Subscribe to a Global-Regulation Premium Membership Today!
Key Benefits:
- Unlimited Searches
- Weekly Updates on New Laws
- Access to 5,345,848 Global Laws from 110 Countries
- View the Original Law Side-by-Side with the Translation
Subscribe Now for only USD$40 per month.
LEGE nr. 9 din 22 noiembrie 1972Legea finanţelor
| EMITENT |
MAREA ADUNARE NAŢIONALĂ |
Publicat în BULETINUL OFICIAL nr. 136 din 26 noiembrie 1972
În temeiul art. 57 din Constitutia Republicii Socialiste România semnam şi dispunem să fie publicată în Buletinul Oficial al Republicii Socialiste România, Legea finanţelor nr. 9 din 22 noiembrie 1972.PRESEDINTELE CONSILIULUI DE STAT,Nicolae CeausescuBucureşti, 25 noiembrie 1972.În Republica Socialista România dezvoltarea multilaterala şi în ritm sustinut a intregii economii naţionale, pe baza programului stabilit de Partidul Comunist Roman, necesita perfectionarea continua a formelor şi metodelor de organizare, conducere şi planificare economica a intregului mecanism de conducere a societatii. În acest cadru se impun şi îmbunătăţirea sistemului de relatii financiare, accentuarea influentei pirghiilor economico-financiare asupra proceselor economice, pentru obtinerea unei eficiente ridicate în toate domeniile de activitate.Finanţele, pîrghiile economico-financiare, organele financiar-bancare, trebuie să actioneze sistematic în directia determinarii unităţilor socialiste, indeosebi a celor din sfera productiei materiale, pentru folosirea integrală şi cu randament sporit a potentialului economic de care dispun, pentru indeplinirea şi depăşirea sarcinilor de plan privind volumul, structura şi calitatea produselor, reducerea cheltuielilor de productie, obtinerea de rezultate superioare care să asigure cresterea în ritm rapid a venitului naţional, baza certa pentru dezvoltarea economiei naţionale, pentru ridicarea continua a nivelului de trai material şi cultural al poporului.Finanţele sînt chemate să contribuie intr-o măsura sporita la asezarea intregii activităţi economice pe criteriile unei inalte rentabilitati, la perfectionarea continua a gestiunii economice. Fiecare unitate socialista, organizata pe principiul gestiunii economice, are obligaţia sa restituie fondurile banesti pe care societatea i le-a avansat, să-şi asigure resursele pentru propria dezvoltare şi sa participe, intr-o măsura din ce în ce mai mare, la formarea fondurilor banesti centralizate ale statului.Corespunzător obiectivelor politicii economice a Partidului Comunist Roman, pîrghiile economico-financiare trebuie să stimuleze cresterea exportului, sporirea competitivitatii produselor româneşti, să contribuie la intarirea puterii de cumparare a leului în raport cu valutele straine, la marirea resurselor valutare ale tarii şi la asigurarea echilibrului balantei de plati externe.Dezvoltarea economiei naţionale, diversificarea productiei, cresterea complexităţii proceselor economice, largirea atribuţiilor şi competentelor întreprinderilor, cerinţele cresterii eficientei economice, impun asigurarea unei evidente generale a avutiei naţionale şi a rezultatelor activităţii economico-sociale, accentuarea functiei de control a finanţelor, intarirea controlului pe toate treptele organizatorice ale economiei. Organele de conducere din fiecare unitate, organele financiar-bancare, intregul aparat de control din economie, trebuie să actioneze cu fermitate pentru gospodarirea judicioasa a mijloacelor materiale şi banesti, sa adopte împotriva oricăror forme de risipa sau abateri de la disciplina de plan, contractuala şi financiară, să contribuie la intarirea ordinii în minuirea banului public, la accentuarea raspunderilor în toate unitatile socialiste.Pornind de la experienta pozitiva acumulata pînă acum, tinind seama de cerinţa obiectiva de intarire în continuare a rolului şi functiilor finanţelor, de perfectionare a intregii activităţi financiare şi bancare, în vederea realizării obiectivelor politicii financiare, monetare şi valutare a Partidului Comunist Roman,Marea Adunare Naţionala a Republicii Socialiste România adopta prezenta lege. + Capitolul I Obiectivele şi principiile de baza ale finanţelor + Articolul 1În Republica Socialista România finanţele trebuie să asigure constituirea şi repartizarea planificata a fondurilor banesti ale societatii, să contribuie la buna functionare a mecanismului economic şi social, sa exercite controlul general asupra desfăşurării procesului reproductiei sociale, urmarind obtinerea unei eficiente cit mai ridicate a activităţii economice.Finanţele trebuie să participe activ la infaptuirea Programului Partidului Comunist Roman de dezvoltare economico-sociala a tarii, de construire a societatii socialiste multilateral dezvoltate şi de trecere treptata la comunism.Banii - ca măsura a valorii, instrument de circulatie, de plată şi de economisire - mijlocesc evaluarea productiei şi consumului, circuitul valorilor materiale, asigura evidenta generală a avutiei naţionale, a productiei materiale şi a valorii nou create. + Articolul 2Politica economico-financiară are ca obiective folosirea cu rezultate superioare a mijloacelor materiale şi banesti de care dispune societatea, obtinerea de randamente cit mai inalte cu consumuri cit mai reduse de muncă sociala, accelerarea vitezei de rotatie a fondurilor, cresterea eficientei economice în toate domeniile de activitate şi, pe aceasta baza, sporirea sistematica a venitului naţional.Prin infaptuirea politicii economico-financiare trebuie să se asigure pastrarea echilibrului financiar, monetar şi valutar în procesul dezvoltării economico-sociale planificate, consolidarea şi cresterea puterii de cumparare a monedei naţionale.Finanţele trebuie să contribuie la stabilirea prioritatilor în dezvoltarea economico-sociala planificata a tarii, la determinarea optima a proportiilor şi ritmurilor de crestere economica, sa participe la repartizarea judicioasa a venitului naţional, la constituirea fondului naţional de dezvoltare economico-sociala, la repartizarea fondului de consum între membrii societatii, potrivit principiului remunerarii după cantitatea, calitatea şi importanţa social-economica a muncii prestate, în spiritul echitatii socialiste. + Articolul 3Politica economico-financiară se intemeiaza pe principiul centralismului democratic care asigura, în concordanta cu prevederile planului naţional unic, concentrarea şi dirijarea resurselor financiare în directia infaptuirii obiectivelor fundamentale ale dezvoltării economico-sociale a tarii, concomitent cu autonomia functionala a fiecarei unităţi socialiste în folosirea cu raspundere a părţii din avutia naţionala ce i-a fost incredintata spre administrare. + Articolul 4Finanţele trebuie să asigure fondurile banesti necesare pentru sporirea sustinuta a productiei materiale - în primul rind prin continuarea neabatuta a industrializarii şi dezvoltarea intensiva, cu randamente inalte, a agriculturii -, cresterea fortelor de productie şi rationala lor repartizare pe teritoriu, promovarea larga a progresului tehnic, dezvoltarea activităţii de cercetare stiintifica, a învăţămîntului şi culturii, ridicarea nivelului de trai material şi spiritual al poporului, infaptuirea tuturor obiectivelor dezvoltării economico-sociale planificate a tarii. + Articolul 5În fiecare unitate economica finanţele trebuie să stimuleze cresterea productiei şi îmbunătăţirea structurii acesteia, modernizarea continua a produselor şi ridicarea performantelor tehnice şi calitative ale acestora, introducerea tehnologiilor avansate, organizarea rationala a aprovizionarii tehnico-materiale, a productiei şi a desfacerii, reducerea cheltuielilor de productie şi de circulatie - condiţii de care depinde obtinerea unei eficiente ridicate. + Articolul 6Pîrghiile financiar-valutare trebuie să actioneze pentru cresterea continua a exportului, a competitivitatii produselor româneşti pe piaţa externa, obtinerea unei eficiente ridicate în activitatea de comert exterior, sporirea resurselor valutare ale tarii, asigurarea echilibrului balantei de plati externe şi constituirea de rezerve valutare. + Articolul 7Finanţele trebuie să determine fiecare unitate economica să se preocupe de realizarea de beneficii cit mai ridicate prin folosirea optima a resurselor de care dispune, să asigure perfectionarea continua a gestiunii economice, asezarea intregii activităţi economice pe criteriul unei rentabilitati cit mai mari.Unitatile economice trebuie să-şi desfasoare astfel activitatea incit să asigure acoperirea cheltuielilor lor de productie şi de circulatie pe seama veniturilor proprii şi să obţină rezultate financiare care să le permita restituirea, într-un termen cit mai scurt, a fondurilor, banesti primite, potrivit principiului ca orice suma avansată de societate trebuie restituita. Fiecare unitate economica, pe seama rezultatelor financiare obtinute, trebuie să-şi asigure constituirea fondurilor necesare finantarii productiei, investitiilor şi satisfacerii altor nevoi proprii şi sa participe, intr-o măsura din ce în ce mai mare, la constituirea fondurilor centralizate ale statului. + Articolul 8Corespunzător principiilor generale de conducere a societatii noastre socialiste, relatiile financiare, precum şi circulatia baneasca, trebuie să se desfăşoare în mod planificat, pe baza unui sistem unitar de planuri financiare.Fondurile banesti aflate în administrarea unităţilor socialiste se pot folosi numai în conformitate cu prevederile planului şi cu respectarea normelor şi normativelor stabilite potrivit dispoziţiilor legale.Nici o cheltuiala, indiferent de fondurile din care se suporta, nu va putea fi aprobata şi efectuata dacă nu a fost, în prealabil, avizata, potrivit legii, de către conducatorul compartimentului financiar-contabil sau de alte persoane insarcinate cu exercitarea controlului preventiv din unitatile socialiste, precum şi de alte organe cu astfel de atribuţii din economie. + Articolul 9Colectivele de oameni ai muncii din fiecare unitate socialista raspund de buna gospodarire a mijloacelor materiale şi banesti încredinţate de societate, de obtinerea unor rezultate economico-financiare superioare prin cresterea productiei, sporirea productivitatii muncii - factor de prim ordin al progresului general al tarii -, reducerea continua a cheltuielilor materiale.Organele de conducere ale unităţilor socialiste raspund de folosirea fondurilor încredinţate de societate acestor unităţi şi a celor constituite din rezultatele propriei activităţi, de realizarea veniturilor necesare restituirii fondurilor banesti avansate de societate, de formarea fondurilor proprii şi varsarea sumelor la bugetul de stat, precum şi de administrarea judicioasa şi valorificarea maxima a tuturor resurselor materiale şi banesti. + Articolul 10Conducerea eficienta a activităţii economice impune organizarea, pe toate treptele, a unei evidente stricte şi a unui control sistematic şi exigent, asupra tuturor mijloacelor materiale şi banesti, proceselor economice şi rezultatelor fiecarei unităţi.Controlul trebuie să urmareasca respectarea legilor, a disciplinei de plan, contractuale şi financiare, sa previna şi sa inlature deficientele în administrarea fondurilor, să contribuie la solutionarea problemelor legate de buna gospodarire a resurselor tarii, la apararea integritatii avutului obstesc. + Capitolul II Formarea şi repartizarea fondurilor banesti în economia naţionala + Articolul 11În Republica Socialista România venitul naţional, ca valoare nou creata în industrie, agricultura, constructii şi în alte ramuri, reprezinta sursa de baza a fondurilor banesti ce se constituie în economie.Venitul naţional este rezultatul eforturilor depuse de clasa muncitoare, de taranime, intelectualitate, de toţi oamenii muncii, indiferent de naţionalitate, pentru oprirea permanenta a productiei, diversificarea şi ridicarea calităţii acesteia, cresterea productivitatii muncii, reducerea sistematica a cheltuielilor de productie şi de circulatie, obtinerea unei inalte eficiente economice în toate domeniile de activitate. + Articolul 12Venitul naţional se repartizeaza pentru fondul naţional de dezvoltare economico-sociala a tarii şi pentru fondul de consum.Fondul naţional de dezvoltare economico-sociala a tarii se constituie din partea de venit naţional destinata acestui fond, din amortizarea fondurilor fixe, precum şi din alte resurse stabilite prin dispozitii legale.Fondul de consum se formeaza pe seama venitului naţional şi este alcătuit din fondul de consum individual şi din fondul de consum social.Fondul de consum individual se repartizeaza între membrii societatii sub forma salariilor, a veniturilor membrilor cooperatori, precum şi sub alte forme de repartitie directa.Din fondul de consum social se asigura resurse pentru functionarea unităţilor de invatamint de toate gradele, a unităţilor de cultura, a celor sanitare şi de asistenţa sociala şi a altor unităţi prin care se realizează servicii cu caracter social-cultural pentru populatie, pentru întreţinerea fondului de locuinte şi a retelei de drumuri publice. Din fondul de consum social se acordă alocatii de stat pentru copii, ajutor familial de stat, alte ajutoare pentru sprijinirea familiilor cu copii şi ocrotirea minorilor, burse pentru elevi şi studenti, pensii, indemnizatii în caz de incapacitate temporara de muncă, trimiteri la odihna şi tratament în statiuni balneoclimaterice, precum şi celelalte drepturi prevăzute de lege. + Articolul 13Fondul naţional de dezvoltare economico-sociala este alcătuit dintr-un sistem unitar şi corelat de fonduri banesti, din care fac parte: a) fondul central de dezvoltare economico-sociala; ... b) fondul local de dezvoltare economico-sociala constituit la unitatile administrativ-teritoriale: judete, municipii, oraşe şi comune; ... c) fondul propriu de dezvoltare economico-sociala al unităţilor economice de stat: centrale industriale, unităţi asimilate acestora, precum şi întreprinderi; ... d) fondul de dezvoltare economico-sociala al organizaţiilor cooperatiste şi al celorlalte organizaţii obstesti; ... e) fondurile utilizate de populatie pentru constructii de locuinte, constructii gospodaresti, cresterea productiei şi a septelului, precum şi pentru alte bunuri cu destinatii similare. ... + Articolul 14Fondul central de dezvoltare economico-sociala se formeaza în cadrul bugetului republicat, din veniturile acestuia.El se utilizeaza, potrivit sarcinilor aprobate prin planul naţional unic şi bugetul de stat, pentru investitii productive, acoperirea necesarului de mijloace circulante al unor unităţi economice de stat de interes republican, constituirea rezervelor de stat, alte obiective şi acţiuni cu caracter economic, dezvoltarea bazei materiale a unităţilor social-culturale de stat de interes republican şi a organelor centrale de stat, precum şi pentru alte scopuri prevăzute prin dispozitiile legale. + Articolul 15Fondul local de dezvoltare economico-sociala, constituit la unitatile administrativ-teritoriale, se formeaza în cadrul bugetelor judetelor, municipiilor, oraşelor şi comunelor, din veniturile acestora.El se utilizeaza pentru investitii productive, acoperirea necesarului de mijloace circulante al unor unităţi economice de stat de interes local, alte obiective şi acţiuni cu caracter economic, dezvoltarea bazei materiale a unităţilor social-culturale de stat de interes local şi a organelor locale de stat, precum şi pentru alte scopuri prevăzute prin dispozitiile legale.Fondul local de dezvoltare se compune şi din resurse în afara bugetului de stat, provenind de la unitatile socialiste, precum şi din contribuţia baneasca a populatiei, potrivit dispoziţiilor legale. + Articolul 16Fondul propriu de dezvoltare economico-sociala al unităţilor Economice de stat se formeaza, distinct pe destinatii, din beneficii, amortizarea fondurilor fixe şi alte resurse stabilite prin dispozitii legale.Corespunzător atribuţiilor şi sarcinilor ce revin centralelor industriale şi unităţilor asimilate acestora, cea mai mare parte din fondul propriu de dezvoltare economico-sociala se constituie la nivelul acestora.El se utilizeaza, în concordanta cu prevederile de plan şi cu respectarea normelor şi normativelor stabilite, pentru investitii productive şi social-culturale, mijloace circulante, precum şi pentru alte destinatii prevăzute prin dispozitii legale. + Articolul 17Fondul de dezvoltare economico-sociala al organizaţiilor cooperatiste şi al celorlalte organizaţii obstesti se constituie din resurse proprii şi se utilizeaza în concordanta cu prevederile de plan şi în condiţiile stabilite prin dispozitii legale şi statutele lor de organizare. + Articolul 18Mijloacele banesti care alcătuiesc fondurile de dezvoltare economico-sociala proprietate socialista se păstrează la instituţiile bancare şi se utilizeaza, sub controlul acestora, pentru obiectivele şi actiunile prevăzute în plan, cu respectarea normelor şi normativelor stabilite, potrivit dispoziţiilor legale. + Articolul 19Constituirea fondurilor banesti ale unităţilor economice de stat are loc, în primul rind, pe seama beneficiului obţinut din activitatea de productie, executari de lucrari, prestări de servicii, comert şi alte activităţi economice.Beneficiul unităţilor economice de stat se stabileste şi se aproba prin planurile financiare, pe baza sarcinilor de productie şi de desfacere şi a nivelului planificat al cheltuielilor de productie şi de circulatie.Beneficiul unităţilor economice de stat se repartizeaza, în condiţiile legii, pentru constituirea fondurilor proprii de dezvoltare economico-sociala. varsaminte la bugetul de stat sau la dispoziţia centralei, după caz, constituirea fondului de premiere, formarea fondului de rezerva al centralei industriale sau unităţii asimilate acesteia, precum şi pentru alte destinatii prevăzute de dispozitiile legale. + Capitolul III Evidenta generală a avutiei naţionale. Sistemul planurilor financiare + Articolul 20Evidenta generală a avutiei naţionale trebuie să asigure cunoasterea situaţiei tuturor bunurilor materiale de care dispune societatea, a celorlalte elemente componente ale avutiei naţionale, precum şi a cresterii anuale a avutiei naţionale; sa furnizeze date pe forme de proprietate, ramuri de activitate şi categorii de bunuri pentru buna fundamentare a dezvoltării economico-sociale planificate a tarii. + Articolul 21Obiectul principal al evidentei generale a avutiei naţionale îl constituie bunurile care se afla în fondul unitar al proprietăţii de stat şi creantele statului, precum şi bunurile proprietatea organizaţiilor cooperatiste şi a altor organizaţii obstesti.Evidenta generală a avutiei naţionale se realizează în expresie baneasca. + Articolul 22Evidenta generală a avutiei naţionale se asigura pe baza datelor contabile şi statistice, a inventarelor periodice ale bunurilor apartinind unităţilor socialiste, recensamintelor, anchetelor selective şi a altor investigatii cu caracter economico-social. + Articolul 23În vederea desfăşurării în mod planificat a intregii activităţi financiare, a asigurarii unei ordini riguroase în administrarea fondurilor banesti, a mobilizarii rezervelor existente şi a cresterii eficientei economice, toate unitatile socialiste au obligaţia sa intocmeasca planuri financiare.Planurile financiare se elaboreaza şi definitiveaza, pe toate treptele organizatorice, în strinsa corelare cu indicatorii din celelalte secţiuni ale planului naţional unic şi pe baza analizei datelor furnizate de sistemul de evidenta.În intregul proces de intocmire şi executare a planurilor financiare, unitatile economice trebuie să urmareasca utilizarea cu randament ridicat a fondurilor fixe şi recuperarea acestora în termene cit mai scurte; reducerea cheltuielilor de productie şi de circulatie; organizarea rationala a aprovizionarii tehnico-materiale, a productiei şi a desfacerii, dimensionarea judicioasa a stocurilor, astfel incit să se asigure accelerarea continua a vitezei de rotatie a mijloacelor circulante în fiecare unitate economica, cresterea eficientei pe ansamblul economiei. + Articolul 24Sistemul planurilor financiare cuprinde: a) planurile financiare ale unităţilor socialiste întreprinderi, centrale industriale şi unităţi asimilate acestora, unităţi social-culturale şi de administratie, ministere şi alte organe centrale, organe locale de stat, organizaţii cooperatiste şi alte organizaţii obstesti; ... b) planurile de credite şi planurile de casa; ... c) bugetul de stat, în care se includ bugetul republican şi bugetele unităţilor administrativ-teritoriale; ... d) planul financiar centralizat. ... + Articolul 25Planurile financiare se intocmesc, după caz, în profil departamental, de ramura şi teritorial. Planurile financiare în profil departamental cuprind indicatorii financiari pe unităţi socialiste, în conformitate cu structura organizatorica existenta, iar cele în profil de ramura, indicatori ai activităţii financiare pe principalele ramuri ale economiei naţionale.Planurile financiare în profil teritorial reunesc indicatori financiari ai dezvoltării economico-sociale pe comune, oraşe, municipii şi judete, indiferent de subordonarea unităţilor socialiste.Elaborarea planurilor financiare se realizează potrivit principiilor şi criteriilor cuprinse în Legea cu privire la dezvoltarea economico-sociala planificata a României, precum şi prevederilor prezentei legi. + Articolul 26Planurile financiare ale unităţilor socialiste cuprind, după caz, veniturile şi cheltuielile acestora, relatiile financiare cu organele ierarhic superioare sau interioare, precum şi pe cele privind bugetul de stat şi băncile. + Articolul 27Prin planurile de credite şi de casa se asigura planificarea operativa a circulaţiei banesti şi se reglementeaza în cursul anului miscarea fondurilor banesti în relatiile dintre unitatile socialiste şi dintre acestea şi populatie.Prin planurile de credite se mobilizeaza resursele banesti disponibile necesare pentru dezvoltarea productiei şi circulaţiei marfurilor, realizarea de obiective de investitii la unitatile socialiste, precum şi pentru acoperirea anumitor nevoi ale populatiei.Planurile de casa, care cuprind miscarea numerarului în economie, precum şi sarcina de punere în circulatie sau de retragere din circulatie a numerarului, trebuie să asigure realizarea corelatiei necesare între veniturile banesti ale populatiei şi fondul de marfuri şi servicii, menţinerea circulaţiei banesti în numerar în limite normale, corespunzător nevoilor reale ale economiei.Planurile de credite şi de casa se elaboreaza pe baza propunerilor unităţilor socialiste şi a analizelor efectuate de Banca Naţionala a Republicii Socialiste România şi băncile specializate, împreună cu Comitetul de Stat al Planificarii, Ministerul Finanţelor, precum şi cu ministerele şi celelalte organe centrale şi comitetele executive ale consiliilor populare judetene şi al municipiului Bucureşti, în concordanta cu prevederile planului naţional unic. + Articolul 28Bugetul de stat reprezinta principalul plan financiar al statului, cu caracter executoriu. În cadrul sistemului planurilor financiare operative, bugetul de stat are un rol coordonator faţă de celelalte planuri. + Articolul 29Planul financiar centralizat - principala balanta financiară de sinteza a economiei, avînd rol de fundamentare a planului naţional unic cuprinde resursele financiare ale economiei socialiste şi repartizarea acestora pe sectoare şi domenii de activitate, pe ramuri ale economiei naţionale. Prin acest plan se verifica asigurarea echilibrului financiar, se coreleaza diferitele categorii de resurse financiare, în scopul utilizarii integrale şi eficiente a potentialului economic al tarii.Planul financiar centralizat se elaboreaza în strinsa interdependenta cu prevederile din celelalte balante ale planului naţional unic. + Articolul 30Relatiile banesti din economie ce se reflecta în planurile financiare se exprima printr-un sistem de indicatori.Pentru perioadele de cinci ani, indicatorii financiari se aproba prin legea de adoptare a planului cincinal, iar anual, prin legea de adoptare a bugetului de stat. + Articolul 31Unitatile socialiste de stat, pe baza sarcinilor ce le revin din legea de adoptare a planului cincinal, din legea de adoptare a bugetului de stat şi a indicatorilor desfăşuraţi de Consiliul de Ministri, definitiveaza planurile lor financiare, care se aproba, după caz, de comitetele sau consiliile oamenilor muncii ori de celelalte organe de conducere colectiva. + Articolul 32Planurile financiare nu se pot modifica decit în cazurile în care au loc modificari ale planurilor economice, ale preturilor şi tarifelor, treceri de unităţi şi sarcini între titularii de plan sau între unitatile subordonate acestora, precum şi în alte cazuri bine justificate, potrivit dispoziţiilor legale. Modificările indicatorilor financiari planificati pentru perioade expirate sînt interzise, în afară de cazurile anume autorizate prin dispozitii legale. + Articolul 33Sarcinile de plan se pot modifica numai de către organele care le-au aprobat. + Capitolul IV Finantarea şi creditarea ramurilor economiei naţionale pentru formarea mijloacelor circulante + Articolul 34Mijloacele circulante - parte importanţa din avutia naţionala formate din materii prime şi materiale, combustibil, produse finite, marfuri, precum şi alte valori stabilite prin dispozitii legale, sînt destinate să asigure buna functionare a unităţilor economice, indeplinirea planului de productie şi de circulatie a marfurilor. + Articolul 35Necesarul de mijloace circulante la unitatile economice de stat se stabileste prin normative, în functie de specificul ramurii, pe baza indicatorilor de plan, a normelor de consum şi de stoc, precum şi a altor elemente de calcul, potrivit dispoziţiilor legale la determinarea normativelor se va ţine seama de masurile prevăzute a se lua pentru îmbunătăţirea aprovizionarii tehnico-materiale, perfectionarea proceselor tehnologice, reducerea cheltuielilor de productie, accelerarea vitezei de rotatie şi de alti factori care asigura utilizarea rationala a mijloacelor materiale şi banesti.Criteriile de elaborare a normelor de stoc şi a normativelor mijloacelor circulante se stabilesc de Consiliul de Ministri. + Articolul 36Volumul total al mijloacelor circulante necesare unităţilor economice de stat pentru desfăşurarea activităţii lor se finanţează din resurse proprii, din fondul naţional de dezvoltare economico-sociala şi din credite bancare, în condiţiile şi proportiile stabilite de Ministerul Finanţelor şi de bănci, în functie de specificul activităţii ramurilor economice.Necesarul de mijloace circulante al unităţilor economice de stat noi se asigura din fondul central sau local de dezvoltare economico-sociala, din fondul propriu de dezvoltare al centralelor industriale sau unităţilor asimilate acestora, după caz, precum şi din credite bancare. Pînă la stabilirea necesarului definitiv de mijloace circulante, aceste unităţi pot primi avansuri din resursele prevăzute cu aceasta destinatie.Cresterile anuale planificate de mijloace circulante ale unităţilor economice de stat în functiune se acopera din credite bancare, care se ramburseaza după incheierea bilantului contabil anual, din beneficii şi din alte resurse prevăzute cu aceasta destinatie. Eventualele credite nerestituite se ramburseaza cel mai tirziu în al doilea an de la obtinerea lor din resursele prevăzute cu aceasta destinatie. + Articolul 37Ministerele şi unitatile economice de stat au obligaţia să-şi organizeze astfel activitatea de aprovizionare, productie şi desfacere incit să asigure folosinţă cu eficienta ridicata a mijloacelor circulante.Dimensionarea optima a necesarului de mijloace circulante constituie o obligaţie principala a ministerelor şi unităţilor economice de stat, precum şi a organelor financiar-bancare, care trebuie să urmareasca indeplinirea sarcinilor de plan cu un volum cit mai redus de fonduri banesti, accelerarea continua a vitezei de rotatie a mijloacelor circulante. + Articolul 38Organizaţiile cooperatiste şi unitatile economice ale celorlalte organizaţii obstesti îşi acopera nevoile de fonduri banesti pentru desfăşurarea activităţii de productie, executari de lucrari, prestări de servicii, desfacere a marfurilor şi contractari-achizitii din resurse proprii. În completarea resurselor proprii ale acestor organizaţii, băncile pot acorda credite pe termen scurt. + Articolul 39La stabilirea necesarului de fonduri banesti, organele financiar-bancare au obligaţia sa analizeze activitatea de ansamblu a unităţilor economice, urmarind ca volumul acestor fonduri să fie în strinsa concordanta cu sarcinile de plan şi cu normele legale care reglementeaza modul de determinare a necesarului de fonduri, să se ia măsuri pentru folosirea cu eficienta a mijloacelor materiale şi banesti, pentru evitarea imobilizarilor de fonduri şi să se asigure restituirea în termen a creditelor. + Articolul 40Creditul este organizat de stat sub forma creditarii bancare directe, imprumuturile banesti între unitatile socialiste, în afara cazurilor prevăzute de dispozitiile legale, sînt interzise.Volumul creditelor se stabileste prin planul de credite, în concordanta cu obiectivele şi sarcinile de plan, şi se aproba de Consiliul de Ministri.Băncile acorda credite în limita planului de credite aprobat. Peste volumul aprobat se pot acorda credite numai pentru sarcini noi de plan sau depăşiri de plan, în condiţiile prevăzute de dispozitiile legale. + Articolul 41Creditul pe termen scurt se acordă pentru producţia de marfuri, executarea de lucrari, prestarea de servicii, pentru circulatia marfurilor, pentru satisfacerea unor nevoi de consum ale populatiei, precum şi pentru alte destinatii stabilite prin dispozitii legale.Prin intermediul creditului pe termen scurt, băncile exercita un control permanent asupra indeplinirii de către unitatile economice a sarcinilor de plan şi a folosirii rationale a mijloacelor materiale şi banesti. + Articolul 42Creditul pe termen scurt are caracter planificat, se acordă pentru destinatii precise, trebuie garantat cu valori materiale, cu resurse financiare prevăzute în plan a se realiza în perioadele viitoare, ori în alte condiţii stabilite prin dispozitiile legale, şi să fie restituit la termen.Termenele de rambursare a creditelor se stabilesc în functie de miscarea planificata a valorilor materiale şi de recuperarea, potrivit planului, a cheltuielilor de productie şi de circulatie, fără a se depăşi 12 luni, în afară de cazul în care ciclul de productie este mai lung de un an şi de situaţiile stabilite prin dispozitii legale. + Articolul 43Valorile materiale care constituie garantia creditelor rămîn în posesia debitorului, acestuia revenindu-i oblibaţiile legale în ce priveste folosirea rationala şi buna lor conservare. + Articolul 44Resursele de creditate pe termen scurt se formeaza din fondurile proprii ale băncilor, constituite potrivit statutelor lor, din fondurile banesti temporar disponibile ale unităţilor socialiste, ale bugetului de stat şi ale populatiei, precum şi din alte resurse. + Articolul 45Creditele se acordă centralelor industriale şi unităţilor asimilate acestora, întreprinderilor de stat şi organizaţiilor de stat şi cooperatiste, institutelor de cercetare stiintifica şi de proiectare, precum şi altor unităţii organizate pe principiul gestiunii economice şi care au personalitate juridica.De asemenea, băncile pot acorda credite şi unităţilor organizate pe principiul gestiunii economice, dar fără personalitate juridica, autorizate sa contracteze credite de către unitatea din care fac parte şi care raspunde de utilizarea şi restituirea creditelor la termen. + Articolul 46Băncile pot acorda unităţilor economice care au greutatii financiare temporare din cauze obiective credite pentru nevoi temporare, cu dobinda normala, pe perioada necesară inlaturarii cauzelor care au determinat nevoile respective de fonduri, fără a se depăşi 90 de zile.Asemenea credite vor putea fi acordate pentru aprovizionarea tehnico-materiala legata de indeplinirea sarcinilor de plan şi pentru producţia în curs de fabricatie şi produse finite, în limitele şi în condiţiile stabilite de Ministerul Finanţelor şi centralele băncilor. + Articolul 47Băncile au dreptul sa refuze acordarea de credite unităţilor economice în cazul în care nu este asigurata desfacerea produselor ce urmeaza a se realiza, nu sînt create condiţii de utilizare eficienta a fondurilor solicitate şi de rambursare la termen a creditelor. + Articolul 48Stocurile de valori materiale excedentare, fără miscare, de calitate necorespunzatoare, cele fără desfacere asigurata, precum şi cele depozitate şi conservare în condiţii necorespunzatoare, nu se admit în garantia creditului.Băncile controlează modul în care unitatile economice respecta disciplina de credite, fiind obligate sa verifice existenta şi condiţiile de pastrare a bunurilor şi altor valori care constituie garantia creditelor şi sa ia măsuri de rambursare sau trecere la restanta, înainte de scadenta, a creditelor folosite în alte scopuri, precum şi a creditelor fără garantii, urmarind recuperarea acestor credite şi determinarea unităţilor economice de a lichida cauzele care le-au generat. + Articolul 49Unitatile economice platesc băncilor dobinzi pentru creditele primite şi comisioane pentru serviciile ce li s-au prestat de bănci. Pentru creditele restante unitatile economice platesc dobinzi majorate.Unitatile socialiste primesc dobinzi pentru disponibilitatile banesti aflate în conturile lor la bănci. Nivelul dobinzilor, precum şi cel al comisioanelor, se stabilesc potrivit legii. + Articolul 50Conducerile unităţilor economice au obligaţia să asigure desfăşurarea activităţii unităţilor în cadrul fondurilor ce li s-au aprobat; ele trebuie să se preocupe ca unitatile respective sa realizeze produse, să execute lucrari şi sa presteze servicii de buna calitate, să se ingrijeasca de ritmicitatea şi incasarea la timp a contravalorii acestora, astfel incit să-şi asigure în permanenta fondurile banesti necesare indeplinirii obligaţiilor de plată pe care le au. + Articolul 51În cazul în care o unitate economica şi-a imobilizat o parte din mijloacele circulante, din care cauza nu mai poate efectua în mod curent plăţile, banca îi poate acorda, la cerere, în mod excepţional, un credit special cu dobinda majorata, cu condiţia ca unitatea respectiva sa ia măsuri care să duca la redresarea situaţiei sale economice, la lichidarea imobilizarii de mijloace circulante, într-o perioadă de cel mult 6 luni şi sa existe garantia rambursarii creditului la termenul stabilit.Conducerile centralelor industriale şi ale unităţilor asimilate acestora, ministerele, celelalte organe centrale şi comitetele executive ale consiliilor populare sînt obligate ca, pe toata durata creditarii speciale, sa ia măsuri care să asigure înlăturarea cauzelor care au determinat depăşirea nevoilor planificate de fonduri. + Articolul 52Situaţia financiară a unităţilor economice, care nu se redreseaza în perioada stabilita împreună cu banca, se examineaza de o comisie formata din reprezentanti ai ministerelor de resort, băncii finantatoare, Ministerului Finanţelor, Ministerului Aprovizionarii Tehnico-Materiale şi Controlului Gospodăririi Fondurilor Fixe, altor organe centrale, precum şi din specialisti din institutele de cercetare stiintifica şi cadre didactice din invatamintul superior, iar concluziile şi propunerile rezultate din analiza se vor prezenta de către ministerul sau organul central de resort Consiliului de Ministri, care va hotari asupra masurilor de luat. Pînă la stabilirea acestor măsuri, plăţile din cont se vor efectua în limita incasarilor, potrivit prevederilor de la art. 137 şi 138 din prezenta lege.Pentru organizaţiile cooperatiste, concluziile comisiei se vor prezenta centralelor băncilor, care împreună cu organul central al unităţii cooperatiste le examineaza şi iau sau propun măsuri, după caz.A. Finantarea şi creditarea industriei, construcţiilor, transporturilor, telecomunicatiilor şi a altor prestări de servicii + Articolul 53Normativele mijloacelor circulante ale unităţilor economice de stat din industrie, constructii, transporturi, telecomunicatii şi ale altor unităţi prestatoare de servicii se fundamentează pe sarcinile de plan privind producţia şi celelalte activităţi, pe nivelul cheltuielilor de productie, precum şi pe normele de stoc pentru materii prime, materiale, combustibil, produse finite şi alte valori materiale, stabilite potrivit dispoziţiilor legale. + Articolul 54Pe baza planurilor de credite, băncile pot acorda credite unităţilor economice de stat industriale, de constructii, de transporturi, telecomunicatii sau prestatoare de alte servicii pentru: a) aprovizionarea tehnico-materiala pentru constituirea de stocuri, precum şi pentru efectuarea de cheltuieli necesare indeplinirii sarcinilor de plan, diversificarii productiei şi îmbunătăţirii calităţii produselor, fabricarii de produse peste plan, în condiţiile prevăzute de dispozitiile legale; ... b) contractarea şi achizitionarea de produse agricole şi alte produse; ... c) reintregirea mijloacelor circulante incorporate în produse livrate, lucrari executate şi servicii prestate aflate în curs de încasare; ... d) acoperirea cheltuielilor planificate care depasesc în unele trimestre veniturile; ... e) efectuarea de vanzari de marfuri, executari de lucrari şi prestări de servicii cu plata în rate; ... f) alte destinatii prevăzute prin dispozitii legale. ... + Articolul 55Creditele se acordă în cadrul limitei de creditare aprobate. Creditele curente şi cele restante nu pot depăşi limita de creditare aprobata.Băncile pot acorda credite unităţilor economice, care prelucreaza materii prime agricole, pe măsura efectuării aprovizionarilor şi cheltuielilor de productie, fără stabilirea prealabila a unei limite, cu condiţia ca produsele şi marfurile respective să aibă asigurata desfacerea. Băncile verifica periodic concordanta dintre volumul creditelor acordate şi cel al stocurilor constituite şi al cheltuielilor de productie planificate. Unităţilor economice care nu-şi gospodaresc în mod corespunzător mijloacele circulante şi se vor stabili limite de creditare. + Articolul 56Normativele mijloacelor circulante ale unităţilor de productie, executari de lucrari şi prestări de servicii ale organizaţiilor cooperatiste şi ale celorlalte organizaţii obstesti se stabilesc în concordanta cu sarcinile de plan, potrivit criteriilor elaborate de organele centrale ale acestora, cu respectarea normelor generale de finanţare şi creditare.B. Finantarea şi creditarea agriculturii + Articolul 57Normativul mijloacelor circulante necesare activităţii unităţilor agricole de stat şi a celor pentru mecanizarea agriculturii se determina, anual, pe baza planului de productie şi a volumului planificat de lucrari agricole şi prestări de servicii, tinind seama de nivelul cheltuielilor planificate, valoarea efectivelor de animale, stocurile planificate de materii prime, materiale şi produse şi pentru alte nevoi ale productiei. + Articolul 58Banca pentru Agricultura şi Industrie Alimentara poate acorda credite unităţilor agricole de stat şi celor pentru mecanizarea agriculturii, pe baza planului de credite, pentru: acoperirea nevoilor de productie, acţiuni noi aparute în cursul anului, cu caracter productiv, care au eficienta economica, cheltuieli privind reînsămînţarea culturilor calamitate şi efectuarea unor lucrari suplimentare în vederea reducerii efectelor factorilor naturali, precum şi pentru alte destinatii prevăzute prin dispozitii legale. + Articolul 59Creditele se acordă pînă la nivelul stocurilor şi cheltuielilor de productie planificate, cu condiţia garantarii integrale şi realizării veniturilor care să asigure rambursarea la termen şi incadrarea în limita de creditare aprobata. Creditele curente şi cele restante ce pot depăşi limita de creditare aprobata. + Articolul 60Creditele acordate se ramburseaza de unitatile agricole de stat la perioadele de obtinere şi valorificare a productiei vegetale şi animale, iar de unitatile pentru mecanizarea agriculturii, la termenele stabilite pentru plata în natura şi în bani a lucrărilor.Creditarea activităţii de productie a unităţilor agricole cooperatiste + Articolul 61Cooperativele agricole de productie au obligaţia de a utiliza deplin capacitatile de productie, de a valorifica superior resursele materiale şi banesti, în scopul cresterii veniturilor şi asigurarii fondurilor necesare desfăşurării normale a activităţii de productie. + Articolul 62Banca pentru Agricultura şi Industrie Alimentara poate acorda cooperativelor agricole de productie, în completarea fondurilor proprii, credite pe termen scurt pentru acoperirea cheltuielilor materiale de productie, retribuirea muncii, plata contributiei la Casa de pensii şi asigurări sociale, prelevări la fondul de dezvoltare, precum şi pentru alte cheltuieli prevăzute în planurile de productie şi financiare. + Articolul 63Creditele se acordă pe baza contractelor de valorificare a produselor agricole incheiate cu organizaţiile socialiste, în proportie de pînă la 60% din valoarea productiei contractate, tinind seama de volumul incasarilor posibile de realizat din valorificarea productiei, care să asigure rambursarea lor integrală la scadenta. Creditele se acordă la cererea cooperativelor agricole, în mod esalonat, în functie de nevoile de productie, de stadiul de dezvoltare a culturilor şi de realizarea productiei animale.În cazurile în care, în cursul anului, unele cooperative agricole de productie au nevoie de fonduri suplimentare, banca poate acorda acestora credite şi peste limita stabilita, dacă exista baza materiala şi posibilitati certe de realizare a veniturilor, de rambursare a creditelor şi de acoperire a celorlalte obligaţii de plată.În cazul în care se constată că nu se asigura rambursarea integrală a creditului stabilit, banca reduce în mod corespunzător volumul acestuia, astfel ca sa existe garantia rambursarii lui la scadenta. + Articolul 64Banca poate acorda cooperativelor agricole de productie credite pe termen scurt şi pentru cheltuieli materiale care privesc producţia anului următor, precum şi pentru aprovizionarea cu materii şi materiale necesare activităţilor de productie industriala, de prelucrare a produselor agricole, constructii şi prestări de servicii. + Articolul 65Producţia contractata nu poate fi valorificata în alt mod decit cel stabilit cu ocazia acordarii creditului.În cazul cînd cooperativele agricole de productie nu respecta aceasta obligaţie sau schimba destinaţia productiei contractate, banca este în drept sa ia măsuri pentru rambursarea înainte de scadenta a creditelor acordate, din orice disponibilitati ale cooperativelor, iar cînd aceste disponibilitati nu sînt suficiente, sa treaca la executarea silita, prin valorificarea produselor existente. + Articolul 66Banca poate acorda credite pe termen scurt pentru productie acelor cooperative agricole care nu au productie-marfa contractata, în cazul cînd exista garantia ca aceste cooperative vor obtine venituri care să asigure rambursarea creditelor la termen. + Articolul 67Banca poate acorda unităţilor economice ale asociaţiilor intercooperatiste şi obstesti, în completarea fondurilor proprii, credite pe termen scurt necesare indeplinirii sarcinilor de plan.Creditele se acordă pe baza planurilor de productie şi a celor financiare, în functie de volumul incasarilor posibile de realizat din valorificarea productiei, care să asigure rambursarea lor la scadenta. + Articolul 68Cooperativelor agricole de productie care, după acoperirea cheltuielilor de productie şi a altor cheltuieli prevăzute în plan, nu pot asigura din fonduri proprii şi din credite pe termen scurt plata retribuirii muncii cel puţin la nivelul venitului minim garantat, banca le poate acorda credite pentru piaţa venitului minim garantat, cu respectarea condiţiilor prevăzute de dispozitiile legale.Cooperativelor agricole de productie care, după cunoasterea rezultatelor economice şi financiare anuale, nu au putut sa achite din veniturile anului de plan contribuţia la Casa de pensii şi asigurări sociale, banca le poate acorda credite pentru achitarea sumelor datorate.Rambursarea acestor credite se face pînă la sfirsitul anului în care au fost acordate. În cazul în care, datorita unor calamitati ale naturii sau altor cauze obiective, creditele nu pot fi rambursate în intregime, sumele rămase vor fi prevăzute în planul de productie şi financiar şi rambursate în anul următor. + Articolul 69Cooperativele agricole de productie, asociaţiile intercooperatiste şi unitatile economice ale organizaţiilor obstesti garanteaza creditele pe termen scurt cu valori materiale, cu veniturile prevăzute a se realiza şi cu cesiunea, în favoarea băncii, a drepturilor banesti ce le au de incasat.Cooperativele agricole de productie garanteaza şi creditele pe termen scurt acordate asociaţiilor intercooperatiste, proportional cu părţile lor sociale. + Articolul 70Rambursarea creditelor acordate unităţilor agricole cooperatiste se face direct din sumele încasate de acestea pentru produsele livrate, lucrarile executate şi serviciile prestate, din despăgubiri primite şi din orice venituri banesti realizate.Creditele nerambursate în termen de asociaţiile intercooperatiste se recupereaza din veniturile cooperativelor agricole de productie, proportional cu părţile lor sociale.Acordarea de credite pentru productie membrilor cooperativelor agricole de productie şi producătorilor cu gospodarie individuala + Articolul 71Banca pentru Agricultura şi Industrie Alimentara poate acorda membrilor cooperativelor agricole de productie şi producătorilor cu gospodarie individuala, care contracteaza cu unitatile socialiste livrarea de produse agricole, credite pe termen scurt pînă la 45% din valoarea productiei contractate.Pentru contractele incheiate cu organizaţiile cooperatiei de consum, cooperatorii şi producătorii cu gospodarire individuala primesc, în aceleasi condiţii, avansuri banesti prin organizaţiile respective. + Articolul 72Cooperatorii şi producătorii cu gospodarie individuala garanteaza creditele de productie primite cu cesiunea, în favoarea băncii, a drepturilor banesti ce le au de incasat de la unitatile socialiste, precum şi cu bunurile ce le au în proprietate. + Articolul 73Rambursarea creditelor de productie, acordate cooperatorilor şi producătorilor cu gospodarie individuala, se face din sumele ce li se cuvin pentru produsele predate unităţilor socialiste contractante, din despăgubiri şi alte venituri. + Articolul 74Unitatile socialiste contractante garanteaza faţă de banca rambursarea la scadenta a creditelor de productie pe termen scurt acordate pe baza contractelor incheiate de acestea cu cooperatorii şi producătorii cu gospodarie individuala. În cazul în care, în urma verificărilor facute de banca, se constată că au fost incheiate contracte fără baza materiala sau ca unitatile socialiste nu au urmarit executarea contractelor, banca este în drept sa ia măsuri pentru recuperarea creditelor acordate de la unitatile socialiste contractante. + Articolul 75Contractele de livrare pe baza cărora se acordă credite constituie pentru banca titluri executorii faţă de cooperatori şi producătorii cu gospodarie individuala, precum şi faţă de unitatile socialiste contractante.C. Finantarea şi creditarea circulaţiei marfurilor + Articolul 76Normativul mijloacelor circulante al unităţilor economice de stat de aprovizionare tehnico-materiala şi de desfacere a marfurilor se determina în functie de sarcinile de plan, de viteza de circulatie a marfurilor şi de nivelul stocurilor, potrivit obiectului activităţii acestora. + Articolul 77Băncile pot acorda unităţilor economice de stat de aprovizionare tehnico-materiala şi de desfacere a marfurilor credite pentru reconstituirea stocurilor de marfuri şi produse agricole, ambalaje, achizitii şi contractari de produse agroalimentare, acoperirea cheltuielilor planificate care depasesc în unele trimestre veniturile, vinzari de marfuri cu plata în rate, precum şi alte valori materiale.Băncile verifica periodic concordanta dintre volumul creditelor acordate şi cel al stocurilor de marfuri şi al altor valori materiale constituite în vederea indeplinirii sarcinilor de plan.Creditele se pot acorda pe măsura efectuării aprovizionarilor şi a cheltuielilor, fără stabilirea prealabila a unei limite de creditare. Unitatile de stat de aprovizionare tehnico-materiala şi de desfacere a marfurilor care nu-şi gospodaresc în mod corespunzător mijloacele circulante, imobilizindu-le în marfuri fără desfacere asigurata sau în debitori, vor putea fi trecute de bănci la creditare pe baza unei limite. + Articolul 78Prevederile art. 76 şi 77 se aplică şi unităţilor de turism şi hoteliere, precum şi celor de aprovizionare tehnico-materiala şi de desfacere a marfurilor ale organizaţiilor cooperatiei mestesugaresti şi de consum şi ale celorlalte organizaţii obstesti. + Articolul 79Conducerile unităţilor de aprovizionare tehnico-materiala şi de desfacere a marfurilor au obligaţia sa actioneze permanent pentru constituirea stocurilor de marfuri în limitele planificate şi intr-o structura corespunzătoare satisfacerii cererii beneficiarilor şi a populatiei, să asigure repartizarea judicioasa a fondului de marfa, sa previna formarea unor stocuri de marfuri peste necesar ori greu vandabile, precum şi efectuarea de cheltuieli neeconomicoase.D. Finantarea şi creditarea comerţului exterior + Articolul 80Necesarul de mijloace circulante pentru desfăşurarea activităţii de comert exterior la unitatile producătoare care au sarcini de livrari la export, la cele care executa lucrari sau presteaza servicii pentru strainatate, precum şi la intreprinderile specializate de comert exterior, se determina în functie de sarcinile de export şi import, precum şi de cele privind celelalte activităţi de comert, exterior şi se asigura din resurse proprii, din credite bancare şi din alte resurse, în limitele şi condiţiile stabilite prin dispozitiile legale. + Articolul 81Băncile pot acorda unităţilor economice producătoare care au sarcini de livrari la export, precum şi celor care executa lucrari sau presteaza servicii pentru strainatate, credite pentru constituirea de stocuri de marfuri şi efectuarea de cheltuieli legate de executarea unor contracte externe sau pentru alte destinatii stabilite de dispozitiile legale.Creditele se acordă din momentul constituirii stocurilor sau efectuării cheltuielilor pînă la incasarea contravalorii valutei, fără a se depăşi termenele normale de decontare prevăzute de dispozitiile legale sau stabilite de bănci. + Articolul 82Băncile pot acorda întreprinderilor specializate de comert, exterior credite pentru operaţii de export pe cont propriu şi pentru operaţii de import. De asemenea, pot acorda credite pentru marfurile vindute pe credit comercial în strainatate, cu respectarea dispoziţiilor legale. + Articolul 83Unitatile producătoare de marfuri pentru export, cele care executa lucrari şi presteaza servicii pentru strainatate, precum şi intreprinderile specializate de comert exterior, trebuie să ia măsuri care să asigure indeplinirea obligaţiilor asumate prin contracte şi incasarea într-un termen cit mai scurt a valutei. + Articolul 84Unitatile producătoare de marfuri pentru export, cele care executa lucrari şi presteaza servicii pentru strainatate, precum şi intreprinderile specializate de comert exterior, pot beneficia de credite pentru organizarea şi participarea la expozitii şi tîrguri internationale, pentru constituirea de stocuri aferente probelor, precum şi pentru organizarea activităţii de service în alte tari. + Articolul 85În procesul de creditare a activităţii de comert exterior. băncile verifica indeplinirea la timp de către unitatile economice a obligaţiilor asumate prin contractele externe şi urmaresc ca aceste unităţi să efectueze în termen încasările şi plăţile cu strainatatea.E. Finantarea şi creditarea corectarii stiintifice + Articolul 86Unitatile de cercetare stiintifica se organizeaza în regim economic şi îşi desfăşoară activitatea pe bază de contracte de cercetare, iar în cazurile stabilite prin dispozitii legale, pot primi fonduri de la bugetul de stat.Fondurile necesare unităţilor de cercetare se determina în raport cu volumul, complexitatea şi numărul temelor de cercetare, precum şi cu durata de executare a acestora şi se asigura din sumele încasate de la beneficiari pe bază de contracte, din credite bancare sau alte surse stabilite prin dispozitii legale.Beneficiarii de lucrari de cercetare stiintifica pot utiliza ca surse de finanţare fondul pentru introducerea tehnicii noi, fondurile de productie, fondurile de investitii, precum şi fonduri bugetare sau alte fonduri prevăzute prin dispozitii legale.Fondurile de la buget se acordă pentru finantarea cercetarilor care prezinta importanţa deosebită pentru dezvoltarea economica şi sociala a tarii, precum şi pentru efectuarea de cercetari complexe, cu caracter general sau care fac parte din programele prioritare. + Articolul 87Ministerele, celelalte organe centrale de stat, comitetele executive ale consiliilor populare, centralele industriale şi unitatile asimilate acestora, precum şi intreprinderile beneficiare ale rezultatelor activităţii de cercetare stiintifica, au obligaţia valorificarii cit mai rapide a cercetarilor, prin introducerea în practica a rezultatelor obtinute şi generalizarea aplicarii cercetarilor incheiate cu rezultate pozitive, urmarind realizarea în termen cit mai scurt a ciclului cercetare-proiectare-productie. + Capitolul V Finantarea şi creditarea investitiilorA. Finantarea şi creditarea investitiilor unităţilor de stat + Articolul 88Programul de investitii, care asigura dinamismul şi echilibrul economiei, o structura moderna şi eficienta a productiei materiale, cresterea rapida a venitului naţional, se finanţează din fondul naţional de dezvoltare economico-sociala. + Articolul 89Investiţiile centralizate cu caracter productiv ale unităţilor economice de stat se finanţează astfel: a) din fondul central de dezvoltare economico-sociala: investitii de interes republican privind construirea de noi întreprinderi sau combinate, acţiuni importante privind dotarea cu utilaje şi mijloace de transport, precum şi alte obiective şi acţiuni stabilite anual prin planul naţional unic; ... b) din fondul local de dezvoltare economico-sociala al judetelor şi municipiului Bucureşti, municipiilor şi sectoarelor municipiului Bucureşti, oraşelor şi comunelor: investitii de interes local privind construirea de noi unităţi, precum şi alte obiective şi acţiuni stabilite anual prin planul unităţilor administrativ-teritoriale; ... c) din fondul propriu de dezvoltare economico-sociala al unităţilor economice: investitii privind dezvoltari, modernizari, amenajari, reutilari şi reinnoiri de capacitati, eliminarea locurilor inguste, îmbunătăţirea proceselor tehnologice, obiective de interes comun pentru unitatile componente ale contractelor industriale, precum şi alte obiective şi acţiuni prevăzute prin plan. ... + Articolul 90Investiţiile centralizate cu caracter social-cultural şi alte investitii centralizate din ramurile sferei neproductive se finanţează, la unitatile de stat, după caz, din fondul central de dezvoltare economico-sociala sau din fondul local de dezvoltare economico-social al unităţilor administrativ-teritoriale în functie de subordonarea beneficiarului investitiei sau din fondul propriu de dezvoltare, corespunzător prevederilor din plan. + Articolul 91Mijloacele banesti destinate realizării investitiilor centralizate ale unităţilor de stat se constituie, după caz, din amortizarea fondurilor fixe, beneficii, alte resurse proprii, precum şi din alocatii bugetare, potrivit prevederilor bugetului de stat. Unitatile economice de stat au obligaţia să depună la băncile specializate sumele destinate finantarii investitiilor, în condiţiile şi la termenele stabilite prin dispozitiile legale. + Articolul 92Pentru obtinerea unei eficiente maxime în utilizarea fondurilor destinate investitiilor, beneficiarii acestora, institutele de proiectari şi organizaţiile de constructii au obligaţia sa ia toate masurile ca obiectivele de investitii să fie realizate prin adoptarea celor mai noi şi perfectionate solutii tehnologice, cu costuri reduse, într-un timp cit mai scurt, să se materializeze, în primul rind, în masini, utilaje şi instalaţii de înaltă productivitate, care să asigure valorificarea superioara a resurselor materiale ale tarii, precum şi sporuri cit mai mari de productie cu desfacere asigurata, de beneficii, de valuta şi de venit naţional la fiecare leu investit.Investitii noi se pot realiza numai după ce se face dovada ca se asigura folosirea deplina a capacităţilor şi spatiilor existente. + Articolul 93Repartizarea de fonduri pentru lucrari noi de investitii se poate face numai după ce s-au asigurat mijloacele necesare pentru punerea în functiune şi pentru realizarea stadiilor necesare corespunzătoare la lucrarile în execuţie. Se va acordă prioritate investitiilor a caror productie urmeaza sa sporeasca exportul sau sa reduca importul. + Articolul 94La avizarea investitiilor centralizate, Ministerul Finanţelor şi băncile, fiecare potrivit atribuţiilor ce îi revin, au obligaţia sa verifice - pe baza documentatiilor tehnico-economice care trebuie prezentate potrivit dispoziţiilor legale de către titularii sau beneficiarii de investitii - temeinicia cererilor de fonduri pentru investitii, necesitatea şi eficienta acestora, economicitatea şi legalitatea cheltuielilor, incadrarea lor în normativele aprobate. + Articolul 95În vederea deschiderii finantarii, centralele industriale, unitatile asimilate acestora, intreprinderile şi instituţiile de stat trebuie să depună la băncile specializate documentele de aprobare a investitiei, studiul tehnico-economic aprobat, contractul de antrepriza, graficele de esalonare a investitiei şi de livrare a utilajelor, corelate cu termenele de punere în functiune, şi autorizatia de constructii pentru cheltuielile de investitii la care nu se elaboreaza studii tehnico-economice, se depune documentaţia aprobata conform dispoziţiilor legale.Pentru începerea lucrărilor şi pe parcursul executarii acestora, beneficiarii de investitii şi organizaţiile executante sînt obligate să prezinte, la cererea băncilor, devizele la proiectele de execuţie în vederea verificării lor. + Articolul 96Băncile finanţează investiţiile centralizate dacă sînt indeplinite urmatoarele condiţii: a) obiectivele, capacitatile şi termenele de dare în exploatare se încadrează în prevederile planului; ... b) începerea lucrărilor are la baza documentaţii tehnico-economice elaborate potrivit normelor şi normativelor legale, precum şi aprobarile legale pentru folosirea terenului pe care investiţiile respective se amplaseaza; ... c) sînt asigurate mijloacele financiare necesare executarii lucrărilor în cadrul prevederilor anuale de plan; ... d) lucrarile şi cheltuielile ce se efectueaza sînt prevăzute în documentatiile tehnico-economice admise la finanţare. ... Băncile au dreptul sa refuze finantarea investitiilor din competenţa de aprobare a titularilor de plan de stat şi a unităţilor subordonate acestora, care nu au asigurate condiţii de utilizare eficienta a fondurilor, precum şi a investitiilor pentru care nu sînt respectate dispozitiile legale cu privire la începerea lucrărilor de investitii, a caror verificare le revine ca sarcina.Băncile verifica, potrivit legii, legalitatea preturilor şi tarifelor, precum şi economicitatea cheltuielilor prevăzute în documentaţii şi se pronunţă asupra acestora în termen de 20 de zile de la primirea documentatiilor insusite de către organizaţiile executante.Reducerile facute de bănci, la care nu s-au primit obiectii în termen de 20 de zile de la comunicarea lor, rămîn definitive. Valoarea devizelor de execuţie şi a devizului general se diminueaza cu reducerile rămase definitive.Divergentele dintre bănci şi unitatile economice de stat sau organele în subordinea cărora se afla acestea se rezolva de către organele ierarhic superioare. + Articolul 97Sînt interzise contractarea şi angajarea de cheltuieli pentru investitii înainte de aprobarea indicatorilor tehnico-economici sau, după caz, a documentatiei tehnico-economice a investitiilor, precum şi începerea de lucrari înainte ca organele bancare să se fi pronuntat asupra legalităţii acestor cheltuieli, în afară de cazurile în care prin dispozitii legale se prevede altfel.La contractarea şi achizitionarea utilajelor tehnologice necesare realizării investitiilor trebuie să se urmareasca ca acestea să fie aduse pe santier la termene corelate cu cele pentru darea la montaj, sa nu se depăşească normativele de stocare pe santiere, stabilite potrivit dispoziţiilor legale, şi să se evite formarea de stocuri de utilaje disponibile. + Articolul 98Investiţiile centralizate se deconteaza pe măsura executarii lor, cu respectarea planurilor anuale de investitii şi de finanţare-creditare, în limita devizului general legal aprobat; este interzisa depăşirea valorii documentatiei aprobate pentru investitia respectiva. + Articolul 99În cursul executiei lucrărilor de investitii şi la terminarea lor, beneficiarii de investitii sînt obligati să justifice băncilor cheltuirea fondurilor eliberate. La terminarea lucrărilor, beneficiarii sînt obligati să efectueze receptia acestora şi să prezinte băncii, pentru justificare, şi procesul-verbal de receptie.În cazul în care organizaţiile de constructii-montaj, de prestări de servicii şi de proiectare, precum şi beneficiarii de investitii pentru lucrarile în regie, au incasat sume necuvenite, băncile au dreptul, dacă în termen de 30 de zile de la constatare partea în cauza nu restituie sumele respective, sa emita pentru recuperarea acestor sume - documente de plată, care se deconteaza fără acceptarea platitorului.După punerea în functiune sau darea în folosinţă a obiectivelor de investitii, băncile vor deconta numai lucrarile şi cheltuielile care, potrivit legii, se pot efectua şi după darea în exploatare, consemnate în procesul-verbal de receptie, în limita devizului general. + Articolul 100Pentru realizarea investitiilor centralizate prevăzute în plan, băncile pot acorda credite unităţilor economice de stat, în completarea mijloacelor banesti proprii destinate finantarii investitiilor sau integral, după caz, în urmatoarele situaţii: a) pentru obiective şi acţiuni de investitii de pe urma cărora se pot obtine beneficii care asigura rambursarea creditului în cel mult 10 ani; ... b) cînd exista un decalaj planificat pe trimestre între realizarea investitiilor şi constituirea resurselor proprii destinate finantarii investitiilor; ... c) în cazul în care, în cursul anului, se depăşeşte planul de investitii la unele obiective şi aceasta se justifica din punct de vedere economic, existind condiţii materiale asigurate; ... d) în cazul în care, în cursul anului, resursele proprii destinate finantarii investitiilor nu s-au constituit la nivelul planului. ... Din credite bancare se pot realiza şi investitii productive ai caror indicatori se aproba de Consiliul de Ministri, în cazurile şi în condiţiile stabilite prin hotărîrea de aprobare a indicatorilor tehnico-economici. + Articolul 101Creditele pentru realizarea investitiilor se aproba de bănci, cu respectarea normelor generale de creditare, precum şi a celor cu privire la avizarea, finantarea şi realizarea lucrărilor de investitii.Creditele de la art. 100 lit. a se acordă de bănci dacă pentru obiectivele şi actiunile de investitii respective exista sursa certa de aprovizionare cu materii prime, desfacere pentru produsele ce se vor obtine, contracte sau comenzi confirmate cu termene de livrare a masinilor, utilajelor şi instalaţiilor, care asigura punerea în functiune a capacităţilor planificate în cel mult 12 luni, cu excepţia cazurilor prevăzute de dispozitiile legale. Rambursarea creditelor se face din beneficiile repartizate în acest scop, la termenele şi în ratele stabilite prin contractul de împrumut incheiat între banca şi beneficiarii de credite. În cazul nedarii în functiune a investitiilor la termenul planificat, băncile - tinind seama de stadiul de execuţie a lucrărilor şi de masurile luate pentru recuperarea întîrzierilor - pot acorda în continuare credite pentru terminarea şi darea în exploatare a investitiei. La aceste credite se percep dobinzi majorate.În cazul neconstituirii resurselor proprii planificate, destinate finantarii investitiilor prevăzute la art. 100 lit. d, băncile pot acorda credite cu dobinda majorata, cu condiţia rambursarii lor pînă la finele anului. Unitatile economice de stat pot folosi - înainte de a apela la credite bancare fondurile proprii constituite la dispoziţia lor pentru executarea de investitii necentralizate.Creditele acordate pentru neconstituirea resurselor proprii planificate, nerambursate la termen, se acopera din fondurile neangajate ale unităţilor economice de stat destinate investitiilor necentralizate, iar dacă acestea sînt insuficiente, rambursarea se face din aceleasi fonduri ale organului ierarhic superior; partea rămasă nerestituita la sfirsitul anului se ramburseaza în anul următor din fondul de rezerva sau din fondurile de investitii necentralizate constituite potrivit dispoziţiilor legale. În cazul în care şi după utilizarea acestor resurse rămîn în continuare credite nerestituite, acestea se pot planifica să fie rambursate în al doilea an de la obtinerea lor, din resursele proprii destinate finantarii investitiilor ce se constituie la nivelul centralelor industriale şi unităţilor asimilate acestora, + Articolul 102Creditele se acordă de bănci pe măsura executarii investitiilor, în limita prevederilor planurilor anuale de investitii, a planurilor de finanţare-creditare şi a devizului general, legal aprobate.În cazurile în care beneficiarii de credite nu respecta destinaţia creditului şi alte condiţii din contractele de împrumut sau nu restituie ratele scadente, băncile au dreptul sa inceteze creditarea şi, respectiv, sa procedeze la recuperarea creditelor din fondurile destinate investitiilor necentralizate, ori din fondurile de rezerva ale unităţilor economice de stat. Pînă la recuperarea creditelor şi incasarea ratelor scadente, băncile percep dobinzi majorate. + Articolul 103Băncile pot acorda, în cursul realizării lucrărilor de investitii, credite pentru utilajele care necesita montaj şi credite pentru aprovizionarea cu materiale, precum şi alte categorii de credite, potrivit prevederilor planului şi bugetului de stat, în cazurile şi condiţiile stabilite prin statutele lor sau alte dispozitii legale.Pentru utilajele care necesita montaj, creditele se acordă pînă la termenul planificat de punere în functiune. După această dată, la creditele acordate şi la cele care se vor acorda pînă la punerea în functiune se percep dobinzi majorate.Pentru cheltuielile necesare efectuării probelor tehnologice, precum şi pentru piesele de schimb şi obiectele de inventar la unitatile şi sectiile noi, prevăzute în documentaţia tehnico-economica a investitiilor, băncile acorda credite pînă la termenele stabilite împreună cu beneficiarii de investitii, termene care nu pot depăşi 90 de zile de la data planificata pentru darea în functiune a investitiei. În cazul nerespectarii termenului planificat de punere în functiune, pe perioada de întîrziere, băncile pot acorda credite cu dobinzi majorate. Creditele nerambursate în termen de 90 de zile de la darea efectiva în functiune se retrag din fondurile de productie ale beneficiarilor de credite.Pentru materialele aprovizionate de beneficiarii de investitii, creditele se acordă pînă la termenul stabilit prin contractul de împrumut. + Articolul 104Băncile percep dobinzi majorate la creditele pentru utilajele care necesita montaj, pe perioadele cu care se depasesc normativele în zile prevăzute de dispozitiile legale privind stocarea utilajelor pe santiere.Dobinzi majorate se percep şi la creditele pentru utilajele devenite disponibile, care nu se valorifica în decurs de 90 de zile de la data cînd au ajuns în aceasta situaţie. + Articolul 105Investiţiile necentralizate ale unităţilor de stat se finanţează din resursele prevăzute cu aceasta destinatie, potrivit dispoziţiilor legale.Investiţiile necentralizate se admit la finanţare dacă.- sînt prevăzute în planul unităţii respective şi aprobate, potrivit dispoziţiilor legale;- sînt eficiente şi satisfac nevoi imediate cu caracter productiv sau social-cultural, după caz;- au condiţii să se realizeze în cadrul duratelor prevăzute de normele legale şi documentaţia tehnico-economica este legal aprobata.Deschiderea finantarii pentru investiţiile necentralizate ale unităţilor economice de stat se face după constituirea integrală a fondurilor necesare la nivelul documentatiei, iar la instituţiile de stat şi la unitatile administrativ-teritoriale, după alocarea sau constituirea fondurilor în condiţiile stabilite prin dispozitii legale.Decontarea investitiilor necentralizate se face de bănci, pe măsura executarii lor, în aceleasi condiţii ca şi pentru investitii centralizate.Investiţiile necentralizate se finanţează prin băncile la care unitatile şi instituţiile de stat, precum şi organizaţiile cooperatiste şi obstesti, îşi au contul pentru activitatea de baza.Lucrarile de investitii a caror valoare de deviz pe obiect depăşeşte 100 mii lei se finanţează prin băncile specializate, în care scop fondurile respective se virează la aceste bănci. + Articolul 106Băncile pot acorda unităţilor economice de stat şi cooperatiste credite pentru realizarea de investitii necentralizate privind executarea unor lucrari de mica mecanizare şi a altor lucrari cu caracter productiv, precum şi pentru lucrari destinate îmbunătăţirii aprovizionarii cu marfuri şi prestarilor de servicii către populatie. Aceste investitii trebuie să aibă o eficienta economica ridicata, să contribuie la reducerea volumului de muncă, la îmbunătăţirea calităţii produselor, la cresterea productiei şi a productivitatii muncii, la reducerea cheltuielilor de productie şi de Circulatie.Condiţiile de acordare a acestor credite se stabilesc de Consiliul de Ministri. + Articolul 107Volumul creditelor ce se acordă de bănci pentru realizarea investitiilor se stabileste anual prin planul de credite pe termen mijlociu şi lung, care se aproba odata cu planul naţional unic şi bugetul de stat.Creditele pe termen mijlociu şi lung pentru investitii se acordă din resurse destinate special în acest, scop.Dobinzile şi comisioanele ce se percep de bănci la finantarea şi creditarea investitiilor sînt cele prevăzute prin dispozitiile legale.B. Finantarea şi creditarea investitiilor organizaţiilor cooperatiste şi ale celorlalte organizaţii obstesti + Articolul 108Organizaţiile cooperatiste şi unitatile economice ale celorlalte organizaţii obstesti realizează investiţiile necesare infaptuirii obiectivelor economico-sociale prevăzute în planurile lor din fondurile de dezvoltare constituite pe seama veniturilor obtinute din activitatea lor. Ele au datoria sa foloseasca judicios mijloacele destinate investitiilor pentru realizarea de obiective cu eficienta ridicata, care să asigure cresterea avutului obstesc baza a dezvoltării continue a potentialului lor de productie -, indeplinirea obligaţiilor faţă de stat şi sporirea retributiei membrilor cooperatori. + Articolul 109Băncile pot acorda organizaţiilor cooperatiste şi unităţilor economice ale celorlalte organizaţii obstesti, în completarea fondurilor proprii, credite pe termen mijlociu şi lung pentru realizarea de acţiuni şi obiective noi de investitii, pentru extinderea şi modernizarea capacităţilor existente, care să asigure cresterea productiei, prestarilor de servicii, îmbunătăţirea aprovizionarii şi desfacerii şi obtinerea de venituri suplimentare. + Articolul 110Finantarea investitiilor din fondurile proprii ale organizaţiilor cooperatiste şi celorlalte organizaţii obstesti se face pe baza normelor emise de organele centrale cooperatiste şi obstesti, potrivit legilor de organizare şi functionare a acestora, cu avizul băncilor în ce priveste eficienta investitiei şi cu respectarea normelor generale privind regimul investitiilor.Creditarea investitiilor organizaţiilor cooperatiei mestesugaresti, ale organizaţiilor cooperatiei de consum şi ale unităţilor economice ale celorlalte organizaţii obstesti se face potrivit normelor generale ce se aplică unităţilor economice de stat.Creditarea investitiilor cooperativelor agricole de productie + Articolul 111Banca pentru Agricultura şi Industrie Alimentara poate acorda cooperativelor agricole de productie, în completarea fondurilor proprii, credite pe termen lung pentru realizarea de acţiuni şi obiective de investitii productive care să asigure cresterea productiei, prestarilor de servicii şi obtinerea de venituri suplimentare.Cooperativelor agricole de productie li se pot acorda credite şi pentru acţiuni şi obiective de investitii ce se executa prin asociere sau cooperare. + Articolul 112Creditele pe termen lung se acordă pentru lucrari de imbunatatiri funciare, plantatii de vii şi pomi, constructii agrozootehnice, masini, utilaje şi instalaţii, animale de productie, precum şi pentru alte obiective şi acţiuni stabilite prin dispozitii legale.Termenele maxime de rambursare a creditelor şi proportiile de participare cu fonduri proprii a cooperativelor agricole de productie se stabilesc prin dispozitii legale. + Articolul 113Volumul creditelor pe termen lung ce se acordă cooperativelor agricole de productie se stabileste anual prin planul naţional unic şi bugetul de stat şi se repartizeaza pe acţiuni şi pe judete de Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare şi Apelor, cu consultarea Băncii pentru Agricultura şi Industrie Alimentara. + Articolul 114Creditele pe termen lung se acordă cooperativelor agricole de productie care au prevăzut prin plan şi fac prelevări la fondul de dezvoltare cel puţin în cota minima prevăzută de statut. + Articolul 115Creditele pe termen lung se acordă atit pentru investiţiile ce se realizează în robie, cit şi pentru cele în antrepriza.Pentru lucrarile care se executa în regie, se acordă credite pe termen lung în vederea acoperirii cheltuielilor de investitii, cu excepţia celor privind manopera şi materialele de constructii care se pot obtine prin valorificarea resurselor proprii ale cooperativelor agricole de productie.Cooperativelor agricole de productie, care executa un volum mare de investitii în regie, li se pot acorda credite pe termen lung şi pentru plata manoperei ce se efectueaza cu cadre calificate, angajate din afara unităţilor.În cazul plantatiilor de vii şi pomi care se executa în bazine consacrate, se pot acorda credite pe termen lung şi pentru plata unei cote-părţi de pînă la 50% din valoarea manoperei planificate la lucrarile de înfiinţare şi de întreţinere, pînă la intrarea lor pe rod. + Articolul 116Creditele pe termen lung se aproba cooperativelor agricole de productie de către banca, cu respectarea urmatoarelor condiţii: a) veniturile nete prevăzute a se realiza prin punerea în functiune a mijloacelor de productie creditate să asigure rambursarea creditelor solicitate în cadrul termenelor maxime aprobate şi sa existe certitudinea realizării productiei şi veniturilor prevăzute în documentaţia tehnico-economica; ... b) să fie asigurate participarea cu fonduri proprii în proportiile stabilite şi exploatarea rationala a mijloacelor de productie, iar situaţia economico-financiară a cooperativelor agricole de productie să permită rambursarea din venituri a creditelor pe termen lung scadente în perioadele urmatoare; ... c) sa existe condiţii pentru executarea şi punerea în functiune la termen a obiectivelor, iar producţia prevăzută a se realiza să aibă desfacerea asigurata; ... d) documentatiile tehnico-economice să fie intocmite, avizate şi aprobate potrivit dispoziţiilor legale. Pentru aprobarea creditului, cooperativele agricole de productie trebuie să prezinte băncii angajamentul de a valorifica prin unitatile socialiste contractante producţia-marfa agricola obtinuta la obiectivele respective, pînă la restituirea completa a creditului. ... În situaţia în care banca, în urma analizei, constata că nu sînt intrunite condiţiile de creditare şi nu exista garantia rambursarii imprumutului, nu va aproba creditul solicitat. + Articolul 117Cooperativele agricole de productie au obligaţia sa foloseasca creditele primite în conformitate cu destinaţia stabilita pentru realizarea sarcinilor de plan şi raspund de rambursarea lor integrală la scadenta. + Articolul 118Banca pentru Agricultura şi Industrie Alimentara poate acorda cooperativelor agricole de productie, unităţilor economice ale asociaţiilor intercooperatiste şi ale altor organizaţii obstesti credite. pentru efectuarea lucrărilor de mica mecanizare şi altor lucrari cu caracter productiv, sau destinate îmbunătăţirii aprovizionarii şi prestarii de servicii către populatie, în condiţiile normelor legale stabilite pentru unitatile de stat. + Articolul 119Banca pentru Agricultura şi Industrie Alimentara are dreptul sa sisteze creditarea sau sa recupereze înainte de termen creditele acordate, în cazul în care se constata în activitatea unităţilor agricole cooperatiste urmatoarele abateri: a) schimbarea destinatiei creditelor acordate sau deficiente în executarea investitiilor creditate, de natura sa pericliteze punerea în functiune la termen a obiectivelor sau realizarea indicatorilor tehnico-economici din documentaţia de creditare; ... b) neparticiparea cooperativelor agricole de productie cu fondurile proprii cu care s-au angajat la executarea obiectivelor de investitii creditate; ... c) folosirea mijloacelor de productie în alte scopuri decit cele pentru care au fost creditate, înstrăinarea, gospodarirea necorespunzatoare a acestora, degradarea sau scoaterea lor din productie; ... d) neluarea de măsuri pentru înlăturarea deficientelor semnalate de unitatile bancare. ... + Articolul 120Cooperativele agricole de productie garanteaza creditele primite cu valori materiale, mijloace banesti prevăzute a se realiza şi cu orice alte venituri în bani şi în natura, precum şi cu cesiunea în favoarea băncii a drepturilor ce le au de incasat. + Articolul 121Rambursarea creditelor pe termen lung se face din fondurile banesti constituite pentru investitii, iar în cazul cînd acestea nu acopera ratele scadente, diferenţa se achită din celelalte disponibilitati banesti ale cooperativelor agricole de productie.C. Credite pentru investitii acordate populatiei + Articolul 122Banca pentru Agricultura şi Industrie Alimentara poate acorda credite de investitii destinate dezvoltării productiei membrilor cooperativelor agricole de productie şi producătorilor cu gospodarie individuala, pentru procurarea de animale de productie, de material saditor, în vederea realizării de plantatii pomiviticole şi pentru alte destinatii agricole, în limitele şi condiţiile stabilite de dispozitiile legale.Creditele se acordă producătorilor care contracteaza cu organizaţiile socialiste livrarea de produse şi produsi, din valorificarea cărora să fie asigurată rambursarea la termen a creditelor respective. + Articolul 123Casa de Economii şi Consemnatiuni poate acorda credite populatiei pentru construirea de locuinte proprietate personala, precum şi în alte cazuri prevăzute de lege.Creditele pentru construirea de locuinte proprietate personala se garanteaza prin constituirea de ipoteca asupra locuintelor respective.Contractele de împrumut au valoare de inscrisuri autentice şi constituie titluri executorii. + Articolul 124Creditele sînt garantate de beneficiari, pentru întreaga lor valoare, prin gaj de valori materiale, garantii personale şi cesiuni de drepturi de creante.Pînă la rambursarea integrală a creditelor, locuintele proprietate personala şi alte bunuri dobindite de populatie prin folosirea de credite pot fi instrainate numai cu acordul prealabil al instituţiilor care au acordat credite. + Capitolul VI Organizarea şi efectuarea plăţilor între unităţile socialiste + Articolul 125Pentru organizarea şi desfăşurarea în bune condiţii a circulaţiei banesti şi pentru exercitarea controlului bancar asupra relatiilor banesti din economie, unitatile socialiste sînt obligate sa pastreze disponibilitatile banesti în conturi la bănci şi să efectueze operaţiile de plati şi încasări prin aceste conturi. + Articolul 126Plăţile dintre unitatile socialiste se efectueaza, de regula, prin decontari fără numerar. + Articolul 127Banca Naţionala a Republicii Socialiste România, împreună cu băncile specializate, stabileste formele şi instrumentele de decontare, fixeaza limita în care pot fi efectuate platii cu numerar între unitatile socialiste şi elaboreaza norme privind condiţiile şi termenele de depunere a numerarului la bănci, limitele în care numerarul poate fi pastrat în casieriile unităţilor socialiste, modul de eliberare a numerarului şi condiţiile de efectuare a plăţilor din încasări. + Articolul 128Unitatile socialiste sînt obligate sa prevada în contractele economice forme şi instrumente de decontare care asigura incasarea într-un timp cit mai scurt a contravalorii produselor livrate, a lucrărilor efectuate sau serviciilor prestate şi care contribuie la intarirea disciplinei contractuale şi la accelerarea decontarilor.În scopul intaririi disciplinei plăţilor, băncile pot dispune inlocuirea formelor şi instrumentelor de decontare alese de unitatile socialiste, cu forme şi instrumente care corespund mai bine relatiilor economice dintre unităţi. + Articolul 129Plăţile din conturile unităţilor socialiste se efectueaza cu consimtamintul acestora, cu excepţia acelor plati care privesc obligaţii constatate prin titluri executorii, precum şi a plăţilor pentru efectuarea cărora dispozitiile legale nu prevad consimtamintul unităţilor platitoare. + Articolul 130Actele de împrumut, indiferent de denumirea lor, şi extrasele de cont de împrumut privind creantele neachitate la termen sau creantele pe care banca este indreptatita să le incaseze înainte de termen constituie titluri executorii, fără indeplinirea altor formalitati. + Articolul 131Plăţile trebuie facute la data exigibilitatii obligaţiilor, debitorul fiind dator să le efectueze, iar creditorul fiind obligat să le ceara.Unitatile socialiste sînt obligate sa ceara plata după predarea sau expedierea produselor către beneficiar, executarea lucrărilor sau prestarea serviciilor, cu condiţia respectarii clauzelor contractuale.Beneficiarul este obligat să efectueze plata după preluarea şi receptia produselor, respectiv receptia lucrărilor sau serviciilor, cu excepţia cazurilor prevăzute de dispozitiile legale. Aceeasi obligaţie revine beneficiarului şi în cazul în care, desi prin contract s-a prevăzut ca plata se face la cererea furnizorului, totusi acesta nu a cerut-o. + Articolul 132Livrarile de produse, executarile de lucrari şi prestarile de servicii pe credit între unitatile socialiste sînt interzise, afară de cazurile anume prevăzute prin dispozitii legale. + Articolul 133Banca Naţionala a Republicii Socialiste România, împreună cu băncile specializate, stabileste termenele de acceptare a platii documentelor de decontare emise de creditor. + Articolul 134Beneficiarul are dreptul ca, inauntrul termenului de acceptare stabilit, sa refuze plata, integral sau parţial, după caz, atunci cînd: a) livrarea produselor, executarea lucrărilor sau prestarea serviciilor nu constituie obiectul unui contract sau nu are alt temei legal, cu condiţia sa nu fi folosit bunurile pentru care se cere plata; ... b) produsele nu au fost primite pînă la expirarea termenului de acceptare stabilit de banca; ... c) preturile sau tarifele pe baza cărora s-a stabilit suma de plată sînt mai mari decit cele legale ori suma de plată a fost stabilita în mod eronat; ... d) nu sînt respectate clauzele contractuale cu privire la cantitate, calitate, termen de livrare, precum şi alte clauze contractuale; ... e) nu s-au primit documentele prevăzute în contract, fără de care produsele nu pot fi receptionate, folosite, valorificate sau facturate la extern; ... f) suma pretinsa nu este datorata. ... + Articolul 135Unitatile economice care livreaza produse, executa lucrari sau presteaza servicii sînt în drept sa pretindă clientilor lor, care intirzie în mod repetat plata şi le creeaza greutati financiare, să le asigure anticipat sumele necesare efectuării plăţilor. În asemenea situaţii, băncile sînt autorizate ca, la cererea furnizorilor, sa dea relatii cu privire la posibilitatile de plată ale clientilor.În cazul în care beneficiarii nu asigura anticipat sumele necesare plăţilor, furnizorii pot suspenda livrarile de produse, executarile de lucrari sau prestarile de servicii, incunostintind cu 30 de zile înainte de aplicarea acestei măsuri unitatea beneficiara şi organul sau ierarhic superior. + Articolul 136Instrumentele de decontare emise de creditor şi pentru care debitorul a acceptat plata, precum şi cele emise de debitor în favoarea creditorului, sînt, în raporturile de decontare bancara, titluri executorii, pe baza cărora se fac operaţiile de plati între unitatile socialiste. + Articolul 137Unitatile socialiste sînt obligate sa ia măsuri în vederea asigurarii unui echilibru permanent între plati şi încasări.Plăţile din conturile unităţilor socialiste se efectueaza în limita disponibilitatilor din aceste conturi şi a creditelor aprobate.După epuizarea acestor fonduri, plăţile se efectueaza în limita incasarilor, în urmatoarea ordine: a) plăţile de salarii şi alte plati asimilate; ... b) plăţile către buget, varsamintele din beneficii către organul ierarhic superior, varsamintele pentru finantarea investitiilor şi plăţile pentru prime de asigurare; ... c) plăţile pentru livrari de marfuri, executari de lucrari şi prestări de servicii; ... d) rambursarea creditelor bancare scadente; ... e) alte plati. ... Sumele pentru plata premiilor sub forma de gratificatii vor fi eliberate numai după efectuarea celorlalte plati. + Articolul 138La cooperativele agricole de productie şi asociaţiile intercooperatiste, în cazul epuizarii creditelor aprobate şi al lipsei de disponibilitati, plăţile se efectueaza în limita incasarilor, în urmatoarea ordine: a) rambursarea creditelor bancare scadente; ... b) plăţile pentru retribuirea în bani a muncii şi pentru celelalte drepturi asimilate; ... c) plăţile către bugetul de stat; ... d) plăţile pentru livrari de marfuri, executari de lucrari şi prestări de servicii, contribuţia la Casa de pensii şi asigurări sociale, precum şi primele de asigurare; ... e) prelevarile destinate fondului de dezvoltare economico-sociala şi alte fonduri ce se constituie potrivit statutului cooperativelor agricole de productie şi regulamentului de functionare a asociaţiilor intercooperatiste; ... f) alte plati. ... + Articolul 139În cadrul aceleiasi categorii prevăzute în ordinea de plati de la art. 137 şi 138, plăţile se efectueaza în ordinea cronologica a termenelor de plată, iar în cazul în care au acelasi termen de plată, în ordinea în care sînt enumerate în aceste texte.Sumele datorate cu titlu accesoriu se platesc în aceeasi ordine ca şi creanta principala. + Articolul 140Livrarile de marfuri, executarile de lucrari şi prestarile de servicii pentru cooperativele agricole de productie şi asociaţiile intercooperatiste se fac numai după ce unitatile în cauza s-au asigurat de posibilitatile de plată ale acestor cooperative şi asociaţii. + Articolul 141Unitatile economice sînt obligate să-şi organizeze în condiţii cit mai bune activitatea legata de desfacere, facturare, intocmire a documentelor de decontare şi depunere a acestora la unitatile bancare, respectiv de receptie a marfurilor, lucrărilor sau serviciilor în vederea decontarii la timp a contravalorii lor şi accelerarii vitezei de circulatie a banilor.În activitatea de comert exterior, unitatile economice trebuie să ia toate masurile necesare pentru utilizarea celor mai potrivite modalitatii de decontare şi pentru includerea în contracte a unor clauze care să asigure incasarea la timp a valutei pentru exporturile efectuate. + Capitolul VII Asigurările de stat + Articolul 142Asigurarile de stat contribuie, prin mijloace specifice, la refacerea bunurilor avariate sau distruse ca urmare a calamitatilor naturii şi accidentelor, la repararea unor prejudicii de care asiguratii raspund potrivit legii, la infaptuirea unor măsuri de prevedere şi economisire. + Articolul 143Asigurarile de stat cuprind ramuri de asigurări de bunuri, de persoane şi de raspundere civila, sub forma asigurarilor prin efectul legii sau facultative.Asigurarile prin efectul legii urmaresc, odata cu indemnizarea celor asigurati, satisfacerea interesului economic şi social al intregii colectivitati în apararea avutiei naţionale, menţinerea continuitatii procesului de productie şi protejarea victimelor unor accidente şi familiilor lor.Asigurarile facultative se incheie pentru bunuri, persoane ori riscuri necuprinse în asigurarile prin efectul legii sau în completarea acestora.Pentru asigurarile incheiate cu angajamente în valută, se efectueaza operaţii de cedari şi primiri de riscuri şi de prime în reasigurare. + Articolul 144Raporturile de asigurare se stabilesc între Administratia Asigurarilor de Stat, în calitate de asigurator, şi unitatile socialiste de stat, organizaţiile cooperatiste sau celelalte organizaţii obstesti şi persoanele fizice, în calitate de asigurati. În schimbul primelor de asigurare platite de către asigurati, în asigurarile prin efectul legii sau facultative, asiguratorul preia obligaţia acordarii unor despăgubiri sau sume asigurate în cazul producerii anumitor evenimente.Categoriile de unităţi, de bunuri şi de persoane ce se asigura, riscurile, tarifele de prime, sumele asigurate şi celelalte norme privind asigurarile se stabilesc potrivit dispoziţiilor legale.Raporturile de asigurare stabilite cu unitatile socialiste de stat au în vedere acoperirea pagubelor produse de evenimentele asigurate, despăgubirile acordate acestor unităţi contribuind la menţinerea continuitatii procesului de productie.Prin raporturile de asigurare cu organizaţiile cooperatiste sau cu celelalte organizaţii obstesti se urmareste protejarea bunurilor ce le apartin, despăgubirile ce se acordă acestor organizaţii contribuind la reintregirea proprietăţii obstesti.În raporturile de asigurare cu persoanele fizice se au în vedere refacerea bunurilor, acoperirea unor prejudicii şi crearea unor mijloace suplimentare de prevedere în legătură cu evenimente privind viaţa şi integritatea persoanelor. + Articolul 145Fondul de asigurare, constituit din încasările de prime de la asigurati, se utilizeaza pentru plata despăgubirilor şi a sumelor asigurate, pentru finantarea acţiunilor de prevenire şi combatere a unor pagube, pentru constituirea fondului statutar, a fondului de rezerva în lei şi în valută, a rezervei de prime la asigurarile de persoane, pentru acoperirea cheltuielilor specifice şi generale de administratie, precum şi pentru alte destinatii prevăzute prin dispozitii legale. + Capitolul VIII Păstrarea economiilor băneşti ale populaţiei + Articolul 146Statul, prin intermediul Casei de Economii şi Consemnatiuni a Republicii Socialiste România, organizeaza şi stimuleaza pastrarea economiilor banesti ale populatiei.Operaţii de pastrare a economiilor banesti ale populatiei pot fi efectuate şi de alte institutii bancare, în limita competentelor stabilite prin statutele lor de organizare şi functionare. + Articolul 147Depunerile populatiei la Casa de Economii şi Consemnatiuni şi la alte institutii bancare sînt garantate de stat, iar dreptul titularului asupra detinerilor este ocrotit de lege.Depunerile populatiei nu sînt supuse prescripţiei, se restituie, la cerere, titularilor depunerilor sau reprezentantilor legali ai acestora, iar în caz de deces al titularului, mostenitorilor.La depunerile populatiei se acordă dobinzi stabilite prin dispozitii legale. + Articolul 148Statul asigură secretul depunerilor.Lucratorii Casei de Economii şi Consemnatiuni, ai unităţilor care fac operaţii pentru Casa de Economii şi Consemnatiuni şi ai altor institutii bancare sînt obligati prin lege sa pastreze secretul în ceea ce priveste numele depunatorilor şi ale titularilor depunerilor, sumele economisite şi orice alte date în legătură cu operaţiile efectuate pe numele acestora.Date informative privind depunerile şi operaţiile efectuate se dau, la cerere, numai titularilor acestora şi reprezentantilor lor legali, iar în cauze penale, organelor de urmărire penala şi instanţelor judecătorești, numai după punerea în miscare a actiunii penale împotriva titularilor depunerilor.Nici un alt organ nu are dreptul la astfel de informaţii.Incalcarea dispoziţiilor privind secretul operaţiilor constituie infractiunea de divulgare a unor secrete privind interesele obstesti, prevăzută şi pedepsita de art. 251 din Codul penal. + Articolul 149Cetatenii români care dobîndesc mijloace de plată straine sînt obligati să le depuna la Banca Naţionala a Republicii Socialiste România, Banca Română de Comert Exterior sau la unitatile autorizate de acesteia, în condiţiile prevăzute de lege.Sumele în valută de care pot dispune, potrivit legii, dobinditorii de mijloace de plată straine se păstrează pe teritoriul tarii în conturi personale la Banca Naţionala a Republicii Socialiste România sau la Banca Română de Comert Exterior. + Capitolul IX Bugetul de stat + Articolul 150Bugetul de stat contribuie la infaptuirea politicii Partidului Comunist Roman de dezvoltare rapida şi echilibrata a economiei naţionale, de ridicare necontenita a nivelului de trai al populatiei.Bugetul de stat cuprinde veniturile centralizate ale statului şi repartizarea acestora în concordanta cu obiectivele planului naţional unic, pentru finantarea dezvoltării economiei naţionale, acţiunilor social-culturale, apararii tarii şi a altor nevoi ale societatii. + Articolul 151Bugetul de stat se întocmeşte anual. Exercitiul bugetar începe la 1 ianuarie şi se incheie la 31 decembrie.La elaborarea bugetului de stat se asigura echilibrul între venituri şi cheltuieli. + Articolul 152Veniturile bugetului de stat sînt formate din: a) venituri provenite de la unitatile socialiste de stat; ... b) venituri şi alte încasări aferente bugetului asigurarilor sociale de stat; ... c) impozite şi taxe platite de organizaţiile cooperatiste şi unitatile economice ale celorlalte organizaţii obstesti; ... d) taxe vamale; ... e) impozite şi taxe de la populatie; ... f) alte venituri. ... Corespunzător relatiilor de productie socialiste statornicite în tara noastra şi cresterii permanente a fortelor de productie, veniturile bugetului de stat provin în cea mai mare parte din economia socialista.Evaluarile de venituri inscrise în bugetul de stat reprezinta sarcini minime de realizat. + Articolul 153Unitatile socialiste de stat sînt obligate sa verse la buget, după caz, o parte din beneficiile realizate, impozitul pe circulatia marfurilor sau alte impozite şi taxe instituite prin dispozitii legale. + Articolul 154Unitatile socialiste de stat, precum şi alte categorii de platitori datorează, potrivit dispoziţiilor legale, contribuţii pentru asigurarile sociale de stat. + Articolul 155Organizaţiile cooperatiste şi unitatile economice ale celorlalte organizaţii obstesti sînt obligate sa verse la bugetul de stat impozitele şi taxele stabilite, corespunzător veniturilor pe care le realizează, bunurilor pe care le deţin sau altor criterii prevăzute de lege. + Articolul 156Populatia participa la formarea veniturilor bugetului de stat prin plata impozitelor şi taxelor prevăzute de lege.Prin sistemul de impozite şi taxe se asigura participarea diferentiata a populatiei la formarea veniturilor statului, în functie de natura şi nivelul veniturilor, de marimea averii, de capacitatea contributiva a platitorilor, urmarindu-se promovarea principiului echitatii socialiste în sfera veniturilor populatiei. + Articolul 157Orice suma care se cuvine statului se face venit la buget, dacă dispozitiile legale nu prevad altfel. În cazul neachitarii la termen a sumelor ce trebuie varsate la bugetul de stat de către unitatile socialiste, organele financiar-bancare au dreptul de a dispune virarea lor la buget din conturile unităţilor respective.Incasarea la bugetul de stat a sumelor datorate şi neachitate la termen de către persoanele fizice, precum şi de către persoanele juridice, altele decit cele de la alineatul precedent, se face prin aplicarea masurilor de executare silita prevăzute de lege. + Articolul 158Nerespectarea termenelor de plată a sumelor datorate la bugetul de stat atrage obligaţia calcularii şi incasarii majorarilor de întîrziere.Consiliul de Ministri va stabili cuantumul majorarii, în cazurile cînd acesta nu este prevăzut în actele normative potrivit cărora se datorează sumele respective.Majorarile de întîrziere nu vor putea depăşi debitul datorat, dacă legea nu prevede altfel. + Articolul 159Cheltuielile bugetului de stat se efectueaza în concordanta cu obiectivele planului naţional unic.Din bugetul de stat se efectueaza cheltuieli pentru: a) finantarea economiei naţionale, cuprinzind: obiective şi acţiuni ce se finanţează din fondurile de dezvoltare economico-sociala, şi anume investitii productive, acoperirea necesarului de mijloace circulante al unor unităţi economice, constituirea rezervelor de stat, dezvoltarea bazei materiale a unităţilor social-culturale şi pentru alte scopuri prevăzute prin dispozitii legale; alte obiective sau acţiuni cu caracter economic; ... b) realizarea acţiunilor social-culturale; ... c) acordarea de pensii şi realizarea altor acţiuni din bugetul asigurarilor sociale de stat; ... d) apararea tarii; ... e) functionarea organelor puterii de stat, organelor administraţiei de stat, organelor judecătorești şi celor ale procuraturii; ... f) realizarea altor acţiuni şi sarcini prevăzute prin dispozitii legale. ... + Articolul 160Nici o cheltuiala nu poate fi înscrisă în bugetul de stat sau efectuata din acesta dacă nu exista prevederi legale pentru asemenea cheltuieli. + Articolul 161Sumele aprobate prin bugetul de stat, în limitele cărora se pot efectua cheltuieli, reprezinta credite bugetare, care nu pot fi depăşite.Unitatile socialiste de stat raspund de folosirea mijloacelor banesti primite de la bugetul statului, de cheltuirea lor cu maximum de utilitate economica şi sociala, de respectarea disciplinei de plan şi financiare. + Articolul 162Veniturile şi cheltuielile se inscriu în bugetul de stat în ordinea stabilita prin clasificarea bugetară. + Articolul 163Constituirea şi utilizarea de mijloace financiare apartinind statului în afara bugetului se pot face numai în condiţiile stabilite prin dispozitii legale. + Articolul 164Bugetul de stat se compune din bugetul republican şi bugetele locale.A. Conţinutul bugetului republican + Articolul 165Bugetul republican concentreaza principala parte a fondului bugetar şi se administreaza de către organele centrale de stat.În cadrul bugetului republican se inscrie şi bugetul Marii Adunări Naţionale.Bugetul republican cuprinde şi bugetul asigurarilor sociale de stat. + Articolul 166Veniturile bugetului republican sînt formate din resurse provenite de la unitatile socialiste de stat de interes republican, precum şi din impozite şi taxe de la populatie şi alte venituri stabilite prin lege ca resurse ale acestui buget.La bugetul republican se varsă şi plusurile de venituri provenite de la bugetele centralizate ale judetelor, respectiv al municipiului Bucureşti, la care veniturile proprii depasesc cheltuielile planificate, în cuantumul stabilit prin legea de adoptare a bugetului de stat. + Articolul 167Din bugetul republican se asigura mijloacele financiare necesare pentru obiective şi acţiuni ce se finanţează din fondul central de dezvoltare economico-sociala, pentru alte obiective şi acţiuni cu caracter economic, pentru actiunile social-culturale ce se realizează prin unitatile socialiste de stat de interes republican, pentru cheltuielile de întreţinere şi functionare a organelor centrale ale puterii de stat, organelor centrale ale administraţiei de stat, organelor judecătorești şi celor ale procuraturii, pentru apararea tarii şi pentru alte destinatii prevăzute prin dispozitiile legale. + Articolul 168Din veniturile bugetului republican se pot atribui cote defalcate bugetelor centralizate ale judetelor care nu-şi pot acoperi integral cheltuielile planificate cu venituri proprii. Dacă nici pe aceasta cale nu se asigura veniturile necesare, diferenţa pînă la nivelul cheltuielilor planificate se acopera din bugetul republican.Cotele defalcate, precum şi subventiile ce se acordă din bugetul republican în completarea veniturilor proprii ale bugetelor locale, se prevad pentru fiecare judet în parte prin legea de adoptare a bugetului de stat. + Articolul 169În bugetul republican se inscrie şi fondul de rezerva la dispoziţia Consiliului de Ministri, care se utilizeaza pentru suplimentarea, în cazuri justificate, a unor credite aprobate prin bugetul de stat în vederea finantarii, potrivit dispoziţiilor legale, a acţiunilor sau sarcinilor noi intervenite în cursul anului.B. Conţinutul bugetelor locale + Articolul 170Bugetele locale sînt bugetele unităţilor administrativ-teritoriale.Fiecare comuna, oras, municipiu, sector al municipiului Bucureşti, judetelor precum şi municipiul Bucureşti are bugetul sau propriu, care se adoptă de consiliul popular al unităţii administrativ-teritoriale respective, în condiţiile prezentei legi. + Articolul 171Veniturile bugetelor comunelor, oraşelor, municipiilor, sectoarelor municipiului Bucureşti, judetelor şi municipiului Bucureşti sînt formate din resursele provenite de la unitatile socialiste de stat de interes local, impozite şi taxe platite de organizaţiile cooperatiste şi unitatile economice ale celorlalte organizaţii obstesti, impozite de la populatie, taxe locale şi alte venituri stabilite prin lege ca resurse ale acestor bugete.Organele locale ale puterii de stat şi organele locale ale administraţiei de stat trebuie să ia măsuri pentru dezvoltarea continua a activităţii unităţilor economice de interes local în vederea sporirii bazei de venituri proprii, care să asigure, pe aceasta cale, echilibrarea bugetelor locale. + Articolul 172Din bugetele comunelor, oraşelor, municipiilor, sectoarelor municipiului Bucureşti, judetelor şi municipiului Bucureşti se finanţează, în concordanta cu prevederile de plan, obiective şi acţiuni economice, acţiuni social-culturale, cheltuieli de întreţinere şi functionare a organelor locale ale puterii de stat, organelor locale ale administraţiei de stat şi alte obiective prevăzute prin dispozitii legale. + Articolul 173Repartizarea veniturilor şi, cheltuielilor pe categorii de bugete locale se face de comitetele executive ale consiliilor populare judetene şi al municipiului Bucureşti, pe baza normelor legale şi în functie de atribuţiile organelor locale şi de subordonarea unităţilor. + Articolul 174În situaţiile în care cheltuielile prevăzute în bugetele unor municipii, sectoare ale municipiului Bucureşti, oraşe sau comune nu pot fi acoperite integral din veniturile lor proprii, pentru echilibrarea bugetelor locale respective se pot atribui cote defalcate din veniturile bugetului republican încasate pe teritoriul unităţii administrativ-teritoriale în cauza, ori subventii din bugetul unităţii administrativ-teritoriale ierarhic superioare.Cotele defalcate din veniturile bugetului republican care se lasă la dispoziţia municipiilor, sectoarelor municipiului Bucureşti, oraşelor sau comunelor se stabilesc de consiliile populare judetene şi al municipiului Bucureşti, în limita sumelor aprobate pe judete şi a municipiului Bucureşti prin legea de adoptare a bugetului.În cazul municipiilor, sectoarelor municipiului Bucureşti, oraşelor sau comunelor ale caror venituri proprii depasesc cheltuielile planificate, diferentele corespunzătoare se varsă la bugetul unităţii administrativ-teritoriale ierarhic superioare. + Articolul 175Judeţele, municipiul Bucureşti, precum şi municipiile şi oraşele care au în componenta lor şi alte localităţi intocmesc şi bugete centralizate. În aceste bugete centralizate se includ atit bugetul propriu al unităţii administrativ-teritoriale respective, cit şi bugetele comunelor, oraşelor, municipiilor şi sectoarelor municipiului Bucureşti, ierarhic inferioare, după caz. + Articolul 176În bugetele judetelor şi al municipiului Bucureşti se inscriu fonduri de rezerva la dispoziţia comitetelor executive ale consiliilor populare respective, care se pot utiliza în condiţiile prezentei legi pentru suplimentarea unor credite bugetare aprobate prin bugetele locale, în vederea finantarii acţiunilor sau sarcinilor noi intervenite în cursul anului.În cazul în care, în cursul anului, fondurile de rezerva bugetară devin insuficiente pentru finantarea acţiunilor sau sarcinilor noi, iar comitetele executive ale consiliilor populare constata unele disponibilitati de credite bugetare, care nu mai sînt necesare pînă la sfirsitul anului pentru indeplinirea sarcinilor planificate, fondurile de rezerva bugetară pot fi majorate cu aceste disponibilitati pînă la cel mult 50 la suta din cuantumul lor initial aprobat prin buget.Nu pot fi folosite cu aceasta destinatie creditele bugetare provenite din: cheltuielile pentru salarii şi contribuţii pentru asigurarile sociale, fondurile pentru investitii centralizate şi reparatii capitale, cheltuielile pentru care, prin dispozitiile legale, sînt stabilite surse speciale de finanţare, cheltuielile pentru a caror acoperire s-au acordat suplimentari din fondul de rezerva la dispoziţia Consiliului de Ministri, precum şi disponibilitatile la creditele bugetare care, potrivit prezentei legi, se virează la fondul de rezerva la dispoziţia Consiliului de Ministri.C. Elaborarea, adoptarea şi executarea bugetului de stat; incheierea exercitiului bugetar + Articolul 177Proiectul bugetului de stat se elaboreaza pe baza proiectelor planurilor financiare ale ministerelor şi celorlalte organe centrale de stat, precum şi a proiectelor bugetelor locale.Organele de conducere colectiva ale ministerelor şi celorlalte organe centrale asigura elaborarea proiectelor planurilor financiare pe baza proiectelor planurilor financiare ale unităţilor subordonate şi a proiectului planului financiar pentru propria activitate.Comitetele executive ale consiliilor populare elaboreaza proiectele bugetelor locale, pe baza proiectelor planurilor financiare ale unităţilor direct subordonate, precum şi a proiectelor bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale competente. + Articolul 178Ministerele şi celelalte organe centrale de stat transmit Ministerului Finanţelor proiectele lor de planuri financiare, care cuprind indicatorii financiari, atit pe ansamblul activităţii, cit şi pe centrale industriale şi unităţi asimilate acestora. Comitetele executive ale consiliilor populare judetene şi al municipiului Bucureşti transmit Ministerului Finanţelor proiectele bugetelor centralizate ale unităţilor administrativ-teritoriale respective, precum şi proiectele planurilor financiare pe ramuri de activitate ale economiei locale şi pentru unitatile direct subordonate comitetelor executive ale consiliilor populare. + Articolul 179Ministerul Finanţelor imbunatateste propunerile de indicatori financiari prezentate de ministere, celelalte organe centrale de stat şi comitetele executive ale consiliilor populare judetene şi al municipiului Bucureşti, împreună cu reprezentanti ai acestora, tinind seama de analizele şi calculele proprii referitoare la nivelul veniturilor şi cheltuielilor bugetului de stat, concluziile desprinse din controalele desfăşurate asupra activităţii unităţilor socialiste de stat. + Articolul 180În vederea definitivarii proiectului bugetului de stat, Consiliul de Ministri examineaza lucrarile prezentate de Ministerul Finanţelor, aducind imbunatatiri indicatorilor financiari şi soluţionînd eventualele divergente dintre Ministerul Finanţelor şi titularii de plan cu privire la cifrele propuse a fi inscrise în buget.Proiectul bugetului de stat, elaborat de Consiliul de Ministri, după examinarea lui de către Consiliul Suprem al Dezvoltării Economico-Sociale, se prezinta spre adoptare Marii Adunări Naţionale. + Articolul 181Marea Adunare Naţionala adopta legea bugetului de stat care cuprinde: volumul veniturilor şi cheltuielilor bugetului de stat, cu defalcarea pe bugetul republican şi bugetele locale, iar în cadrul acestora din urma, pe fiecare judet şi municipiul Bucureşti, precum şi volumul principalelor categorii de venituri şi cheltuieli. + Articolul 182După adoptarea legii bugetului de stat, Consiliul de Ministri desfăşoară indicatorii financiari pe ministere şi celelalte organe centrale de stat, pe comitete executive ale consiliilor populare judetene şi al municipiului Bucureşti şi stabileste masurile ce trebuie luate în vederea indeplinirii în bune condiţii a bugetului de stat. + Articolul 183Proiectele bugetelor judetelor şi al municipiului Bucureşti, îmbunătăţite pe baza legii anuale a bugetului de stat şi a indicatorilor aprobati de Consiliul de Ministri, se prezinta de către comitetele executive spre adoptare consiliilor populare.Consiliile populare judetene şi al municipiului Bucureşti adopta bugetul centralizat al unităţii administrativ-teritoriale respective, cu repartizarea veniturilor şi cheltuielilor pe bugetele unităţilor administrativ-teritoriale componente, bugetul propriu, precum şi resursele de echilibrare pe unităţi administrativ-teritoriale componente, ori sumele ce urmeaza a fi încasate din bugetele administrativ-teritoriale ierarhic inferioare, după caz.Consiliile populare ale comunelor, oraşelor, municipiilor şi sectoarelor municipiului Bucureşti adopta, în limitele stabilite de consiliile populare ierarhic superioare, bugetele locale respective. + Articolul 184Veniturile şi cheltuielile prevăzute în bugetul de stat se repartizeaza pe trimestre, în functie de sarcinile de plan desfăşurate de Consiliul de Ministri şi de termenele legale de varsare a veniturilor şi de efectuare a plăţilor.Repartizarea pe trimestre a veniturilor şi cheltuielilor se aproba de către: a) Ministerul Finanţelor, pentru bugetul republican, la propunerea ministerelor şi a celorlalte organe centrale de stat. ... De asemenea, Ministerul Finanţelor aproba repartizarea pe trimestre a plusurilor de venituri prevăzute a se varsă la bugetul republican de către bugetele judetelor, respectiv al municipiului Bucureşti, la care veniturile proprii depasesc cheltuielile planificate, precum şi a subventiilor ce se acordă din bugetul republican bugetelor locale. b) comitetele executive ale consiliilor populare, pentru bugetele proprii ale unităţilor administrativ-teritoriale respective, precum şi pentru subventiile prevăzute a fi acordate ori sumele ce se preiau de la bugetele locale ale unităţilor administrativ-teritoriale ierarhic inferioare; ... c) ordonatorii principali de credite, pentru planurile financiare ale unităţilor subordonate. ... + Articolul 185Repartizarea pe trimestre a veniturilor şi cheltuielilor bugetului de stat se poate modifica atunci cînd intervin schimbari în esalonarea sarcinilor de plan, se modifica termenele legale de varsare a veniturilor sau de efectuare a plăţilor, precum şi în alte cazuri bine justificate, potrivit dispoziţiilor legale. + Articolul 186Creditele bugetare aprobate prin bugetul republican pot fi folosite numai după deschiderea de credite sau alimentarea cu fonduri de către Ministerul Finanţelor, iar cele inscrise în bugetele locale, în limita disponibilitatilor din contul ordonatorilor respectivi de credite.Acordarea fondurilor de la buget se face în limita sumelor şi potrivit destinatiei aprobate, în raport cu gradul de folosire a resurselor puse la dispoziţie anterior şi cu respectarea dispoziţiilor legale care reglementeaza efectuarea cheltuielilor respective. + Articolul 187Este interzisa efectuarea de plati direct din veniturile încasate pentru buget, cu excepţia cazurilor cînd dispozitiile legale prevad altfel.Orice cheltuiala din sumele primite de la bugetul de stat se poate aproba de ordonatorul de credite şi efectua numai dacă a fost, în prealabil, avizata, potrivit legii, de către conducatorul compartimentului financiar-contabil sau de alte persoane insarcinate cu exercitarea controlului preventiv din unitatile socialiste, precum şi de alte organe cu astfel de atribuţii în economie. + Articolul 188Ordonatori principali de credite ai bugetului republican şi t ministrii şi conducătorii celorlalte organe centrale de stat.Ordonatori principali de credite ai bugetelor locale sînt presedintii comitetelor executive ale consiliilor populare.Conducătorii unităţilor socialiste de stat cu personalitate juridica finantate din bugetul republican sau local sînt, după caz, ordonatori secundari sau tertiari. + Articolul 189Ordonatorii principali de credite pot aproba efectuarea cheltuielilor numai cu respectarea dispoziţiilor legale şi în limita planurilor financiare ale instituţiilor pe care le conduc şi au dreptul sa repartizeze, în raport cu sarcinile de plan şi cu gradul de folosire a sumelor deja acordate, credite bugetare unităţilor ierarhic inferioare.Ordonatorii secundari au dreptul sa utilizeze, potrivit destinatiei şi cu respectarea normelor legale, creditele bugetare aprobate pentru unitatile pe care le conduc şi sa repartizeze credite bugetare unităţilor în subordine ai caror conducatori sînt ordonatori tertiari.Ordonatorii tertiari utilizeaza creditele bugetare ce le-au fost repartizate numai pentru nevoile unităţilor pe care le conduc, potrivit planurilor financiare aprobate şi în condiţiile stabilite prin dispozitiile legale. + Articolul 190Ordonatorii principali de credite pot delega dreptul de a aproba folosirea şi repartizarea creditelor bugetare inlocuitorilor lor de drept şi conducătorilor direcţiilor, conducătorilor organelor locale de specialitate ale administraţiei de stat sau ai altor unităţi similare, după caz. + Articolul 191Ministrii, conducătorii celorlalte organe centrale de stat, presedintii comitetelor executive ale consiliilor populare, precum şi conducătorii unităţilor de stat subordonate, raspund de folosirea cu economicitate a sumelor primite de la buget, de integritatea bunurilor încredinţate unităţii pe care o conduc, de tinerea la zi a contabilitatii şi prezentarea darilor de seama contabile asupra executiei bugetare. + Articolul 192În cursul executarii bugetului de stat, ministrii şi conducătorii celorlalte organe centrale de stat, precum şi presedintii comitetelor executive ale consiliilor populare judetene şi al municipiului Bucureşti, au obligaţia ca, atunci cînd fac propuneri de elaborare a unor acte normative a caror aplicare atrage micsorarea veniturilor sau majorarea cheltuielilor stabilite prin bugetul de stat, sa prevada şi mijloacele necesare compensarii veniturilor sau acoperirii sportului de cheltuieli. + Articolul 193În planurile de cheltuieli ale ministerelor şi celorlalte organe centrale de stat, în bugetele locale, precum şi în planurile de cheltuieli ale unităţilor subordonate acestora, se pot efectua virari de credite, incepind cu trimestrul II al fiecarui an, cu respectarea urmatoarelor condiţii. a) să fie apropiate înainte de angajarea cheltuielilor; ... b) disponibilitatile utilizate sa nu provina de la creditele bugetare prevăzute pentru salarii şi contribuţii pentru asigurări sociale, investitii centralizate şi reparatii capitale, din sumele puse la dispoziţie din fondurile de rezerva bugetară sau din alte fonduri a caror destinatie a fost stabilita prin dispozitii legale; ... c) sa nu se majoreze creditele bugetare aprobate pentru întreţinerea şi functionarea organelor de stat; ... d) sa nu se majoreze sumele prevăzute în buget pentru completarea resurselor proprii ale unor institutii de stat, cu excepţia situaţiilor în care, pe bază de aprobari legale, se suplimenteaza fondul de salarii al acestora. ... + Articolul 194Virarile de creante bugetare se aproba de către: a) Ministerul Finanţelor, în cazurile în care au loc treceri de unităţi, acţiuni sau sarcini de la un titular de plan la altul, precum şi în situaţiile în care virarile de credite se efectueaza de la un capitol la altul al clasificaţiei bugetare; ... b) ministrii şi conducătorii celorlalte organe centrale de stat, pentru virarile de credite bugetare de la un subcapitol la altul din cadrul aceluiasi capitol, precum şi de la un articol la altul, în cadrul aceluiasi subcapitol al clasificaţiei bugetare; ... c) comitetele executive ale consiliilor populare ale judetelor, al municipiului Bucureşti, municipiilor, sectoarelor municipiului Bucureşti, oraşelor şi comunelor, pentru virarile de credite bugetare de la un subcapitol de cheltuieli la altul, în cadrul aceluiasi capitol al clasificaţiei bugetare; ... d) presedintii comitetelor executive ale consiliilor populare, pentru virarile de la un articol la altul, în cadrul aceluiasi subcapitol al clasificaţiei bugetare. ... + Articolul 195În cazul în care se majoreaza, potrivit dispoziţiilor legale, fondul de salarii planificat, se pot suplimenta şi creditele bugetare pentru salarii, inclusiv contribuţia pentru asigurarile sociale, prin virari de la alte categorii de cheltuieli, cu excepţia celor destinate finantarii investitiilor centralizate.Atunci cînd se majoreaza planul investitiilor centralizate potrivit dispoziţiilor legale, se pot suplimenta şi creditele bugetare cu aceasta destinatie, prin virari de la oricare alta categorie de cheltuieli, cu excepţia celei pentru salarii şi contribuţia pentru asigurări sociale. + Articolul 196Creditele bugetare rămase nefolosite la finele trimestrelor I, II şi III se blocheaza, cu excepţia celor pentru destinatiile fondului central şi fondului local al unităţilor administrativ-teritoriale de dezvoltare economico-sociala sau pentru alte obiective şi acţiuni cu caracter economic.Ministerul Finanţelor, pentru unitatile finantate din bugetul republican, şi comitetele executive ale consiliilor populare, pentru unitatile finantate din bugetele locale, pot aproba folosirea în trimestrul următor a creditelor bugetare blocate la finele trimestrelor I, II şi III, la cererea justificata a ordonatorilor principali de credite ai bugetului republican, respectiv a ordonatorilor de credite ai bugetelor locale.Disponibilitatile de la creditele bugetare pentru salarii, stabilite potrivit dispoziţiilor legale, se trec la fondul de rezerva bugetară la dispoziţia Consiliului de Ministri. În acelasi mod se procedeaza cu: disponibilitatile blocate de la creditele bugetare pentru care nu s-a solicitat sau nu s-a primit, în termen de 45 de zile de la incheierea trimestrului, aprobarea de folosire în perioada urmatoare; disponibilitatile aparute în cursul anului ca urmare a nerealizarii unor obiective sau sarcini de plan care au stat la baza aprobării fondurilor bugetare. + Articolul 197Fondurile de rezerva bugetară la dispoziţia comitetelor executive ale consiliilor populare judetene şi al municipiului Bucureşti, constituite potrivit art. 176, pot fi utilizate pentru actiunile sau sarcinile noi de natura celor cuprinse în fondul local de dezvoltare economico-sociala ori în celelalte părţi ale bugetului, în proportiile stabilite pentru acestea prin bugetele anuale.În cazuri bine justificate, lucrarile finantate din fondul de rezerva bugetară la dispoziţia comitetelor executive ale consiliilor populare judetene şi al municipiului Bucureşti, neterminate pînă la finele anului, vor putea fi acoperite şi în anul următor pe seama fondului de rezerva bugetară.Angajarea acestor fonduri se poate face incepind cu trimestrul II, după incheierea darii de seama contabile pe trimestrul 1, dacă la data angajarii s-au realizat integral veniturile proprii planificate în perioada respectiva pe judet sau pe municipiul Bucureşti, după caz, şi dacă sînt asigurate condiţiile necesare ca aceste venituri să fie realizate şi pe intregul an.Pentru acoperirea cheltuielilor legate de refacerea unor lucrari distruse sau degradate, ca o consecinţa a unor calamitati ale naturii produse în trimestrul I al anului, precum şi pentru lucrarile în continuare prevăzute la alineatul 2, comitetele executive ale consiliilor populare judetene şi al municipiului Bucureşti pot angaja fondurile de rezerva bugetară chiar în acel trimestru.Este interzisa angajarea de cheltuieli de către comitetele executive ale consiliilor populare din fondurile de rezerva bugetară aprobate în bugetele locale pentru refacerea lucrărilor de constructii-montaj executate necorespunzator, majorarea subventiilor pentru pierderi planificate, precum şi pentru suplimentarea cheltuielilor de întreţinere şi functionare a organelor locale ale administraţiei de stat, cu excepţia reparatiilor capitale cu caracter urgent la cladirile folosite pentru activităţile administrative şi a lucrărilor de racorduri şi alte instalaţii.În cazul neindeplinirii pe total judet a veniturilor proprii planificate, fondul de rezerva bugetară ce poate fi folosit se reduce cu echivalentul veniturilor nerealizate la data angajarii rezervei bugetare. + Articolul 198Pentru acoperirea decalajelor temporare aparute în cursul anului între cheltuielile şi veniturile bugetelor comunelor, oraşelor, municipiilor şi sectoarelor municipiului Bucureşti, comitetele executive ale consiliilor populare ale unităţilor administrativ-teritoriale ierarhic superioare pot acorda împrumuturi din resursele disponibile ale bugetelor lor. Dreptul de a aproba aceste împrumuturi poate fi delegat de către comitetele executive ale consiliilor populare ordonatorilor principali de credite sau inlocuitorilor lor de drept.În cazul în care decalajele respective apar şi la nivelul bugetelor judetelor şi municipiului Bucureşti, acoperirea temporara a acestora se poate face prin acordare de împrumuturi din resursele disponibile ale bugetului republican, de către Ministerul Finanţelor, la cererea justificata a comitetelor executive ale consiliilor populare. + Articolul 199Comitetele executive ale consiliilor populare pot utiliza sumele încasate din veniturile proprii ale bugetelor locale peste cele planificate, numai cu incepere din trimestrul III al anului de plan, pentru acoperirea unor cheltuieli economice şi infaptuirea anumitor acţiuni social-culturale, introducînd modificările corespunzătoare în bugetele locale în urmatoarele condiţii:- depăşirea incasarilor să fie realizata pe totalitatea veniturilor proprii planificate în bugetul local respectiv şi să se menţină pînă la finele anului;- plusurile de venituri sa provina din activitatea anului de plan şi sa nu fie rezultatul unor modificari ale legislaţiei sau anumitor subevaluari constatate de organele Ministerului Finanţelor ori de alte organe cu atribuţii de control.Modificările efectuate în bugetele locale potrivit prevederilor acestui articol se supun ratificarii consiliilor populare, la prima sesiune a acestora. + Articolul 200Comitetele executive ale consiliilor populare pot anula deciziile comitetelor executive ale consiliilor populare ierarhic inferioare, prin care au fost aprobate, fără respectarea normelor legale, planuri suplimentare de venituri şi cheltuieli, virari de credite, modificari de alocatii trimestriale sau alte modificari în planurile de cheltuieli ori în bugetele locale. + Articolul 201Creditele bugetare rămase neutilizate la expirarea exercitiului bugetar se anulează prin efectul legii.Orice suma datorata, dar neplatita de la buget, precum şi orice suma cuvenita dar neincasata la buget pînă la 31 decembrie, se plateste, respectiv se încasează, în contul bugetului pe anul următor.În cazuri excepţionale, Consiliul de Ministri poate aproba efectuarea unor cheltuieli, după incheierea anului bugetar, din bugetul anului expirat pentru operaţii executate, dar nedecontate pînă la finele anului. + Articolul 202Excedentul bugetului republican se utilizeaza pentru acţiuni economice şi social-culturale sau pentru alte acţiuni, în condiţiile stabilite prin lege, ori ca resursa de creditare a economiei naţionale.Soldurile anuale ale bugetelor locale se prevad ca venituri în acele bugete pe anul următor.Eventualele diferente rezultate în plus sau în minus după incheierea exercitiului bugetar, faţă de soldurile prevăzute în bugetele locale, se regularizeaza cu bugetul republican, cu excepţiile prevăzute de dispozitiile legale. + Articolul 203Pe baza darilor de seama contabile prezentate de ministere, celelalte organe centrale de stat şi comitetele executive ale consiliilor populare judetene şi al municipiului Bucureşti, şi în urma verificării şi analizarii acestora, Ministerul Finanţelor elaboreaza lucrarile privind contul general de încheiere a exercitiului bugetar, pe care le prezinta Consiliului de Ministri. + Articolul 204Consiliul de Ministri analizeaza lucrarile inaintate de Ministerul Finanţelor şi întocmeşte contul de încheiere a exercitiului bugetar, pe care îl prezinta, după examinarea lui de către Consiliul Suprem al Dezvoltării Economico-Sociale, spre adoptare Marii Adunări Naţionale. + Articolul 205Marea Adunare Naţionala adopta contul general de încheiere a exercitiului bugetar, cel mai tirziu pînă la finele anului următor celui la care se referă.În mod asemanator, consiliile populare aproba conturile generale de încheiere a exercitiului bugetelor locale, intocmite de către comitetele executive respective. + Capitolul X Atribuţii şi răspunderi în elaborarea şi executarea bugetului de stat şi a celorlalte planuri financiare + Articolul 206Consiliul de Ministri, organ suprem al administraţiei de stat, exercita conducerea generală a activităţii executive în domeniul finanţelor, raspunde de elaborarea proiectului bugetului de stat, precum şi de realizarea acestuia după adoptarea lui de către Marea Adunare Naţionala.în exercitarea atribuţiilor sale, Consiliul de Ministri examineaza periodic situaţia financiară pe economie şi ramuri sau sectoare de activitate, execuţia bugetului de stat şi a celorlalte planuri financiare, stabilind măsuri pentru menţinerea echilibrului financiar, monetar şi valutar, pentru intarirea continua a rolului finanţelor şi creditului în economie, aproba planurile de credite şi de casa. + Articolul 207Ministerul Finanţelor infaptuieste politica partidului şi statului în domeniul finanţelor şi acţionează pentru asigurarea echilibrului financiar, monetar şi valutar al tarii.În centrul activităţii Ministerului Finanţelor trebuie să stea preocuparea pentru cresterea continua a eficientei în economia naţionala. El trebuie să organizeze şi sa exercite un control riguros pentru a determina folosirea rationala a fondurilor în fiecare unitate socialista, pentru a preveni cheltuirea nelegala şi neeconomicoasa a fondurilor. + Articolul 208Ministerul Finanţelor are urmatoarele atribuţii, raspunzind de indeplinirea lor: a) întocmeşte lucrarile privind elaborarea proiectului bugetului de stat; urmareste şi controlează executarea în bune condiţii a bugetului de stat; îndrumă şi controlează intocmirea şi executarea planurilor financiare ale unităţilor socialiste; ia sau propune, după caz, măsuri pentru înlăturarea abaterilor şi intarirea disciplinei de plan şi financiare; ... b) elaboreaza, în colaborare cu Comitetul de Stat al Planificarii, planul financiar centralizat; participa la elaborarea prognozelor şi planurilor cincinale şi anuale de dezvoltare economico-sociala a tarii; ... c) colaboreaza cu organele centrale de sinteza la elaborarea şi urmarirea executarii balantei de venituri şi cheltuieli banesti ale populatiei, a balantei de plati externe şi a altor planuri valutare, precum şi a planurilor de credite şi de casa; ... d) exercita, potrivit legii, în numele statului şi pentru apararea intereselor acestuia, controlul asupra activităţii economico-financiare a ministerelor, celorlalte organe centrale de stat, instituţiilor bancare, comitetelor executive ale consiliilor populare, centralelor industriale şi unităţilor asimilate acestora, întreprinderilor, precum şi a altor unităţi socialiste; ... e) analizeaza şi avizeaza, împreună cu Comitetul de Stat al Planificarii şi banca finantatoare, indicatorii tehnico-economici pentru investiţiile care, potrivit dispoziţiilor legale, intră în competenţa de aprobare a Consiliului de Ministri; ... f) organizeaza, îndrumă şi controlează stabilirea şi incasarea veniturilor statului datorate de unitatile socialiste; îndrumă şi controlează modul de stabilire a impozitelor, identificarea veniturilor şi incasarea impozitelor şi taxelor de la populatie; ... g) întocmeşte dari de seama contabile asupra executarii bugetului de stat şi elaboreaza lucrarile privind intocmirea contului general de încheiere a exercitiului bugetar; ... h) elaboreaza, pe baza şi în vederea executarii dispoziţiilor legale, norme metodologice cu privire la planificarea financiară, executarea bugetului de stat, stabilirea şi incasarea veniturilor statului, evidenţa contabilă a instituţiilor de stat şi a unităţilor economice, controlul financiar; stabileste clasificatia bugetară a veniturilor şi cheltuielilor; ... i) acţionează pentru perfectionarea planificarii financiare, pentru promovarea metodelor moderne de calcul şi analiza, pentru rationalizarea şi îmbunătăţirea muncii financiar-contabile; ... j) participa la tratative externe în probleme financiar-valutare, de plati, şi cooperare economica, precum şi la organizaţiile internationale cu caracter financiar; ... k) reprezinta statul ca subiect de drepturi şi obligaţii în faţa organelor arbitrale, judecătorești, precum şi în orice alte situaţii în care acesta participa nemijlocit în nume propriu, la raporturi juridice, în cazurile în care legea nu stabileste, în acest scop, alt organ; ... l) indeplineste şi celelalte atribuţii prevăzute în legea sa de organizare şi functionare sau în alte dispozitii legale. ... + Articolul 209Ministerul Finanţelor participa împreună cu Directia Centrala de Statistica, Comitetul de Stat al Planificarii, Ministerul Aprovizionarii Tehnico-Materiale şi Controlului Gospodăririi Fondurilor Fixe, băncile şi alte organe centrale interesate la organizarea evidentei generale a avutiei naţionale. + Articolul 210Ministerul Finanţelor, împreună cu Comitetul de Stat al Planificarii, Directia Centrala de Statistica, băncile, celelalte organe centrale de sinteza şi cu ministerele, analizeaza sistematic, pe baza bilanturilor contabile, rezultatele activităţii pe ansamblul economiei, pe ramuri şi sectoare de activitate, volumul şi structura stocurilor şi iau sau propun măsuri pentru îmbunătăţirea situaţiei economico-financiare a unităţilor socialiste. + Articolul 211Banca Naţionala a Republicii Socialiste România, Banca pentru Agricultura şi Industrie Alimentara, Banca de Investitii şi Banca Română de Comert Exterior, ca organe de stat, infaptuiesc politica partidului şi statului în domeniul monetar şi al creditului, potrivit prevederilor prezentei legi şi ale legilor şi statutelor lor de organizare şi functionare. + Articolul 212Băncile, administrind o parte importanţa din fondurile banesti ale societatii, organizind efectuarea plăţilor între unitatile socialiste, creditarea economiei şi executarea de casa a bugetului de stat, au obligaţia sa controleze, în numele statului şi pentru apararea intereselor acestuia, modul cum se constituie fondurile banesti şi se tine evidenta acestora, modul cum sînt folosite mijloacele materiale şi banesti de unitatile socialiste şi sa ia măsuri pentru incasarea integrală şi la termen a drepturilor în lei şi în valută ale statului, precum şi pentru utilizarea lor economicoasa. Ele trebuie să perfectioneze continuu relatiile de credit şi de plati cu unitatile economice şi să contribuie la buna functionare a mecanismului economic, la cresterea eficientei în economie.Băncile acţionează pentru realizarea sarcinilor ce decurg din planurile de credite şi de casa şi pentru incadrarea circulaţiei banesti în limitele aprobate. Ele vor elibera fonduri numai în limitele planurilor aprobate şi cu respectarea dispoziţiilor legale. + Articolul 213Banca Naţionala a Republicii Socialiste România, ca banca centrala şi de emisiune, are urmatoarele atribuţii, raspunzind de indeplinirea lor: a) exercita în sfera sa de activitate, controlul asupra indeplinirii, de către unitatile economice a planurilor de productie, de circulatie a marfurilor şi financiare, precum şi asupra folosirii mijloacelor circulante, luînd măsuri operative pentru intarirea disciplinei în domeniul creditului şi al decontarilor; ... b) emite şi pune în circulatie bilete de banca şi monede metalice, potrivit dispoziţiilor legale; ... c) organizeaza şi coordonează circulatia baneasca, precum şi activitatea privind creditarea pe termen scurt şi decontarile, în strinsa concordanta cu cerinţele dezvoltării economiei naţionale; urmareste şi analizeaza fenomenele şi tendintele conjuncturale din sfera circulaţiei banesti şi a creditului, în procesul desfăşurării realizării planului, actionind pentru asigurarea evolutiei normale a circulaţiei banesti şi a creditelor; ... d) efectueaza operaţii de creditare, decontari şi alte operaţii bancare pentru unitatile economice cu conturi la banca, precum şi controlul utilizarii fondului de salarii; ... e) organizeaza şi efectueaza operaţiile privind executarea de casa a bugetului de stat, pe baza normelor date cu acordul Ministerului Finanţelor; controlează şi urmareste realizarea veniturilor statului; urmareste respectarea prevederilor legale cu privire la efectuarea cheltuielilor; ... f) elaboreaza, împreună cu Comitetul de Stat al Planificarii, Ministerul Finanţelor şi băncile specializate, proiectul planurilor de credite şi de casa pe economie, în baza sarcinilor prevăzute în planul naţional unic şi bugetul de stat, a analizelor efectuate cu ministerele, celelalte organe centrale şi unitatile economice; ... g) acorda băncilor specializate credite în completarea fondurilor acestora şi urmareste modul cum se administreaza aceste mijloace; ... h) participa la elaborarea balantei de plati externe şi la urmarirea realizării acesteia; stabileste, potrivit dispoziţiilor legale, cursul de schimb în lei al valutelor straine şi organizeaza schimbul valutar; administreaza rezerva de stat de metale pretioase şi efectueaza operaţiile cu metale pretioase; ... i) participa la organizaţii sau reuniuni internationale cu caracter financiar-monetar; incheie cu bănci şi institutii financiare straine acorduri de plati, contracte avînd ca obiect primirea sau acordarea de credite, da şi primeste garantii pentru aranjamentele de plată în strainatate, în conformitate cu prevederile planului; ... j) indeplineste şi celelalte atribuţii prevăzute în legea de organizare şi statutul de functionare. ... + Articolul 214Banca pentru Agricultura şi Industrie Alimentara, ca banca specializata pentru finantarea şi creditarea investitiilor şi pentru creditarea productiei şi circulaţiei marfurilor din agricultura, industria alimentara şi din sectorul apelor, are urmatoarele atribuţii, raspunzind de indeplinirea lor: a) exercita controlul asupra indeplinirii planurilor de productie şi financiare, realizării planului de investire, folosirii capacităţilor de productie, a mijloacelor proprii şi imprumutate de către unitatile socialiste cu cont la aceasta banca; controlează la unitatile agricole socialiste utilizarea cu eficienta a fondului funciar şi a forţei de muncă, în scopul determinarii acestora de a obtine cresterea productiei vegetale şi animale, reducerea cheltuielilor de productie şi asigurarea unei rentabilitati sporite a agriculturii; ... b) efectueaza operaţii de creditare a productiei, a activităţii de aprovizionare tehnico-materiala şi de valorificare a produselor agricole, operaţii de decontare, precum şi alte operaţii bancare pentru titularii de cont; ... c) analizeaza şi avizeaza, în sfera sa de activitate, indicatorii de eficienta economica pentru investiţiile din competenţa de aprobare a ministerelor şi unităţilor din subordinea acestora; analizeaza şi avizeaza împreună cu Ministerul Finanţelor şi Comitetul de Stat al Planificarii indicatorii tehnico-economici pentru investiţiile care, potrivit dispoziţiilor legale, intră în competenţa de aprobare a Consiliului de Ministri; ... d) organizeaza şi efectueaza, în cadrul planului şi în limita documentatiilor tehnico-economice aprobate, operaţiile de finanţare şi creditare a investitiilor la unitatile socialiste din sfera sa de activitate; controlează la acestea constituirea fondurilor de investitii şi utilizarea lor potrivit destinatiei stabilite prin plan; ... e) exercita, în sfera sa de activitate, potrivit dispoziţiilor legale, controlul utilizarii fondului de salarii, controlează şi urmareste realizarea veniturilor statului; efectueaza operaţii privind executarea de casa a bugetului de stat; ... f) exercita, pe bază de convenţie, controlul de fond al gestiunii cooperativelor agricole de productie, ca mandatara a Uniunii Naţionale a Cooperativelor Agricole de Productie; ... g) participa la organizaţii sau reuniuni internationale cu caracter financiar-monetar; incheie contracte avînd ca obiect primirea sau acordarea de credite, precum şi aranjamente bancare în aplicarea acordurilor de plati, convenţiilor de credit şi a altor aranjamente financiar-bancare, în conformitate cu prevederile planului; ... h) indeplineste şi celelalte atribuţii prevăzute în legea de organizare şi statutul de functionare. ... + Articolul 215Banca de Investitii, ca banca specializata pentru finantarea şi creditarea investitiilor din industrie, constructii, transporturi, telecomunicatii, circulatia marfurilor, gospodaria comunala, sectorul social-cultural, administratia de stat şi alte organizaţii de stat, cooperatia mestesugareasca şi cooperatia de consum are urmatoarele atribuţii, raspunzind de indeplinirea lor: a) exercita controlul asupra cererilor de mijloace banesti ale beneficiarilor de investitii, unităţilor de constructii, foraj, prospectiuni geologice şi proiectare, urmarind utilizarea potrivit normelor şi dispoziţiilor legale a fondurilor puse la dispoziţia lor; ... b) analizeaza şi avizeaza, în sfera sa de activitate, indicatorii de eficienta economica pentru investiţiile din competenţa de aprobare a ministerelor, celorlalte organe centrale, comitetelor executive ale consiliilor populare judetene şi al municipiului Bucureşti, precum şi a unităţilor din subordinea acestora; participa, cu Ministerul Finanţelor, la analiza şi avizarea indicatorilor tehnico-economici pentru investiţiile care, potrivit dispoziţiilor legale, intră în competenţa de aprobare a Consiliului de Ministri; ... c) organizeaza şi efectueaza, în cadrul planului şi în limita documentatiilor tehnico-economice aprobate, operaţiile de finanţare şi creditare a investitiilor în ramurile economice din sfera sa de activitate; controlează la acestea constituirea fondurilor de investitii şi utilizarea lor potrivit destinatiei stabilite prin plan; ... d) efectueaza operaţiile de creditare, decontari şi alte operaţii bancare pentru titularii săi de conturi, controlează şi urmareste realizarea veniturilor statului; exercita controlul asupra utilizarii fondului de salarii; efectueaza operaţii privind executarea de casa a bugetului de stat; ... e) controlează pe santiere indeplinirea de către unitatile economice a planului de investitii şi de punerea în functiune, folosirea capacităţilor de productie la organizaţiile de constructii; controlează masurile luate de beneficiari şi constructori pentru pregătirea condiţiilor de incepere şi execuţie a lucrărilor, de livrare a utilajelor şi instalaţiilor tehnologice, de asigurare a materialelor şi a forţei de muncă; ... f) participa la organizaţii sau reuniuni internationale cu caracter financiar-monetar; incheie contracte avînd ca obiect primirea sau acordarea de credite, precum şi aranjamente bancare în aplicarea acordurilor de plati, convenţiilor de credit şi a altor aranjamente financiar-bancare, în conformitate cu prevederile planului; ... g) indeplineste şi celelalte atribuţii prevăzute la legea de organizare şi statutul de functionare. ... + Articolul 216Banca Română de Comert Exterior, ca banca specializata, infaptuieste politica partidului şi statului în domeniul plăţilor, creditarii şi controlului bancar-valutar privind operaţiile cu strainatatea.Banca Română de Comert Exterior are urmatoarele atribuţii, raspunzind de indeplinirea lor: a) organizeaza şi efectueaza încasările şi plăţile privind operaţiile de comert exterior; administreaza disponibilitatile în mijloace de plată straine; cumpara şi vinde în tara şi în strainatate valute efective, efecte de comert, precum şi titluri şi obligaţii straine; ... b) participa la elaborarea balantei de plati externe şi acţionează pentru indeplinirea în bune condiţii a planului valutar; ... c) incheie aranjamente bancare în aplicarea acordurilor de plati, convenţiilor de credit şi a altor aranjamente financiare externe, precum şi aranjamente de corespondent cu bănci şi institutii financiare straine; ... d) primeste şi acorda credite, din şi în strainatate; acorda credite în valută unităţilor economice române cu activitate de comert exterior; ... e) emite efecte de comert în favoarea unor beneficiari din strainatate şi accepta efecte de comert emise asupra sa; avalizeaza şi gireaza efecte de comert; da şi primeste garantii pentru aranjamente de plată în strainatate, în conformitate cu prevederile planului; ... f) efectueaza operaţii de creditare, decontari şi alte operaţii bancare pentru unitatile economice cu activitate de comert exterior titulare de cont; controlează şi urmareste realizarea veniturilor statului; exercita controlul asupra utilizarii fondului de salarii, precum şi controlul valutar privind operaţiile care se efectueaza prin intermediul sau; efectueaza operaţii privind executarea de casa a bugetului de stat; ... g) participa la organizaţiile internationale cu caracter financiar şi bancar şi organizeaza reprezentante proprii în strainatate; realizează acţiuni de cooperare financiar-bancara; colaboreaza cu institutii de specialitate din tara şi strainatate în probleme specifice activităţii sale; ... h) indeplineste şi celelalte atribuţii prevăzute în legea de organizare şi statutul de functionare. ... + Articolul 217În exercitarea atribuţiilor lor, Banca Naţionala a Republicii Socialiste România şi băncile specializate elaboreaza, pe baza şi în aplicarea dispoziţiilor legale, norme metodologice cu privire la planificarea şi acordarea creditelor pentru productie şi circulatia marfurilor, finantarea şi creditarea investitiilor, efectuarea plăţilor fără numerar şi a operaţiilor cu numerar, efectuarea decontarilor externe, utilizarea fondului de salarii şi cu privire la alte operaţii bancare. + Articolul 218Casa de Economii şi Consemnatiuni a Republicii Socialiste România, ca institutie bancara specializata în relatiile cu populatia, are urmatoarele atribuţii, raspunzind de indeplinirea lor: a) elaboreaza sau propune măsuri pentru dezvoltarea spiritului de economie în rindurile populatiei şi organizeaza atragerea economiilor banesti ale populatiei; ... b) efectueaza operaţii de primire spre pastrare a economiilor banesti ale populatiei, a sumelor consemnate şi asigura efectuarea decontarilor în legătură cu aceste depuneri; ... c) efectueaza operaţii de creditare a populatiei pentru construirea de locuinte proprietate personala, precum şi în alte cazuri prevăzute de lege; ... d) efectueaza operaţii privind executarea de casa a bugetului de stat, şi alte operaţii de încasări şi plati şi asigura deservirea bancara a unităţilor şi organizaţiilor care îşi păstrează mijloacele banesti în conturi la C.E.C.; ... e) indeplineste şi celelalte atribuţii prevăzute în legea de organizare şi statutul de functionare. ... + Articolul 219Cooperativele de credit acorda membrilor acestor organizaţii împrumuturi din fondurile proprii, în scopurile şi în condiţiile prevăzute de statutul lor şi de alte dispozitii legale.Cooperativele de credit pot efectua - pe baza convenţiilor incheiate operaţii de mandat pentru alte institutii. + Articolul 220Administratia Asigurarilor de Stat are ca atribuţii de indeplinirea cărora raspunde, organizarea activităţii asigurarilor de bunuri, persoane şi raspundere civila, stabilirea sau propunerea de măsuri în scopul dezvoltării continue a acestora, perfectionarea instrumentelor specifice şi îmbunătăţirea servirii asiguratilor, precum şi alte sarcini prevăzute de legea de organizare şi functionare.Administratia Asigurarilor de Stat are dreptul de a verifica modul în care bunurile asigurate sînt intretinute, felul în care se respecta masurile de prevenire şi limitare a pagubelor, precum şi de a denunta sau modifica contractul de asigurare facultativa, în condiţiile stabilite. + Articolul 221Consiliul Financiar-Bancar examineaza periodic fenomenele şi tendintele ce apar în problemele financiare, monetare şi valutare, atit pe plan intern, cit şi în relatiile cu strainatatea.Totodata, acest consiliu elaboreaza studii şi analizeaza posibilitatile de perfectionare a pirghiilor economico-financiare pentru traducerea în viaţa a politicii financiare, monetare şi valutare a partidului şi statului, pentru sporirea eficientei economice în toate sectoarele de activitate, şi intarirea puterii de cumparare a monedei naţionale.Consiliul Financiar-Bancar este constituit din cadre de conducere ale Ministerului Finanţelor, Băncii Naţionale a Republicii Socialiste România, Băncii pentru Agricultura şi Industrie Alimentara, Băncii de Investitii, Băncii Române de Comert Exterior, Casei de Economii şi Consemnatiuni şi Administraţiei Asigurarilor de Stat.Din acest consiliu fac parte şi reprezentanti ai Comitetului de Stat ai Planificarii, Comitetului de Stat pentru Preţuri, Ministerului Muncii, Ministerului Comerţului Interior, Ministerului Comerţului Exterior şi Directiei Centrale de Statistica.În caz de necesitate, la sedintele consiliului pot fi invitati şi reprezentanti ai altor ministere şi organe centrale de stat, precum şi ai consiliilor populare.Consiliul Financiar-Bancar antreneaza, în analizele şi studiile pe care le face, institutele de cercetari economice şi financiare, organele de specialitate din cadrul instituţiilor componente ale consiliului, precum şi cadre de specialitate din institutele de invatamint superior.Atribuţiile şi modul de organizare şi functionare ale Consiliului Financiar-Bancar se stabilesc prin dispozitii legale. + Articolul 222Curtea Superioara de Control Financiar exercita controlul preventiv şi controlul ulterior asupra utilizarii fondurilor, potrivit dispoziţiilor legale, urmarind respectarea hotărîrilor de partid şi a legilor în domeniul financiar, asigurarea ordinii şi disciplinei în administrarea fondurilor, apararea proprietăţii socialiste în vederea intaririi gestiunii economice şi a cresterii eficientei în toate domeniile de activitate; stabileste, potrivit legii, pe baza constatarilor proprii şi ale altor organe competente, raspunderea patrimoniala pentru pagubele aduse avutului obstesc, precum şi raspunderea administrativa pentru incalcarea dispoziţiilor legale cu caracter financiar. + Articolul 223Ministerele şi celelalte organe centrale de stat, în indeplinirea atribuţiilor ce le revin în domeniul financiar, acţionează şi raspund de: a) elaborarea planurilor financiare, realizarea integrală a sarcinilor aprobate, constituirea şi utilizarea legala şi eficienta a fondurilor, achitarea integrală şi la timp a sumelor cuvenite statului, precum şi pentru rezultatele activităţii economice şi financiare pe ansamblul ministerului şi pe fiecare unitate subordonata; ... b) analiza bilanturilor contabile şi luarea de măsuri pentru îmbunătăţirea continua a activităţii economico-financiare şi cresterea aportului ramurilor la dezvoltarea economica şi sociala a tarii; ... c) exercitarea sistematica a controlului asupra activităţii unităţilor subordonate pentru folosirea cu eficienta ridicata a bazei tehnico-materiale de care dispun; ... d) indeplinirea altor sarcini prevăzute prin dispozitii legale. ... + Articolul 224Comitetele executive ale consiliilor populare judetene şi al municipiului Bucureşti, municipiilor şi sectoarelor municipiului Bucureşti, oraşelor şi comunelor în indeplinirea atribuţiilor ce le revin în domeniul financiar, acţionează şi raspund, după caz, de: a) elaborarea şi executarea în bune condiţii a bugetului propriu şi al unităţilor administrativ-teritoriale ierarhic inferioare; ... b) realizarea integrală a sarcinilor din planurile financiare ale unităţilor subordonate; constituirea şi utilizarea legala şi eficienta a fondurilor; ... c) organizarea, indrumarea şi controlul activităţii organelor locale de specialitate cu privire la stabilirea şi incasarea impozitelor, taxelor şi a altor venituri bugetare; ... d) exercitarea sistematica a controlului asupra activităţii economico-financiare a unităţilor subordonate în vederea intaririi disciplinei de plan şi financiare şi apararea avutului obstesc; ... e) analiza bilanturilor contabile şi luarea de măsuri pentru îmbunătăţirea continua a indicatorilor economici şi financiari ai unităţilor subordonate; ... f) indeplinirea altor sarcini prevăzute de dispozitiile legale. ... + Articolul 225În indeplinirea sarcinilor în domeniul finanţelor locale, pe linga comitetele executive ale consiliilor populare judetene şi al municipiului Bucureşti sînt organizate ca organe locale şi de specialitate, administraţiile financiare, care sînt subordonate şi Ministerului Finanţelor.Administraţiile financiare au urmatoarele atribuţii, raspunzind de indeplinirea lor: a) intocmesc lucrarile privind elaborarea proiectelor bugetelor locale; ... b) urmaresc executarea în bune condiţii a bugetelor locale, precum şi modul în care se realizează indicatorii financiari de către unitatile locale, folosirea fondurilor cu economicitate, potrivit destinatiei şi în limitele stabilite, cu respectarea dispoziţiilor legale; ... c) efectueaza, potrivit dispoziţiilor legale, impunerea contribuabililor şi stabilesc primele la asigurarile prin efectul legii; ... d) urmaresc incasarea integrală a impozitelor, taxelor şi a altor venituri ale bugetelor locale, precum şi a primelor la asigurarile prin efectul legii; ... e) organizeaza operaţiile de finanţare şi cele de evidenta a executarii bugetelor locale; ... f) intocmesc dari de seama asupra executarii bugetelor locale şi elaboreaza lucrarile privind contul de încheiere a exercitiului bugetar; ... g) participa la elaborarea lucrărilor de planificare în profil teritorial; ... h) îndrumă şi controlează activitatea organelor locale de specialitate ierarhic inferioare; ... i) indeplinesc alte atribuţii, potrivit dispoziţiilor legale. ... Pe linga comitetele executive ale consiliilor populare municipale şi orăşeneşti sînt organizate, după caz, circumscriptii financiare şi servicii financiare, care indeplinesc atribuţiile prevăzute la alineatul precedent, adaptate la specificul lor. + Articolul 226Veniturile ce se realizează peste cele stabilite prin bugetul republican vor putea fi folosite, în cursul anului, cu aprobarea Consiliului de Ministri, pentru finantarea unor sarcini noi privind economia naţionala şi actiunile social-culturale. + Articolul 227Centralele industriale şi unitatile asimilate acestora, intreprinderile de stat, în indeplinirea obligaţiilor ce le revin în domeniul financiar, acţionează şi raspund pentru: a) elaborarea planurilor financiare, realizarea sarcinilor aprobate, luarea de măsuri operative pentru solutionarea problemelor, înlăturarea şi prevenirea neajunsurilor ce apar pe parcursul executarii planului, asigurind permanent ca activitatea să fie eficienta, menţinerea permanenta a capacităţii de plată, indeplinirea la termen a obligaţiilor faţă de stat, bănci şi organele ierarhic superioare; ... b) folosirea, cu respectarea legilor şi în concordanta cu prevederile planului, a resurselor materiale şi a forţei de muncă, a fondurilor de productie şi de investitii, asigurind reducerea permanenta a cheltuielilor de productie şi indeosebi a celor materiale, intarirea continua a gestiunii economice, crearea resurselor necesare propriei dezvoltari şi a celor destinate fondului central şi fondurilor locale de dezvoltare economico-sociala; ... c) organizarea evidentei contabile şi exercitarea unui control financiar riguros asupra modului în care sînt aplicate legile şi hotărîrile, dispozitiile organelor ierarhic superioare şi propriile hotărîri, pentru intarirea raspunderii, a ordinii şi disciplinei în gospodarirea mijloacelor materiale şi banesti; ... d) indeplinirea celorlalte atribuţii stabilite prin legea cu privire la organizarea şi conducerea unităţilor socialiste de stat şi prin alte dispozitii legale. ... + Articolul 228Organele de conducere colectiva ale unităţilor socialiste de stat - adunarea generală a oamenilor muncii, comitetul oamenilor muncii, consiliul oamenilor muncii - asigura participarea nemijlocita a oamenilor muncii la dezbaterea şi solutionarea problemelor economice şi financiare importante ale unităţii şi raspund de elaborarea şi infaptuirea masurilor necesare pentru indeplinirea sarcinilor de plan.Comitetele şi consiliile oamenilor muncii au obligaţia să prezinte în faţa adunarii generale a oamenilor muncii analiza activităţii pe bază de bilant, situaţia economica şi financiară a unităţii, sarcinile şi obiectivele pentru perioada urmatoare şi masurile organizatorice şi tehnice în vederea realizării lor. + Articolul 229Conducatorul unităţii socialiste de stat, În numirea în functie, preia raspunderea administrarii patrimoniului încredinţat de stat, asumindu-şi prin contract angajamentul şi raspunderea de a gospodari cu grija şi eficient şi de a dezvolta mijloacele materiale şi banesti ale unităţii.Conducatorul unităţii raspunde, potrivit legii, faţă de stat şi faţă de colectivul de salariati al unităţii, de organizarea judicioasa a intregii activităţi a unităţii, de luarea masurilor pentru asigurarea integritatii avutului obstesc şi buna gospodarire a resurselor materiale şi banesti, pentru indeplinirea integrală şi la timp a sarcinilor de plan, accelerarea vitezei de rotatie a fondurilor şi prevenirea formarii de stocuri peste necesar, precum şi de respectarea normelor privind disciplina de plan, contractuala şi financiară. + Articolul 230Conducatorul compartimentului financiar-contabil raspunde de activitatea financiar-contabila, în care scop: a) asigura, în conformitate cu dispozitiile legale, intocmirea lucrărilor de planificare financiară, efectuarea analizei cheltuielilor de productie şi de circulatie, a utilizarii mijloacelor circulante şi a celorlalte fonduri şi ia sau propune măsuri, după caz, pentru cresterea rentabilitatii şi ideplinirea obligaţiilor financiare ale unităţii; ... b) organizeaza contabilitatea şi intocmirea bilanturilor contabile; ... c) asigura indeplinirea atribuţiilor ce revin compartimentului financiar-contabil pentru pastrarea integritatii avutului obstesc şi cele cu privire la controlul preventiv şi la controlul operativ curent şi analiza pe bază de bilant a rezultatelor activităţii unităţii; urmareste constituirea fondurilor planificate şi utilizarea acestora potrivit destinatiei, cu respectarea dispoziţiilor legale; ... d) angajează unitatea prin semnatura, alaturi de conducatorul unităţii, în toate operaţiile patrimoniale, avînd obligaţia de a refuza, în condiţiile legii, pe acelea care contravin dispoziţiilor legale. ... + Articolul 231Conducătorii compartimentelor de aprovizionare, productie, desfacere, organizarea muncii şi a celorlalte compartimente, fiecare în sectorul sau de activitate, au obligaţia să se preocupe de cresterea eficientei economice şi raspund, în condiţiile legii, de depăşirea cheltuielilor de productie rezultate din nerespectarea dispoziţiilor legale privitoare la normele de consum, nivelul stocurilor, calitatea şi desfacerea produselor, incadrarea şi salarizarea personalului, precum şi a altor dispozitii care reglementeaza activitatea economica. + Articolul 232Oblibaţiile care revin conducătorului compartimentului financiar-contabil, precum şi conducătorilor celorlalte compartimente, se inscriu în contractele ce se incheie la numirea lor în functie, pe baza prevederilor prezentei legi şi a altor dispozitii legale. + Articolul 233Conducătorii unităţilor socialiste, celelalte persoane cu functii de conducere, precum şi personalul în subordine, fiecare în baza atribuţiilor stabilite, raspund disciplinar, administrativ sau penal, după caz, precum şi civil sau material, atunci cînd nu respecta oblibaţiile ce de revin potrivit prevederilor prezentei legi şi ale celorlalte dispozitii legale cu privire la gospodarirea patrimoniului şi apararea integritatii avutului obstesc.Sanctiunile disciplinare se aplică potrivit prevederilor legislaţiei muncii.Sanctiunile administrative se aplică potrivit legii privind stabilirea şi sanctionarea contraventiilor şi dispoziţiilor care reglementeaza contraventiile la disciplina financiară, impozitele, taxele şi primele de asigurare prin efectul legii, precum şi altor dispozitii legale.În caz de infractiune raspunderea este angajata în condiţiile legii penale.Dacă prin faptele salariatilor sus-menţionaţi s-au produs pagube unităţii, cei vinovati raspund, în caz de infractiune, de pagubele efective şi foloasele nerealizate, potrivit legii penale, iar în celelalte cazuri, potrivit Codului muncii. + Capitolul XI Dispozitii finale + Articolul 234Prezenta lege intră în vigoare pe data de 1 ianuarie 1973.Pe aceeasi data se abroga Legea nr. 3/1949 asupra întocmirii, executarii şi incheierii bugetului general al Republicii Populare Române, Decretul nr. 265/1949 privind obligativitatea contractelor scrise şi reglementarea plăţilor între întreprinderi şi organizaţii economice, Decretul nr. 485/1954 privind autorizarea Ministerului Finanţelor de a aproba suplimentari la unele planuri financiare, precum şi orice alte dispozitii contrare.Această lege a fost votata de Marea Adunare Naţionala în sedinta din 22 noiembrie 1972, intrunind din cele 428 voturi exprimate, 426 voturi pentru şi 2 voturi împotriva.Preşedintele Marii Adunări Naţionale,STEFAN VOITECBucureşti, 22 noiembrie 1972.Nr. 9-------
