Advanced Search

LEGE nr. 5 din 20 aprilie 1972 privind gospodărirea apelor în Republica Socialistă România


Published: 1972-04-20
Read law translated into English here: https://www.global-regulation.com/translation/romania/3069813/lege-nr.-5-din-20-aprilie-1972-privind-gospodrirea-apelor-n-republica-socialist-romnia.html

Subscribe to a Global-Regulation Premium Membership Today!

Key Benefits:

Subscribe Now for only USD$40 per month.
LEGE nr. 5 din 20 aprilie 1972privind gospodărirea apelor în Republica Socialistă România
EMITENT MAREA ADUNARE NAŢIONALĂ
Publicat în  BULETINUL OFICIAL nr. 42 din 24 aprilie 1972



 +  EXPUNERE DE MOTIVEDezvoltarea rapidă a industriei, modernizarea agriculturii, creşterea gradului de urbanizare a populaţiei şi a nivelului său de trai, determină o sporire considerabilă a cerinţelor de apă şi totodată o creştere a procesului de poluare a apelor.De asemenea, în vederea prevenirii pagubelor produse de inundaţii, capătă o însemnătate din ce în ce mai mare stăvilirea acţiunilor distructive a apelor.Pentru prevenirea folosirii neraţionale a apelor, a procesului de poluare a acestora şi pentru dezvoltarea activităţii de gospodărire a apelor în ansamblul său, este necesară întărirea disciplinei de stat în acest domeniu, prin elaborarea şi aplicarea unor norme juridice unitare, precise şi cuprinzătoare, în care să-şi găsească o rezolvare coordonată multitudinea şi complexitatea relaţiilor social-economice ce se creează în legătură cu apele.Ţinând seama şi de faptul că apele au particularitatea că, pe lângă efectele pozitive, pot produce şi efecte dăunătoare, mergând până la adevărate calamităţi, reiese necesitatea stabilirii de reguli care să contribuie la asigurarea scurgerii normale a apelor, să permită organizarea unei acţiuni sistematice de prevenire şi combatere a inundaţiilor şi gheţurilor.În vederea realizării în domeniul gospodăririi apelor a sarcinilor desprinse din Directivele Congresului al 2--lea al Partidului Comunist Român, din alte documente de partid şi din indicaţiile conducerii superioare de partid şi de stat, este necesară revizuirea şi îmbunătăţirea substanţială a legislaţiei care reglementează principalele relaţii cu privire la amenajarea, folosirea şi protecţia apelor din Republica Socialistă România.Pornind de la consideraţiile arătate, a fost adoptată legea privind gospodărirea apelor în Republica Socialistă România, care, sintetizând întreaga experienţă dobândită timp de 18 ani în activitatea organelor de gospodărire a apelor, înlocuieşte Decretul nr. 143/1953 cu privire la folosirea raţională, amenajarea şi protecţia apelor, ale cărui prevederi s-au învechit şi-au devenit în cea mai mare parte necorespunzătoare.Legea cuprinde un număr de nouă capitole.Capitolul I "Dispoziţii generale" conţine reglementări generale de majoră importanţă. Se consfinţeşte principiul potrivit căruia gospodărirea apelor în Republica Socialistă România este o problemă de stat. Se defineşte noţiunea de apă, se stabileşte principiul planificării activităţii de gospodărire a apelor şi se prestează rolul planurilor de amenajare ale bazinelor hidrografice şi al planului general de amenajare a apelor din Republica Socialistă România.Capitolul II "Prevenirea şi combaterea acţiunii distructive a apelor" reglementează organizarea apărării împotriva inundaţiilor şi gheţurilor, scurgerea apelor, protecţia albiilor, malurilor şi a lucrărilor de apărare, precizează că la efectuarea unor lucrări de apărare şi interes obştesc mijloacele băneşti se asigură atât prin bugetul de stat cât şi prin contribuţia bănească şi în muncă a locuitorilor, potrivit Legislaţiei în vigoare.Capitolul III "Folosirea apelor" înscrie principiul folosirii raţionale a apelor, stabileşte priorităţi în satisfacerea cerinţelor de apă, precum şi în cazul restricţiilor temporare de folosire a apelor când din cauza secetei sau altor cauze obiective, resursele de apă se micşorează.Capitolul IV "Protecţia calităţii apelor" cuprinde principiul potrivit căruia poluarea în orice mod a apelor este interzisă şi prevede totodată datoria tuturor ministerelor, organelor centrale, organizaţiilor socialiste şi locuitorilor ţării, de a proteja apele împotriva poluării. S-a inserat de asemenea obligaţia tuturor unităţilor socialiste care evacuează ape uzate cu un conţinut ce depăşeşte limitele stabilite de normative, de a-şi construi staţii sau instalaţii de epurare.Capitolul V "Proiectarea, executarea, întreţinerea şi exploatarea lucrărilor ce se construiesc pe ape sau au legătură cu apele" reglementează unele probleme în legătură cu proiectarea, executarea, întreţinerea şi exploatarea acestor lucrări care influenţează regimul, cursul sau calitatea apelor. O prevedere importantă este aceea a obligativităţii avizului organelor de gospodărire a apelor dat asupra documentaţiei tehnico-economice a acestor lucrări. Tot în acest capitol se reglementează condiţiile de eliberare a autorizaţiilor de către organele de gospodărire a apelor, durata lor de valabilitate, cazurile când pot fi restrânse, suspendate sau anulate.Capitolul VI "Măsuri pentru apărarea şi conservarea terenurilor agricole în legătură cu executarea lucrărilor ce se construiesc pe ape sau au legătură cu apele" conţine măsuri eficiente privind apărarea terenurilor şi reducerea la strictul necesar a ocupării acestora de lucrările privind gospodărirea apelor.Capitolul VII "Organizarea şi controlul în domeniul gospodăririi apelor" prevede care sunt organele de gospodărire a apelor şi drepturile pe care de au pentru a-şi putea îndeplini îndatoririle legale. Rolul organelor judeţene de gospodărire a apelor este subliniat atât în acest capitol, cât şi în alte prevederi ale legii. Pentru a stimula folosirea raţională a apelor şi luarea măsurilor necesare de protecţie a acestora, s-a inserat ca principiu posibilitatea aplicării unor taxe şi penalităţi beneficiarilor folosinţelor de apă.Capitolul VIII "Sancţiuni" cuprinde definirea faptelor care prin gradul lor de pericol social sunt incriminate ca infracţiuni şi sancţionate ca atare, precum şi posibilitatea de a stabili contravenţii în domeniul gospodăririi apelor.Capitolul IX "Dispoziţii finale" cuprinde unele prevederi de ordin procedural în legătură cu aplicarea legii. Totodată se abrogă Decretul nr. 143/1953 privind folosirea raţională, amenajarea şi protecţia apelor.În temeiul art. 57 din Constituţia Republicii Socialiste România semnăm şi dispunem să fie publicată în Buletinul Oficial al Republicii Socialiste România, Legea nr. 5 din 20 aprilie 1972 privind gospodărirea apelor în Republica Socialistă România.
Preşedintele Consiliului de Stat,
Nicolae CeauşescuBucureşti, 24 aprilie 1972.În scopul conservării resurselor de apă ale ţării, gospodăririi lor raţionale, protecţiei calităţii apelor şi apărării populaţiei şi a bunurilor împotriva acţiunii distructive a apelor,Marea Adunare Naţională a Republicii Socialiste România adoptă prezenta lege. +  Capitolul I Dispoziţii generale +  Articolul 1În Republica Socialistă România gospodărirea apelor constituie o problemă de stat.Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare şi Apelor, prin Consiliul naţional al apelor, înfăptuieşte politica partidului şi statului cu privire la gospodărirea raţională a apelor şi asigurarea surselor de apă pentru necesităţile populaţiei şi economiei naţionale, coordonează, îndrumă şi controlează folosirea şi protecţia resurselor de apă.Conservarea, amenajarea şi valorificarea resurselor de apă, protecţia calităţii acestora împotriva poluării folosirea raţională şi economisirea apei, prevenirea şi apărarea împotriva acţiunilor nocive sau distructive ale apelor, sunt sarcini la a căror înfăptuire trebuie să participe, conform legii, toate organele şi organizaţiile de stat, organizaţiile cooperatiste, alte organizaţii obşteşti şi toţi locuitorii ţării. +  Articolul 2Sunt supuse prevederilor prezentei legi: a) apele de suprafaţă: cursurile de apă naturale şi artificiale, lacurile naturale şi artificiale, bălţile; b) apele subterane, freatice şi de adâncime, inclusiv izvoarele; c) apele maritime interioare: d) marea teritorială.Sunt de asemenea supuse prevederilor prezentei legi albiile cursurilor de apă, cuvetele lacurilor, malurile, faleza, plaja mării, fundul apelor maritime interioare şi al mării teritoriale, platoul continental ca şi lucrările ce se construiesc pe ape sau au legătură cu apele, prin care, direct sau indirect, se produc modificări definitive sau temporare în regimul de scurgere sau în calitatea apelor.Apele ce formează sau traversează frontiera de stat sunt supuse dispoziţiilor prezentei legi, în măsura în care prin convenţii internaţionale la care Republica Socialistă România este parte nu se prevede altfel. +  Articolul 3Prin gospodărirea apelor, în sensul prezentei legi, se înţelege totalitatea măsurilor, lucrărilor, construcţiilor şi instalaţiilor menite să asigure în mod unitar regimul apelor cel mai corespunzător intereselor generale, în vederea prevenirii şi combaterii acţiunii distructive a apelor, folosirii lor raţionale pentru satisfacerea nevoilor social-economice şi protejării lor împotriva epuizării şi poluării. +  Articolul 4În vederea coordonării activităţii de gospodărire a apelor, pentru amenajarea complexă şi valorificarea optimă a resurselor de apă, pentru protecţia acestora împotriva poluării, ca şi pentru prevenirea acţiunii distructive a apelor, Consiliul naţional al apelor asigură întocmirea, în colaborare cu ministerele, celelalte organe centrale şi comitetele executive ale consiliilor populare judeţene sau al municipiului Bucureşti, interesate, a planurilor de amenajare ale bazinelor hidrografice şi a planului general de amenajare a apelor din Republica Socialistă România, pe care de supune aprobării Consiliului de Miniştri.Planurile de amenajare evidenţiază situaţia cantitativă şi calitativă a resurselor de apă, pe bazine hidrografice, stabilesc excedentul şi deficitul de apă în raport cu nevoile dezvoltării social-economice şi indică măsurile cadru cele mai potrivite din punct de vedere tehnic şi economic pentru soluţionarea, pe etape, a problemelor de gospodărire a apelor, în cadrul amenajării de perspectivă a bazinelor hidrografice.Planurile de amenajare sau, când este cazul, numai schemele hidrotehnice de amenajare complexă se reactualizează periodic, corespunzător etapelor dezvoltare ale economiei naţionale. +  Articolul 5Gospodărirea apelor, inclusiv alocarea resurselor de apă, se face planificat.Lucrările importante de gospodărire a apelor se nominalizează în planul de stat la propunerea Comitetului de Stat al Planificării şi a Consiliului naţional al apelor.Propunerile de lucrări pentru amenajarea în scopuri multiple a resurselor de apă, ca şi propunerile de lucrări necesare satisfacerii cerinţelor de apă sau apărării împotriva acţiunii nocive sau distructive a apelor, care interesează mai multe ministere, organe centrale, consilii populare judeţene sau al municipiului Bucureşti, se fac de către Consiliul naţional al apelor împreună cu titularii planului de stat, interesaţi.Propunerile pentru celelalte lucrări de folosire a apelor sau apărare împotriva acţiunii nocive sau distructive a apelor, care se nominalizează în planul de stat, se fac de către ministerul, organul central, comitetul executiv al consiliului popular judeţean sau al municipiului Bucureşti, interesate, cu acordul Consiliului naţional al apelor. +  Articolul 6Apele, lucrările, construcţiile şi instalaţiile de gospodărire a apelor se vor folosi complex, ori de câte ori aceasta este necesar şi posibil, în scopul satisfacerii cu aceeaşi cantitate de apă şi prin aceeaşi lucrare a unui număr cât mai mare de cerinţe şi pentru coordonarea folosirii apelor cu măsurile de combatere a acţiunilor nocive sau distructive ale acestora şi cu măsurile de protecţie a resurselor de anii împotriva epuizării şi poluării. +  Capitolul II Prevenirea şi combaterea acţiunii distructive a apelor +  Secţiunea I Măsuri generale privind apărarea împotriva acţiunii distructive a apelor +  Articolul 7În vederea prevenirii şi combaterii acţiunii distructive a apelor, prin planul şi bugetul de stat şi prin contribuţia bănească şi în muncă pentru efectuarea unor lucrări de interes obştesc se asigură mijloacele necesare pentru construirea principalelor lucrări de regularizare a cursurilor de apă, acumulări, apărări de maluri, îndiguiri, corectări de torenţi, desecări, asanări, împăduriri de terenuri degradate în bazine hidrografice, prevenirea şi combaterea eroziunii solului şi alunecărilor de teren, ca şi pentru activitatea de prognoză hidrometeorologică şi de avertizare asupra pericolului de inundaţii.Pe cursurile de apă, în zonele expuse acţiunii distructive a apelor, organizaţiile socialiste, celelalte persoane juridice, precum şi persoanele fizice, sunt obligate să ia măsurile şi să execute lucrările necesare pentru apărarea bunurilor pe care de au în proprietate, administrare directă sau folosinţă.Amplasarea construcţiilor de orice fel în albiile majore ale cursurilor de apă sau în zonele inundabile este permisă numai cu avizul organelor de gospodărire a apelor şi cu condiţia realizării măsurilor necesare pentru evitarea pericolului de inundaţii. +  Secţiunea a II-a Scurgerea apelor +  Articolul 8În zonele neamenajate apele trebuie lăsate să se scurgă conform cursului natural. Deţinătorii terenurilor din aval sunt obligaţi să primească apele ce curg în mod natural de pe terenurile situate în amonte.Lucrările de barare sau traversare a cursurilor de apă, digurile, podurile, drumurile, căile ferate, prize de apă şi orice alte lucrări care pot constitui obstacole în scurgerea naturală a apelor, vor fi astfel executate şi exploatate, încât eventualele modificări defavorabile ale condiţiilor de scurgere a apelor să fie minime. +  Articolul 9Lucrările sau orice alte măsuri prin care se modifică regimul de scurgere a apelor pot fi executate numai cu avizul organelor de gospodărire a apelor, dat asupra documentaţiei tehnice, în conformitate cu prevederile legii. Pentru lucrările şi măsurile care modifică şenalul apelor pe care se face navigaţie sau gabaritele de navigaţie, este necesar şi avizul Ministerului Transporturilor şi Telecomunicaţiilor. +  Articolul 10Cei ce schimbă fără avizul organelor de gospodărire a apelor regimul de scurgere a apelor şi prin aceasta cauzează sau ar putea să cauzeze pagube, sunt obligaţi, la dispoziţia organelor de gospodărire a apelor, să restabilească situaţia iniţială prin desfiinţarea lucrărilor executate fără aviz sau să execute lucrări suplimentare pentru evitarea producerii de pagube. +  Secţiunea a III-a Protecţia albiilor, malurilor şi lucrărilor de apărare +  Articolul 11Albia este partea din valea naturală prin care curg apele ce se colectează din bazinele hidrografice.Albia prin care curg apele la niveluri mici şi mijlocii constituie albia minoră, iar suprafeţele de teren peste care se revarsă apele la niveluri mari constituie albia majoră.Delimitarea albiilor se face de organele de gospodărire a apelor, cu consultarea organelor de cadastru funciar şi a deţinătorilor cu orice titlu ai terenurilor riverane. +  Articolul 12Albiile minore ale cursurilor de apă şi cuvetele lacurilor sau bălţilor în starea lor naturală, ca şi fundul apelor maritime interioare şi al mării teritoriale, sunt în administrarea directă a organelor de gospodărire a apelor. Cuvetele lacurilor sau bălţilor în starea lor naturală, aflate în cuprinsul terenurilor pe care organizaţiile socialiste, alte persoane juridice sau persoane fizice, de au în administrare directă, proprietate sau folosinţă, se administrează de acestea, potrivit indicaţiilor organelor de gospodărire a apelor. +  Articolul 13Terenurile care alcătuiesc albiile majore ale cursurilor de apă sau formează zone inundabile ale lacurilor şi bălţilor se folosesc de cei ce de au în proprietate, administrare directă sau folosinţă, cu respectarea prevederilor prezentei legi. +  Articolul 14Riveranii şi beneficiarii folosinţelor de apă sunt datori să participe la executarea lucrărilor de întreţinere a albiei, pe porţiunea pe care sunt riverani sau beneficiari de folosinţă, pentru a împiedica erodarea, prăbuşirea malurilor ori împotmolirea albiei din cauza vegetaţiei dăunătoare sau altor obstacole care ar stingheri curgerea normală a apei.Organele de gospodărire a apelor coordonează lucrările ce urmează a fi executate de către riverani şi beneficiarii de folosinţe, în îndeplinirea obligaţiilor ce de revin potrivit alineatului precedent, stabilind sarcinile, contribuţia fiecărora dintre ei şi termenele de executare, acordând, la nevoie, asistenţa tehnică de specialitate.În cazul în care albiile sunt amenajate prin construcţii, terasamente sau alte lucrări, obligaţia de întreţinere, reparare şi refacere a acestor lucrări, ca şi de întreţinere a albiilor pe zona amenajată, revine celor ce au în administrare directă sau în folosinţă lucrările respective.Lucrările de întreţinere a albiei minore şi a malurilor în localităţile riverane cursurilor de apă, în zonele neamenajate, se asigură prin grija organelor de gospodărire a apelor. Pentru realizarea acestor lucrări se poate folosi şi contribuţia bănească şi în muncă a locuitorilor din aceste localităţi, în conformitate cu dispoziţiile Legii organizării contribuţiei băneşti şi în muncă pentru efectuarea unor lucrări de interes obştesc. +  Articolul 15Depozitarea oricăror materiale în albiile minore ale apelor este interzisă. Depozitarea în albiile majore ale apelor a oricăror materiale este permisă numai cu acordul deţinătorului cu orice titlu al terenului şi pe baza şi în condiţiile autorizaţiei eliberate de organele de gospodărire a apelor. +  Articolul 16Este interzisă plantarea sau tăierea arborilor şi arbuştilor de pe terenurile ce nu fac parte din fondul forestier, situate în albiile apelor, fără avizul organelor de gospodărire a apelor, dat cu consultarea organelor silvice.Pentru terenurile ce constituie fond forestier, situate în albiile apelor, tăierile de arbori şi împăduririle se vor face pe baza planurilor cuprinse în amenajamentele silvice avizate de organele de gospodărire a apelor.În zonele în care se află diguri, baraje, canale, poduri, podeţe sau alte lucrări de artă ori plantaţii de protecţie a terasamentelor căilor de comunicaţie, avizul prevăzut la primul alineat se va emite şi cu consultarea organelor care au în administrare directă sau în folosinţă aceste lucrări, iar în zonele în care se face navigaţie, şi cu acordul organelor competente ale Ministerului Transporturilor şi Telecomunicaţiilor.În zonele declarate parcuri naţionale sau rezervaţii naturale, avizul se va da şi cu acordul Comisiei pentru ocrotirea monumentelor naturii.La cererea organelor de gospodărire a apelor, iar pentru apele navigabile şi a Ministerului Transporturilor şi Telecomunicaţiilor, deţinătorii cu orice titlu ai terenurilor riverane sunt obligaţi să facă plantări sau defrişări în albii, dacă interesele apărării malurilor, asigurării curgerii nestingherite a apelor, folosirii apelor sau navigaţiei, impun aceasta, cu respectarea prevederilor legale. +  Articolul 17Exploatarea nisipului, pietrişului, pietrei de râu, argilelor, marnelor şi altor materiale din albiile sau din malurile cursurilor de apă, lacurilor sau mării este permisă numai pe baza şi în condiţiile autorizaţiei eliberate de organele judeţene de gospodărire a apelor.Extragerile de materiale din albii în cantităţi până la 1.000 mc pe an, necesare întreţinerii drumurilor comunale, judeţene şi forestiere, se pot autoriza global la începutul anului, pe baza listei de amplasamente prezentată de beneficiar.În cazul în care exploatarea urmează a se face în albii amenajate sau în apropiere de baraje, prize, diguri, căi de comunicaţie, poduri şi alte lucrări de artă, pentru obţinerea autorizaţiei este necesar şi acordul celor care au în administrare directă sau în folosinţă aceste lucrări.Se exceptează de la prevederile primului alineat extragerile de balast sau nisip efectuate de către organele Ministerului Transporturilor şi Telecomunicaţiilor pe cursurile de apă navigabile, în scopul întreţinerii şenalului navigabil, precum şi extragerile efectuate în scopul întreţinerii şenalului navigabil al canalelor din Delta Dunării, de către unităţile de exploatare a stufului.Sunt de asemenea exceptate de la prevederile primului alineat extragerile de materiale din albii în cantităţi mici pentru trebuinţele gospodăriilor aparţinând persoanelor fizice. Aceste extrageri se pot face numai la o distanţă de minimum 200 m de posturile hidrometrice sau de alte lucrări hidrotehnice şi cu aprobarea comitetului executiv al consiliului popular în a cărui rază teritorială se face extragerea, care, în funcţie de condiţiile locale, va stabili de la caz la caz aceste cantităţi, astfel încât să nu se provoace degradări ale albiilor şi malurilor. +  Articolul 18În vederea îmbunătăţirii regimului de scurgere a apelor şi a protejării terenurilor expuse eroziunii solului sub acţiunea scurgerii apelor, modul de amenajare şi exploatare a acestor terenuri se stabileşte, după caz, de organele agricole sau silvice, cu avizul organelor de gospodărire a apelor şi cu acordul comitetelor executive ale consiliilor populare municipale, orăşeneşti şi comunale. +  Articolul 19Pentru ca apele să nu fie lipsite de protecţia pe care de-o asigură pădurile şi pentru îmbunătăţirea regimului de scurgere a apelor, în pădurile din zonele de deal şi munte se vor limita tăierile de arbori la nivelul prevăzut în amenajamentele silvice iar în bazinele hidrografice cu grad mare de torenţialitate suprafaţa parchetului ce se va tăia ras nu va depăşi 10 hectare.Planurile de împădurire şi de amplasare a masei lemnoase de exploatat, ca şi planurile de lucrări pentru combaterea eroziunii solului pe terenurile agricole şi forestiere, regularizarea scurgerii apei pe versanţi şi de stingere a torenţilor, pe bazine hidrografice, vor fi avizate de organele de gospodărire a apelor.În bazinele hidrografice în care există sau sunt prevăzute a se realiza lacuri de acumulare, baraje, diguri, canale, organele agricole şi silvice competente vor lua măsuri de protecţie a acestora prin lucrări de combatere a eroziunii solului, de regularizare a scurgerii apei pe versanţi şi de amenajări silvice, precum şi prin aplicarea unor reguli speciale de întreţinere a lucrărilor executate şi de exploatare a fondului forestier. +  Articolul 20În jurul lacurilor naturale şi de acumulare, barajelor şi al altor lucrări hidrotehnice, ca şi de-a lungul cursurilor de apă, canalelor şi digurilor, se instituie zone de protecţie.Mărimea zonelor de protecţie şi modul de folosire a terenurilor din aceste zone se stabilesc prin hotărâre a Consiliului de Miniştri. +  Articolul 21Terenurile situate în zona dig-mal vor putea fi folosite numai în condiţii compatibile cu interesele apărării împotriva acţiunii distructive a apelor, stabilite de organele de gospodărire a apelor de acord cu cei ce au în exploatare şi întreţinere digurile şi cu deţinătorii terenurilor. +  Articolul 22Deţinătorii terenurilor riverane sunt obligaţi să permită: a) trecerea sau circulaţia angajaţilor organelor de gospodărire a apelor, în scopul îndeplinirii îndatoririlor ce revin acestor organe; b) efectuarea, în albie şi pe maluri, de studii şi măsurători privind regimul apelor, precum şi realizarea şi întreţinerea instalaţiilor destinate acestor activităţi; c) transportul şi depozitarea materialelor şi utilajelor pentru acţiuni de asigurare a scurgerii apelor şi de apărare împotriva acţiunii distructive a acestora, precum şi executarea de lucrări de intervenţie în acest scop.Dacă accesul la ape în scopurile prevăzute la lit. a şi b din alineatul precedent nu se poate face decât prin terenuri aparţinând Ministerului Forţelor Armate sau Ministerului de Interne, căile de acces se vor stabili de acord cu unităţile acestor organe.Căile de acces şi locurile de depozitare pentru acţiunile prevăzute la lit. c din alin. 1 se vor stabili cu acordul deţinătorilor cu orice titlu ai terenurilor şi ai comitetului executiv al consiliului popular municipal, orăşenesc sau comunal, după caz. Pentru daunele cauzate culturilor, deţinătorii terenurilor vor fi despăgubiţi conform normelor legale. +  Articolul 23În scopul protecţiei digurilor, barajelor şi altor lucrări de apărare împotriva acţiunii distructive a apelor, este interzis: a) a extrage pământ sau alte materiale din diguri, baraje sau din alte lucrări de apărare, ca şi din zonele de protecţie a acestora; b) depozitarea de materiale şi executarea de construcţii pe diguri, baraje sau alte lucrări de apărare, ca şi în zonele de protecţie ale acestora; c) a planta pomi şi arbori de orice fel pe diguri, baraje şi pe alte lucrări de apărare; d) a circula cu vehicule sau a trece cu animale pe diguri sau baraje, în afară de cazul când acestea sunt carosabile sau trecerea se face prin locuri anume destinate acestui scop; e) a lăsa animale să pască pe diguri sau pe baraje, pe maluri sau în albii, în zonele în care sunt executate lucrări, precum şi în perimetrele de protecţie ale acestora.Organele judeţene de gospodărire a apelor pot autoriza, cu acordul celor care au în administrare directă lucrările prevăzute la primul alineat, efectuarea acţiunilor de la lit. b, c, d şi e, dacă nu se creează pericol de degradare a lucrărilor. +  Secţiunea a IV-a Organizarea apărării împotriva inundaţiilor şi gheţurilor +  Articolul 24Apărarea împotriva inundaţiilor şi gheţurilor constituie o sarcină permanentă pentru toate organele şi organizaţiile de stat, celelalte organizaţii socialiste, precum şi o îndatorire pentru toţi locuitorii ţării. +  Articolul 25Îndrumarea, coordonarea şi controlul măsurilor de apărare împotriva inundaţiilor şi gheţarilor, pe întreg teritoriul Republicii Socialiste România, se fac de Consiliul naţional al apelor, prin Comisia centrală de apărare împotriva inundaţiilor şi gheţurilor, din care fac parte reprezentanţi ai ministerelor şi altor organe centrale interesate.Pe teritoriul fiecărui judeţ şi al municipiului Bucureşti, acţiunea de apărare împotriva inundaţiilor şi gheţurilor este coordonată şi controlată de comitetele executive ale consiliilor populare, prin comisii judeţene, municipale, orăşeneşti sau comunale de apărare împotriva inundaţiilor şi gheţurilor.În cadrul ministerelor, celorlalte organe centrale, precum şi la unităţile care pot fi afectate de inundaţii, se constituie comandamente de apărare împotriva inundaţiilor şi gheţurilor.Componenţa, atribuţiile şi modul de organizare şi funcţionare a comisiilor şi comandamentelor de apărare împotriva inundaţiilor şi gheţurilor se stabilesc prin Regulamentul de apărare împotriva inundaţiilor şi gheţurilor, care se aprobă prin decret. +  Articolul 26Apărarea împotriva inundaţiilor şi gheţurilor se desfăşoară pe bază de planuri de apărare ce întocmesc pentru fiecare bazin hidrografic, judeţ, municipiu, oraş şi comună, de comitetul executiv al consiliului popular local, cu asistenţa tehnică a organului şi judeţean de gospodărire a apelor, iar pentru fiecare obiectiv de apărat, de cei ce au în administrare directă sau în folosinţă acele obiective. Conţinutul cadru al planurilor de apărare se stabileşte prin Regulamentul de apărare împotriva inundaţiilor şi gheţurilor. +  Articolul 27În perioadele de ape mari, spre a se evita producerea de calamităţi, la propunerea comisiilor judeţene de apărare împotriva inundaţiilor şi gheţurilor, Comisia centrală de apărare împotriva inundaţiilor şi gheţurilor poate dispune inundarea dirijată a unor incinte dinainte stabilite prin planurile de apărare împotriva inundaţiilor şi gheţurilor sau să introducă restricţii în funcţionarea sistemelor de evacuare a apelor, deţinătorii cu orice titlu ai terenurilor riverane fiind obligaţi să permită reţinerea provizorie a apelor pe terenurile lor.Despăgubirea celor dăunaţi prin reţinerea provizorie a apelor sau prin inundarea terenurilor în mod dirijat se aprobă, în raport cu paguba cauzată, prin hotărâre a Consiliului de Miniştri, la propunerea şi pe baza documentaţiilor întocmite în acest scop de comitetele executive ale consiliilor populare judeţene sau al municipiului Bucureşti, cu avizul Ministerului Agriculturii, Industriei Alimentare şi Apelor. +  Articolul 28În cazuri deosebite, la acţiunea de apărare împotriva inundaţiilor şi gheţurilor participă şi forţele armate ale Republicii Socialiste România. Intervenţia forţelor armate se face prin unităţile militare din zonă, pe baza dispoziţiilor date, după caz, de Ministerul Forţelor Armate sau Ministerul de Interne. +  Articolul 29Organizaţiile socialiste sunt obligate să asigure întreţinerea corespunzătoare a lucrărilor de apărare împotriva inundaţiilor şi gheţurilor la obiectivele expuse inundaţiilor, aflate în administrarea directă sau în folosinţa lor şi să de înzestreze cu unelte, materiale şi utilaje, conform normativelor în vigoare. +  Articolul 30În caz de pericol de inundaţii sau alte calamităţi produse de ape, deţinătorii terenurilor riverane sunt obligaţi să permită folosirea pământului, nisipului, pietrişului, pietrei şi a altor materiale din albii, ostroave şi malurile apelor, în vederea executării lucrărilor urgente de apărare împotriva acţiunii distructive a apelor.În cazul zonelor portuare, terenurilor cu instalaţii subterane, terenurilor aflate în administrarea Ministerului Forţelor Armate sau Ministerului de Interne, dispoziţiile alineatului precedent se aplică numai cu acordul unităţii deţinătoare. +  Articolul 31Pentru prevenirea sau combaterea calamităţilor provocate de apele mari, toţi locuitorii apţi de muncă sunt obligaţi ca, la cererea organelor locale ale administraţiei de stat, să participe la acţiunea de apărare organizată de acestea. De asemenea, în acelaşi scop organizaţiile socialiste, celelalte persoane juridice şi persoanele fizice sunt obligate, la cererea aceloraşi organe, să pună la dispoziţie materialele, uneltele, mijloacele de transport şi utilajele pe care de deţin, pentru a fi folosite la acţiunea de apărare, în condiţiile prevăzute de lege. +  Capitolul III Folosirea apelor +  Articolul 32Apele vor fi gospodărite astfel încât să se asigure folosirea lor raţională, pentru satisfacerea cerinţelor de apă, actuale şi de perspectivă, ale populaţiei şi economiei. +  Articolul 33Cerinţele noi de apă se satisfac din resursele de apă disponibile, în ordinea importanţei social-economice a folosinţelor, stabilită prin prezenta lege sau alte acte normative.Satisfacerea cerinţelor de apă pentru populaţie primează faţă de orice altă folosinţă.Are prioritate, de asemenea, alimentarea cu apă a unităţilor de servire a populaţiei şi a sectorului zoo-tehnic.În situaţia în care, într-o anumită zonă, nu există resurse de apă disponibile şi apar cerinţe de apă justificată, care au prioritate din punct de vedere social-economic, acestea pot fi satisfăcute din resursele de apă repartizate anterior altor folosinţe.În acest caz, organele de gospodărire a apelor vor stabili noului beneficiar al folosinţei de apă, prin avizul dat în conformitate cu art. 59, lucrările sau măsurile pe care acesta trebuie să de realizeze pentru a se asigura funcţionarea în continuare a folosinţelor de apă limitate. +  Articolul 34Apele subterane, inclusiv izvoarele, sunt destinate în primul rând alimentării cu apă potabilă a populaţiei şi nu pot fi folosite în alte scopuri decât în cazul în care cerinţele de alimentare cu apă a populaţiei nu sunt afectate, cu excepţia stingerii incendiilor. +  Articolul 35Apa potabilă din reţeaua de alimentare cu apă a centrelor populate este destinată satisfacerii cerinţelor şi activităţilor social-economice, care nu pot fi lipsite de apă potabilă.Această apă poate fi destinată şi altor folosinţe, numai dacă s-a asigurat satisfacerea cerinţelor prevăzute la alineatul precedent şi numai cu condiţia ca noile folosinţe să poată fi limitate sau desfiinţate, în cazul când se ivesc cerinţe noi pentru alimentarea cu apă a populaţiei. +  Articolul 36Organizaţiile socialiste care folosesc apă sunt obligate să adopte tehnologii de producţie bazate pe consumuri de apă cât mai mici şi să economisească apa prin recirculare sau folosire repetată. Consiliul naţional al apelor stabileşte, în colaborare cu ministerele şi celelalte organe centrale interesate, norme de consum de apă şi urmăreşte aplicarea lor.Organizaţiile socialiste beneficiare ale folosinţelor de apă sunt obligate să organizeze măsurarea debitelor de apă captate şi evacuate, instalând în acest scop aparatura de măsură şi control necesară. +  Articolul 37Deţinătorii de terenuri pot folosi liber, pentru trebuinţele lor, apele care cad şi se adună în mod natural din ploi şi zăpezi pe aceste terenuri.Apele de suprafaţă şi subterane pot fi folosite liber, de oricine, pentru băut, adăpat, udat, spălat, îmbăiat şi alte trebuinţe gospodăreşti, cu respectarea normelor sanitare şi de protecţie a calităţii apelor, dacă pentru aceasta nu se folosesc nici un fel de instalaţii sau se folosesc instalaţii de mică capacitate destinate exclusiv satisfacerii necesităţilor gospodăriei proprii. +  Articolul 38Folosirea apelor de suprafaţă şi subterane, pentru alimentări cu apă potabilă şi industrială, irigaţii, producere de energie electrică, piscicultură, stuficultură, plutărit, flotaj, agrement sau în orice alte scopuri, în afara celor prevăzute în art. 37, este permisă numai pe baza şi în condiţiile autorizaţiei eliberate de organele judeţene de gospodărire a apelor. +  Articolul 39Dacă din cauze naturale sau alte cauze obiective, resursele de apă se micşorează astfel încât debitele de apă autorizate nu pot fi asigurate în întregime tuturor folosinţelor, se pot aplica restricţii temporare în consumul de apă. Restricţiile se stabilesc în funcţie de importanţa social-economică a folosinţelor, pe bază de planuri de restricţii pe bazine hidrografice, întocmite de organele de gospodărire a apelor, în colaborare cu beneficiarii folosinţelor de apă, şi avizate de ministerele, celelalte organe centrale şi comitetele executive ale consiliilor populare judeţene, interesate. La stabilirea restricţiilor se va acorda prioritate satisfacerii alimentării cu apă a populaţiei, unităţilor de servire a populaţiei, sectorului zootehnic şi asigurării rezervei de apă pentru stingerea incendiilor. La unităţile piscicole amenajate, restricţiile nu vor depăşi limita critică de vieţuire a peştelui. Restricţiile se aplică cu aprobarea comitetelor executive ale consiliilor populare judeţene în cazul în care se afectează numai folosinţe de interes local sau cu aprobarea Consiliului de Miniştri în celelalte cazuri. +  Articolul 40Navigaţia, pescuitul, folosirea apelor minerale şi termale, precum şi exploatarea stufului în Delta Dunării, sunt reglementate prin norme speciale. Lucrările ce se execută în aceste scopuri, dacă modifică regimul de scurgere sau calitatea apelor, sunt supuse prevederilor prezentei legi.Navigaţia, plutăritul, flotajul şi pescuitul vor fi efectuate astfel încât să nu se producă stricăciuni malurilor şi albiilor, construcţiilor şi instalaţiilor din albii, monumentelor naturii şi să nu se stânjenească folosirea apei de către alţi îndreptăţiţi. +  Articolul 41Gospodărirea apelor subterane de adâncime se face pe baza cunoaşterii rezervelor de apă subterane disponibile pentru folosire.Confirmarea rezervelor de apă subterană de adâncime urmează regimul stabilit pentru confirmarea rezervelor de substanţe minerale utile. +  Articolul 42Pentru odihna şi recreerea oamenilor şi valorificarea frumuseţilor naturii, organele centrale şi locale ale administraţiei de stat, în colaborare cu Ministerul Turismului şi alte organe interesate, se îngrijesc de studierea şi amenajarea de-a lungul cursurilor de apă sau în jurul lacurilor, a unor zone turistice şi de agrement. +  Capitolul IV Protecţia calităţii apelor +  Articolul 43Poluarea în orice mod a apelor de suprafaţă sau subterane este interzisă.Prin poluarea apelor se înţelege alterarea calităţilor fizice, chimice sau biologice ale acestora, produsă direct sau indirect de activităţi umane, în urma căreia apele devin improprii pentru folosirea normală în scopurile în care această folosire era posibilă înainte de a interveni alterarea. +  Articolul 44Ministerele, celelalte organe centrale, organele locale ale administraţiei de stat, organizaţiile socialiste, alte persoane juridice, precum şi toţi locuitorii ţării, au datoria de a proteja apele împotriva poluării, astfel ca acestea să poată fi folosite în scopurile necesare populaţiei, economiei şi pentru ocrotirea vieţii acvatice. +  Articolul 45Evacuarea apelor uzate, aruncarea sau injectarea, în orice mod, de materii care pot produce poluarea apelor de suprafaţă sau subterane, nu este permisă decât pe baza şi în condiţiile autorizaţiei eliberate de organele judeţene de gospodărire a apelor.Evacuarea şi injectarea de ape uzate sau alte materii în orizonturile acvifere de adâncime se fac şi cu avizul Departamentului geologiei din Ministerul Minelor, Petrolului şi Geologiei, potrivit dispoziţiilor legale în vigoare. +  Articolul 46Ape uzate, în înţelesul prezentei legi, sunt apele care se scurg după ce au făcut obiectul unei folosiri, cum sunt apele utilizate în aşezări omeneşti, spitale, sanatorii, fabrici, uzine, centrale termoelectrice, mine, schele, ferme zootehnice, depozite, scurgerile de la nave şi ambarcaţiuni, scurgerile de ape din precipitaţii sau din alte surse care s-au încărcat cu substanţe străine provenite de la aceste folosinţe, precum şi apele cărora li s-a modificat temperatura în urma folosirii.Apele care în urma folosirii devin radioactive sau îşi măresc nivelul de radioactivitate naturală se consideră de asemenea ape uzate. +  Articolul 47Folosirea, transportul, manipularea şi depozitarea de materiale ori alte substanţe, pe ape, în zonele din jurul apelor şi în orice alt loc din care aceste materiale ori substanţe ar putea ajunge în apele de suprafaţă sau subterane, se vor face în astfel de condiţii încât să nu se producă poluarea apelor. +  Articolul 48Apele uzate provenite din reţelele de canalizare ale centrelor populate vor fi deversate în cursurile de apă numai după ce li se va asigura un grad corespunzător de epurare. Comitetele executive ale consiliilor populare vor lua măsuri pentru construirea de staţii de epurare la centrele populate dotate cu reţea de canalizare.Ministerele, celelalte organe centrale şi comitetele executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti, ca şi centralele industriale, vor lua măsuri pentru construirea de staţii şi instalaţii de epurare la unităţile de sub îndrumarea şi controlul lor, care evacuează ape uzate cu un conţinut de substanţe poluante ce depăşeşte limitele de calitate stabilite de organele de gospodărire a apelor. Pentru apele uzate radioactive, aceste limite se stabilesc în colaborare cu organele centrale de stat competente.Obligaţiile prevăzute la alineatele precedente se referă şi la completarea, optimizarea funcţională sau extinderea staţiilor şi instalaţiilor de epurare existente, pe măsură ce eficienţa sau capacitatea acestora devine insuficientă.Organizaţiile socialiste care evacuează ape uzate în reţelele de canalizare sau în staţiile de epurare ale centrelor populate sau ale altor beneficiari sunt obligate să respecte condiţiile de calitate impuse de organele de exploatare ale acestor reţele, conform normativelor în vigoare din acest domeniu, asigurând, atunci când este cazul, epurarea apelor uzate la locul de producţie, până la nivelul necesar. În astfel de situaţii este necesar şi avizul organelor de gospodărire a apelor, care pot stabili, în anumite cazuri, condiţiile pe care trebuie să de îndeplinească apele uzate provenite de la aceste organizaţii.Este de asemenea obligatorie epurarea sau reinjectarea în straturile de adâncime a apelor de mină sau de zăcământ care nu satisfac condiţiile de calitate stabilite de organele de gospodărire a apelor. +  Articolul 49Este interzisă darea în exploatare de noi unităţi sau extinderea unităţilor existente, care prin activitatea lor pot constitui surse de poluare a apelor, fără staţii şi instalaţii de epurare, ori fără alte lucrări sau măsuri de protecţie a calităţii apelor, prevăzute în avizul de gospodărire a apelor. Prin acest aviz, pe lângă condiţiile de epurare a apelor uzate, organele de gospodărire a apelor pot impune unităţilor industriale care se alimentează cu apă din surse de suprafaţă să evacueze apele epurate în amonte de propria lor captare, ca o măsură de siguranţă suplimentară de protecţie a calităţii apelor. +  Articolul 50Organizaţiile socialiste care posedă staţii sau instalaţii de epurare a apelor sunt obligate să de exploateze la capacitatea şi în condiţiile tehnologice necesare asigurării calităţii apelor, stabilite prin avizul prevăzut în art. 59 şi să le întreţină în bune condiţii, în conformitate cu normele tehnice de epurare şi cu prevederile autorizaţiei eliberate de organele de gospodărire a apelor. +  Articolul 51La stabilirea sau schimbarea procedeelor tehnologice industriale organizaţiile socialiste vor lua măsuri pentru recircularea apei, reducerea în cât mai mare măsură a volumului de ape uzate evacuate, micşorarea nocivităţii, respectarea deşeurilor valorificabile şi a substanţelor utile din apele uzate şi pentru epurarea apelor evacuate, până la limitele stabilite de organele de gospodărire a apelor. +  Articolul 52În caz de poluare gravă a apelor sau în cazul existenţei unui pericol de poluare gravă care ameninţă sănătatea populaţiei ori poate produce pagube însemnate economiei, Consiliul naţional al apelor poate dispune oprirea funcţionării unităţii sau instalaţiei care provoacă poluarea apei, până la înlăturarea cauzelor, cu încunoştinţarea prealabilă a organului central sau a comitetului executiv al consiliului popular în subordinea căruia se află unitatea în cauză. +  Articolul 53Pentru asigurarea calităţii apei potabile, Ministerul Sănătăţii stabileşte condiţiile de potabilitate a apei, măsurile sanitare necesare la instalaţiile de alimentare cu apă şi la punctele de consum şi asigură controlul asupra acestora.În vederea protejării surselor şi instalaţiilor de alimentare cu apă potabilă, se instituie în jurul acestora zone de protecţie sanitară în care, pe lângă măsurile prevăzute în acest capitol, se aplică şi măsuri de protecţie speciale. Stabilirea zonelor de protecţie sanitare şi a regimului de folosire a terenurilor din aceste zone se reglementează prin norme legale speciale. +  Articolul 54Organele de gospodărire a apelor asigură organizarea fondului de date privind calitatea apelor, prin urmărirea sistematică a acestora, întocmesc planuri de gospodărire a calităţii apelor pe râuri şi bazine hidrografice şi pun la dispoziţia organizaţiilor socialiste, la cererea acestora, rezultatele studiilor şi cercetărilor întreprinse, ca şi date cu privire la condiţiile de descărcare a apelor uzate în apele de suprafaţă sau subterane. La constituirea fondului de date privind calitatea apelor contribuie toate organizaţiile care efectuează analize de ape, în condiţiile ce se vor stabili prin hotărâre a Consiliului de Miniştri. +  Articolul 55Organele de gospodărire a apelor exercită, potrivit normelor legale, controlul sistematic al aplicării măsurilor de protecţie a calităţii apelor, colaborând cu organele sanitare, piscicole şi vânătoreşti, turistice şi cu alte organizaţii de stat şi obşteşti.Pentru cursurile de apă, în care păstrarea unei calităţi corespunzătoare a apei necesită măsuri deosebite de coordonare a acţiunilor de protecţie, se vor înfiinţa comisii de supraveghere a calităţii apei. Aceste comisii funcţionează sub îndrumarea Consiliului naţional al apelor şi se constituie din reprezentanţi ai comitetelor executive ale consiliilor populare interesate, organelor judeţene de gospodărire a apelor, inspectoratelor sanitare judeţene, unităţilor care folosesc cursul de apă ca sursă de alimentare, precum şi ai unităţilor care pot provoca poluarea acestuia. +  Capitolul V Proiectarea, executarea, întreţinerea şi exploatarea lucrărilor ce se construiesc pe ape sau au legătură cu apele +  Articolul 56În sensul prezentei legi, prin lucrări ce se construiesc pe ape sau au legătură cu apele, se înţelege: a) construcţii sau instalaţii de apărare împotriva acţiunii distructive a apei: îndiguiri, apărări şi consolidări de maluri şi albii, rectificări şi reprofilări de albii, lucrări de dirijare a apei, combatere a eroziunii solului, regularizare a scurgerii pe versanţi, corectări de torenţi, desecări şi asanări, alte lucrări de apărare; b) lucrări de folosire a apelor cu construcţiile şi instalaţiile aferente: alimentări cu apă potabilă, industrială şi pentru irigaţii, amenajări piscicole, amenajări stuficole, centrale hidroelectrice, folosinţe hidromecanice, amenajări pentru navigaţie, plutărit şi flotaj, poduri plutitoare, amenajări balneare, turistice sau pentru agrement, alte lucrări de acest fel; c) lucrări, construcţii şi instalaţii pentru protecţia calităţii apelor sau care influenţează calitatea apelor; lucrări de canalizare, deversare şi evacuare de ape uzate, staţii şi instalaţii de epurare, injecţii de apă în subteran, alte asemenea lucrări; d) lucrări, construcţii şi instalaţii care modifică regimul de scurgere a apelor: baraje, acumulări, derivaţii, poduri, traversări, amenajări pentru balastiere şi exploatări de materiale, împăduriri şi defrişări, perdele antierozionale sau filtrante, orice lucrări în albiile cursurilor de apă şi în lacuri; e) lucrări, construcţii şi instalaţii ce se execută pe plaja mării, fundul apelor maritime interioare şi al mării teritoriale, platoul continental sau lucrări pentru apărarea ţărmului mării; f) lucrări de foraje, instalaţii hidrometrice, borne topohidrografice şi orice alte lucrări de studii de teren în legătură cu apele. +  Articolul 57La elaborarea documentaţiilor tehnice pentru lucrările prevăzute în art. 56 se va ţine seama de prevederile planurilor de amenajare a bazinelor hidrografice, care au caracter director pentru toate lucrările ce se construiesc pe ape sau au legătură cu apele.Prevederile planurilor de amenajare vor fi avute în vedere şi la executarea altor lucrări decât cele enumerate în art. 56, în scopul conservării amplasamentelor viitoarelor lucrări de punere în valoare a resurselor de apă.Organele de gospodărire a apelor vor deţine la dispoziţia unităţilor interesate planurile de amenajare la care se referă prevederile acestui articol. +  Articolul 58Dacă o lucrare din categoria celor enumerate în art. 56 este corespunzătoare sau poate fi făcută corespunzătoare spre a fi folosită simultan de mai multe părţi interesate, acestea se pot asocia pentru a executa în colaborare lucrarea de interes comun.Organele de gospodărire a apelor vor prevedea, în avizul asupra documentaţiei tehnice, asocierea şi colaborarea părţilor interesate, ori de câte ori din punct de vedere al gospodăririi apelor şi al eficienţei economice este mai indicat ca, în locul mai multor lucrări din categoria celor prevăzute în art. 56, să se realizeze o lucrare cu caracter complex, după un proiect unitar. De asemenea, în lipsa unor prevederi legale sau a unei înţelegeri între părţi, organele de gospodărire a apelor indică în aviz care sunt părţile ce urmează să se asocieze, cotele cu care acestea este necesar să participe la cheltuielile de execuţie în raport cu foloasele sau interesele fiecăreia dintre ele, ca şi termenele la care este necesar să fie asigurate fondurile corespunzătoare. +  Articolul 59În vederea folosirii raţionale şi complexe a apelor, protecţiei calităţii apelor şi evitării pagubelor produse de acţiunea distructivă a apelor, documentaţiile tehnice ale lucrărilor ce se construiesc pe ape sau au legătură cu apele trebuie să aibă avizul organelor de gospodărire a apelor.Prevederile acestui aviz sunt obligatorii.Parametrii funcţionali de gospodărire a apelor, ai lucrărilor şi condiţiile de exploatare a acestora din punct de vedere al gospodăririi apelor se consemnează în aviz.Competenţele de avizare se stabilesc prin hotărâre a Consiliului de Miniştri.Avizul organelor de gospodărire a apelor se emite ţinând seama de: a) încadrarea lucrărilor în planul de amenajare a bazinului hidrografic respectiv; b) asigurarea scurgerii normale a apelor; c) apărarea împotriva acţiunilor nocive sau distructive ale apelor; d) posibilităţile de satisfacere a debitului de apă solicitat; e) coordonarea cu folosinţele de apă existente şi cu interesele riveranilor; f) protecţia calităţii apelor; g) folosirea complexă a apelor şi a lucrărilor hidro-tehnice şi adoptarea celor mai raţionale şi economice soluţii din punct de vedere al gospodăririi apelor; h) respectarea convenţiilor internaţionale privind apele ce formează sau traversează frontiera de stat.Consiliul naţional al apelor stabileşte conţinutul documentaţiei tehnice pentru obţinerea avizului de la organele de gospodărire a apelor şi procedura avizării.Dacă lucrarea nu este pusă în executare în termen de 3 ani de la data avizării, este necesar un nou aviz. +  Articolul 60Planurile şi schemele hidrotehnice de amenajare a bazinelor hidrografice şi reactualizările periodice ale acestora, ca şi documentaţiile tehnice ale lucrărilor complexe de gospodărire a apelor de importanţă deosebită, se avizează de organul colectiv de conducere al Consiliului naţional al apelor, cu participarea reprezentanţilor organelor centrale şi locale interesate. +  Articolul 61Se exceptează de la prevederile art. 59: a) lucrările de împăduriri şi defrişări, combatere a eroziunii solului, regularizare a scurgerii pe versanţi şi corectări de torenţi, prevăzute în planurile avizate potrivit art. 19 alin. 2; b) lucrările cu caracter provizoriu pentru alimentarea cu apă a lucrărilor de organizare de şantier, precum şi a forajelor de cercetare geologică, dacă debitul total prelevat nu depăşeşte doi litri pe secundă; c) injecţiile în stratele de adâncime, în scopuri tehnologice, ale apelor de zăcământ provenite de la schelele de extracţie a ţiţeiului, care nu produc poluarea stratelor de apă traversate. +  Articolul 62Avizul organelor de gospodărire a apelor prevăzut în art. 59 este necesar şi în caz de modificare sau desfiinţare a unor lucrări existente, sau dacă se schimbă elementele avute în vedere la emiterea avizului iniţial. +  Articolul 63Prin avizul dat în conformitate cu art. 59 sau prin autorizaţia eliberată în conformitate cu art. 64, organele de gospodărire a apelor pot obliga pe cei ce solicită avize sau autorizaţii să execute lucrările sau să ia măsurile necesare pentru a nu se stânjeni funcţionarea folosinţelor existente sau ce se vor crea şi a nu se provoca pagube riveranilor din amonte şi aval. +  Articolul 64Darea în exploatare a lucrărilor care se construiesc pe ape sau au legătură cu apele, avizate, potrivit art. 59, este permisă numai pe baza şi în condiţiile autorizaţiei eliberate de organele judeţene de gospodărire a apelor.La eliberarea autorizaţiei, organele de gospodărire a apelor verifică respectarea prevederilor avizului dat în conformitate cu art. 59 din prezenta lege şi stabilesc, ţinând seama de acest aviz, modul în care se va exercita dreptul de folosinţă şi vor fi exploatate lucrările. +  Articolul 65Autorizaţiile se solicită de organizaţiile socialiste, celelalte persoane juridice sau de persoanele fizice care exploatează lucrările.Pentru lucrările care deservesc mai mulţi beneficiari se eliberează o singură autorizaţie celui care are în administrare directă, proprietate sau în folosinţă acea lucrare. Prelevările şi evacuările de ape se aprobă de titularii autorizaţiei, în limitele drepturilor şi cu respectarea condiţiilor prevăzute în această autorizaţie. În astfel de situaţii este necesar şi avizul organelor judeţene de gospodărire a apelor, care pot stabili, în anumite cazuri, condiţiile în care se pot face prelevări sau evacuări de ape de alţi beneficiari decât titularul autorizaţiei.Consiliul naţional al apelor stabileşte conţinutul documentaţiei tehnice necesare eliberării autorizaţiei, procedura emiterii acesteia, precum şi cazurile în care anumite condiţii, necesar a fi incluse în autorizaţie, se stabilesc direct de acest organ. +  Articolul 66Autorizaţia se poate elibera pe timp nedeterminat sau cu termen.Dreptul dobândit în baza autorizaţiei nu poate fi transmis fără acordul organelor de gospodărire a apelor.Autorizaţia pentru folosirea temporară a apei pentru lucrări de foraj geologic se poate da global, la începutul anului, pe baza listei de amplasamente a punctelor de prelevare a apei ce se au în vedere în acel an. +  Articolul 67Autorizaţia îşi pierde valabilitatea în următoarele cazuri: a) la expirarea termenului pentru care a fost eliberată; b) când drepturile dobândite nu sunt exercitate timp de 2 ani consecutiv. +  Articolul 68Autorizaţia poate fi modificată, suspendată sau retrasă de organele care au eliberat-o, dacă: a) resursele de apă sau albiile au suferit schimbări esenţiale faţă de situaţia avută în vedere la eliberarea autorizaţiei; b) apar noi cerinţe de apă care trebuie satisfăcute cu prioritate; c) din cauze neprevăzute sau din culpa titularului autorizaţiei exercitarea în continuare a dreptului dobândit periclitează viaţa sau sănătatea populaţiei, ori securitatea bunurilor obşteşti sau ale persoanelor fizice. +  Articolul 69Lucrările construite pe ape sau având legătură cu apele sunt fonduri fixe ale organizaţiilor socialiste care le-au construit sau le-au dobândit în orice mod. +  Articolul 70Cei ce au în administrare directa, proprietate sau în folosinţă lucrări construite pe ape sau având legătură cu apele sunt obligaţi să le întreţină în bune condiţii şi să le exploateze în conformitate cu prevederile avizelor şi autorizaţiilor eliberate de organele de gospodărire a apelor.În cazul în care lucrarea de gospodărire a apelor deserveşte mai mulţi beneficiari, aceştia se pot asocia în vederea întreţinerii şi exploatării. +  Articolul 71Lucrările construite pe ape sau având legătură cu apele, în care sunt interesaţi mai mulţi beneficiari, se întreţin şi se exploatează, după caz: a) de beneficiarul principal stabilit prin actul de aprobare a lucrării; b) de fiecare beneficiar pentru partea de lucrare aferentă; c) de asociaţia beneficiarilor; d) de organele de gospodărire a apelor sau de alte organizaţii specializate stabilite prin dispoziţii legale.În cazurile prevăzute la acest articol, modul de întreţinere şi de exploatare a lucrărilor se stabileşte prin regulament elaborat de părţile interesate. În regulament se stabilesc şi cotele de participare la cheltuielile comune de întreţinere şi exploatare, ori de câte ori pentru apa livrată, primirea de ape uzate în emisar sau pentru servicii prestate prin intermediul lucrărilor, nu sunt stabilite preţuri sau tarife legale.Dacă întreţinerea şi exploatarea lucrărilor nu se fac de organele de gospodărire a apelor, regulamentul prevăzut în alineatul precedent va fi avizat de aceste organe.În lipsa unor prevederi legale sau în caz de neînţelegere între părţi organele de gospodărire a apelor stabilesc care sunt părţile interesate în întreţinerea şi exploatarea lucrărilor prevăzute în acest articol, precum şi cota lor de participare la suportarea cheltuielilor comune. +  Articolul 72Cei ce renunţă la folosirea unei lucrări construite pe ape sau având legătură cu apele sunt obligaţi, la dispoziţia organelor de gospodărire a apelor, să desfiinţeze această lucrare, dacă stânjeneşte scurgerea normală a apelor. +  Capitolul VI Măsuri pentru apărarea şi conservarea terenurilor agricole în legătură cu executarea lucrărilor ce se construiesc pe ape sau au legătură cu apele +  Articolul 73Proiectarea şi efectuarea lucrărilor ce se construiesc pe ape sau au legătură cu apele se vor face şi cu respectarea prevederilor legale privind apărarea, conservarea şi folosirea terenurilor agricole. +  Articolul 74La stabilirea traseelor şi amplasamentelor lucrărilor de îndiguiri, apărări şi consolidări de maluri, rectificări şi reprofilări de albii şi de combatere a eroziunii solului se va urmări evitarea ocupării de terenuri arabile, vii sau livezi şi menţinerea posibilităţii de exploatare normală a terenurilor învecinate. +  Articolul 75La proiectarea lucrărilor de folosire sau protecţie a calităţii apelor, ca staţii de pompare, rezervoare, staţii de tratare, staţii de epurare, staţii de transformare electrice, ateliere, clădiri anexe, se vor adopta amplasamente, dispoziţii în plan şi soluţii constructive care să asigure o folosire maximă a terenurilor ocupate, evitând spaţii neutilizate în scop tehnologic.În cazul dezvoltării unor lucrări de genul celor prevăzute în alineatul precedent se va urmări folosirea maximă a terenurilor din perimetrul deja afectat lucrărilor existente, pentru a se evita sau reduce la strictul necesar scoaterea din producţia agricolă a altor terenuri. +  Articolul 76La proiectarea lacurilor de acumulare se va avea în vedere ca, pe lângă obţinerea unor indicatori tehnico-economici favorabili, suprafeţele de teren arabil, vii şi livezi, inundate prin crearea lacurilor, să fie cât mai reduse şi totodată să se obţină un volum de apă acumulat cât mai mare raportat la aceste suprafeţe. +  Articolul 77Pentru compensarea pierderilor de producţie agricolă de pe terenurile arabile inundate prin crearea lacurilor de acumulare, în documentaţiile tehnice se va urmări: a) scoaterea de sub regimul inundaţiilor, în vederea trecerii la o categorie superioară de folosinţă, a unor suprafeţe de teren, situate în aval de fiecare lac de acumulare, de mărime cel puţin echivalentă cu suprafaţa de teren arabil inundată de lacul de acumulare; b) asigurarea irigării cu apă din lacurile de acumulare create în scopul alimentării cu apă potabilă şi industrială, producerii de energie electrică şi, când este posibil, şi din cele pentru apărarea împotriva inundaţiilor, a unor suprafeţe de teren de pe care să se obţină un spor de producţie agricolă mai mare decât producţia ce se realiza pe terenurile inundate de aceste lacuri. +  Articolul 78La organizarea executării lucrărilor ce se construiesc pe ape sau au legătură cu apele, terenurile agricole folosite temporar pentru îngroparea conductelor de aducţiune sau evacuare a apelor, ca şi pentru organizările de şantiere, vor fi ocupate pe o durată de timp strict limitată la necesităţile procesului tehnologic de execuţie şi vor fi redate în stare de a putea fi folosite în producţia agricolă la terminarea lucrărilor. Se va urmări, de asemenea, ca redarea terenurilor în producţia agricolă să se facă înaintea perioadei de cultură agricolă.Neredarea terenurilor în stare de a putea fi folosite în producţia agricolă la expirarea termenului până la care s-a aprobat scoaterea temporară a acestora din producţia agricolă constituie contravenţie şi se sancţionează potrivit prevederilor legale. +  Capitolul VII Organizarea şi controlul în domeniul gospodăririi apelor +  Articolul 79Organe de gospodărire a apelor în înţelesul prezentei legi sunt: a) Consiliul naţional al apelor din Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare şi Apelor, care asigură gospodărirea apelor pe bazine hidrografice şi pe întreg teritoriul ţării; b) organele judeţene de gospodărire a apelor, ca organe de specialitate ale comitetelor executive ale consiliilor populare judeţene, care asigură gospodărirea apelor pe plan local.Atribuţiile şi competenţele organelor prevăzute în alineatul precedent se stabilesc prin lege. +  Articolul 80Pentru exercitarea inspecţiei şi controlului în domeniul gospodăririi apelor, în cadrul Consiliului naţional al apelor funcţionează Inspecţia de stat a apelor. Organizarea şi funcţionarea Inspecţiei de stat a apelor se stabilesc prin decret. +  Articolul 81Pentru aplicarea dispoziţiilor prezentei legi şi asigurarea disciplinei de stat în domeniul apelor, angajaţii organelor de gospodărire a apelor, în îndeplinirea atribuţiilor de serviciu, au dreptul: a) de acces la ape, în zonele din lungul apelor, ca şi în orice loc, unitate şi instalaţie, unde este necesar a face constatări privind aplicarea măsurilor de gospodărire a apelor; b) de a inspecta lucrările construite pe ape sau având legătura cu apele şi de a verifica dacă acestea sunt executate, exploatate şi întreţinute în conformitate cu dispoziţiile legale şi cu respectarea prevederilor din avizele şi autorizaţiile eliberate de organele de gospodărire a apelor; c) de a preleva probe de apă şi de a examina la unităţile controlate, în condiţiile prevăzute de lege, orice date sau documentaţii necesare controlului; conducerile unităţilor controlate sunt obligate să dea toate informaţiile necesare efectuării controlului; d) de a da indicaţii obligatorii unităţilor controlate pentru luarea măsurilor necesare în vederea înlăturării deficienţelor constatate; e) de a constata încălcările care constituie infracţiuni sau contravenţii în domeniul gospodăririi apelor şi a încheia actele prevăzute de dispoziţiile legale.Pentru exercitarea drepturilor prevăzute la lit. a, b şi c din alineatul precedent în unităţile Ministerului Forţelor Armate şi Ministerului de Interne, organele de gospodărire a apelor vor obţine în prealabil aprobarea acestora.Organele miliţiei şi celelalte organe de stat sunt obligate să dea concurs angajaţilor organelor de gospodărire a apelor, în cazul când acestea întâmpină rezistenţă în exercitarea drepturilor prevăzute în alin. 1. +  Articolul 82Măsurile ce se iau de organele de gospodărire a apelor nu înlătură obligaţia celor culpabili de a repara pagubele produse prin încălcarea prevederilor prezentei legi sau a avizelor şi autorizaţiilor eliberate de organele de gospodărire a apelor. +  Articolul 83În vederea cunoaşterii resurselor de apă şi a regimului acestora, Consiliul naţional al apelor organizează păstrarea şi prelucrarea datelor, informaţiilor şi prognozelor hidrologice, hidrogeologice şi meteorologice, obţinute pe baza observaţiilor, măsurătorilor şi studiilor efectuate de unităţile de specialitate proprii şi ale altor ministere sau organe centrale.Organizarea şi păstrarea fondului de date hidrologice, hidrogeologice şi meteorologice, precum şi modul de deservire cu date, informaţii şi prognoze, se stabilesc prin decret.Organizarea şi păstrarea fondului de documentaţii hidrogeologice pentru apele subterane de adâncime urmează regimul stabilit de dispoziţiile legale pentru lucrările geologice. +  Articolul 84Organele de gospodărire a apelor întocmesc şi ţin la zi cadastrul general al apelor, cuprinzând date asupra resurselor de apă, lucrărilor şi folosinţelor de apă, zonelor inundabile, degradărilor produse de ape pe albiile acestora, surselor de poluare a apelor şi altor elemente caracteristice, furnizând organizaţiilor socialiste datele şi informaţiile ce le sunt cerute.Deţinătorii terenurilor riverane şi beneficiarii de lucrări construite pe ape sau având legătură cu apele sunt obligaţi să pună la dispoziţia organelor de gospodărire a apelor, la cererea acestora, datele necesare pentru întocmirea şi ţinerea la zi a cadastrului general al apelor. +  Articolul 85Beneficiarii lucrărilor construite pe ape sau având legătură cu apele sunt obligaţi să efectueze în zona acestor lucrări şi să comunice organelor de gospodărire a apelor, potrivit instrucţiunilor tehnice date de aceste organe, observaţii, analize şi măsurători sistematice cu privire la regimul apelor de suprafaţă şi subterane şi la modul de comportare a lucrărilor, asigurându-şi în acest scop instalaţiile necesare.Instrucţiunile tehnice prevăzute în alineatul precedent se dau odată cu eliberarea autorizaţiei prevăzute în art. 64. +  Articolul 86Organul judeţean de gospodărire a apelor acordă asistenţă tehnică de specialitate, în problemele ce formează obiectul atribuţiilor sale, comitetelor executive ale consiliilor populare municipale, orăşeneşti şi comunale, precum şi, împreună cu organele ministerelor şi celorlalte organe centrale, de resort, unităţilor economice, de stat şi cooperatiste, de pe raza judeţului. +  Articolul 87Pentru prestarea de servicii de către organizaţiile socialiste, în domeniul gospodăririi apelor, se stabilesc tarife care se aprobă prin hotărâre a Consiliului de Miniştri.Organele de gospodărire a apelor sunt în drept a percepe taxe pentru folosirea apei şi pentru evacuarea în apele de suprafaţă şi subterane a apelor uzate.Folosinţele la care se aplică prevederile alineatului precedent, mărimea taxelor, elementele de stimulare a unităţilor, ca şi modul de utilizare a sumelor încasate din taxe, pentru lucrări de gospodărire a apelor, se stabilesc prin hotărâre a Consiliului de Miniştri.Pentru degradarea calităţii resurselor naturale de apă se pot aplica şi penalităţi ce se vor stabili prin lege. +  Capitolul VIII Sancţiuni +  Articolul 88Executarea de lucrări pe ape sau având legătură cu apele, modificarea sau extinderea unor astfel de lucrări fără avizul organului de gospodărire a apelor sau cu încălcarea avizului, dacă prin aceasta se creează un pericol pentru populaţie ori s-ar putea cauza pagube economiei naţionale, constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la o lună la un an sau cu amendă.Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează acele cazuri de poluare a apelor de suprafaţă sau subterane, care pun în pericol sănătatea sau integritatea corporală a oamenilor, viaţa animalelor, producţia agricolă sau industrială, ori fondul piscicol.Faptele prevăzute în alin. 1 şi 2, în cazul în care au produs pagube economiei naţionale sau unor persoane fizice, se pedepsesc cu închisoare de la 6 luni la 3 ani, dacă nu constituie o infracţiune mai gravă.Vătămarea sănătăţii sau integrităţii corporale a oamenilor ca urmare a faptelor prevăzute în alin. 1 şi 2 se pedepseşte conform legii penale. +  Articolul 89Angajaţii organelor de gospodărire a apelor anume desemnaţi de preşedintele Consiliului naţional al apelor sunt competenţi să întocmească acte de constatare a infracţiunilor în domeniul gospodăririi apelor şi a infracţiunilor silvice privind tăierea fără drept a vegetaţiei forestiere care asigură protecţia malurilor cursurilor de apă şi lucrărilor de gospodărire a apelor. +  Articolul 90Faptele care constituie contravenţii la normele privind gospodărirea apelor, categoriile de angajaţi ai organizaţiilor socialiste care au dreptul să constate contravenţiile şi să aplice sancţiunile corespunzătoare se stabilesc prin hotărâre a Consiliului de Miniştri. Sancţiunile contravenţionale pot fi aplicate şi persoanelor juridice. +  Capitolul IX Dispoziţii finale +  Articolul 91În afară de cazurile ce au fost prevăzute expres, măsurile pe care organele de gospodărire a apelor sunt în drept să le ia în baza prevederilor prezentei legi şi care afectează interesele beneficiarilor de folosinţe, riveranilor sau altor părţi interesate, vor fi luate cu consultarea prealabilă a acestora. +  Articolul 92Supravegherea şi urmărirea comportării în timp a barajelor şi a altor construcţii hidrotehnice, în vederea prevenirii degradării şi avarierii acestora, precum şi controlul modului cum se îndeplineşte această obligaţie, se vor face în conformitate cu norme legale speciale. +  Articolul 93Împotriva măsurii luate de Consiliul naţional al apelor în conformitate cu art. 52, ministerul sau organul central în subordinea căruia se află unitatea a cărei funcţionare a fost oprită, iar în cazul unităţilor de interes local, comitetul executiv al consiliului popular judeţean, se pot adresa Consiliului de Miniştri. +  Articolul 94Împotriva refuzului de emitere a avizelor prevăzute în art. 7, 9, 16, 18, 19, 33, 48, 49, 58, 62, 63, 65 şi 71 se poate face plângere la preşedintele Consiliului naţional al apelor sau la preşedintele comitetului executiv al consiliului popular judeţean în cazul în care competenţa de avizare revine organului judeţean de gospodărire a apelor.Împotriva refuzului organului judeţean de gospodărire a apelor de a elibera acordul prevăzut în art. 66 alin. 2 sau autorizaţiile prevăzute în art. 15, 17 alin. 1 şi 2, art. 23 alin. ultim, art. 38, 45, 64 şi 66 alin. 3 se poate face plângere la preşedintele comitetului executiv al consiliului popular judeţean.Împotriva condiţiilor stabilite în avizele sau autorizaţiile eliberate de organele de gospodărire a apelor se poate face plângere la preşedintele Consiliului naţional al apelor, în termen de 30 zile de la comunicarea avizului sau autorizaţiei. +  Articolul 95Împotriva măsurilor stabilite în aplicarea art. 14 alin. 2, art. 16 alin. ultim şi art. 71 alin, ultim, se poate face plângere la preşedintele Consiliului naţional al apelor sau la preşedintele comitetului executiv al consiliului popular judeţean în cazul în care măsurile au fost stabilite de organul judeţean de gospodărire a apelor.Împotriva condiţiilor stabilite de organul judeţean de gospodărire a apelor în aplicarea art. 21 se poate face plângere la preşedintele comitetului executiv al consiliului popular judeţean.Termenul pentru introducerea plângerilor prevăzute la alineatele precedente este de 30 zile de la data comunicării făcute de organele de gospodărire a apelor. +  Articolul 96Cei care se consideră vătămaţi în drepturile lor prin actele organelor de gospodărire a apelor se pot adresa instanţelor judecătoreşti competente, în condiţiile Legii nr. 1/1967 cu privire la judecarea de către tribunale a cererilor celor vătămaţi în drepturile lor prin acte administrative ilegale. +  Articolul 97În cazurile prevăzute în art. 10 şi 72, dacă nu se dă urmare dispoziţiilor de desfiinţare a lucrărilor sau de executare a unor lucrări suplimentare, după caz, organele de gospodărire a apelor pot cere prin justiţie desfiinţarea acelor lucrări sau executarea lucrărilor suplimentare dispuse. +  Articolul 98Autorizaţiile eliberate înainte de intrarea în vigoare a prezentei legi îşi păstrează valabilitatea, cu excepţia cazurilor prevăzute în art. 67 şi în condiţiile prevăzute în art. 68. +  Articolul 99Prezenta lege intră în vigoare la 30 zile de la publicare în Buletinul Oficial al Republicii Socialiste România. Pe aceeaşi dată, Decretul nr. 143/1953 privind folosirea raţională, amenajarea şi protecţia apelor, precum şi orice alte dispoziţii contrare prevederilor prezentei legi, se abrogă.Această lege a fost votată de Marea Adunare Naţională în şedinţa din 20 aprilie 1972, cu unanimitatea voturilor celor 433 deputaţi prezenţi la şedinţă.
Preşedintele Marii Adunări Naţionale,
Ştefan VoitecBucureşti, 20 aprilie 1972.Nr. 5.-----