Advanced Search

 LEGE nr. 1.394 din 11 aprilie 1927 privind organizarea şi exploatarea pescariilor


Published: 1927-04-11
Read law translated into English here: https://www.global-regulation.com/translation/romania/3069799/-lege-nr.-1.394-din-11-aprilie-1927-privind-organizarea-i-exploatarea-pescariilor.html

Subscribe to a Global-Regulation Premium Membership Today!

Key Benefits:

Subscribe Now for only USD$40 per month.
LEGE nr. 1.394 din 11 aprilie 1927privind organizarea şi exploatarea pescariilor
EMITENT PARLAMENTUL
Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 104 din 14 mai 1927



FERDINAND I,Prin gratia lui Dumnezeu şi voinţa naţionala, Rege al României,La toţi de faţa şi viitori, sănătate:Adunările legiuitoare au votat şi adoptat, iar Noi sanctionam ce urmează +  Capitolul 1 Dispoziţiuni generale +  Articolul 1Statul Roman administrează pescariile apelor sale şi reglementează exploatarea pescuitului în apele particulare.În acest scop se înfiinţează pe lîngă Ministerul Agriculturii şi Domeniilor, şi sub autoritatea Ministerului, o instituţie autonomă cu numele de Administraţia generală a pescariilor. Aceasta instituţie este persoana juridică şi are sediul în Capitala tarii.Organele ei sînt: a) Consiliul de administraţie; b) Comitetul de direcţie; c) Administratorul general. +  Capitolul 2 Consiliul de administraţie şi atribuţiile lui +  Articolul 2Consiliul de administraţie conduce administraţia pescariilor; el este compus din 11 membri numiţi pe 5 ani, prin decret regal, după propunerea ministrului; din aceştia, 4 sînt specialişti. Fac parte din consiliu şi următorii membri de drept: Directorul general al cooperativelor de producţie şi consum; directorul general al serviciului de îmbunătăţiri funciare; directorul general al direcţiei generale hidrologice; administratorul general al pescariilor.Membrii al căror mandat a expirat pot fi numiţi pe o noua perioada de 5 ani. +  Articolul 3Membrii consiliului nu pot fi revocaţi decât prin decret regal, în urma unui referat motivat al consiliului, prezentat ministrului de către preşedinte. +  Articolul 4Consiliul alege din membri numiţi un preşedinte şi un vice-preşedinte. Preşedintele reprezintă administraţia în justiţie şi faţă de terţi.Ministrul poate lua ori cînd parte la şedinţa, prezidand.Consiliul se întruneşte ori de câte ori este convocat de ministru sau de preşedinte şi cel puţin odată pe luna. +  Articolul 5Deciziunile consiliului sînt valabile dacă sînt prezenţi la şedinţa cel puţin 6 membri, din cari unul specialist, unul din comitetul de direcţie şi administratorul general. Deciziunile se iau cu majoritate de voturi. În caz de paritate, votul preşedintelui decide.Hotărîrile consiliului sînt executorii, afară de cele cari au nevoie de aprobarea ministrului. +  Articolul 6Membrii consiliului şi comitetul primesc pentru şedinţele la cari iau parte indemnizaţiile fixate de Minister, precum şi tantiemele prevăzute la art. 58, alin. e.În caz de însărcinări speciale, cari necesita cheltuieli, primesc şi rambursarea cheltuielilor. +  Articolul 7Membrii consiliului nu pot face parte, din întreprinderile înfiinţate pe baza legii de faţa. +  Articolul 8Consiliul are următoarele atributiuni:I. Administrează baltile, lacurile, apele de pescuit ale Statului, inclusiv Marea teritorială, stufariile şi pământul proprietatea Statului din regiunile inundabile ale fluviilor şi râurilor tarii, de asemenea vasele, constructiunile şi toate instalatiunile pescaresti ale Statului.II. Indrumeaza şi controlează tehnica pescuitului în toate apele tarii şi aplica sancţiunile prevăzute în legile şi regulamentele pescuitului.Amenzile prevăzute în legea şi regulamentul de mai sus se sporesc de 40 de ori.III. Reglementează raporturile dintre Stat, pescarii vînători şi arendaşii baltilor şi apelor de pescuit ale Statului; de asemenea şi dintre pescarii vînători şi cherhanagii.IV. Fixează regiunile de pescuit cari formează o unitate naturala de exploatare, impunând măsurile necesare pentru asigurarea şi îmbunătăţirea pescuitului pentru fiecare regiune. Aplica proprietarilor şi arendaşilor, cari nu respecta aceste dispoziţiuni, sancţiunile prevăzute la art. 30 de mai jos.V. Controlează distribuţia peştelui în vederea consumatiei şi stabileşte din peste vândut la licitaţie cota necesară consumatiei locuitorilor riverani.VI. Administrează, conform dispoziţiilor legii fondul de intensificare.VII. Reglementează exploatarea pescuitului apelor din toată ţara, impunând măsurile pe cari le socoteşte necesare pentru îmbunătăţirea productiunii, fixează epocile de prohibitie a pescuitului, precum şi zonele de crutare.VIII. Cercetează mijloacele de populare a baltilor şi apelor, infiintand oficii tehnice pentru studiul pescuitului în Mare, balti şi râuri.IX. Întocmeşte condiţiunile şi caietul de sarcini pentru arendarea apelor, baltilor, terenurilor inundabile ale Statului.X. Hotărăşte baltile cat şi terenurile ce nu se vor indigui, precum şi amenajarea celor ce rămîn în interiorul perimetrelor indiguite.Planurile serviciului de îmbunătăţiri funciare se executa cu avizul conform al consiliului.XI. Aproba toate cheltuielile bugetare.XII. Întocmeşte bugetul, pe care îl supune aprobării ministrului.XIII. Înaintează spre aprobare ministrului: a) Propunerile de sporuri de cheltuieli necesare de intensificarea pescuitului, de ameliorarea baltilor şi ecaretelor pescariilor, de cumpărări de vase pentru transportul peştelui sau pentru poliţia pescuitului; b) Propunerile de cumpărare, schimb şi înstrăinare de bunuri.XIV. Propune numirea, înaintarea şi revocarea personalului ce urmează a fi făcute prin decret regal şi decizie ministerială.XV. Examinează şi soluţionează propunerile referitoare la modificările de adus în cursul anului cheltuielilor de exploatare prevăzute la diferite capitole, în limitele cifrei totale trecută în buget.XVI. Obliga cooperativele sa primească administratori specialişti numiţi de centrala cooperativelor de producţie şi consum.XVII. Propune măsurile de luat cu privire la importul şi exportul peştelui şi îşi da avizul în toate chestiunile asupra cărora este consultat de ministru. +  Articolul 9În vederea expeditiei urgente a lucrărilor curente şi studierii diferitelor chestiuni administrative şi tehnice, consiliul deleagă o parte din atribuţiile sale unui comitet de direcţie. Comitetul de direcţie se compune din: preşedintele consiliului, care prezidează, administratorul general şi 3 membri aleşi de consiliu dintre membrii numiţi; din aceştia unul e specialist. Comitetul administrează şi controlează în limitele împuternicirii data de consiliu; prepara lucrările de supus consiliului. Deciziunile sale sînt supuse ratificării consiliului în prima şedinţa; executa hotărîrile consiliului. +  Articolul 10Ministrul are dreptul sa controleze şi sa verifice mersul întregii administratiuni şi sa impună măsurile de îndreptare pe cari le crede de cuviinţă. +  Articolul 11Consiliul este dator, la sfîrşitul fiecărui an, să facă un raport de lucrările efectuate sau proiectate pentru viitor, precum şi de toate măsurile de ordin general luate sau cari se vor lua în interesul îmbunătăţirii pescuitului. +  Capitolul 3 Administraţia generală. Atributiuni +  Articolul 12În capul administraţiei este un administrator general, ajutat de un director şi un subdirector.Administratorul general este numit de ministru prin decret regal.El nu poate fi revocat decât în cazuri de abateri dela legi sau prejudicii aduse administraţiei şi numai pe baza unei deciziuni a consiliului votată cu 2/3. +  Articolul 13Administratorul general este referentul consiliului, ia parte la şedinţe cu vot deliberativ şi semnează procesele-verbale.Atribuţiunile lui sînt:Executa deciziunile consiliului de administraţie şi comitetului de direcţie;Prepara lucrările pentru comitetul de direcţie;Dirijeaza şi supraveghează întregul personal al administraţiei pescariilor. +  Capitolul 4 Administratiuni exterioare +  Articolul 14Administraţia generală este ajutata pentru îndeplinirea sarcinilor ei de administraţie exterioare ale căror număr, resedinte, limite şi atributiuni se fixează de consiliu.Ea mai este ajutata de un număr de inspectori de control destinaţi verificărilor şi cercetărilor locale. +  Articolul 15În capul fiecărei administraţii exterioare se afla un administrator ajutat de unul sau mai mulţi subadministratori şi de personalul necesar. +  Articolul 16Administratorii, subadministratorii, inspectorii, revizorii, agenţii de control ai Statului, sînt consideraţi ca agenţi ai poliţiei judiciare şi investiti cu puterile prevăzute de codul şi procedura penală, cu privire la delictele şi contravenţiile la legile şi regulamentele pescuitului şi exploatării apelor tarii. +  Capitolul 5 Pescarii +  Articolul 17Nimeni nu poate pescui în apele şi baltile Statului, judeţelor, comunelor şi epitropiei liceului Bolgrad, dacă nu poseda o autorizaţie de pescuit.Autorizaţia de pescuit se da de administraţiile exterioare, cu aprobarea comisiunii regionale respective şi cu drept de apel la consiliu, pentru fiecare pescar în parte, pe termen de 5 ani, cu arătarea uneltelor cu cari poate să pescuiasca. +  Articolul 18Pentru a obţine autorizaţia de pescuit, pescarul trebuie să fie supus român, sa cunoască meseria, să aibă unelte de pescuit, sau să fie membru al unei cooperative ori asociaţii recunoscută de administraţia pescariilor şi care poseda uneltele necesare.La Mare, în mod provizoriu, pînă la formarea pescarilor români, se pot întrebuinţa şi pescari străini. +  Articolul 19Numărul navoadelor şi aparatelor de prins peste se fixează de administraţiile exterioare, cu aprobarea consiliului, pentru fiecare balta sau apa. +  Articolul 20Pescarii autorizaţi trebuie să respecte legea şi regulamentul pescuitului, precum şi dispoziţiile şi ordonanţele consiliului.Ei datoresc o dijma, care se fixează de consiliu, după propunerea comisiunii regionale, pentru o perioadă de 5 ani. Dijma se realizează în bani sau în natura, după alegerea consiliului.Cînd pescarii sînt organizaţi în cooperative, dijma se da numai în natură.În bani: întreg produsul pescuitului se vinde la licitaţie publică prin vânzători oficiali; licitaţia se tine în localităţile fixate de consiliu în prezenta părţilor sau a delegaţilor lor; preţul net se împarte între proprietarul sau arendaşul baltii sau apei şi între pescari în proporţia dijmei.În natura: întreg produsul pescuitului se împarte în proporţia dijmei, între proprietar sau arendasi şi între pescari. În acest caz, fiecare din ei sînt liberi sa vândă partea lor la licitaţie sau sa o comercializeze. Partea de dijma a Statului nu se poate vinde decât la licitaţie. +  Articolul 21Pentru pescuitul la Mare în larg dijma nu este obligatorie. +  Articolul 22Peştele vanat în Dunăre, în balta sau la Mare se scoate la mal numai în punctele sau vadurile stabilite de consiliu. +  Articolul 23Pescarii sînt obligaţi a executa ordonanţele consiliului relative la pescuit şi la asocierea lor pentru pescuit.Ei sînt direct răspunzători de materialele de închis baltile, de imobile şi de edecurile ce li s-a pus la dispoziţie pentru prinderea, păstrarea transportul peştelui.Ei mai răspund şi de buna stare a inchisorilor, leselor, gardurilor, capcanelor şi uneltele de pescuit ce li s-a încredinţat. +  Articolul 24Pescarii sînt obligaţi la înştiinţarea data de a executa cu cea mai mare graba, în regiunile unde pescuiesc, inchisorile şi instalaţiile care asigura şi garantează producţia şi transportul ei.Ei mai sînt obligaţi de a repara şi umple la timp ghetariile, de a repara, cherhanalele şi de a întreţine în perfecta buna stare garlele de alimentare şi evacuare a baltilor. +  Articolul 25Pe lîngă sancţiunile prevăzute în codul penal, pescarii pierd autorizaţia de pescuit dacă: a) Calca legea pescuitului şi regulamentele relative la pescuit; b) Nesocotesc ordonanţele şi dispoziţiile consiliului; c) Nu au răspuns la apelul administraţiei baltii, sau chiar dacă au răspuns, însă din cauza neglijentei sau a relei lor voinţe s-a pierdut timpul prielnic închiderii baltilor, garlelor şi instalării leselor şi capcanelor; d) Din rea voinţa sau din neglijenţa au distrus, pierdut, stricat materialul de închis baltile sau nu au dat îngrijirea cerută preparării peştelui; e) Au dosit sau au vândut pe furis peştele; f) Dau dovada repetată de rea voinţa, de neglijenţa şi nepricepere la pescuit; g) Neglijează de a întreţine în buna stare canalele, garlele şi comunicaţiile dintre balti; h) Uneltesc contra siguranţei Statului. +  Articolul 26Contravenţiile se constata de administraţia exterioară prin procese-verbale. +  Articolul 27Retragerea autorizaţiei se face de consiliu pe baza proceselor verbale ale administraţiei exterioare rămase definitive. +  Articolul 28Încetarea de lucru parţială sau colectivă se considera ruptura de contract. În asemenea cazuri proprietarul sau arendaşul are dreptul, cu aprobarea comisiei regionale, sa întrebuinţeze la pescuit sau la lucrările necesare exploatării ori şi ce alte persoane. Provocatorii pierd definitiv dreptul de a fi pescari şi li se aplică sancţiunile prevăzute în art. 27 şi 28 din legea pentru reglementarea conflictelor de muncă, publicată în Monitorul Oficial no. 122 din 5 Septemvrie 1920.Pentru cazurile de sabotaj se aplică sancţiunile prevăzute în art. 33, 34 şi 35 din aceeaşi lege. +  Articolul 29Pescarii în timpul lucrului au dreptul la adapost şi la tainul zilnic de peste proaspăt sau sarat. Pentru hrana familiei ei pot lua, cu autorizaţia proprietarului sau arendaşului, câte 15 kg. săptămânal din dijma cuvenită lui. +  Articolul 30Proprietarii şi arendaşii de balti şi care nu se conformează legii şi regulamentelor pescuitului, precum şi deciziunilor consiliului, date pe baza art. 8 al legii, se pedepsesc cu amenzi dela 10.000 pînă la 100.000 lei.Contraventiunile se constata de administraţia pescariilor prin procese-verbale cari vor fi înaintate judecătoriei de ocol respective, spre a judeca de urgenta, putând să aplice art. 60 din codul penal în termen de 15 zile dela comunicare pentru cei lipsa şi dela pronunţare pentru cei prezenţi. +  Articolul 31Dispoziţiunile prevăzute în acest capitol dela art. 17 pînă la 29 inclusiv se aplică numai pescuitului în apele şi baltile Statului, judeţelor, comunelor şi epitropiei liceului Bolgrad. +  Capitolul 6 Comisii regionale +  Articolul 32În cuprinsul fiecărei administraţii de pescarie şi la sediul ei funcţionează o comisie regionala, compusa din administratorul respectiv al pescariilor, dintr-un reprezentant al proprietarilor de balti şi al cooperativelor de pescari, sau în lipsa al pescarilor. Pe lîngă fiecare reprezentant se alege şi un supleant. Preşedintele comisiunii regionale este administratorul.Atribuţiile acestei comisii sînt: a) De a propune consiliului dijma pentru fiecare balta sau pentru fiecare regiune de ape sau balti: b) De a cerceta şi soluţiona diferendele ivite între pescari, proprietari sau arendasi, precum şi între pescari, cherhanagii şi negustori.Hotărîrile comisiunii regionale sînt supuse aprobării consiliului, care se pronunţa în ultima instanţa.Hotărîrile comisiunii regionale aprobate de consiliu sînt executorii. +  Articolul 33Membrii comisiilor regionale au dreptul la indemnizaţie pentru şedinţele la cari au luat parte, precum şi la plata cheltuielilor ocazionate de deplasare. Ei sînt convocaţi de preşedinte ori de câte ori va fi nevoie. +  Capitolul 7 Cherhanagii. Raporturile lor cu pescarii +  Articolul 34Înfiinţarea cherhanalelor se face cu autorizaţia administraţiei exterioare aprobată de consiliu. +  Articolul 35Cherhanagiul trebuie să fie supus român, sa cunoască meseria, şi sa poseada sculele, materialul, barcile şi capitalul necesar. El trebuie să îndeplinească cerinţele art. 7, 8, 9, 10, 11, 14, 15, 16 şi 17 din regulamentul privitor la îndatoririle pescarilor din pescariile Statului, sancţionat prin inaltul decret regal No. 167 din 3 Mai 1903 şi publicat în Monitorul Oficial No. 29 din 7 Mai 1903.Cooperativele şi asociaţiile de pescuit pot obţine autorizaţia de cherhana.Un cherhanagiu nu poate avea mai mult de trei cherhanale şi numai în cazul cînd în localitate nu sînt cherhanale suficiente.Cooperativele şi asociaţiile de pescuit pot obţine autorizaţia pentru numărul de cherhanale necesare regiunii unde pescuiesc. +  Articolul 36Autorizaţia de cherhana se retrage în caz de contravenţie la prescripţiunile art. precedent sau cu încetarea condiţiunilor de autorizare.Contravenienţii se pedepsesc cu amendă dela 10.000 pînă la 100.000 lei.Autorizaţia se retrage de asemenea dacă cherhanaua a fost închiriată sau vândută fără prealabilă aprobare a consiliului. +  Capitolul 8 Exploatarea +  Articolul 37Baltile, apele, stufariile şi pământul proprietatea Statului, judeţelor, comunelor şi epitropiei liceului Bolgrad, din regiunile inundabile ale fluviilor şi râurilor tarii, se exploatează în regie şi prin arendare. +  Articolul 38Exploatarea în regie a baltilor şi apelor se face: a) La început pentru toate baltile, pînă cînd producţia lor devine normală, în condiţiile actuale, fără investiri noui de capital; b) Cînd ofertanţii nu au prezentat garanţii serioase pentru o buna exploatare; c) Cînd Statul investind capitalul pentru imbunatatire a fondului, arenda oferită nu compensează investiţiile; d) Cînd consiliul socoteşte exploatarea în regie mai favorabilă intereselor Statului.Prin exploatarea în regie a baltilor şi apelor se înţelege pescuitul în dijma cu pescarii individuali, asociaţiile şi cooperativele de pescari. +  Articolul 39Arendarea baltilor şi apelor se face prin licitaţie publică sau prin buna învoiala şi anume.1. Prin licitaţie publică, adjudecandu-se dreptul de pescuit şi de exploatare asupra persoanelor fizice şi juridice cari oferă cel mai mare preţ şi cari se obliga a face lucrările prevăzute de consiliu pentru sporirea producţiei;2. Prin buna învoiala, derogand dela legea contabilităţii publice şi dela legea de comercializare şi control a întreprinderilor economice ale Statului şi anume: a) Baltile şi apele mici şi mijlocii, pescarilor autorizaţi, de preferinta cooperativelor şi în lipsa lor asociaţiilor formate din pescari autorizaţi pe durata de 5 ani, cu un program special de exploatare, de întreţinere şi de ameliorare a fondului fixat de consiliu; b) Baltile şi apele mari, regiunile de balti sau ape, cooperativelor, şi în lipsa lor asociaţiilor de pescari, federalelor şi consortilor de cooperative sau societăţilor comerciale româneşti, pe cari consiliul le socoteşte ca sînt în măsura să execute caietul de sarcini stabilit. Termenul arendării baltilor mari şi regiunilor de balti se fixează de consiliu, care are în vedere valoarea investitiunilor impuse prin caietul de sarcini. Acest termen nu poate fi mai lung de 15 ani.Cooperativele trebuie să fie garantate de centrala cooperativelor de producţie şi consum, atît în ceea ce priveşte plata arenzii, cat şi executarea caietului de sarcini pe baza căruia s-a făcut arendarea.Capitalul societăţilor comerciale trebuie să fie 60% românesc; iar consiliul de administraţie şi comitetul de direcţie să fie compus în majoritate din români. +  Articolul 40O cooperativa, o asociaţie de pescari sau o societate nu pot lua în arenda decât o singura balta mare sau regiune. Unităţile de pescuit se fixează de consiliu.Cooperativele, asociaţiile şi societăţile nu pot întrebuinţa pentru pescuit decât pescari autorizaţi. +  Articolul 41Preţul arendării prin buna invoeala al pescuitului nu poate fi mai mic decât valoarea actuala a producţiei mijlocii de peste cuvenită Statului în ultimii 3 ani.Valoarea actuala a peştelui se stabileşte după mijlocia preţului obţinut prin vînzarea la licitaţie în timp de un an. Preţul în lei al arendei se calculează în fiecare an în raport cu mijlocia valutei din anul încheierii contractului.După trecerea unui an arenda baltilor şi apelor mari sau regiunilor de balti se sporeşte din an în an, pentru primii 5 ani cu 2%, iar pentru restul termenului de arendare cu 1%.Sporul de arendare al baltilor cari au nevoie de investiri mari de capital pentru a fi readuse la o producţie normală, poate fi calculat de consiliu cu un procent mai mic decât cel prevăzut mai sus. +  Articolul 42Arendarea către societăţi comerciale se face numai pentru baltile sau regiunile de balti cari au nevoe de investiri mari pentru a fi puse în valoare, investiri pe cari administraţia pescariilor nu le poate face din veniturile fondului de intensificare. Aceste arendări sînt supuse aprobării ministrului. +  Articolul 43Statul, prin agenţii săi, are dreptul de control asupra mersului exploatării şi a îndeplinirii la timp a caietului de sarcini stabilit la încheierea contractului. +  Articolul 44Cînd un pescar, o cooperativa, o societate căreia i s-a arendat o apa, o balta sau o regiune de balti sau ape, nu a respectat caietul de sarcini, sau cînd în primii 5 ani de exploatare nu a obţinut o medie de productiune cu cel puţin 15% mai mare decât aceea ce era în media celor 5 ani anteriori, contractul este reziliat de drept, Statul reintrand în drepturile sale de îndată; iar cînd la finele contractului se constată că productiunea este sporită cu cel puţin 30% faţa cu media primilor 5 ani de funcţionare, arendaşul are dreptul de preferinta la condiţiuni egale pentru noua arendare. +  Articolul 45Arendarea pămîntului din regiunile inundabile se face:I. A pămîntului agricol: a) Prin buna invoeala, în loturi mici, pescarilor vînători, văduvelor şi orfanilor de pescari; b) Prin licitaţie, în loturi mari, de preferinta pentru cultura plantelor industriale şi legumelor.II. A fanetelor şi a pămîntului de pasune: a) Prin buna invoeala, crescatorilor de vite model recunoscuţi de consiliul superior al agriculturii; precum şi în lipsa satenilor din comunele invecinate; b) Prin licitaţie, preferîndu-se la preţ egal satenii din comunele invecinate.Dispoziţiunile acestui articol nu se îndeplinesc în cazul cînd pământul a fost concesionat în folosul indiguirii.III. Stufariile, prin buna invoeala, de preferinta locuitorilor marginasi sau industriilor cari le întrebuinţează ca materie prima. +  Capitolul 9 Transportul peştelui +  Articolul 46Transportul peştelui pe apa se face cu vasele Statului, iar cu autorizaţia consiliului şi cu vasele pescarilor, cherhanagiilor, întreprinzătorilor sau cooperativelor. Navlul cuvenit armatorului se reglementează şi fixează de consiliul de administraţie al pescariilor. +  Capitolul 10 Frigorifere, magazii racoroase +  Articolul 47În centrele pescaresti principale, Statul poate construi frigorifere şi magazii racoroase.Frigoriferele şi magaziile racoroase pot fi construite şi de cooperative, societăţi şi particulari. Autorizaţia de construcţie şi de exploatare se da pe un număr limitat de ani şi în condiţiunile stabilite de consiliu.Frigoriferele înfiinţate în balta sau în porturile pescaresti, sau pe lîngă staţiunile C. F. R., după promulgarea legii, sînt scutite pe timp de 10 ani dela construirea lor. +  Capitolul 11 Industrii +  Articolul 48Fabricile pentru industrializarea produselor apelor, baltilor, Marii şi terenurilor inundabile, ca şi cele pentru producerea articolelor de pescuit, se bucura de avantajele legii pentru încurajarea industriei naţionale. +  Articolul 49Aceste industrii pot obţine gratuit pe termen şi în condiţiunile stabilite de consiliu, terenuri pentru; a) Instalarea fabricilor şi locuinţei personalului; b) Instalarea liniilor telefonice şi liniilor Decauville; c) Depozitarea materialelor; d) Infiintarii de debarcadere pe malurile Dunării sau ale Marii, cu avizul Ministerului de Comunicaţii. +  Articolul 50Exportul fabricatelor este liber, fără taxe. Din producţia fabricatelor alimentare consiliului poate fixa o cota pentru consumaţia interna. +  Articolul 51La expirarea termenului concesiunii toate instalatiunile rămîn Statului, contra plăţii valorii în momentul predării. Termenul se prelungeşte pe drept atunci cînd la sfîrşitul lui productiunea a sporit cu un procent de cel puţin cu 80% faţă de media primilor 5 ani de funcţionare.Evaluarea se face de o comisiune compusa din reprezentantul Statului şi din acel al industriasului, prezidata de primul-preşedinte al tribunalului judeţului unde se afla instalatia. Cei nemultumiti au drept să facă apel la Curtea de apel în termen de 20 zile dela comunicare. +  Articolul 52Neîndeplinirea condiţiunilor impuse de consiliu pentru înfiinţarea fabricilor atrage de drept pierderea concesiunii.Consiliul are dreptul de control. +  Articolul 53Aceste industrii pot obţine materia prima necesară funcţionarii lor din produsul stufariilor şi terenurilor inundabile, proprietatea Statului, pe preţul fixat de consiliu. +  Capitolul 12 Pescuitul la Mare +  Articolul 54Pescuitul la Mare se înlesneşte vaselor sub pavilion român, societăţilor româneşti cari poseda scule şi aparate, precum şi capitalul necesar creatiunii şi funcţionarii unor flote pescaresti puternice. +  Articolul 55În regiunea din faţa gurilor Dunării dela Gibrieni la capul Midia, nord Constanta, în largime de 36 km., pescuitul se face în dijma, numai de pescari autorizaţi şi de cooperativele şi asociaţiile de pescari, după metodele întrebuinţate la punerea în aplicare a legii.Pescuitul cu navoade de fund trase de vapoare este interzis în aceasta regiune.Pe restul litoralului, în Marea teritorială, pescuitul este rezervat pescarilor autorizaţi. În aceasta zona pescuitul este permis tot timpul anului, însă cu respectarea prohibitiei legale în ceea ce priveşte pescuitul sturionilor.Consiliul poate acorda dreptul de pescuit în Marea teritorială şi societăţilor de pescuit la Mare atît timp cat numărul pescarilor autorizaţi este neîndestulător. +  Articolul 56Statul poate acorda gratuit societăţilor înfiinţate pentru pescuitul în larg şi pe un termen pînă la 30 ani; a) Dreptul de refugiu şi de adapost pentru flotele lor pescaresti în porturi şi în puncte de sprijin pe tarmul Marii; b) Terenul pentru instalarea fabricilor de saratorii şi conserve, instalatiuni de păstrare şi condiţionarea peştelui de Mare, construcţii de frigorifere, ghetarii, clădiri de personal şi ateliere de repararea vaselor pescaresti; c) Posibilitatea aprovizionarii şi umplerii ghetariilor; d) Materialul ştiinţific al institutiunilor pentru studiul apelor şi Marii; e) Scutirea de taxe vamale pentru vapoare şi vase pescaresti, unelte, plasi şi materiale pescaresti, pentru franghii şi bumbac şi maşinile necesare fabricilor de conserve; f) Scutirea de taxe vamale pentru importul peştelui pescuit în apele internaţionale. g) Dreptul de export fără taxe pentru peştele prins şi pentru conserve şi produsele fabricate din peştele de Mare, după ce consiliul a fixat cota consumului intern. +  Articolul 57Pescarii de la Mare vor fi improprietariti, în limitele disponibile, cu locuri de casa şi de hrana.Statul va înfiinţa pentru ei şcoli pescaresti. +  Capitolul 13 Fondul de intensificare +  Articolul 58Pentru îmbunătăţirea pescuitului se înfiinţează un fond de intensificare, care se alimentează dintr-o subvenţie înscrisă obligator în bugetul Ministerului la cheltuieli şi care se acoperă la venituri din produsul următoarelor taxe; a) 8% din valoarea peştelui prins în apele şi baltile Statului; b) 1/2 % din valoarea peştelui vândut la licitaţie.Evaluarea la venituri se face pe baza încasărilor din anul precedent. Plusul de încasări peste prevederile bugetare se vărsa aceluias fond în anul următor, peste subvenţia acelui an.Dispoziţiile acestui articol se aplică începînd cu bugetul anului 1928. Pînă atunci, sumele cari se încasează, potrivit jurnalului Consiliului de Miniştri No. 31/924, sînt la dispoziţia consiliului pentru a putea fi întrebuinţate cum se prevede mai jos. +  Articolul 59Din subvenţia anuală înscrisă în buget se acoperă mai întîi cheltuielile necesare funcţionarii oficiilor de licitaţie publică, restul se împarte astfel: a) 40% se întrebuinţează pentru săparea şi construirea de canale, pentru construcţii de frigorifere, magazii racoroase şi ghetarii; pentru dezvoltarea învăţămîntului pescaresc, acordare de burse în ţara şi străinătate; pentru cercetări ştiinţifice, hidrografice şi hidrobiologice; pentru creiarea de eleşteie artificiale pentru reproducerea şi creşterea artificiala a peştelui; b) 40% se da cu împrumut pescarilor vînători sau cooperativelor de pescari pentru cumpărarea de material pescaresc. Împrumuturile se executa prin Centrala cooperativelor de producţie şi consum, care răspunde de încasare; c) 5% se întrebuinţează pentru construcţii de agenţii, cumpărare de vase de transport şi pentru micile lucrări de întreţinere de garle şi diguri; d) 3% serveşte pentru premii ce se acordă personalului şi agenţilor destoinici; e) 7% pentru tantiemele, jetoanele de prezenta, indemnizari şi rambursarea cheltuielilor consiliului, comitetului de direcţie şi comisiunilor regionale.Tantiemele consilierilor nu pot depăşi 60.000 lei anual, iar acelea ale membrilor din comitetul de direcţie 100.000 lei anual. Consiliul mai are drept şi la un procent de 5% din excedentul acestui fond provenit din mărirea producţiei. Sumele neintrebuintate la acest alineat se vărsa la fond; f) 5% pentru construirea unui fond de ajutor al pescarilor.Consiliul poate schimba destinaţia sumelor prevăzute la articolele de mai sus, la alin. a, şi c, intrebuintandu-le acolo unde cererea este mai mare. +  Articolul 60Pe măsura rambursarii împrumuturilor prevăzute la articolul precedent, lit. b, sumele cari ar rămîne disponibile dela acest capitol se întrebuinţează astfel: a) La cumpărarea de vase necesare transportului peştelui, precum şi vagoanelor izolate sau frigorifere; b) Pentru îmbunătăţirea producţiei pămîntului, proprietatea Statului, din regiunea inundabila a Dunării şi râurilor. +  Articolul 61Prin derogare dela legea contabilităţii publice generale a Statului, administrarea fondului de intensificare a pescuitului se face conform dispoziţiunilor art. 64 din această lege. +  Articolul 62Controlul provizoriu al gestiunii anuale a fondului de intensificare se face, pe baza raportului consiliului de o comisiune compusa din: un consilier al Curţii de conturi, directorul general al contabilităţii Statului şi un delegat al Ministerului de Agricultura şi Domenii; controlul definitiv se face de Curtea de Conturi.În fiecare an, cu începerea anului 1928, consiliul întocmeşte o situaţie în care se arata miscarea fondului de intensificare. Situaţia se publică în Monitorul Oficial. +  Capitolul 14 Dispoziţiuni finale +  Articolul 63Sarea procurata prin intermediul Ministerului, pescarilor, cherhanagiilor, negustorilor şi industriilor, cari întrebuinţează produsele baltilor şi apelor va fi folosită exclusiv scopului pentru care a fost acordată. Ori şi ce alta întrebuinţare atrage suprimarea avantajului.Beneficiarul va tine prin registre evidenta întrebuinţării sarii, iar agenţii Statului au drept de control. +  Articolul 64Pînă la modificarea legii contabilităţii publice, consiliul de administraţie al pescariilor este autorizat a aproba cheltuielile pînă la un milion lei fără licitaţie; dela unu la patru milioane cu licitaţie; dela unu la patru milioane, fără licitaţie, însă cu aprobarea ministrului; peste patru milioane, cu aprobarea Consiliului de Miniştri. +  Articolul 65Funcţionarii direcţiei generale a pescariilor se încadrează în organizarea creată prin această lege.Întreaga avere mobiliară şi imobiliară a direcţiei generale a pescariilor trece asupra administraţiei generale a pescariilor. +  Articolul 66Importul de unelte şi material pescaresc, făcut pe baza împrumuturilor acordate la art. 57, punctul b, este scutit de plată taxelor vamale. +  Articolul 67Ministerul, luînd şi avizul consiliului, este autorizat sa cumpere şi sa ia cu arenda lacurile, elesteele, baltile, terenurile de inundaţie cari sînt necesare pentru buna exploatare a pescariilor sale. Preţul de cumpărare poate fi plătit în renta. +  Articolul 68Prin derogare dela art. 59 din legea statutului funcţionarilor, art. 33 din legea corpului agronomic şi art. 24 din legea corpului veterinar, toţi funcţionarii exteriori şi din serviciile centrale puse sub conducerea consiliului de administratie al pescariilor, se vor judeca, pentru abaterile prevăzute în legile de mai sus, de către comisia de disciplina ce funcţionează pe lîngă acest consiliu.Aceasta comisiune se compune dintr-un consilier dela Curtea de apel din Bucureşti ca titular şi un al doilea consilier ca supleant, din 3 membri ai consiliului ca titulari şi 3 ca supleanţi şi din doi membri şi doi supleanţi desemnaţi de consiliul superior agronomic şi de consiliul corpului medicilor veterinari. Aceştia intră în comisiune cînd se judeca funcţionarii aparţinînd acestor corpuri.Membrii titulari şi supleanţi ai consiliului se aleg de consiliu dintre membrii numiţi.Consilierul dela Curtea de apel este preşedintele de drept al comisiunii.Numirile în comisiunea de disciplina se fac prin decret regal pe termen de 3 ani.Comisiunea lucrează valabil cu 3 membri. +  Articolul 69În această lege, dacă textul nu spune altfel, expresiunea de "Ministru" înseamnă ministrul agriculturii şi domeniilor; expresiunea "Ministerul" înseamnă Ministerul Agriculturii şi Domeniilor; expresiunea "Consiliul" înseamnă consiliul de administraţie al pescariilor; expresiunea "Comitetul" înseamnă comitetul de direcţie.Expresiunea de "Cooperative", întrebuinţată în această lege, insemneaza societăţi constituite şi funcţionînd pe baza legilor băncilor populare. +  Articolul 70Un regulament de administraţie publică întocmit de consiliu şi aprobat de ministru va determina modalitatea de aplicare a legii. +  Articolul 71Toate dispoziţiunile legilor şi regulamentelor, contrarii prevederilor prezentei legi, sînt şi rămîn abrogate.Această lege s-a votat de Senat în şedinţa dela 11 Aprilie anul 1927 şi s-a adoptat cu majoritate de una suta douasprezece voturi, contra trei.Vice-preşedinte,N. Darvari(L. S. S.)Secretar,Ioan PappAceastă lege s-a votat de Adunarea deputaţilor în şedinţa dela 13 Aprilie anul 1927 şi s-a adoptat cu unanimitate de una suta douăzeci şi opt voturi.Vice-preşedinte,V. Chiorescu(L. S. A. D.)Secretar,Toma RădulescuPromulgăm această lege şi ordonăm ca ea să fie investită cu sigiliul Statului şi publicată în Monitorul Oficial.(L. S. St.)FERDINANDMinistrul agriculturii şi domeniilorConst. GaroflidMinistrul justiţieiT. Cudalbu---------