pentru protecţia muncii, de organele sanitare şi de organele sindicale şi atrage răspunderea disciplinară, administrativă, materială sau penală, după caz, potrivit legii. ... + Articolul 144 (1) Asigurările sociale pentru persoanele încadrate în munca în unităţile socialiste de stat sînt organizate de stat. Asistenţa medicală în caz de boala şi accidente de muncă, plata de ajutoare băneşti în caz de pierdere temporară a capacităţii de muncă, sprijin pentru întărirea şi refacerea sănătăţii plata concediilor de maternitate, acordarea pensiilor, precum şi alte măsuri cu caracter special, constituie expresia unei înalte griji ce se acordă în societatea noastră producătorilor tuturor bunurilor materiale şi spirituale. ... (2) Beneficiază de dreptul la asigurări sociale în condiţiile legii, şi membrii de familie ai persoanei încadrate în munca. ... + Articolul 145 (1) Asigurările sociale se realizează prin: ... a) Indemnizaţii acordate în caz de incapacitate temporară de muncă nedeterminată de boala sau accident; pentru refacerea şi întărirea sănătăţii, în caz de interzicere de către organele medicale, ca măsura preventivă, a accesului la locul de muncă, deces în familie, precum şi în alte cazuri prevăzute de lege; ... b) Înlesniri în caz de trimitere la odihna şi tratament în staţiuni balneoclimatice; ... c) Pensii pentru limita de vîrsta; ... d) Pensii în caz de invaliditate; ... e) Pensii pentru urmaşi. ... (2) De asemenea, persoanele încadrate în munca mai beneficiază de: ... a) asistenţa medicală gratuita cu caracter profilactic şi curativ pe timpul tratamentului ambulatoriu şi pe timpul internării în spitale sau alte unităţi sanitare cu paturi; ... b) medicamente şi materiale sanitare gratuite necesare pe timpul acţiunilor cu caracter profilactic şi al internării în spital sau în alte unităţi sanitare cu paturi; medicamente şi materiale sanitare necesare pentru tratamentul ambulatoriu, în condiţiile legii; ... c) întreţinere gratuita pe timpul internării în spitale, alte unităţi sanitare cu paturi sau ambulatorii. ... + Articolul 146Contractul persoanei încadrate în munca nu poate fi desfăcut din iniţiativa unităţii în timpul incapacităţii temporare de muncă în care primeşte ajutoare de asigurări sociale, în caz de graviditate, în timpul concediului de maternitate şi în perioada de alaptare, în perioada cît îngrijeşte copilul bolnav, în vîrsta de pînă la 3 ani, precum şi în timpul cît soţul satisface serviciul militar, în afară de cazurile prevăzute la art. 130 alin.1 lit. c, d, g, j, k, l. + Articolul 147Persoanele încadrate în munca vor fi repartizate la alte munci decît cele care le revin potrivit încadrării lor, pe baza recomandarii medicale, în perioada în care se afla sub tratament medical, fără ca prin aceasta să le scada salariul, pe o perioadă de pînă la 3 luni în cursul unui an calendaristic. + Articolul 148 (1) În vederea recuperării sociale şi profesionale a acelor persoane care, fiind încadrate în munca, nu mai pot lucra în meseria sau profesia lor ca urmare a unor accidente, boli profesionale sau altor boli care provoacă invaliditate, se vor organiza cursuri de recalificare de către întreprinderi, ministere şi celelalte organe centrale, comitetele executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti, sub îndrumarea metodologică a Ministerului Muncii şi Ministerului Sănătăţii. ... (2) Statul sprijină calificarea şi plasarea în munca a persoanelor handicapate. Unităţile vor lua măsuri pentru încadrarea în munca a acestor persoane, ţinînd seama de criteriile şi priorităţile stabilite prin dispoziţiile legale. ... + Articolul 149Cuantumul contribuţiei unităţilor pentru asigurările sociale se stabileşte prin lege. Neplata cotizaţiilor de asigurări sociale de către unitate nu lipseşte persoanele încadrate în munca de ajutoarele materiale ce li se cuvin. + Articolul 150Deosebit de pensia de asigurări sociale, persoanele încadrate în munca beneficiază dintr-un fond constituit pe baza contribuţiei lor pe principiul mutualitatii, de o pensie suplimentară, ale carei condiţii de acordare se stabilesc prin lege. + Capitolul 8 + Articolul 151 (1) În Republica Socialistă România se da o înaltă preţuire muncii femeii asigurindu-i-se dreptul de a ocupa orice funcţie sau loc de muncă, în raport cu pregătirea şi capacitatea ei, creîndu-i-se totodată condiţiile pentru dezvoltarea multilaterala a personalităţii sale. În remunerarea muncii pe care o prestează se aplică principiul "la munca egala cu bărbatul retributie egala". ... (2) Femeile încadrate în munca se bucura de măsuri speciale, de ocrotire a sănătăţii şi de condiţiile necesare îngrijirii şi educării copiilor. ... + Articolul 152 (1) Femeile gravide şi cele care alapteaza nu vor putea fi folosite la locuri de muncă cu condiţii vătămătoare, grele sau periculoase, ori contraindicate medical şi nu vor putea fi chemate la ore suplimentare. ... (2) Femeile gravide şi cele care alapteaza, care se găsesc în situaţiile prevăzute în alineatul precedent, vor fi trecute la alte locuri de muncă, fără ca prin aceasta sa li se scada salariul. ... + Articolul 153Munca femeilor în timpul nopţii, în unităţile industriale, este admisă numai în următoarele cazuri: a) pentru femeile care deţin funcţii de conducere sau funcţii cu caracter tehnic care implica o răspundere deosebită; ... b) pentru femeile care lucrează în serviciile sanitare şi de asistenţa socială; ... c) în cazuri de forta majoră, dacă se produce o întrerupere în funcţionarea dispozitivelor şi instalaţiilor, cînd defectiunea acestora provoacă încetarea lucrului, precum şi în cazul cînd munca este necesară pentru salvarea de la o pierdere inevitabila a materiilor prime, a materialelor sau produselor; ... d) în alte situaţii deosebite, în unele ramuri de producţie stabilite prin hotărîre a Consiliului de Miniştri cu acordul Uniunii Generale a Sindicatelor. ... + Articolul 154Femeile gravide, începînd din luna a sasea, şi cele care alapteaza nu vor fi repartizate la munca de noapte. + Articolul 155 (1) Femeile au dreptul la concediu de maternitate plătit, care se compune dintr-un concediu prenatal de 52 zile şi un concediu postnatal de 60 de zile. ... (2) Dacă naşterea se produce înainte de expirarea concediului prenatal, concediul postnatal se prelungeşte cu numărul zilelor de concediu prenatal neefectuat. ... + Articolul 156 (1) Unităţile sînt obligate sa acorde femeilor în cursul programului de lucru pauze pentru alimentarea şi îngrijirea copilului, de o jumătate de ora, la intervale de cel mult 3 ore. La aceste pauze se adauga şi timpul necesar deplasarii dus şi întors la locul unde se găseşte copilul. Timpul acordat pentru alaptare, inclusiv deplasarile, nu poate depăşi 2 ore zilnic. Pauzele se acordă pînă la împlinirea de către copil a virstei de 9 luni, putindu-se prelungi pînă la 12 luni în cazul copiilor prematuri, distrofici şi celor care necesita măsuri deosebite de îngrijire, pe baza recomandărilor medicale. ... (2) La cererea mamei, pauzele pentru alimentarea şi îngrijirea copilului vor fi înlocuite cu reducerea programului normal de lucru cu 2 ore zilnic. ... (3) Pauzele şi reducerea programului de lucru acordate în scopul alimentarii şi îngrijirii copilului se includ în timpul de muncă şi nu au consecinţe asupra remunerării sau altor drepturi materiale. ... + Articolul 157Femeilor care au copii bolnavi mai mici de 3 ani li se vor acorda, cu avizul medicului, concedii plătite pentru îngrijirea acestora, care nu se includ în concediul de odihnă. + Articolul 158Femeile care au copii în vîrsta de pînă la 6 ani, pe care îi ingrijesc, pot lucra cu 1/2 norma dacă nu beneficiază de crese sau cămine; timpul cît au fost încadrate în aceste condiţii se considera, la calculul vechimii în munca, timp lucrat cu o norma întreaga. + Articolul 159 (1) Tineretul se bucura de grija deosebită a societăţii noastre socialiste. Pregătirea multilaterala, formarea şi integrarea profesională a tinerilor, însuşirea cunoştinţelor necesare pentru exercitarea unei profesii se asigura gratuit. ... (2) Ministerul Educaţiei şi Învăţămîntului, celelalte ministere şi organe centrale, comitetele executive ale consiliilor populare, unităţile subordonate acestora şi şcolile de toate gradele au îndatorirea de a asigura o strinsa imbinare între pregătirea teoretică şi pregătirea practica a elevilor şi studenţilor, creind condiţiile necesare pentru realizarea acestei sarcini. ... (3) În ţara noastră elevii, studenţii, cei care frecventează diverse forme de pregătire beneficiază de sprijin, sub forma de burse, manuale şcolare şi alte materiale de studii, indemnizaţii corespunzătoare aportului lor în producţie pe timpul pregătirii practice. ... (4) Tuturor tinerilor li se asigura locuri de muncă potrivit pregătirii aptitudinilor, aspiratiilor lor şi nevoilor unităţii. ... (5) Ţinerii au îndatorirea sa manifeste o preocupare permanenta pentru dezvoltarea spiritului de responsabilitate în rezolvarea sarcinilor, în munca şi învăţătura, sa pună talentul şi întreaga lor energie în slujba infloririi patriei. ... + Articolul 160 (1) Calificarea profesională prin ucenicie la locul de muncă se face pe baza contractului de ucenicie şi se realizează prin pregătire practica desfăşurată în unităţi de producţie sau de servire a populaţiei şi prin pregătire teoretică. ... (2) Ucenicii primesc pe timpul pregătirii bursa sau o indemnizaţie corespunzătoare aportului lor în producţie şi gratuit manuale şcolare, materiale de studiu, precum şi alte drepturi stabilite de lege. Ei beneficiază, de asemenea, în toată perioada uceniciei de echipament de protecţie, de ajutoare materiale în cadrul asigurărilor sociale, de asistenţa medicală şi medicamente gratuit, precum şi de vacante şcolare. ... + Articolul 161 (1) Pentru protecţia sănătăţii lor, ţinerii sub vîrsta de 18 ani, încadraţi în munca, nu pot fi repartizaţi la locuri de muncă cu condiţii vătămătoare, grele sau periculoase şi nu pot fi folosiţi la munca în timpul nopţii. ... (2) De asemenea, ţinerii încadraţi în munca de pînă la 18 ani, nu pot fi folosiţi în munca peste durata legală a zilei de lucru, decît în cazurile prevăzute la art. 112 alin. 2 şi art. 118. ... + Articolul 162Durata timpului de lucru al tinerilor între 14 şi 16 ani se stabileşte la 6 ore pe zi, fără ca prin aceasta să se aducă o scădere a remunerării. + Articolul 163Pentru ţinerii în vîrsta de pînă la 18 ani, durata concediului de odihnă este de 18-24 zile lucrătoare, diferenţiată potrivit legii în raport cu vîrsta, astfel încît cei mai tineri sa beneficieze de un concediu mai mare. + Capitolul 9 + Articolul 164Sindicatele sînt organizaţii profesionale care se constituie în temeiul dreptului de asociere prevăzut de Constituţie şi funcţionează pe baza statutelor proprii ale Uniunii Generale a Sindicatelor, ale uniunilor pe ramuri de activitate şi ale organizaţiilor sindicale din unităţi. + Articolul 165 (1) Sindicatele mobilizeaza masele pentru înfăptuirea programului Partidului Comunist Roman de edificare a noii societăţi, desfăşurînd o susţinută activitate pentru creşterea productivitatii muncii, calitatea superioară a producţiei, promovarea progresului tehnic, ridicarea nivelului de pregătire a oamenilor muncii pentru respectarea riguroasă a disciplinei în producţie şi îndeplinirea îndatoririlor ce revin fiecărei persoane încadrate în munca. ... (2) Sindicatele servesc interesele oamenilor muncii, participind nemijlocit la elaborarea şi înfăptuirea politicii partidului în domeniul asigurării condiţiilor de muncă şi ridicării continue a bunastarii celor ce muncesc. Ele participa direct - pe toate treptele - la conducerea vieţii economice şi sociale, reprezentanţii lor făcînd parte din comitetele şi consiliile oamenilor muncii, din organele de conducere colectivă ale ministerelor şi celorlalte instituţii centrale, precum şi din Guvernul Republicii Socialiste România. ... + Articolul 166Prin întreaga lor activitate, sindicatele contribuie la dezvoltarea conştiinţei socialiste a celor ce muncesc, în spiritul conceptiei materialiste despre lume şi societate, la cultivarea trasaturilor morale corespunzătoare principiilor eticii şi echităţii socialiste şi comuniste; ele răspund de organizarea activităţii cultural-artistice şi sportive din unităţi, folosind în acest scop baza materială proprie şi mijloacele de care dispun unităţile socialiste, se preocupa de buna organizare şi folosire judicioasă a timpului liber al oamenilor muncii, colaborind strins cu celelalte organizaţii obşteşti şi cu organele de specialitate. + Articolul 167Sindicatele participa în mod nemijlocit, împreună cu organele de stat competente, la elaborarea şi aplicarea tuturor reglementărilor privind drepturile şi obligaţiilor persoanelor încadrate în munca, precum şi a celor privind protecţia muncii; se preocupa de aplicarea corecta a sistemului de remunerare a muncii; urmăresc respectarea programului de lucru şi a timpului de odihnă, a celorlalte măsuri stabilite de legislaţia muncii. + Articolul 168Împreună cu comitetele şi consiliile oamenilor muncii, sindicatele asigura buna pregătire şi desfăşurare a adunărilor generale ale oamenilor muncii, urmăresc crearea condiţiilor care să permită participanţilor la aceste adunări sa analizeze modul de realizare a planului, să facă propuneri pentru îmbunătăţirea activităţii, a condiţiilor de muncă şi de viaţa ale personalului încadrat în munca, acţionează pentru îndeplinirea hotărîrilor adoptate şi soluţionarea propunerilor făcute în adunările generale. + Articolul 169Organizaţiile sindicale apara în faţa organelor jurisdicţionale de orice fel şi în faţa organelor de stat şi obşteşti drepturile membrilor lor ce decurg din legislaţia muncii. + Articolul 170Conducerile unităţilor sînt obligate sa sprijine activitatea sindicatelor asigurind condiţiile materiale pentru buna desfăşurare a acesteia. Ele au totodată datoria sa examineze şi sa rezolve propunerile organelor sindicale menite să contribuie la îmbunătăţirea activităţii unităţilor şi condiţiilor de muncă şi de viaţa ale oamenilor muncii. + Capitolul 10 + Articolul 171 (1) Stricta respectare a legilor constituie obligaţie constituţională pentru toate unităţile socialiste şi persoanele încadrate în munca. ... (2) Colectivele de oameni ai muncii din unităţile socialiste trebuie să aducă o importanţa contribuţie la întărirea legislaţiei socialiste, păstrarea şi apărarea avutului obştesc, combaterea oricăror manifestări de încălcare a disciplinei, a normelor de etica şi a regulilor de convieţuire socială. ... (3) Analizarea în adunările generale ale oamenilor muncii din unităţi a abaterilor care aduc atingerea avutului obştesc ori care contravin regulilor referitoare la păstrarea ordinii şi disciplinei în munca, stabilirea raspunderilor şi luarea cu fermitate a măsurilor ce se impun în fiecare caz, precum şi dezbaterea de către colectivele largi ale oamenilor muncii şi exprimarea părerii acestora în legătură cu fapte de încălcare a legii ce formează obiectul unor procese, trebuie să constituie forme eficiente de participare a maselor la asigurarea respectării legii şi educarea socialistă a celor ce muncesc. ... + Articolul 172 (1) Realizarea drepturilor ce li se convin pe baza activităţii desfăşurate este asigurata persoanelor încadrate în munca prin garanţii juridice corespunzătoare. ... (2) Ele pot contesta sancţiunile disciplinare pe care le socotesc aplicate fără temei sau cu încălcarea legii şi orice măsuri pe care le considera nelegale, cerind restabilirea drepturilor incalcate. Orice nerespectare a drepturilor persoanelor încadrate în munca atrage răspunderea persoanelor vinovate. ... (3) Litigiile dintre persoanele încadrate în munca şi unităţi, în legătură cu încheierea, executarea şi încetarea contractului de muncă, sînt litigii de muncă şi se soluţionează de către comisiile de judecată, instanţele judecătoreşti sau alte organe prevăzute de lege. ... + Articolul 173 (1) Comisiile de judecată sînt organe obşteşti de influentare şi jurisdicţie alese în adunări generale ale oamenilor muncii, prin care se realizează participarea maselor largi la înfăptuirea legalităţii şi educarea socialistă a cetăţenilor în spiritul promovării unei atitudini corecte faţă de muncă, intaririi şi dezvoltării avutului obştesc. ... (2) Comisiile de judecată din unităţi judeca litigiile de muncă al căror obiect nu depăşeşte o anumită valoare stabilită prin lege sau este neevaluabil în bani şi care se referă la: ... a) litigiile dintre persoanele încadrate în munca şi unităţi în legătură cu încheierea şi executarea contractului de muncă; ... b) litigiile privind pretenţii referitoare la drepturi în legătură cu desfacerea contractului sau reintegrarea în munca în cazul cînd nu se contesta temeinicia şi legalitatea acestor măsuri; ... c) orice alte litigii de muncă ce nu sînt date printr-o dispoziţie expresă a codului de faţa sau din alta lege în competenţa instanţelor judecătoreşti ori a altor organe. ... (3) Organizarea şi funcţionarea comisiilor de judecată, procedura în faţa acestor organe, căile de atac împotriva hotărîrilor pronunţate, precum şi modul de executare a acestora se stabilesc prin lege. ... + Articolul 174Sînt de competenţa instanţelor judecătoreşti: a) litigiile în legătură cu încheierea şi executarea contractului de muncă al căror obiect depăşeşte o anumită valoare stabilită prin lege; ... b) contestaţiile împotriva desfacerii contractului de muncă şi litigiile privind reintegrarea în munca, cu excepţia celor făcute de persoanele cu funcţii de conducere numite de organele ierarhic superioare, precum şi de directorii, directorii generali şi asimilaţii acestora din organele centrale. ... + Articolul 175 (1) Sînt de competenţa organului administrativ ierarhic superior sau organului de conducere colectivă, potrivit legii: ... a) contestaţiile împotriva sancţiunilor disciplinare care prin codul de faţa sau prin alta dispoziţie legală nu a fost date în competenţa judecătoriei sau alte organe; ... b) contestaţiile împotriva desfacerii contractului de muncă, precum şi litigiile privind reintegrarea în munca a persoanelor cu funcţii de conducere numite de organele ierarhic superioare, precum şi a directorilor, directorilor generali şi asimilaţii acestora din organele centrale; ... c) contestaţiile în legătură cu acordarea de trepte şi gradatii de salarizare, împotriva diminuării salariului tarifar pentru neîndeplinirea integrală a sarcinilor de serviciu, precum şi cu privire la acordarea premiilor şi gratificatiilor. ... (2) Termenul de rezolvare a contestaţiilor este de 30 zile. ... + Articolul 176 (1) Termenul de sesizare a organelor de soluţionare a litigiilor de muncă este de 30 de zile de la data comunicării, în cazul în care legea prevede necesitatea unei comunicări, iar în celelalte cazuri, de la data cînd cel interesat a luat cunoştinţa de măsura sau împrejurarea care a determinat litigiul. ... (2) Pentru orice pretenţii băneşti ale persoanelor încadrate în munca faţă de unitate - prejudicii suferite sau drepturi neacordate - termenul de sesizare este de 3 ani de la data producerii pagubelor sau de la data cînd drepturile trebuiau să fie acordate. ... + Articolul 177 (1) Persoana care a pierdut termenul de sesizare a organelor de jurisdicţie poate cere acestora, pentru motive temeinice, repunerea în termen. ... (2) Cererea de repunere în termen se poate face în 15 zile de la încetarea cauzei care a împiedicat sesizarea în termen. ... (3) În cazul admiterii cererii, organul sesizat va proceda la soluţionarea litigiului. ... + Articolul 178În orice litigii de muncă, dovada temeiniciei şi legalităţii dispoziţiei sau măsurii luate de unitate este în sarcina acesteia. + Articolul 179Cererile în faţa oricăror organe sau instanţe, precum şi toate actele procedurale în legătură cu soluţionarea litigiilor de muncă şi cu executarea hotărîrilor, sînt scutite de taxa de timbru. + Articolul 180Ministerele şi celelalte organe centrale de stat şi obşteşti, precum şi comitetele executive ale consiliilor populare, au obligaţia sa ia măsuri pentru cunoaşterea şi respectarea legislaţiei muncii şi să asigure controlul aplicării dispoziţiilor legale privind raporturile de muncă în unităţile din subordinea lor. + Articolul 181 (1) Ministerul Muncii, ca organ central de specialitate în problemele muncii, exercita controlul aplicării dispoziţiilor legale referitoare la raporturile de muncă ale persoanelor încadrate în munca, din toate unităţile de stat, cooperatiste şi celelalte organizaţii obşteşti, precum şi a celor referitoare la raporturile de muncă stabilite cu persoanele juridice, altele decît unităţile socialiste, şi cu persoanelor fizice. Comitetele executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti, prin organele locale de specialitate în problemele muncii, exercita controlul aplicării legislaţiei muncii în toate unităţile din cuprinsul judeţului şi al municipiului Bucureşti. ... (2) Sindicatele organizează şi exercită, potrivit legii şi al statutului lor controlul obştesc asupra respectării dispoziţiilor legale privind raporturile de muncă. ... + Articolul 182 (1) Organele care exercită controlul respectării dispoziţiilor legale privind raporturile de muncă au obligaţia sa ia sau, după caz, sa propună măsuri în vederea tragerii la răspundere a celor vinovaţi. ... (2) Totodată, organele de stat, în limita competentei lor, dau indicaţii de specialitate unităţilor controlate. ... + Capitolul 11 + Articolul 183 (1) Prevederile prezentului cod se aplică şi raporturilor de muncă dintre unităţile socialiste şi persoanele care prestează munca la domiciliu, raporturilor de muncă stabilite cu persoane juridice, altele decît unităţile socialiste. De asemenea, aceste prevederi se aplică şi raporturilor de muncă dintre mestesugarii cu ateliere proprii şi persoanele sau ucenicii pe care, potrivit legii, îi pot încadra, precum şi raporturilor de muncă dintre personalul casnic sau care efectuează diferite lucrări şi servicii şi alte persoane pe baza unui contract de muncă. ... (2) Prevederile prezentului cod se aplică şi raporturilor de muncă dintre organizaţiile cooperatiste şi celelalte organizaţii obşteşti şi persoanele încadrate în aceste organizaţii, pe baza unui contract de muncă. ... (3) De asemenea, prevederile prezentului cod sînt aplicabile şi raporturilor de muncă dintre unităţile române şi cetăţenii străini, în condiţiile stabilite de dispoziţiile privind regimurile străinilor şi ale acordurilor în care România este parte, precum şi raporturilor de muncă dintre cetăţenii români şi societăţile mixte care funcţionează pe teritoriul tarii. ... + Articolul 184Se recomanda organizaţiilor cooperatiste şi obşteşti ca, în măsura în care nu exista prevederi în lege care să le priveasca, sa reglementeze relaţiile de muncă privind pe membrii lor, corespunzător principiilor cuprinse în prezentul cod, adaptate la specificul lor de activitate. + Articolul 185Drepturile şi obligaţiile militarilor sînt prevăzute prin acte normative speciale. + Articolul 186Prevederile prezentului cod al muncii nu se aplică raporturilor în care prestarea unei munci se face pe baza unui contract de drept civil. + Articolul 187Dispoziţiile prezentului cod se intregesc cu celelalte dispoziţii ale legislaţiei muncii şi, în măsura în care nu sînt incompatibile cu specificul raporturilor de muncă, cu dispoziţiile legislaţiei civile. + Articolul 188Prin unităţi ca părţi în raporturile de muncă cu persoanele încadrate în baza unui contract de muncă, se înţeleg unităţile socialiste de stat, organizaţiile cooperatiste şi celelalte organizaţii obşteşti. + Articolul 189Prin persoane cu funcţii de conducere, în sensul prezentului cod, se înţeleg conducătorii de unităţi, numiţi de organele superioare, directorii, directorii generali şi asimilaţii acestora din organele centrale şi locale, şefii compartimentelor de muncă ai unităţilor, precum şi asimilaţii lor, prevăzuţi în nomenclatoarele de funcţii. + Articolul 190Plingerile împotriva desfacerii contractului de muncă, precum şi litigiile privind reintegrarea în munca, pendinte la organele administrative ierarhic superioare la data intrării în vigoare a prezentului cod, vor fi soluţionate de aceste organe. + Articolul 191Prezentul cod al muncii intră în vigoare la 3 luni de la publicarea sa în Buletinul Oficial al Republicii Socialiste România. Începînd de la aceiaşi data se abroga Codul muncii din 8 iunie 1950, cu modificările ulterioare, precum şi orice alte dispoziţii contrare.----------------------
