LEGE nr. 1.150 din 25 noiembrie 1864 asupra instructiunii a Principateloru-Unite-Romane


Published: 0000

Subscribe to a Global-Regulation Premium Membership Today!

Key Benefits:

Subscribe Now for only USD$20 per month, or Get a Day Pass for only USD$4.99.
LEGE nr. 1.150 din 25 noiembrie 1864
asupra instrucţiunii a Principateloru-Unite-Române

EMITENT

ALECSANDRU IOAN I.

Publicat în 

MONITORUL OFICIAL din 25 noiembrie 1864

ALECSANDRU IOAN I.
cu mila lui Dumnedeu şi vointia naţionala
Domnu Principateloru-Unite-Române
La toţi de fatia şi viitori sanetate.
Asupra raportului Ministrului Nostru Secretaru de Statu la Departamentului Justiţiei, Culteloru şi Instrucţiunii publice, No. 52,014, pe lîngă care Ne supune spre aprobare Proiectului de Lege asupra Instrucţiunii publice;
Vedendu decisiunea luată de Consiliulu Nostru de Miniştri prin jurnalulu incheiatu în şedinţa de la 16 Octomvrie;
Ascultandu şi opiniunea Consiliului Nostru de Statu;
În virtutea Statutului din 2/14 Iuliu trecutu;
Amu sanctionatu şi sanctionamu, promulgatu şi promulgamu ce urmeza:
Dispositiuni generali
1. Instrucţiunea se împarte în publică şi privată.
2. Instrucţiunea publică se împarte în primăria, secundaria şi superioare.
3. Instrucţiunea primăria coprinde: scolele primărie din comunele rurali şi urbane.
4. Instrucţiunea secondaria coprinde: liceele, gimnasiele, seminariele, scolele reali, de bele-arti, profesionali şi scolele secundarie de fete.
5. Instrucţiunea superioare va coprinde facultăţile de litere, de sciinte matematice şi fisice, de dreptu, de medicina.
6. Instrucţiunea primăria elementaria este obligatoria şi gratuita, după cumu se legiuesce la Partea I, Cap. II, Secţiunea I, din presenta lege.
7. Corpulu invetatoru se împarte în patru grade:
1 - Învăţători sau invetatore pentru scolele primărie rurali.
2 - Institutori sau institutrici pentru scolele primărie urbane.
3 - Profesori de scole secundarie.
4 - Profesori de facultăţi.
8. Administraţiunea centrale a instrucţiunii se esercita după regulele şi în marginile mai jos prescrise.

a) De ministrulu instrucţiunii.
  

b) De consiliulu permaninte alu instrucţiunii.
  

c) De consiliulu generale alu instrucţiunii.
  


Partea I
Despre administraţiunea şi organisarea instrucţiunii


Capitolul 1
Despre administraţiunea centrale


Secţiunea I
Despre Ministru şi Consiliulu permaninte alu instrucţiunii
9. Ministrulu este autoritatea suprema a instrucţiunii publice şi private.
10. Ministrulu esercita autoritatea sa prin mijlocirea consiliului permaninte alu instrucţiunii.
11. Consiliulu permaninte se compune de Ministrulu instrucţiunii, preşedinte, şi de cinci membri, dintre cari unulu va fi vice-preşedinte.
12. Membrii consiliului se numescu de Domnu dupe recomendatiunea ministrului.
La împlinirea fie-cărui periodu de cinci ani se voru scamba câte doui dintre membri: alunintrelea membrii consiliului nu se potu scama de catu dupe reporutulu motivatu alu consiliului de miniştrii către Domnu.
13. Membrii consiliului se voru alege dintre foştii sau actualii profesori, cari voru ave cinci ani de servicie publice, şi dintre alte persoane, cari se voru fi distinsu în sfera instrucţiunii.
14. Consiliulu va fi consultatu, sub clausa de nulitate, însă cu reserva dreptului de veto alu ministrului, asupra, tutuloru questiuniloru relative la administraţiunea şi direcţiunea instrucţiunii publice şi private.
Tote decisiunile ministrului trecute prin consiliu conformu dispositiunii de susu, voru purta formula "audindu pe consiliulu permaninte alu instrucţiunii."
15. Consiliulu are şi atributiuni judiciarie; elu se va pronuntia, în ultima instanţa, asupra recursuriloru făcute în contra decisiuniloru date de consiliele academice.
16. Părerile şi decisiunile consiliului nu voru fi esecutorie de catu dupe ce voru fi încuviinţate de ministru.
În casu de revocare a unui profesor, decisiunea consiliului permaninte nu se va pune în lucrare de catu după ce se va întări prin decretu domnescu conformu art. 403.
17. Consiliulu, în esercitialu atributiuniloru sale contentiose, nu va pute fi presedutu de ministru. În acestu casu va preside vice-preşedintele sau în lipsa celu mai vechiu dintre membri.
Ministrulu cu tote acestea va pute asiste la desbatere şi a da lămuririle ce va judeca.
18. Conisiliulu, în ceea se privesce cărţile didactice, va propune ministrului concursuri pentru elaborarea loru, defigendu-se premie din fondurile budgetului instrucţiunii pentru stimularea barbatiloru capabili, deosebitu de beneficiele din vendarea aceloru cărţi, cari se voru defige de consiliulu permaninte după casuri.
Consiliulu va chiama în sinulu seu pentru consultare doui profesori, de gimnasie sau de facultăţi, speciali asupra materiei, şi va judeca definitivu acele concursuri.
19. Părerile şi decisiunile consiliului permaninte se dau după majoritatea voturiloru. Minoritatea va fi datore sa'şi dea opiniunea motivată. Consiliulu nu va pute finctiona cu mai putinu de trei membri presinti.
20. Nici o modificare nu se va pute face la programele în fiinta fără a se observa cele urmatore:
1 - Asupra modificării, ce elu aru socoti de trebuinta a se face programei în vigore, consiliulu, cerendu mai anteiu opiniunea tutuloru consilieloru şcolare, va elabora, noulu proiectu de programa.
2 - Consiliulu permanente va supune acestu proiectu de programa, insotitu de observaţiunile sale şi de opiniunile consilieloru şcolare, la esaminarea consiliului generale alu instrucţiunii.
3 - Programa, aprobată de doue treimi ale acestui din urma consiliu, se va tramite ministrului, care o va supune la aprobarea Domnului.
21. Consiliulu va face la finele fie-cărui anu, o espunere generale de starea şi trebuinţele instrucţiunii publice, care se va supune ministrului spre a se comunică consiliului generale.


Secţiunea II
Despre consiliulu generale alu instrucţiunii
22. Consiliulu generale se va compune:
1) De unu preşedinte, care va fi ministrulu.
2) De trei delegaţi ai invetamentului primaru cari se voru numi de Domnu dupe o lista intreita ce voru tramite scolele primărie din Bucureşti, Iaşi şi Craiova.
3) De cinci membri ai invetamentului secundariu numiţi de Domnu după o lista intreita ce se va presenta de scolele secundarie de prin oraşe.
4) De trei delegaţi ai instrucţiunii superiori, cari se voru numi de Domnu, dupe o lista indoita ce vor presinta facultăţile din Bucuresci şi Iaşi.
5) De un membru al scolei militare care se va numi de Domnu, dupe o lista indoita presentata de corpul profesorale al acelei scole.
6) De un membru al scolelor de medicina din Bucuresci şi Iaşi, care se va numi de Domnu după dispositiunile alineatului precedinte.
7) De trei membri ai instrucţiunii private numiţi de Domnu dupe o lista intreita presentata de scolele private din oraşele Bucuresci, Iaşi şi Craiova.
8) De câte un delegat din partea fie carii scole profesorali şi reali, numitu de Domnu, dupe o lista intreita presentata de corpul profesorale al fie carii scole.
9) De doui membri numiţi de Domnu din consililu de Statu.
10) De doui membri numiţi de Domnu dintre membrii curţii de casatiune.
11) Pe doui membri numiţi de Domnu din cleru.
23. La împlinirea fie cărui periodu de trei ani se vor face noue alegeri şi numiri conformu celor prescrise prin art. precedente.
Aceleaşi persoane vor pute fi realese şi numite din nou pentru următorul periodu trienale.
24. Funcţiunile membrilor consiliului generale sînt gratuite. Membrii cari un vor fi residenti în Bucuresci vor primi diurna de un galbenu pe di pre cat va dura sesiunea consiliului, şi deosebit, cheltuelele transportului.
25. Consiliul generale se va aduna odată pe anu în Bucuresci de la 1-25 Septembre.
26. Pentru fie care sesiune ministrul instrucţiunii publice va delega trei membri din consiliul permanente, cari vor asiste la deliberaţiunile consiliului generale şi vor lua cuventul de câte ori vor judeca de trebuinta; ei nu vor lua parte la votu.
27. Şedinţele consiliului generale nu vor fi publice.
28. Consiliul generale va fi consultatu asupra tuturor cestiunilor cari au raportu la întinderea şi îmbunătăţirea instrucţiunii.
29. La începutul fie carii sesiuni, ministrul instrucţiunii va comunică consiliului generale tote cestiunile relative la instrucţiune, cari vor fi fostu mai din 'ainte discutite şi pregătite în consiliul permaninte.
30. Consiliulu generale la finele fie carii sesiuni va presenta ministrului unu reportu, prin care va resume resultatul deliberatiunilor sale.
Acestu reportu precum şi procesele verbali ce se vor încheia pentru fie care şedinţa, se vor publică prin jurnalul instrucţiunii sau prin monitorul.


Capitolul 2
Despre organisatiunea instrucţiunii primărie


Secţiunea I
Despre obligaţiunea instrucţiunii
31. Instrucţiunea elementaria este obligatoria pentru toţi copiii de amendoue secsele incepend de la optu pînă la doui-supra-dece ani împliniţi ai etatii.
Acesta îndatorire este impusa, sub penalităţile aici mai josu prescrise, părinţilor, tutorilor, stapanilor, maestrilor şi ori carii, persoane ce ar ave sub îngrijire unu copilu.
Copiii în etate de doui-supra-dece ani la punerea în lucrare a acestei legi vor fi dispensaţi de invetatura obligatoria.
32. Instrucţiunea obligatoria va coprinde urmatorede obiecte de studiu: citirea şi scrierea, catechismul, notiuni de igiena, de gramatica, de geografia, de istoria terei, de dreptu admnistrativi al terei, cele patru lucrări din aritmetica, sistema legale a mesurelor şi a greutitilor.
33. Se apara de îndatorirea de a tramite pe copii la scola publică acei cari vor dovedi ca le dau invetatura a casa sau în veri unu institutu privatu.
34. Nu se poate lua unu copilu de la scola mai 'nainte de a fi dobinditu din partea invetatorului un certificat de cunoscintele coprinse în art. 32 de mai susu.
35. Nici o causa impedicatore nu poate dispensa de îndatorirea instrucţiunii obligatoria impusa prin art. 32, de nu va fi judecata şi recunoscută ca atare de consiliulu municipale sau comunale.
36. Cînd părintele, tutorele sau stapinul va lasă pe copii a lipsi de la scola fără motivu legale, şi nu'i va tramite trei dile dupe advertimentul ce va priimi de la invetiatoru, acesta sau revisorul ori sub revisorul va insciinta îndată pe consiliulu locale al comunei, care va supune pe părinte, tutore sau stapanu la o amenda de doue-deci parale la oraşe şi dece parale la sate pentru fie care di de lipsu.
Amenda se va plati în bani sau în lucru pentru comuna. În casu de recidiva ea va fi indoita.
37. Nici un maestu, industriasu, arendasu, ori stapinu nu va priimi în servitiul seu un copilu mai micu de doui-supra-dece ani, de cat după ce i se va areta certificatulu de invetatura, sub osenda de a se supune de către consiliulu locale la o amenda de una suta lei şi la îndatorirea de a tramite şi a tine pe copilu în scola pînă la alu patru-supra-decele anu.
38. Amenda prescrisă prin articlele precedinti se va împlini, de va cere trebuinta, prin autorităţile administrative dupe cererea consiliului comunale.
39. Tote amendele se vor versa în casa comunale în favorea scolei.
40. Preotul comunei, sau, în orasu, preotul de suburbiu, sau autoritatea însărcinată cu ţinerea actelor civili va comunică în cea d'anteiu luna a fie cărui anu, invetatorului respectivu o lista de toţi copiii ocolului seu, cari au implinitu, în acel anu, etatea de optu ani. În acea lista se va areta numele copilului, satulu sau orasulu, suburbiulu, numele familiei, anul şi diua nascerii.
Acesta lista va servi invetatorului spre a'i face cunoscuţi pe copiii cari trebuescu a fi adstrinsi la invetatura obligată.
41. La fie care trecere a revisorului sau subrevisorului, se vor esamina aceste liste, şi se vor controla mesurile ce se vor fi luat.
42. Instrucţiunea obligatoria este în sarcina Statului întru totu ceea ce privesce: 1) Personalului invetatoru, administratoru şi domesticu; 2) Subventiunea pentru materialu de scola, cărţi, chartia etc. la copiii cei fără mijloace; şi în sarcina comunelor, cat pentru local, mobile şi lemne de incalditu.
În casu cînd scola ar ave mijloace proprie provenite din donatiuni, legături, etc., acelea vor fi afectate la întreţinerea scolei, însă numai spre a comunei usurare de sarcinele ce i se impunu prin art. precedente.
43. Comunele, indeplinindu sarcinele impuse lor pentru invetatura obligatoria prin art. 42 vor pute sa înfiinţeze scole cu invetaturi mai intinse.


Secţiunea II
Despre organisatiunea instrucţiunii primărie
I
Scolele primărie de baeti din comunele urbane
44. În tote comunele urbane se va stabili câte una sau mai multe scole primare.
45. Scola primara a unei comune urbane se va împărţi în trei clasi, fie care decate un anu. Pentru fie care clase va fi câte unu invetiatoru titulariu; cînd numerulu scolariloru va trece de cinci-deci în clase, prisosulu va forma o divisiune deosebită care va fi încredinţată la unu invetatoru divisionariu.
46. Se va regula treptatu ca numerul scolelor primărie şi alu clasilor lor să fie în reportu cu populatiunea fie carii comune.
În fie care suburbiu va fi cel putinu o scola. Cu tote acestea ministrul instrucţiunii va pute, prin decisiune data în forma determinata prin art. 14, să permită ca doue suburbie putinu populate să aibă o singura scola.
47. Institutorele clasii superiori va ave îndatorirea esecutarii legii pentru obligaţiunea, impusa parintiloru, tutoriloru şi celoru alţi, de a tramite pe copii la scola.
48. Institutorii voru tine scola în tote dilele afară de duminice şi serbatori dominicali sau naţionali.
49. Vacatiuni voru fi optu dile la Craciunu, cinci-supra-dece la Pasce şi în tota luna Septembre.
50. Se voru tine doue esamine generali, unulu în septimana care precede septemana Patimiloru, şi celu de alu douilea, în cele după urma dile ale lunei Augustu, candu se va face împărţire de premie.
Epoca esamineloru se va publică de mai înainte. Asemenea se va publică şi rezultatele loru prin jurnalulu Instrucţiunii publice.
51. Institutorii sînt datori a tine în cea mai buna regula registrele şi catalogele prescrise prin regulamente.
52. La finitulu anului scolariu fie-care institutore, va face către revisore unu reportu generale despre starea şi trebuinţele scolei.
53. Institutorii nu voru permite în scola alte cărţi de catu cele autorisate de Consiliulu permanetne alu instrucţiunii.
Aceste cărţi se voru tipari în tipografia Statului şi se voru vinde în pretiulu costului loru, mai multu beneficiulu de care se face menţiune la art. 18, de va fi casu.
54. Copiii cari intră în scola, se voru înscrie în într'unu registru speciale, în care se va trece numele prenumele, etatea, religiunea, natiunalitatea şi locuinta loru şi a parintiloru, tutoriloru sau corespondentiloru.
Ei voru fi adusi de părinţii sau tutorii loru, şi voru presenta actulu de nascere şi certificatu de altoiu sau dovada ca au facutu de versatu.
Copiii cari nu sînt domiciliaţi în orasulu unde se afla scola, voru ave unu corespondinte în acelu orasu.
55. Nu se voru primi în scola copii mai mici de septe ani.
56. Institutorii voru aplica copiiloru numai pedepsele prevedute prin regulamente speciali.
57. Fie care institutore va reporta municipalitatii despre tote lipsele materiali ale scolei.
Revisorele va stărui pentru indesularea loru, şi, cerendu trebuinta, va reporta ministrului.
58. Revisorele se va pute aderesa şi de dreptulu la municipalitate spre a'i atrage atenţiunea asupra ori carii neregularităţi sau trebuinţe ce s'ar ivi.
59. În înţelegere cu institutorele sau cu cele alte autorităţi, municipalitatea va îngriji ca toţi copiii ajunsi în etate de optu ani să între în scola.
60. Objectele de studiu ale scoleloru primărie, peste cele obligatorie prescrise prin art. 32, se voru defige de ministeriu în forma determinata prin art. 14.
II
Scodele primărie de fete de prin orasie
61. În tote comunele urbane se va stabili una sau mai multe scole primărie de fete, deosebite de cele de baeti.
62. Fie-care scola de fete va ave doue institutrici din cari una va fi totu de-o-data şi directrice.
Pentru religiune se va numi pe catu se va pute unu preotu catichetu. Aseminea şi pentru musica vocale se va numi unu profesoru deosebitu.
63. Directricea va trebui să aibă şederea în localulu scolei şi dacă va fi locu, şi cea alta institutrice.
64. Directricea va ave în acesta calitate administraţiunea scolei.
65. Articolile 45 pînă la 60 inclusive sînt de opotriva aplicabili şi la scolele de prin oraşe.
III
Scolele primărie de baeti şi de fete din comunele rurali
66. În fie-care comuna rurale se va institui celu putinu o scola primăria cu unu invetatoriu.
67. Ministrulu instrucţiunii, prin decisiune data în forma prescrisă la art. 14 asupra cererii a doue comune, va pute să le permită şi ave o singura scola.
68. În comunele cele mari şi popullate, pe lîngă scola comunale de baeti, se va înfiinţa şi o scola, separată de fete.
În cele alte comune scola comunale va servi atatu pentru baeti catu şi pentru fete.
69. La scolele comunali, speciali pentru fete, sau la cele alte scole mixte, se va da feteloru acelesi invetaturi, ca şi la baeti, cu adăugire de lucru de mana.
70. În scolele mixte comunali nu se voru tine fete de catu pînă la etatea de 12 ani.
Deca scola va posede doue sale, una va fi destinată esclusive feteloru, fiindu o singura sala, fetele voru ocupa o parte deosebită a scolei.
71. Scolele primărie rurali voru ave vacatiune de la 15 Augustu pînă la 1 Octobre şi, deosebitu, tote cele alte vacatiuni mici prescrise prin art. 49 pentru scolele primărie urbane.
72. Comitatulu comunale şi sub-revisorulu voru preveghia ca invetatorulu, afară de aceste vacatiuni, sa nu ţină scola închisă, ori-catu de micu aru fi numerulu copiiloru ce o ar frequenta.
73. Duminica şi serbatorele cele mari, toţi copiii şi fetele se voru aduna la scola dimineta şi se voru duce de invatatoru la biserica, unde se voru tine în buna regula, în timpulu serviciului divinu.
74. Învăţătura religiosa se va da copiiloru, pe catu se va pute, de către preotulu comunei.
75. Se voru face doue esamine pe anu: unulu la Craciunu şi altulu la Pasce, candu se va face şi împărţire de premie.
76. Dispositiunile art. 50 pînă la 58 se aplică şi la scolele primărie rulali.


Secţiunea III
Despre administrarea speciale a instrucţiunii primărie
I
Despre revisori şi sub-revisori
77. Pentru fie-care judeţu sau doua se voru numi unu revisore şi, dupe trebuinta, mai mulţi sub-revisori.
78. Fie-care revisore va ave dreptulu de controlu asupra sub-revisorelui din circumscriptiune sa.
79. Revisorii şi sub-revisorii voru ave misiunea de a inspecta scolele din circumscriptiunea loru.
80. Fie-care scola publică sau privată va ave unu registru speciale, în care se va înscrie în scurtu resultatulu revisiunii.
În urma fie-carii inspecţiuni, revisorele sau subrevisorele va înscrie în acelu registru data şi resumptulu observatiuniloru sale.
La a doua revisiune va vede dacă s'a facutu sau nu imbunetatire.
81. Registrulu de inspecţiune alu fie-carii scole va remane în archivulu scolei.
Acestu registru snuruitu şi sigilatu va sta afiptu pe masa cancelariei invetiatorelui sau instituturelui şi va fi visibile pentru ori-cine afară de şcolari.
Nu voru pute însă înscrie într'insulu de catu persoanele ce au misiunea de a inspecta instrucţiunea.
82. Despre fie-care inspecţiune revisorele va tramite ministeriului unu reportu; asemenea voru urma şi sub-revisorii către revisorii respectivi.
83. Cu cinci-spra dece dile inanite de finele anului scolariu, revisorii voru tramite ministrului reportu pe largu despre starea şi populatiunea scoleloru din circonscriptiunea fie-cărui în reportu cu numerulu copiiloru veniti în etate de a primi invetatura obligatoria, precumu şi despre ori-ce alte observatiuni voru fi pututu face în cursulu anului.
84. Revisiunea scoleloru în genere se poate face şi estraordinarie de ori-ce alta persona a nume însărcinată de ministeriu.
85. Deosebitu, institutorele clasii superiori a scoleloru primărie, va ave o constante preveghiare asupra celoru alţi institutori ai scolei sele, şi la trebuinta va reporta.
II
Despre comitatele comunali şi municipali de instrucţiune
86. În fie-care comuna unde se afla scola primăria, consiliulu comunale va fi comitatu scolariu.
Din acestu comitatiu a face parte şi unulu din preotii comunei care nu va fi invetatoriu la acea scola, şi unulu sau doui notabili din comuna, desemnaţi de ministru.
87. Comitatulu scolariu va ave sub nemediata sa preveghiare scola comunale.
Elu va face observaţiunile necesarie invetatoriului comunei, candu s'aru abate de la datoriele sale, candu nu aru tine scola pe totu timpulu prescrisu, candu aru ave purtare necuviinciosa în comuna, sau candu s'aru areta în ori-ce modu nedemnu de misiunea sea.
Dacă aceste observatiuni remanu fără efectu, comitatulu scolariu se va adresa la revisoru spre a cere îndreptare.
88. Localulu şi lucrurile scolei comunali se afla sub preveghiarea şi respunderea invetatoriului şi comitatului scolariu.
89. Comitatulu ingrijesce ca toţi copiii sa merga la scola conformu reguleloru din acesta lege, şi pronunţa penalităţile într'însă prevedute.
90. Funcţiunea membriloru comitatului scolariu este gratuita şi tine catu şi calitatea loru de membri ai consiliului comunale.
91. În tote oraşele consiliulu municipale, în rapportu cu scolele primărie din acelu orasiu, va fi comitatu scolariu.
92. Comitatele municipali voru ave aceleaşi drepturi ca şi cele comunali, şi voru esercita aceleaşi atributiuni.


Capitolul 3
Despre organisarea instractiunii secundarie
Dispositiuni generali
93. Se voru institui gradatu şi catu se va pute mai rapede gimnasie şi licee în urmatorele oraşe şi în numerulu ce aci mai josu se areta, adică:
În Bucuresci, doue licee şi trei gimnasie;
În Iaşi şi în Craiova, câte unu liceu şi câte doue gimnasie;
În Botosani, Buseu, Focsani, Ismailu şi Barladu, câte un liceu.
În Ploiesci, doue gimnasie;
În tote cele-l-alte capitale de judeţe, câte un gimnasiu.
94. Liceele voru fi compuse de septe clasi. Gimnasiele voru cuprinde patru clasi.
95. Invetaturele propuse într'un gimnasiu voru fi totu acele ce se propunu în cele d'antei patru clasi ale liceului.
96. Testimoniele de invetaturele gimnasiali nu se potu da de catu de autorităţile instrucţiunii publice, şi după formele prescrise în presintele capu.


Secţiunea I
Despre Gimnasie şi Licee
1
Administraţiunea speciale
97. Fie-care gimnasiu şi liceu va ave unu directoru, unu consiliu gimnasiale şi alţi impleati şi omeni de serviciu.
98. Profesorii titulari din fie-care clase voru alege la câte doui ani pe unulu dintr'înşii ca profesoru ordinaru diriginte.
Profesorulu ordinaru dintr'o clase nu poate fi alesu în aceeaşi qualitate în alta clase.
Profesorii ordinari voru constitui consiliulu scolaru sub preşedinţia directorelui.
99. Directorele va ave o cancelaria a sa compusa: la gimnasie, de unu secretaru, la licee de unu secretaru şi unu adjutoru.
100. Directorele are dreptu de preveghiare şi controlu, atatu asupra scolariloru, catu şi asupra profesoriloru; elu este insarcinatu cu aplicarea esacta a programeloru, a legiloru şi regulamenteloru şcolare.
Elu are inspecţiunea bibliotecei, a cabinetului de fisica, sau de istoria naturale, precumu şi a altoru colectiuni.
101. La finele fie-cărui anu scolaru, directorele va face către ministeru unu raportu de starea gimnasiului sau a liceului.
102. Consiliului scolaru se va aduna celu putinu la cincisupradece dile o dată.
Elu se va aduna estraordinarie ori de câte ori se va convoca de directoare.
103. În aceste conferinţe directorele va comunică consiliului ordinile sau instrucţiunile priimite şi se va chibzui asupra modului de a le aplica.
Se voru pronuntia pedepsele disciplinarie în casurile şi dupe modulu prevedutu în acesta lege; se va discute asupra defecteloru sau necuviinteloru ce se ivescu în vre o clase şi asupra modului de ale indrepta.
104. Otaririle consiliului relative la aplicarea pedepseloru disciplinarie, în limitile legii, la mesurile de simpla procedura câte se ia spre esecutarea programeloru, ordiniloru şi regulamenteloru, se voru esecuta de directoare fără alta aprobare; candu însă directorele este de opiniune diferita, sau crede ca consiliulu a trecutu peste competinţa sa, va opri esecutarea otaririi şi va reporta ministerului care se va pronuntia asupra questiunii.
105. Tote otaririle consiliului cari voru ave unu caracteru regulamentariu se voru supune la aprobarea ministeriului.
106. Otaririle consiliului se ia după majoritatea voturiloru.
În casu de paritate, votulu directorului va ave preponderanta.
107. Otaririle consiliului se voru trece într'unu protocolu, minoritatea îşi va insemna opiniunea sa motivată.
108. Consiliulu scolaru, ca corpu consultativu, va respunde la tote questiunile cari i se voru pune de ministeriu.
Elu are asemenea dreptulu de a propune ministeriului modificările sau imbunetatirile ce aru crede de folosu a se face în instrucţiunea gimnasiului sau a liceului.
109. Profesorii fia-carii clasi voru forma conferinţa sub preşedinţia profesorului ordinaru.
110. Acesta conferinţa se va aduna de câte ori trebuinta va cere, convocată de profesorulu ordinaru sau de dreptulu, sau după cererea a doui din profesori.
111. Atribuţiunile acestoru conferinţe voru fi relative la studie şi disciplina.
112. În ceea ce privesce disciplina, profesorele ordinaru va conferi cu cei-l-alţi profesori, spre a menţine ordinea în clase, spre a pronuntia, în marginile determinate prin acesta lege, pedepsele disciplinarie, pe cari profesorulu ordinaru le va esecuta, şi spre a lua ori-ce mesuri de imbunetatire, pe cari profesorulu ordinaru le va comunică consiliului.
113. În ceea ce privesce studiele, conferinţa se va ocupa a armonisa diferitele lectiuni ale clasii, va alege pe scolarii de premiatu şi'i va clasifica, va otari promotiunile scolariloru dintr'o clase în alta.
Profesorulu ordinaru va comunică directorelui tote aceste lucrări, precum şi catalogele profesoriloru şi ori ce alte acte ale clasii.
114. Obiectele clasii, modelurile de desemnu şi altele sînt puse sub preveghiarea profesorelui ordinaru.
II
Obiectele de studiu
115. În fie-care clase voru fi mai mulţi profesori titularl, şi, de va cere trebuinta, şi profesori divisionari.
Nu se va pute insarcina unu profesoru cu mai multu de cinci-deci şcolari; candu aceia voru fi mai mulţi se voru crea în acea clase divisiuni, cari voru fi încredinţate la profesori divisionari.
116. Invetaturele ce se cuprindu în liceu sînt:
Religiunea;
Limbele română, latina, elena, francesa, italiana şi germană;
Aritmetica rationata, sistema legale a mesuriloru şi greutatiloru, elemente de ţinerea registreloru.
Geometria, Algebra, Trigonometria;
Istoria naturale, elemente de Fisica şi Chimia;
Istoria Generale şi Istoria Romaniloru;
Cosmografia, Geografia statistica;
Elemente de Filosofia şi Retorica;
Elemente de Economia politica şi de Dreptul admitrativu;
Musica vocale;
Gimnastica.
117. Consiliulu permanente alu instrucţiunii va determina objectele de studiu ale gimnasieloru, alegendu din cele cuprinse în articlulu precedinte.
118. Tote limbele sînt facultative, afară de cea elena, francesa şi latina; tote cele-l-alte invetaturi voru fi obligatore.
119. La finele anului scolaru fie-care profesoru titularu va tramite prin directoriu la ministeriu programa detaiata a cursului seu pentru anul viitoru.
Ministrulu, în consiliulu permanente, esaminandu şi modificandu, de va fi trebuinta, aceste programe, le va publică în fie-care gimnasiu sau liceu împreună cu programa generale a invetaturiloru.
III
Despre admisiunea scolariloru, disciplina şi esamine
120. Unu scolaru nu se va admite în gimnasiu, dacă nu va ave etatea de dece ani celu putinu, şi cunoscintele clasiloru primărie.
121. Scolarii cari voru ave atestate de la scole publice voru fi înscrişi fără altu esamenu. Dacă atestatele voru fi de la scole private, scolarii se voru suppune la unu esamenu, ce se va tine înaintea unei comisiuni compuse de trei profesori numiţi de directoare.
122. Junele care va voi sa Între într'o clase superioare, fără sa fi trecutu prin cele inferiori, va fi supusu unui esamenu de invetaturele acestora înaintea unei comisiuni compuse de profesorii clasiloru inferiori sub presedinta directorului.
123. Candu unu scolaru se stramuta de la unu liceu sau gimnasiu la unu altulu, va trebui sa presinte unu atestatu de studiele urmate, spre a se aseda în clasea ce se cuvine.
124. Nici unu scolaru nu poate fi admisu într'unu liceu sau gimnasiu de catu la inceputulu anului scolariu pînă la 15 Septembre.
125. Scolarulu care va voi a se înscrie într'unu gimnasiu sau liceu se va presenta la director cu părintele, tutorele sau patronulu seu.
Acei cari un voru ave părinţi sau tutori în acea localitate se voru presenta cu unu corespondente autorisatu de părintele sau tutorele loru.
126. Scolarii esclusi în genere de la tote gimnasiele sau liceele nu se voru pute înscrie în vr'unu altu gimnasiu sau liceu, de catu după unu intervalu de unu anu de la escludere şi cu autorisarea ministeriului.
127. Scolariulu esclusu numai de la unu gimnasiu sau liceu, poate să se înscrie în altulu dacă consiliulu scolaru alu acestuia va găsi de cuviinţă; în casu de respingere, părintele, tutorele sau corespondentele au dreptu de recursu la consiliulu permaninte.
128. Fie-care profesoru este datoru a anuntia pe profesoriulu ordinariu alu clasii, despre lipsirile nemotivate sau reua purtare a unui scolariu.
Profesorulu ordinaru va insciinta despre acesta pe părinte sau corespondinte.
129. Pedepsele cari, după importanţa casului, se potu aplica în contra scolarilor cari se abatu de la datoriile loru, voru fi:

a) Mustrarea, facuta în clase de către profesorele clasii sau de profesorele ordinaru, ori de directoare.
  

b) Censura, pronuntiata de conferinţa profesoriloru clasii.
  

c) Închiderea în gimnasiu pe timpul de sese ore celu multu pronuntiata de către directoare.
  

d) Gonirea provisoria sau definitivă din gimnasiu sau din liceu; gonirea provisoria nu va pute trece peste unu anu şi se va pronuntia de conferinţa profesoriloru clasii la care va asiste şi directorulu.
  

Gonirea definitivă se va pronuntia totu de aceeaşi conferinţa; părintele, tutorele sau corespondintele va ave dreptu de apelu la consiliulu scolaru, care va pronuntia definitivu.

e) Gonirea din tote gimnasiele sau liceele terei, se va pronuntia de consiliulu scolaru după reportulu ce'i va face conferenta profesoriloru clasii.
  

Părintele, tutorele sau corespondintele scolarului va ave dreptu de apelu la consiliulu permaninte.
130. Censura, gonirea provisoria sau definitivă se voru face cunoscute parintiloru, tutoriloru sau corespondentiloru de către profesorulu ordinaru.
131. Pedepsele cuprinse la litera: a, b, şi c, se voru trece în catalogulu clasii; pedepsele cuprinse la litera: d, e, se voru trece în registrulu generale alu directiunii şi se voru comunică de către directoru tutuloru celoru-l-alte gimnasie din tera.
132. Candu unu scolaru va repeti doui ani aceeasu clase fără să se pota face capabile de a trece într'o clase superioare, se va esclude din scola.
133. În fie-care gimnasiu se va tine doue esamine generali, unulu în septemana care precede septemana patimeloru şi celu de alu douilea de la 1-15 Augustu, candu se va face împărţirea premieloru.
134. Anul scolaru pentru licee şi gimnasie se va începe de la 1 Octobre şi va tine pînă la 15 Augustu.
Vacatiuni voru fi, afară de serbatori, optu dile la Craciunu, 15 dile la pasci, şi o luna şi jumetate de la 15 Augustu pînă la 1 Octombre.
135. În cursulu anului, la fie-care trimestru se va tine concursu între scolarii fie-carii clasi şi pentru fie-care lectiune.
Concursulu se va face inscrisu şi se va insemna gradulu ce fie-care scolaru a dobenditu.
Esamenulu de la Pasci se va socoti ca unu concursu pentru gradarea scolariloru asupra invetatureloru semestrului anteiu.
136. O proba inscrisu este de rigore pentru fie-care esamenu. Aceste probe se voru cerceta de conferenta profesoriloru clasii. Directorulu sau unu representante alu consiliului permaninte va asiste la tote probele tutuloru esamineloru.
137. Pentru fie-care clase vor fi trei premie. Premiulu anteiu cu corona se va da scolariloru cari au unitu masimulu noteloru la tote lectiunile clasii loru.
Premiele se voru regula de conferenta profesoriloru clasii. Scolariulu care în cursulu anului s'a gonitu provisoriu sau a fostu pedepsitu cu doue censuri va perde dreptulu de premiu.
138. În tote oraşele unde voru fi doue sau mai multe gimnasie, doue sau mai multe licee, ori gimnasie şi licee, se va tine la finitulu fie-cărui anu scolaru unu concursu între scolarii premiati ai tutuloru aceloru gimnasie şi licee ale oraşului.
Acestu concursu se va face asupra obiecteloru de studiu ale gimnasiului sau liceului, ear nu asupra obiecteloru cuprinse în programa anuale a fie-carii clasi.
Se voru publică în Monitorul şi în jurualulu Instrucţiunii, numele scolariloru triumfatori, numele profesoriloru loru şi alu gimnasului sau liceului în care au urmatu.
139. Modulu de insemnarea noteloru şi de gradarea scolariloru se va urma conformu reguleloru în fiinta şi regulamenteloru fiitore.
140. Scolarii gimnasieloru şi ai celoru patru clasi inferiori de licee, voru primi de la profesorele ordinariu la finele fie-cărui anu unu actu de promotiune, în care se voru trece notele invetaturei şi conduitei, numerulu lipsiriloru şi pedepsele ce voru fi priimitu.
Acestu actu se va presenta de scolaru la profesorele ordinaru alu clasii superiori, vedutu şi subscrisu de părintele sau corespondintele seu.
amp; IV
Esaminele generali de gimnadiu şi de liceu
141. Scolarii cari au urmatu cursurile clasiloru de gimnasiu sau de liceu voru trece unu esamenu generale spre a pute dobîndi diploma.
Scolarii cari voru ave asemini diplome se voru bucura de drepturile prescrise prin legi.
142. Esaminele generali se voru tine în localulu gimnasieloru, liceeloru sau alu academiei, de doue ori pe anu.
Cea d'intaiu sesiune va fi de la 15-30 Octobre, cea de a doua sesiune va fi de la 1-15 Iuniu.
Nici unu esamenu isolatu nu se va tine afară de aceste sesiuni.
143. Studenţii cari voru fi urmatu în parte, sau în institute private, voru trece esamenulu generale la liceele sau gimnasiele publice şi cu acelesi condiţiuni.
144. Studentul care va voi sa treca esamenulu generale se va adresa cu cerere în scrisu către directoare cu 15 dile celu puţin înaintea deschiderii sesiunii, alaturandu pa lîngă cerere actulu de nascere.
145. Comisiunea esaminatoria se va compune din atati profesori câte sînt obiectele de studiu ale gimnasiului sau liceului.
Acesta comisiune va fi preseduta de directoru sau de rectorulu academiei. Preşedintele nu va ave votu. La aceste comisiuni va pute asiste şi unu membru alu consiliului permaninte.
146. Directorulu ve forma lista membriloru comisiunii pentru fie-care sesiune şi o va comunică fie-cărui membru.
147. Nu se cere la esaminele generali cunoscinte mai multe sau mai intinse de catu cele propuse în gimnasiu sau în liceu, în timpulu candu ilu frequenta candidatulu.
148. Consiliulu permaninte va forma unu regulamentu în care se va insemna, pe largu obiectele esaminului generale, precumu şi numele autoriloru pentru limbele clasice, conformu cu programa în vigore.
149. Esaminulu generale se va face prin câte doue probe pentru fie care materia, una scrisă şi alta orale dupe regula ce se va pune de consiliulu permaninte.
150. Candidaţii respinsi se potu presinta în fiitorea sesiune fără a li se tine în sema admiterea loru la probele scrise.
151. Candidaţii admişi voru priimi prin îngrijirea directorelui diplome.
Aceste diplome date în numele Domnitorului vor purta sigiliulu scolei şi voru fi sub-semnate de directoru, de rectorulu universitatii şi de candidatulu esaminatu.
Ele voru fi visate de ministrulu instrucţiunii.
152. Directorul va raporta pe fie-care anu despre numerul şi numele candidatiloru admişi şi respinsi la esamenulu generale.
153. După unu anu, incependu de la promulgarea acestei legi, nu se voru mai da certificate colective de urmarea clasiloru gimnasiali, ci numai diplome după condiţiunile şi în forma aci mai susu prescrise.
V
Despre Internate
154. Unu internatu se va institui sub direcţiunea directorului liceului, pe lîngă fie-care liceu şi în acelaşi localu.
155. Fie-care internatu va ave unu provisoriu, mai mulţi repetitori, unu economu şi omeni de serviciu.
Toţi aceşti voru fi salariaţi de Statu şi voru ave şederea în Internatu.
156. Provisoriulu va ave administrarea morale şi economică a Internatului.
157. În privinta părţii economice, provisoriulu se va ajuta de unu economu, care va face cheltuelele, le va justifica şi va tine comptabilitatea.
158. În privinta părţii morali şi disciplinarie, provisoriulu va fi adjutatu de repetitori.
159. Repetitorii voru adjuta pe şcolari a repeti lectiunile.
Pentru clasile superiori se potu lua repetitori afară din Internatu, cari sa vina numai la ore otarite.
160. Toţi impleatii internatului voru fi sub nemediata preveghiare şi ascultare a provisorului, care la casu de trebuinta va reporta directorului liceului.
161. Pe fie-care anu în luna lui Septembre, provisoriulu va tramite, prin directoru, ministrului budgetulu de veniturile şi chieltuelele ordinarie şi estra-ordinarie ale Internatului pentru anul fiitoru.
162. Elu îşi va da socotelele conformu reguleloru ce sînt şi pentru cele-l-alte autorităţi.
163. Nu se voru admite în internatu de catu şcolari, cari să urmeze invetaturele liceului.
164. Scolarii din internate voru fi parte stipendisti ai Statului parte solventi. Numerulu scolarilor de fie-care categoria, precumu şi plata celoru solventi se voru determina prin regulamente speciali date după formele prescrise prin art. 14.
165. Internii solventi voru plati pretulu pensiunii la inceputulu fie cărui semestru.
166. Stipendiele Statului pentru internate se vor da la inceputulu fie-cărui anu prin concursu, care se va publică celu putinu cu trei luni înainte de diua în care va ave a se tine.
Materiele concursului vor fi obiectele de studiu ale clasiloru inferiori celei în care candidatulu voesce a fi admisu.
167. Concurentii se voru înscrie de mai 'nainte în registrulu depusu la cancelaria liceulul, şi părinţii sau corespondenţii loru voru depune actulu candidatiloru de nascere, actulu de vaccinare sau dovada ca au facutu de versatu, actele de invetaturele ce voru fi facutu, precum şi unui actu de neavere a parintiloru, ori de serviciele loru publice.
168. Se voru priimi concurenţi dupe etatea loru, asia incatu pentru clasa I voru concure cei între 10 şi 12 ani; pentru clasa II, cei între 11 şi 13 ani; pentru clasa III, cei între 12 şi 14 ani şi asia mai departe.
Cei ce voru fi în etate mai înaintată nu voru fi priimiti.
169. Concursulu se va tine în orasulu unde se afla Internatul.
170. În Bucuresci comisiunea esaminatoria se va numi de ministru; resultatulu concursului se va face cunoscutu aseminea prin ministru. În cele-alte oraşe, de către consiliulu scolaru. Comisiunea esaminatoria va fi preseduta de directorulu liceului.
171. Comisiunea esaminandu pe concurenţi îi va clasifica după gradulu meritatu de densii asupra obiecteloru de studiu prescrise prin art. 166 şi după etatea lor; ea va raporta de tote ministrului. Acesta va decide consultandu pe consiliulu permaninte alu instrucţiunii.
172. Directorele va reporta ministrului îndată ce s'a facutu vacatiune de stipendiu.
La fie care sese luni elu va tramite ministrului unu reportu despre starea Internatului.
173. În fie care internatu se va afla o sala de infirmi: unu medicu va visita institutulu celu putinu de trei ori pe septemana.
Aparate gimnastice se voru stabili în internate pentru esercitiulu corpului, În timpulu recreatiuniloru.
174. Dispositiuni mai desvoltate asupra moralii, igienei, disciplinei, asupra materialului şi comptabilitatii internateloru se vor stabili printr'unu regulamentu speciale.
175. Pedepsele disciplinarie se voru aplica de directoru dupe unu regulamentu speciale.
176. Gonirea din Internatu se va aplica:

a) Asupra aceloru interni, cari prin reua loru purtare sau relele esemple ce da celoru alţi şcolari în internat sau în liceu, aru fi causa de scandalu sau de desordine.
  

b) Asupra stipendistiloru cari voru repeti aceeaşi clase, afară de casu de bola.
  

Gonirea se va pronuntia de către ministru după reportulu directorelui.
177. Internatele fundate şi întreţinute cu cheltuelele particulariloru, municipalitatiloru sau altoru corpuri se voru regula ca şi internatele întreţinute de Statu, în lipsa de dispositiuni diferite din partea fundatoriloru.
178. Cînd asemini asedaminte s'ar pune de fondatorii loru sub direcţiunea autorităţiloru instrucţiunii publice, priimirea fondurilor afectate la a lor întreţinere se va face printr'o lege speciale.
179. Stipendiele fondate în internatele Statului cu cheltuiala particularilor, municipalitatilor sau altoru corpuri, se vor regula dupe voinţa fondatoriloru; ear în lipsa de dispositiuni particulare, se va urma după regulele întocmite pentru stipendiele Statului.
180. Internatele şi stipendiele dc cari se face menţiune iu art. 177 şi 179 voru purta numele fondatoriloru loru şi voru fi trecute anume în statistica anuale a scoleloru.
181. În privinta administrării fonduriloru destinate pentru stipendie sau pentru internate, se va esecuta, conformu legii civili, voinţa fondatoriloru, sub preveghiarea şi respunderea ministrului instrucţiunii.
182. Dacă fondatorulu a determinatu numerulu stipendistiloru şi dacă sumele afectate pentru întreţinerea lor nu sînt de ajunsu, ministrulu va scade numerulu stipendistiloru în proportiune cu sumele afectate.
183. Scolarii stipendiati de municipalitati sau de alte corpuri, ori de particulari, voru fi supuşi la aceleaşi regule de disciplina şi de ordine ca şi scolarii stipendiati de Statu.


Secţiunea II
Despre scolele secondare de fete
184. În tote oraşele unde sînt licee se voru stabili scole secundarie de fete compuse de cinci clasi.
185. Scolele secundarie de fete vor fi puse sub inspecţiunea şi preveghiarea rectorului universitatii şi consilielor judeţene.
186. Fie care scola, secundaria de fete va ave o directrice, una sau mai multe superiori de clasi, profesori bărbaţi sau femei şi alţi omeni de serviciu.
Toţi aceştia vor ave remunerarie prevedute în budgetulu Statului.
Directricea şi superiorile de clasi vor locui în internatu fără familia.
187. Directricea va fi însărcinată cu administrarea morale şi materiale a scolei, cu preveghiarea studieloru şi disciplinei, cu aplicarea programeloru şi cu ori ce alte atributiuni i se voru da prin regulamente.
188. Invetaturele coprinse în aceste scole se voru determina de consiliulu permanente printr'o programa, care dupe ce se va supune consiliului generale se va întări de Domnu.
189. Invataturele din aceste scole voru fi obligatorie afară de:

a) Limbele moderne, dintre cari numai una va fi obligatoria, după alegere.
  

b) Pedagogia, care se va propune în anul celu din urma, şi va fi obligatoria numai pentru acele fete cari se destina la profesoratu.
  

c) Musica instrumentale, pentru care elevele ce voru voi a inveta voru da o deosebită plata.
  

190. Elevele în aceste scole voru fi tote interne dintre cari unele stipendiate, era cele-alte solventi.
191. Dispositiunile art. 161, 162, 164, 165, 166, 167, 170, 171, 173, 174, 175, 176, 177, 178, 179, 180, 181, 182 şi 183 se aplică şi la scolele secundarie de fete.
192. Nu se voru admite, ca eleve solventi, fete mai mari de dousupradece ani. Ele voru trebui să aibă celu putinu cunoscintele obligatorie.
193. Nu se voru admite sa concure pentru stipendiele Statului fete mai mari de treispradaece ani.
194. Elevele cari voru fi terminatu cursurile scolei, voru priimi unu certificatu sub-scrisu de directrice şi visatu de rectorele universitatii.
Acestu certificatu va da dreptu de preferinta la postulu de institutrice pentru scolele primărie de fete.
195. O eleva stipendiata nu poate părăsi scola, fără o causa legitima, mai nainte de a termina tote cursurile, afară de casurile de escludere prevedute la art. 176.
În lipsa de cause legitime, părinţii voru intorce cheltuelele făcute.
196. Escluderea unei eleve conformu art. 176 se va pronunţa, după ce va fi fostu anunţată acesta parintiloru seu corespondentiloru. Faţa esclusa se va incredinta lor. Asemenea şi pentru elevele solventi.
197. Directricea va reporta ministrului despre ori-ce vacatiune de stipendie s'aru face în internatu în cursulu anului.
198. Scolele actuali de fete, superiori seu centrali, cu internatele loru, cari se intretinu cu spesele Statului se voru transforma, în sese luni după promulgarea acestei legi, în scole secundarie.


Secţiunea III
Despre scolele reali
199. Scolele reali au de scoun a da invetatura trebuinciosa pentru esercitarea unei arti seu profesiuni.
200. Municipalitatile, seu ori-ce alta persona, potu funda scole reali, seu a subventiona pe cele esistenti.
201. Regulele relative la esamine, promotiuni, disciplina de la art. 119, 120, 121, 122, 125, 126, 127, 129, 130, 131, 132, 133, 134, 135, 136, 137, 138, 139, şi 152, se voru aplica şi la scolele reali.
202. Scolarii se voru termina cursurile unei scole voru trece unu esaminu generale asupra invetatureloru ce au facutu.
Comisiunea esaminatoria va fi compusa din toţi profesorii scolei, şi candidatulu admisu va priimi o diploma de capacitate.
203. Profesorii scolelor reali voru forma conferinţa scolei.
Acesta conferinţa, preseduta de directoare, se va aduna celu putinu o dată pe luna.
204. Atribuţiunile conferintei voru fi:
1. De a delibera asupra intereselor scolei şi a propune ministrului mesurile ce aru trebui a se lua.
2. De a regula promotiunea scolariloru şi împărţirea premieloru.
3. De a respunde la ori-ce cestiune i s'aru pune de autorităţile superiori.
Deliberaţiunile conferintei, se voru trece într'unu procesu verbale şi la trebuinta se voru comunică ministrului de aprobare.
205. Municipalitatile sau alte corpuri morali, cari voru funda şi coru întreţine scole reali, potu întinde seu şi a modifica programa şi după midlocele ce au.
Acesta se va face cu aprobarea ministrului.
206. Un regulamentu speciale va prevede mai pe largu la cele relative la aceste scole.
207. Se voru institui, în centrurile principali ale României, trei scole de agricultura cari voru coprinde şi ferme-modelu, pentru iniţiativa practica a agriculturei.
208. Se voru înfiinţa scole de industria în oraşele Bucuresci, Iaşi, Galaţi, Brăila, Craiova, Ploesci şi Turnu-Severinu.
209. Nu voru fi priimiti în aceste scole, de catu tineri în etate de cincisupradece ani şi posedendu cunoscintele prescrise prin art. 32.
210. Toţi scolarii voru fi interni. Statului va funda în tote aceste scole câte cincideci de stipendie intrege, cincideci de stipendie de trei pătrimi şi cincideci de jumetati de stipendie.
Tote aceste stipendie se voru da prin concursu la tineri români cari nu voru ave mijloace, sau ale caroru mijloace nu voru fi indestule.
211. Cursulu va fi de patru ani. Obiectele voru fi: geometria discriptiva şi desemnu de machine, geometria, chimia, mecanică, nivelare şi ridicare de planuri, lemnaria (dulgheria, timplaria, strungaria), feraria, alamaria şi turnatoria.
212. În cei d'antei optu ani de la înfiinţarea acestoru scole, obiectele fabricate într'însele se voru vinde şi comandele se voru esecuta cu pretulu costului loru, fără nici unu beneficiu.
213. Municipalitatile orasieloru voru contribui spre a procura localulu, mobilile şi lemnele de incalditu a le scolei.
Ele potu fonda asemenea şi stipendie.
214. Se voru institui scole dc comerciu în oraşele Bucuresci, Iaşi, Galaţi, Brăila, Ploesti, Craiova şi Turnu-Severinu.
215. Nu voru fi priimiti în aceste scole de catu tineri în etate de douisupradece pînă la optusupradece ani şi posedendu cunoscintele claseloru primărie.
216. Cursulu scoleloru de comerciu va fi de patru ani.
Obiectele de studiu vor fi:
Limbe străine;
Dreptulu comerciale şi maritimu;
Aritmetica, calcululu mintale şi contabilitatea;
Geografia comerciale;
Elemente de geometria şi desemnu lineariu;
Elemente de fisica, chimia şi mecanică;
Corespondenta comerciale;
Economia politica şi dreptulu administrativ;
Manipulatiuni aplicate la studiulu marfeloru şi la descoperirea falsificariloru.
217. Fie-care scolaru va plati o pensiune anuale de dece galbeni. Statului va fonda în fie-care din aceste scole câte douesupradece stipendie pentru scolarii cei fără mijloace sau ale caroru mijloace nu aru fi indestule.
218. Municipalitatile oraseloru voru contribui spre a procura localulu scolei, mobile şi lemnele de incalditu.
Ele potu fonda asemene şi stipendie.
219. Se va provede prin regulamentele speciali la esecutarea dispositiuniloru de mai susu relativu la scolele de agricultura, de industrie şi comerciu.


Apendice

Scole secundarie de medicina
I
Scole de mositu
220. Se va stabili în orasiele mari de prin judeţe pe lîngă spitalulu centrale câte o maternitate şi o scola de mositu pentru formarea de mose de clasa II, destinate la trebuinţele comuneloru rurali.
221. La institutulu gregorianu din Iaşi şi la institutulu de nascere din Bucuresci se voru forma mose de clasa I care voru ave dreptu de a esercita artea mosiului în tota întinderea României.
222. Invetaturele ce se voru propune în scolele de mositu sînt:
1) Teoria şi practica mositului;
2) Altoirea;
3) Pensamente elementarie;
4) Cunoscinte asupra planteloru şi substanteloru usuali necesarie leudieloru şi prunciloru.


Secţiunea IV
Seminarie
 I
Despre întreţinerea seminarieloru şi administraţiunea loru speciale
223. Voru fi doue grade de seminarie pentru biserica ortodocsa.
Cele de gradulu I voru fi compuse de patru clasi.
Seminariele de gradulu al II voru ave septe clasi.
224. Fie-care eparchia va posede unu semlinariu de gradulu anteiu; în Bucuresci şi în Iaşi va fi câte un seminariu de gradulu II. Seminariele voru fi stabilite la residentia eparchiei şi mai cu preferinta în localulu vre unui monasteriu.
225. Seminariele voru fi fondate şi întreţinute cu cheltuiala Statului, cu scopu de a produce preoti de miru şi alţi eclesiastici.
226. Inspecţiunea superioare a seminarieloru este a ministeriului instrucţiunii publice şi culteloru.
Metropolitulu şi Episcopii au inspecţiune speciale sub autoritatea mimsteriului.
227. Metropolitulu şi Episcopii au dreptulu de a preveghia starea generale şi progresulu seminariului din eparchia loru şi de a comunică ministeriului despre ori ce neregularitate, lipsa sau imbunetatire.
228. Fie-care seminariu va ave unu directoare, care va fi parte bisericesca, unu economu, unu secretaru şi alţi implegati şi omeni de serviciu.
229. Directoare1e va fi insarcinatu cu administrarea morale şi materiale a seminarialui, va ave încă, însărcinarea de a inspecta studiele şi esercitiulu religiosu.
Elu va fi capulu tutoru celoru-alţi implegati şi profesori.
Atribuţiunile economului, în ceea ce privesce cheltuielele şi contabilitatea şi a celoru-alţi implegati se voru regula mai pre largu prin regulamente speciali.
230. Directorele precumu şi revisorele districtului voru reporta ministeriului instrucţiunii sau chiriarchului locale despre neregularităţile şi trebuinţele ce se ivescu în seminariu.
231. La finele anului scolaru, directorele seminariului, va face Ministeriului şi chiriarchului unu reportu generale asupra stării morali şi materiali a seminariului.
232. Toţi profesorii seminariului voru forma unu consilu presedutu de directoare.
Acestu consiliu care se va aduna celu putinu o dată pe luna, va ave aceleaşi atributiuni ca cele prevedute la art. 204 de la scolele reali.
amp; II
Admisiunea scolariloru şi obiectele de studiu
233. Invetaturile ce se voru propune în seminariele de gradulu I, sînt:

a) Dezvoltarea obiecteloru coprinse în art. 32;
  

b) Notiuni de fisica, chimia, istoria naturale;
  

c) Notiuni de agronomia, orticoltura şi viticultura;
  

d) Notiuni de medicina populara şi veterinaria.
  

e) Esercitie inscrisu şi orale de predice;
  

f) Notiuni de logica şi morale filisofica;
  

g) Musica vocale şi cantari bisericesci;
  

h) Confesiunea ortodocsa, leturgia, istoria noului şi vechiului Testamentu, istoria bisericesca, teologia morale şi pastorale;
  

i) Istoria şi geografia;
  

234. Invetaturele seminarieloru de gradulu al douilea, voru fi, deosebitu de cele cuprinse în art. precedinte:

a) Teologia dogmatica;
  

b) Dreptulu canonicu;
  

c) Algebra, geometria plana şi mecanică elementaria;
  

d) Psichologia;
  

e) Elemente de limbele latina şi elena;
  

f) Retorica.
  

235. Pe lîngă invetaturele mai susu prescrise, scolarii voru face practica de serviciului religiosu în biserica sau în capela, seminarului sub inspecţiunea directorelui.
236. Voru fi admişi ca şcolari de la etatea de patrusupradece pînă la septesupradece ani, juni de naţionalitate română, cari voru justifica prin certificate sau prin esamine de cunoscintele prescrise prin art. 32.
237. Se voru preferi la admitere fiii de preoti şi de alţi servitori ai bisericiloru şi după aceştia fiii de cultivatori sateni. Fiii de orasiani sau de tirgoveti se voru priimi numai întru catu va fi trebuinta de preoi la bisericele de prin oraşele din acea eparchia, iar altminterea numai în lipsa de fii de sateni.
238. Acelu care se va admite ca scolaru se indatoreza printr'acesta ca, în terminu de trei ani celu multu după terminarea invetatureloru şi esirea sa din seminariu sa priimesca funcţiunea preotesca ce i s'aru oferi, sau, la din contra urmare, sa intorca seminariului cheltuiala facuta cu dinsulu.
239. La finele fie-cărui anu scolariu directorele seminariului va reporta ministerului şi chiriarchului locale, despre locurile ce au să fie vacanti în seminariu pe anul viitoru, spre a se lua cuvenitele mesuri pentru a loru împlinire.
240. Scolarii seminarieloru voru fi interni; numerulu loru se va definge prin regulamentu speciale după trebuinta ce este de preoti la bisericele din eparchia.
În lipsa de încăperi sau de midloce indestulatorie, se voru admite şi şcolari esterni, cari voru fi cu tote astea supuşi la aceleaşi regule de disciplina ca şi internii.
amp; III
Despre disciplina şi esamine
241. Scolarii interni voru fi intretinuti cu cheltuiala Statului.
242. Pedepsele disciplinarie voru fi totu acele legiuite pentru scolarii de licee şi de gimnasie şi se voru aplica de directoare.
Gonirea din Intelnatu a scolariloru cari voru ave rea conduita, sau voru repeti în doui ani, fără nici unu resultatu, aceeaşi clase, se va pronuntia de consiliulu profesorale şi se va aproba de chiriarchulu locale.
243. Scolarii cari au trecutu cu succesu cursurile seminariului, voru priimi unu certificatu în care se va areta notele de invetatura şi conduita.
244. Directorele va trece într'unu registru speciale numele şi domiciliulu celoru ce au determinatu cursurile seminariului şi au priimmitu certificatu.
În acestu registru fie-care elevu va ave rubrica sa în care se va insemna mai tardiu dacă a priimitu o funcţiune şi în ce locu.
245. Ţinerii cari au determinatu cursurile seminarului de gradulu I sau patru clasi din seminariulu de gradulu II au dreptu de a fi numiţi fără vre-unu alt esaminu.

a) Preoti;
  

b) Invetatori la scole satesci;
  

c) Secretari pe la protopopii.
  

Ţinerii cari au certificatu pentru studiele din unu seminariu dc gradulu II, se voru numi cu preferinta:

a) Preoti la orasie;
  

b) Proestosi, protopopi, membrii de consistorie etc.
  

246. La finele fie-cărui anu scolariu, directorele seminariului va comunică Episcopului locale lista de scolarii ce au trecutu cursulu seminarului de gradulu I sau cele patru clasi ale seminarului de gradulu al II şi au priimitu certificatu.
Episcopulu va lua meruri spre a împlini fără intardiare locurile vacanti de preoti prin seminaristii ce au certificate; la casu de lipsa dc asemeni locuri se va înţelege cu cei-l-alţi episcopi spre a se ocupa locurile vacanti ce s'aru afla în alta eparchia.
247. Nici unu internu nu poate fără motivu legale a părăsi seminariulu mai 'nainte de a termina seminariulu de gradulu I sau patru clasi din seminariulu de gradulu al II.
Legitimitatea motivului se va apretia de consiliulu seminariului.
Dacă motivulu nu va fi legitimu, scolarulu va intorce cheltuelele ce s'au facutu cu densulu.
248. Pentru comunele catolice va fi unu seminariu speciale în orasuluu Iaşi; unu regulamentu speciale determina studiele şi condiţiunile acestui stabilimentu.


Capitolul 4
Instrucţiunea superioare


Secţiunea I
Despre instituirea facultatiloru şi despre cursurile loru
249. Sînt patru specie de facultăţi, adică: de filosofia şi litere, de drept, de medicina şi de sciinte fisice matematice şi naturali.
250. Mai multe facultăţi, aflanduse înfiinţate într'o localitate, constituescu o universitate.
251. Facultatea de dreptu va cuprinde:
1) Dreptulu Romanu.
2) Dreptulu privatu romanu.
3) Dreptulu penale.
4) Procedura dreptului privatu şi dreptului penale.
5) Dreptulu comerciale.
6) Dreptulu publicu şi dreptulu administrativu.
7) Dreptulu gintiloru.
8) Filosofia drepului şi dreptulu naturale.
9) Economia politica.
252. O scola de medicina se va forma în Iaşi întocmai ca cea din Bucuresci.
253. Facultăţile de medicina de la Bucuresci şi Iaşi se voru forma prin reformarea şi completarea gradata a catedrelor scoleloru naţionali de medicina din aceste doue oraşe.
254. Aceste facultăţi voru cuprinde:
1) Anatomia discriptiva şi Istologia;
2) Fisiologia umană şi comparata;
3) Fisica şi chimia medicali;
4) Chimia chirurgicale şi medicina operatoria;
5) Patologia medicale şi anatomia patologica;
6) Patologia chirurgicale, protesea şi aparatu de fracturi;
7) Patilogia şi terapeutică generale;
8) Clinica medicale şi terapeutică aplicată;
9) Obstetrica teoretică, clinica boleloru; de leuse şi de prunci;
10) Igiena şi medicina legale;
11) Clinicele infantile, oftalmologica, sifilitica şi dermatologica;
12) Botanica, zoologia, materia medicale şi artea de a formula.
255. Facultăţile de medicina nu voru pute conferi gradulu de doctoru în medicina de catu după completa loru formaţiune după cum se areta la art. precedente.
256. Pe lîngă scolele de medicina se va institui o scola superioare de farmacia pentru formarea de farmacisti români.
257. Se va institui asemenea pe lîngă aceleaşi scole, câte o scola superioare veterinara spre a forma medici veterinari, pentru serviciului civile şi militaru.
258. Facultatea de sciinte fisice, matematice şi naturali va coprinde:
1) Introductie la calculu;
2) Algebra superioare şi calculu diferentiale şi integ
3) Mecanică elementara şi rationata;
4) Geometria descriptivă;
5) Geodesia teoretică, astronomia;
6) Desemnulu linearu şi topografia;
7) Fisica;
8) Chimia generale;
9) Mineralogia şi geologia;
10) Zoologia;
11) Fisiologia;
12) Botanica.
259. Facultatea de filosofia şi litere va coprinde:
1) Psichologia, logica şi metafisica;
2) Filosofia morale şi estetica;
3) Istoria filosofiei;
4) Istoria universale critica;
5) Filosofia istoriei;
6) Literatura latina şi elena;
7) Istoria literaturei antice şi moderne;
8) Pedagogia şi didactica.
260. Fie-care facultate se va organisa prin regulamente speciali, date în forma regulamenteloru de administraţiune publică.
Aceste regulamente voru ave de obiectul:
1) Înfiinţarea graduale, după mediele terei a catedreloru necesarie pentru cursurile menţionate în precedentii articole;
2) Înfiinţarea de alte cursuri accesorie pe lîngă fie-care facultate după trebuinţele ce s'aru ivi, în urma infiintarii celoru din precedentele paragrafu.
261. Durata cursuriloru facultatiloru va varia între trei şi cinci ani, după trebuinţele fie-carii facultăţi.
262. Pe lîngă facultatea de sciintele fisice, matematice şi naturali, se voru alătură una sau mai multe scole de aplicatiune, pentru selvicultori, ingineri etc.
Cursurile de aplicatiune se voru face într'unu anu sau celu multu doui; scolarii cvoru trece cu succesu esamenulu generale asupra acestoru cursuri voru primi o diploma speciale.
Regulamente speciali voru regula aceste cursuri, precumu şi condiţiunile de admisibilitate a scolariloru ce au urmatu cei anteiu doui ani ai facultăţii de sciinte.


Secţiunea II
Despre admisiune, cursuri, esamine şi discipline
263. Cursurile de facultăţi voru începe la 15c Octobre şi se voru termina la finele lui Iuliu.
264. Voru fi priimiti ca studenţi regulati în facultăţi acei cari voru fi terminatu cursulu invetatureloru de liceu şi voru fi trecutu esamenulu generale.
265. Vacatiunile de peste anu voru fi aceleaşi ca şi la licee.
266. De la punerea în lucrare a acestei legi pînă în doui ani se voru pute primi ca studenţi regulati în facultăţi şi acei elevi, cari voru fi urmatu gimnasiali, fără sa fi trecutu unu esamenu generale.
267. Pedepsele disciplinarie aplicabili studentiloru voru fi:
Admonitiunea, interdictiunea provisoria de la unulu sau mai multe cursuri, perderea timporaria a dreptului de a trece esamenulu, escluderea din facultate.
268. Cea anteiu pedepsa se va pronuntia de decanu, cele-alte doue de consiliulu facultăţii, cea din urma de consiliulu permaninte.
269. În fie-care facultate studenţii voru fi datori a trece anteiu esaminele anului spre a questiga dreptulu de a se înscrie ca regulati la cursurile anului urmatoru; alu II-lea, esamenu generale spre a questiga dreptulu de diploma. Se voru hotărî prin regulamente speciali pentru fie-care facultute, numerulu, obiectele, forma şi epoca esamineloru generali.
270. Nu va fi admisu nici unu studentu sa treca esaminulu anuale de nu va justifica ca a luatu în cursulu acelui anu de la secretaru facultăţii patru inscriptiuni, şi de nu va consemna mai înainte cu o septemana celu putinu.
Se va defige prin regulamente speciali pentru fie-care facultate tacsa unei inscriptiuni de la 15-40 lei şi tacsa consemnarii de la 60-120 lei. În casu de eliminare de la esaminu, studentulu va perde jumetatea din tacsa consemnarii.
271. Pentru diploma de gradulu anteiu studentulu va plati o tacsa de optu galbeni, pentru cea de gradulu alu douilea, tacsa va fi de dece galbeni.
272. Voru fi admisibile la esaminele generali şi cei ce voru fi urmatu cursulu facultăţii, sau care 'lu voru fi urmatu în străinătate, cu condiţiune însă de a respunde mai anteiu tote tacsele respunse de studenţii regulati.
273. Diplomele questigate la universităţile străine, nu voru conferi nici unu dreptu în România fără un esamenu prealabile.


Secţiunea III
Despre administraţiunea speciale a instrucţiunii superiori
274. Toţi profesorii diverseloru facultăţi ce compunu o universitate formează corpulu universitaru. Profesorii scoleloru de aplicatiune alăturate pe lîngă o facultate, nu făcut parte din corpulu universitaru.
275. În capulu fie-carii facultăţi va fi unu decanu; profesorii facultăţii împreună cu decanu, voru forma consiliulu facultăţi.
276. În capulu fie-carii universităţi va fi unu rectoru care împreună, cu toţi profesorii facultatiloru acelei universităţi voru forma consiliulu universitaru.
amp; I
Decanii şi consiliele facultatiloru
277. Profesorii fie-carii facultăţi voru alege dintre dinsii unu decanu, care se va întări de Domnu după recomandarea ministrului. Decanulu va fi alesu pe trei ani şi va fi reeligibile. Elu va ave etatea celu putinu de treideci ani şi nu se va pute alege de catu dintre profesorii numiţi definitivu.
278. Decanulu represinta facultatea, are administraţiunea morale şi materiale, preveghiaza esacta aplicare a legiloru şi regulamenteloru facultăţii.
279. Funcţiunea decanului este onorifica.
280. Decanulu are inspecţiunea cancelariei facultăţii, reguleza esaminele scolariloru, numesce comisiunile esaminatore pentru şcolari, tine corespondinta cu autorităţile superiori.
281. Decanulu convoca şi presideza adunările consiliului facultăţii.
282. În lipsa decanului celu mai vechiu dintre profesori 'i va tinea loculu.
283. Decanulu va reporta ministrului seu rectorelui academiei, despre ori-ce neregularităţi, negligente sau abateri din partea vre-unui profesore alu facultăţii.
Ellu va ave dreptulu de a face observatiuni profesoriloru abatuti seu negligenti.
284. Decanulu are generale previghiare asupra disciplinei scolariloru din facultăţi, şi va aplica pedepsile disciplinare conformu legii.
285. Decanulu va face reportu prin interventiunea rectorelui universitatii sau de dreptulu către ministeru, acolo unde nu este rectore.
286. Consiliulu facultăţii se aduna ori de câte ori se va convoca de decanu.
Candu trei din profesorii facultăţii ceru adunarea consiliului, decanulu va fi datoru a-lu convoca.
287. Consiliulu fie-carii facultăţi formează programa generale a studieloru şi împărţirea pe dile şi ore, dibereza asupra programei detaliate ce fie-care profesoru va fi datoru a face asupra cursului seu. Programa generale şi programele detaliate se voru presinta pe fie-care unu mai înainte de începerea cursuriloru, la esaminulu consiliului permaninte.
Ele fiindu aprobate de ministru, decanulu facultăţii le va publică şi afige în facultate.
288. Consiliulu facultăţii delibereza asupra esecutarii legiloru şi regulamenteloru disciplinarie. Elu aplica pedepsele disciplinarie, în limitele acestei legi; formează nouele regulamente, dupe trebuinţele ce s'aru ivi, propune ministrului sau rectorelui universitatii mesurile de imbunetatire şi delibereza asupra ori-carii questiuni i s'aru pune de autorităţile superiori în interesulu facultăţii.
Mesurile regulamentarie nu potu ave putere pînă nu se voru aproba de ministeru după formele prescrise prin legi.
289. Consiliulu facultăţii se pronuntia asemenea asupra questioniloru de dispense de esamine, de înscriere sau admitere la cursuri.
290. La finele fie-cărui anu scolariu, consiliulu facultăţii va face către rectorele universitatii unu reportu despre starea studieloru din facultate.
291. Cancelaria facultăţii se va tine de unu implegatu sau doui, numiţi de ministru, după recomendarea decanulului şi cu renumerarie defipte prin budgetu.
II
Rectorele şi consiliulu universtitatii
292. Profesorii facultatiloru din aceeaşi universitate, alegu din sinulu loru trei persoane, dintre cari ministrulu va numi pe rectorele universitatii prin decretu Domnescu.
293. Rectorele va trebui să fie romanu sau naturalisatu romanu, să aibă etatea de patrudeci ani şi sa fi servitu optu ani ca profesore.
294. Rectorele este alesu pentru patru ani, elu este reeligibile.
295. Rectorele are generale previghiare asupra esactei aplicari a legiloru şi regulamenteloru relative la instrucţiunea superioare.
Elu are dreptulu de a inspecta fie-care facultate, de a asiste la cursuri, de a face observari profesoriloru şi decaniloru, de a se informa despre studie şi despre progresulu studentiloru, şi de a informa la casu de trebuinta pe ministru despre ori-ce abateri sau neregularităţi.
Decanii voru respunde la ori-ce informaţiuni se voru cere de rectore, verbale sau în scrisu.
296. Rectorele are dreptulu de a pune consiliului fie-carii facultăţi, sau consiliului universitatii ori-ce questiuni, cari intereseza o facultate în specie sau universitatea în genere.
297. Rectorele previghiaza într'unu modu speciale museele, bibliotecele, galeriele şi cabinetele cari făcut parte din universitate.
298. La finele fie-cărui anu scolariu, rectorele va face către ministru unu raportu despre starea generale a universitatii.
299. Elu va sve ori-ce alte atributiuni disciplinarie şi de administraţiune cari i se voru da prin legi şi regulamente.
300. Rectorele convoca consiliulu universitaru şi'lu presideza.
301. Candu rectorele va lipsi, celu mai vechiu în funcţiune dintre decani 'i va tine loculu.
302. Corpulu universitatii este representatu: prin decanii facultatiloru împreună cu rectorele, ca consiliu speciale; prin toţi profesorii facultatiloru, ca consiliu generale sau universitariu.
În consiliulu generale voru lua parte numai profesorii titulari numiţi definitivu, era profesorii numiţi provisoriu vor ave voce consultativa.
303. Consiliulu speciale se va aduna ori de câte ori rectorele 'lu va convoca, sau din oficiu sau după iniţiativa luată de majoritatea decaniloru.
Elu delibereza mai cu sema asupra aplicării legiloru şi regulamenteloru relative la facultăţi, asupra mesureloru de disciplina generale şi asupra ori carii alte questiuni care intereseza facultatea.
304. Otaririle regulamentarie ale consiliului speciale, nu potu fi esecutore, mai 'nainte de a se aproba de ministeriu, conformu legiloru stabilite.
305. Consiliulu speciale, mai înainte de a lua o otarire poate supune questiunea la deliberatiunea consiliului generale universitariu. Elu poate supune acestui consiliu ori ce alte questiuni, cari intereseza instrucţiunea superioare în genere.
306. Consiliulu generale universitariu se convoca de rectore.
Rectorele va pute convoca acestu consiliu sau din oficiu sau după iniţiativa luată de ministeriu ori de consiliulu speciale alu decaniloru.
307. Consiliulu universitariu va delibera asupra tutuloru questiuniloru de administraţiune, de ordine, disciplina şi instrucţiune, cari se referescu la facultăţi sau la instrnctiunea superioare în genere.
308. Consiliulu universitariu poate lua iniţiativa, de a propune ministrului ori ce imbunetatire în ramurile instrucţiunii superiori.
309. Otaririle regulamentarie ale consiliului universitariu nu sînt obligatorie de catu după ce se voru aproba da ministeru.
310. Rectorele va ave o diurna pe luna de lei cinci sute.


Partea II
Despre corpulu insarcinatu cu invetatura şi cu administrarea speciale a scoleloru


Capitolul 1
Despre prepararea invetatoriloru


Secţiunea I
Despre scola normale
311. Se voru institui în Bucuresci şi Iaşi scole normali pentru formarea de profesori de licee şi de facultăţi.
312. Ramurile de invetatura ale acestei scole voru fi:
1) Literatura în genere;
2) Sciintele matematice şi naturali;
3) Teoria imvetamentului, sau filosofia considerată ca metodu de cercetarea proceseloru spiritului umanu în litere şi în sciinte.
4) Practica celoru mai bune procese de invetamentu şi de disciplina scolaria.
313. Personalului pentru administraţiunea şi invetatura scolei normali se va compune:
1) De unu directoare alu secţiunii de litere, care va fi decanulu facultăţii de litere;
2) De unu directoare alu secţiunii de sciinte, care va fi decanulu facultăţii de sciinte;
3) De maestri de conferinţe, cari voru fi profesori de la facultatea respectiva;
4) De patru repetitori, cari voru fi profesori de licee;
5) De unu economu;
6) De trei veghiatori de ordine;
7) De mai mulţi servitori.
314. Directorele secţiunii de sciinte va ave locuinta în scola, şi o va guberna sub autoritatea Ministrului.
315. Maestrii de conferinţe şi repetitorii se voru numi de Domnu, din corpurile determinate în precedintele articolu, dupe recomendatiunea Ministeriului.
316. Economulu va fi numitu de Ministru, după recomendatiunea directorului de sciinte.
317. Veghiatorii de ordine se numescu de directorele de sciinte; ei locuescu în scola şi au a inspecta pe elevi în orele de recreatiune, de culcare, de dormire, peste nopte şi la sculare.
Ei insotescu totu d'auna pe elevi la ducerea loru la cursulu facultatiloru şi la intorcere.
318. Elevii voru fi interni, intretinuti pe spesele Statului cu nutrirea, vestimentulu, incaldirea, luminarea cărţile şi materialulu necesaru la studiu.
319. Numerulu loru va fi trei-deci, din cari se voru admite câte dece pe totu anul , sau mai mulţi de va cere trebuinta.
320. Elevii la scola normale se admitu prin concursu, care se va face pe fie care anu.
321. Concursulu se va publică cu o luna mai 'nainte; inscripţiunile se voru face de la 15 Septembre pînă la 1 Octobre; se va tine pentru acesta câte unu registru la Universităţile din Bucuresci şi Iaşi.
322. Nici unu aspirante nu se va înscrie, de cat după ce va depune, la cancelaria rectorelui Universitatii, actele urmatore:
1) Actu de nascere prin care se va constata ca aspirantele este nascutu romanu, şi ca la 1 Ianuariu urmatoru va ave etatea de la septesupradece pînă la doue-deci şi unu ani.
2) Unu certificatu de vaccina, sau dovada ca au facutu de versatu;
3) În casu de minoritate, o declaraţiune legalisata din partea tatălui sau a tutorelui, cuprindetoria de autorisatiunea data aspirantelui de a se destina la cariara de profesore în cursu dece de ani;
4) Unu certificatu de aptitudine morale la funcţiunile invetamentului din partea capiloru de institutiune unde aspirantele se va fi aflatu sau ca scolaru sau ca invetatoru;
5) Unu certificatu de studie prin care să se constate ca aspirantele a trecutu esamenulu generale de clasile liceului cu succesu.
323. Lista de inscriptiune a concurentiloru se va depune la Ministeru, însoţită de tote actele susu dise şi cu avisulu rectorelui Universitatii asupra fie-cărui aspirante.
324. Concursulu se va începe la 10 Octobre. El va fi judecatu de o comisiune compusa de septe membri, dintre cari trei voru fi numiţi dintre profesorii de liceu şi clasiloru superiori; doui din profesorii facultăţii de litere şi doui din ai facultăţii de sciinte. Acesta comisiune se va prevede de rectorele Universitatii, care nu va ave votu.
325. Cursulu acestei scole va fi de trei ani.
326. Elevii se impartu în doue secţiuni; în cea de litere şi a de sciinte. Aceste doue secţiuni se distingu de la inceputulu cursului, dar au puncturi de contractu comune, cari remanu a se determina prin regulamente.
327. Studiele anului d'antiu sînt o revisiune aprofundata a invetatureloru de liceu.
În anul alu douilea se va da acestoru invetaturi mai multă desvoltare şi se voru perfectiona elevii în cunoscinte de totu felulu.
Elevii voru urma totu d'odată în aceşti doui ani cursulu facultăţii respective.
În alu treilea anu elevii se considera ca viitori profesori şi li se specialisa studiulu după invetamentulu la care ei se destina.
328. Elevii voru pute în alu treilea anu sa suplinesca pe profesori în clasile gimnasiali.
329. Regulamentulu de amenuntele acestei scole se va face de consiliulu permaninte şi se va aproba de Ministru.


Secţiunea II
Despre fundarea de stipendie pentru scolele din strainetate
330. Statului nu va mai da stipendie sub nici unu altu cuventu pentru invetatura în scole din strainetate, de catu numai în interesulu instrucţiunii publice naţionali şi sub urmatorele condiţiuni:

a) Ca aspirantele să fie nascutu romanu, să fie recunoscutu fără midloace proprie;
  

b) Ca din suma destinată prin budgetu pentru stipendie, să se afecteze doue treimi în favorea studentiloru esiti din scola normale, sau, în lipsa, aceloru ce au absolvitu cursulu facultatiloru de litere sau sciinte, şi o treime în favorea studenţilor esiti din cele alte facultăţi.
  

331. Candu s'aru simţi necesitate d'a se fonda unu stipendiu afară din previsiunile articulului precedinte, un asemine stipendiu nu se va pute funda de catu prin lege speciale, data în cunoscinta de causa.
332. Pentru tote stipendiele ce voru fi a se da în urmarea articulului 330, se va tine concursu, în casu candu se voru presenta mai mulţi aspiranti la acelasu locu.
333. Concursulu se va publică cu trei luni mai nainte. El se va tine, dacă după articolul precedinte va fi casu de concursu, înaintea unei comisiuni compuse de cinci membri numiţi de Ministru şi preseduta la Bucuresci de unu membru alu consiliului permaninte, şi la Iaşi de rectorele Universitatii.
Preşedintele nu va ave votu.
Asupra reportului comisiunii, Ministrulu va numi pe titularu stipendieloru.
334. Stipendiele se voru da pe timpulu ce va margini consiliulu permaninte, după date positive asupra cursului scolei în care stipendistulu are a intra, sau asupra naturei studieloru ce are a face.
335. Stipendistulu se va obliga în scrisu, de a servi la intorcerea în patria ca profesore în decursul de indouitu timpul de catu celu petrecutu în strainetate cu spesele statului, însă sub condiţiune, în favorea sa, de a fi chiamatu la unu asemenea postu în cei d'anteiu doui ani după intorcere.
În casu de minoritate, se va obliga şi elu însuşi şi părintele sau tutorele seu.
336. Stipendistulu va fi datoru a tramite pe fie-care anu Ministerului documente de frequentarea cursuriloru, sau, în lipsa, de esaminele ce va fi trecutu, şi la intorcere, sa presinte certificatulu de absolutiune usitatu la acela în care a urmatu.
La din contra urmare, şi în lipsa de vre-unu cuventu de justificare, stipendistulu, după unu primu advertimentu alu Ministrului, va fi rechiamatu în tera, dacă se afla în acestu casu, şi în genere va fi supusu a intorce Statului tote spesele făcute cu densul în strainetate.
337. Cînd din causa bine cuventata unu stipendistu nu'şi-a terminatu studiele în timpulu marginitu, Ministerulu, în consiliulu permaninte, va pute sa'i prolunge terminulu după împrejurări, fără însă ca acesta prolungare sa treca peste duoi ani.
338. Particularii, precumu şi municipalitatile şi ver ce alte corpuri potu asemenea sa fundeze stipendie în favorea desvoltarii instrucţiunii. În casu candu aceştia voru voi a incredinta gubernului asemeni fonduri, priimirea loru se va face printr'o lege.
339. Stipendiele fundate în virtutea art. precedinte, se voru întrebuinţa după voinţa espresa a fundatoriloru, iar în lipsa, după regulele întocmite pentru stipendiele Statului.
340. Aceste stipendie voru purta numele fundatoriloru loru, şi se va face menţiune de densele în statistica anuale a scoleloru.
341. Dacă fundatorele a determinatu numerulu stipendistiloru şi dacă sumele afectate pentru întreţinerea loru nu suntu de ajunsu, Ministerulu va scade numerulu stipendistiloru la mesura sumeloru afectate.
342. Scolarii stipendiati de particulari sau alte corpuri, vor fi supuşi la acelesi regule de disciplina şi ordine ca şi scolarii stipendiati de Statu.


Secţiunea III
Despre scolele primărie, normali şi despre conferinţele şcolare săteşti
343. Nu se voru pute priimi invetatori în sate de catu cei cari voru justifica ca au trecutu cusurile prevedute prin art. 32.
344. În oraşele unde voru fi mai multe scole primărie urbane, consiliulu permaninte va determina una dintr'însele care va servi de scola primăria normale.
395. În acestu casu consiliulu permaninte va elabora o programa speciale care va coprinde şi notiuni de agricultura şi de artea veterinaria.
346. Odată pe anu şi anume în cea d'anteiu septemana după Pasci, fie-care revisore va aduna în conferinţa, la orasulu centrale alu circumscriptiunii sale, pe toţi sub revisorii acelei circumscriptiuni.
Aceste conferinţe vor tine celu putinu trei septamani.
347. Revisorele va areta sub-revisoriloru în ce consistu datoriele loru, le va esplica legile şi regulamentele relative la scolele comunali; va discute împreună cu densii totu ceea ce intereseza invatamentulu comunale şi masurele de luatu spre imbunetatire.
348. Revizorele va adresa Miniterului unu reportu detaliate despre aceste conferinţe.
349. De duoe ori pe anu, şi anume la inceputulu lui Iuniu şi la inceputulu lui Septembre, sub-revisorele va aduna în conferinţa, la o scola comunale cea mai centrale, pe toţi invelatorii satesci din circumscriptiunea sa.
Aceste conferinţe voru tine fie-care celu putinu câte trei septemeni.
350. Sub-revisorele va tine în aceste conferinţe lectiuni repetitore şi desvoltatore asupra invatatureloru ce se propunu în scolele rurali.
Elu le va tine încă unu micu cursu de pedagogia şi didactica.
351. Resultatulu acestoru conferinţe se va supune de către fie-care sub-revisore, printr'unu indoitu reportu revisorelui respectivu, care va adresa către Ministru unulu din cele doue reporturi, împreună cu observaţiunile ce aru ave a face elu însuşi.


Capitolul 2
Despre numirea personalelui Instrucţiunii publice


Secţiunea I
Personalului Adiministratiunii speciali
352. Revisorii şi sub-revisorii, directorii de scole secundarie, directricile de scole de fete, provisorii de internate, decanii facultăţilor, rectorii universitatilor şi toţi cei însărcinaţi cu administraţiunea scolaria, se vor numi sau se vor confirma de Domnu după recomendatiunea Ministrului.
353. Ei vor trebui să fie Români, născuţi sau naturalisati, şi deosebit, sa întrunească şi calităţile cerute prin urmatorele article.
354. Nu se vor pute numi revisori, de cat cei ce vor justifica de cunoscintele ce se propunu într'unu gimnasiu.
355. Nu se vor pute numi sub-revisori de cat cei ce vor justifica ca posedu cunoscintele clasilor primărie.
356. La casu cînd numerul aspirantilor ar fi mai mare de cat numerulu locurilor vacanti, consiliulu permaninte va alege prin concursu pe cei mai meritanti.
357. Acum la început, în lipsa de persoane cu calităţile cerute prin art. 354 şi 355, se va numi prin preferinta dintre foştii revisori şi sub-revisori cari s'au făcut bine cunoscuţi în asemenea serviciu.
358. Revisorii şi sub-revisorii nu vor pute să aibă nici o alta funcţiune nici profesiune.
359. Directorii de licee, de gimnasie, de scole reali şi de seminarie, nu se voru pute numi de catu dintre actualii profesori ai aceloru scole cari au mai mulţi ani de serviciu în sfera instrucţiunii.
360. Directorii de seminarie vor fi clerici. Ministrul va consulta, asupra alegerii lor, pe chiriarchul locale.
361. Directricile scolelor de fete nu se vor pute numi de cat dintre actualile institutrici şi profesore ale acelor scole, cari au etatea de douedeci şi unu ani pentru scolele primărie, de douedeci şi cinci ani pentru scolele secundarie.
362. Provisorii de internate nu vor pute sa cumuleze cu acesta funcţiune nici o alta funcţiune administrativă în sfera instrucţiunii.
363. Decanii facultăţilor şi rectorii universitatilor se vor supune la Domnu de către Ministrul Instrucţiunii, după ce vor fi fost aleşi de corpurile respective, conformu art 277 şi 292.


Secţiunea II
Despre personalul invetator
364. Numirea definitivă a invetatorilvr satesci se va face prin decisiune ministeriale, data în forma art. 14; numirea institutorilor şi institutricilor, precum şi a profesorilor, se va face prin decretu Domnescu. Numirea invetatorilor şi institutorilor la scolele înfiinţate şi întreţinute de comune, se va face de ele prin autorisatiune ministeriale.
365. Numirea provisoria a invetiatorilor satesci se va face de prefectulu judeţului, după recomendarea revisorului acelui judeţu; numirea provisoria a institutorilor şi institutricilor, precum şi a profesorilor, se va face prin decisiune ministeriale data în forma art. 14.
366. Numirea provisoria se va face pe cursu de unu anu pentru invetiatorii satesci, de doui ani pentru institutorii şi institutricile din comunele urbane, pe cursu de trei ani pentru profesorii de gimnasie, licee şi facultăţi.
367. Nimeni nu va pute questiga o numire provisoria de invetator, institutor, institutrice, nici profesor, de catu dacă va justifica despre absolvirea unor studie identice sau analoge cu cele ce sînt a se propune în clasea vacante, precum şi a tuturor studielor inferiori acelora.
368. Deosebit de acesta, aspirantii la unu locu vacante de invetiator în genere, vor fi supuşi la o încercare care va consiste:

a) Sau în proponimente publice de aceleaşi materie făcute cel putinu în cursu de doui ani, dacă nu va fi trecutu mai multu de trei ani de la încetarea acelor proponimente;
  

b) Sau în publicaţiune de scrieri asupra acelora'şi materie.
  

c) Sau în esamenu, cînd candidaţii, mai putini la numeru de cat locurile vacanti, nu au nici unul din titlurile aretate în cele doue alineate precedinti, ori, cînd titlurile ce potu ave conformu acelora'şi alineate nu sînt judecate de comisiunea competinte în destul de multamitore.
  

d) Sau în concursu, în acelaşi casu prevedutu prin precedintele alineatu, dacă candidaţii sînt mai numerosi de cat locurile vacanti.
  

369. Arbitrii cari vor judeca titlurile şi aptitudinea candidaţilor vor fi:
1) Pentru invetiatorii satesci, revisorele, inginerul sau în lipsa, medicul judeţului şi institutorul de clasea IV-a alu oraşului.
2) Pentru institutorii şi institutricile din comunele urbane, doui dintre profesorii gimnasiului locale sau celu mai apropiatu, traşi la sorţi, revisorul judeţului şi doui delegaţi din partea primăriei locali.
3) Pentru profesorii de gimnasie, trei profesori de clasi superiori ai liceului celui mai apropiatu, traşi la sorţi, trei delegaţi din partea municipalitatii şi directorele liceului.
4) Pentru profesorii clasilor superiori de licee, arbitri vor fi: directorele liceului, câte doui profesori traşi la sorţi din corpul profesorale al Facultăţilor din Bucuresci, pentru partea de dincoce de Milcovu, şi din Iaşi pentru cea de dincolo de Milcovu, de litere şi de sciinte, şi doui sau trei membri, după trebuinta spre completarea numerului de septe, delegaţi din partea primăriei locali din sinul seu, sau dintre particulari numiţi de ministru.
5) Pentru profesorii de Facultăţi, decanul şi patru profesori şi facultăţii acelei sciinte, luati prin sorţi, pentru Bucuresci de la facultatea din Iaşi, şi pentru Iaşi de la cea din Bucuresci, doui membri din consiliul de Statu din secţiunea corespundetoria acelei facultăţi, doui membri aleşi, după natura facultăţii sau din curtea de casatiune, sau din consiliul medicale, sau din consiliul tecnicu, iar în lipsa, delegaţi din partea Ministrului.
370. Profesorii sau institutorii chiamati în virtutea articlului precedinte a fi arbitri, nu pot fi luati de cat dintre cei titulari.
Aceste comisiuni se vor prevede de unul dintre ai lor membri numitu de Ministrul Instrucţiunii.
371. Decisiunea comisiunii se va lua prin majoritate de voturi
Comisiunea nu va pute funcţiona de cat fiind în numerul completu al membrilor cei legiuiti prin art. 369.
372. La casu de vacatiune a unui locu de invetiator, institutor sau profesor, se va publică prin îngrijirea Ministrului, cel puţin cu trei luni şi jumetate mai 'nainte diua în care va ave să se proveda la ocuparea acelui locu de institutore sau profesore, şi cu o luna mai 'nainte pentru invetiatori.
373. În intervalul de trei luni şi jumetate înaintea dilei defipte, candidaţii vor trebui să depună la Ministeriu actul lor de nascere şi sa declare veri ce titluri vor crede ca au.
374. La diua defipta comisiunea de care să face menţiune în art. 369 va procede la esaminarea acelor titluri, şi, de va fi trebuinta, la esamenul sau la concursul candidaţilor după distincţiunile art. 368.
375. Obiectele esamenului sau ale concursului vor fi:

a) Pentru invetiatorii satesci, cunoecintele declarate obligatorie prin art. 32 şi notiuni de agricultura şi de artea veterinaria, pe cat se va pute.
  

b) Pentru profesorii de gimnasie, cunoscintele ce se propunu în licee.
  

c) Pentru institutori şi institutrici, cunoscintele clasilor primărie şi gimnasiale.
  

d) Pentru profesorii supesiori de licee, cunoscintele apeciali asupra materiei ce are să se propună în vacantea clase; deosebit ei vor fi datori a justifica de absolvirea invetiaturilor de liceu sau, în lipsa, să fie supuşi la unu esamenu generale de acele invetiaturi.
  

e) Pentru profesorii de facultăţi, cunoscinte speciali asupra ramului pentru care se destina; deosebit de acesta, ei vor fi datori se justifice de absolvirea invetiaturilor de liceu.
  

376. Esamenul şi coneursul vor consiste pentru invetiatori, institutori, institutrici şi profesori de veri ce gradu, în câte o proba scrisă şi câte o lectiune facuta înaintea comisiunii pentru fie care obiectul din cele coprinse în art. precedinte.
Însă aspirantii la profesoratu în clasile superiori de licee sau de facultăţi vor trebui, peste acesta, să facă, asupra obiectului pentru care se presinta, trei probe scrise şi trei lectiuni.
377. Tema fie carii probe scrise şi lectiuni nu va pute fi, sub pedepsa de nulitate, mai coprindetoria de cat subiectul unei lectiuni de clase.
Cu tote acestea, pentru câte una din cele trei probe scrise şi lectiuni, de cari se face menţiune în paragraful articlului precedinte, va trebui să se propună câte o tema generale.
378. Tema pentru proba inscrisu precum şi pentru lectiunea orale se trage la sorţi; însă, cea pentru proba scrisă, în momentul cînd candidaţii sînt pârâţi a intră în camera ce le este destinată spre a tracta; cea pentru lectiunea orale cu doue-deci şi patru de ore mai 'nainte de încercare.
Tragerea la sorţi se va face printr'unu copilu.
379. Urna cu biletele de sorţi va coprinde tote materiele obiectului asupra cărui se face esamenul sau concursul.
În casul contrariu, precum şi în casul cînd aceeaşi materia s'ar găsi scrisă pe mai multe bilete, totul este nulu.
380. Comisiunea va verifica biletele şi va face menţiune în procesul seu verbale de observarea formalităţilor preacrise prin cele doue article precedinti.
381. Lectiunile candidaţilor se vor face în publicu. Probele scrise se vor tipari fără nume în jarnalul instrucţiunii.
Se va tipari asemenea şi procesul verbale al comisiunii asupra resultatului esamenului sau concursului.
382. Ministrul primind reportul comisiunii, va face numirea provisoria a candidatului admisu, după forma prescisa prin art. 365. Asemenea şi Prefectul judeţului.
383. Invetiatorii, institutorii şi profesorii sînt datori a face, la numirea lor, juramentu de supunere la constitutiunea tere şi de fidelitatea Domnului.
Acest jurament se va face la Bucuresci înaintea Ministrului, la Iaşi înaintea rectorelui; iar la cele alte judeţe înaintea directorelui de liceu sau de gimnasiu, şi în lipsa, înaintea prefectului.


Secţiunea III
Despre drepturile şi datoriele profesorilor, institutorilor şi invetatorilor
384. Profesorii titulari de facultăţi sînt inamovibili.
385. Profesorii inamovibili nu vor fi stramutati, fără a lor espresa invointa, de la un locu la altul.
386. Ei nu vor fi revocaţi de cat pentru motivele şi dupre formele determinate printr'acesta lege.
387. Toţi membrii corpului iuvetamentului publicu, pe cat se afla în activitate de serviciu, da dreptul de scutela de serviciul militariu.
Dupe doui-supra-dece ani de serviciu, renumerariul invetatorilor va fi indoit de cat cel primitivu.
338. Invetatorii sînt datori a frequenta regulat clasea lor şi a intră în clase la ora determinata prin regulamente.
389. În casu de contraventiune la articlulu precedente repetita de trei ori în cursu de o luna şi fără motivu bine cuventat, Ministrul, în consiliul permanente, va retine din lefa acelui invetatoriu ceea se i s'ar fi cuvenit pe dilele în cari şi a călcat datoriele.
390. Lipsirea de la clase în cursu de o luna fără congediu şi fără scusa bine cnventata, va face să se considere demisionariu invetatoriulu.
Între scusele bine cuventate ale acestui articlu şi ale celui precedinte nu se vor pute admite cele întemeiate pe alte ocupatiuni ce ar fi avut invetetorul, deosebite de ocupatiunile legiuite ale funcţiunii sale de invetatoru.
391. Împlinirea obligaţiunilor de asiduitate de cari se face menţiune în cele trei articole precedinti, va fi constatată printr'un registru de presenta, în care invetatorul va insemna ora şi va subscrie atît la intrare cat şi la esire sub pedepsa prescrisă prin art. 389.
392. Institutorii şi profesorii de gimnasie şi de licee, în timpul celor doue de anteiu perioade ale cursului loru după ce vor fi primit numirea definitivă, nu voru pute sa ocupe nici o alta funcţiune, nici sa eserciteze vre o profesiune alta de cat cea de invetatori de materia pentru care au fost numiţi.
Contravenitorulu se va socoti demisionariu.
393. Aceeaşi îndatorire este impusa, sub aceeaşi penalitate, profesorilor superiori de licee şi profesorilor de facultăţi, în timpul celor d'inteiu trei perioade ale cursului lor după numirea lor definitivă.
394. Proibitiunile stabilite prin cele doue article precedinti se voru splica şi la profesorii numiţi înainte de promulgarea acestei legi, pe timpul de sese ani socotiţi de la a lor confirmare facuta conformu legilor anteriori acesteia.
395. Institutorii şi profesorii vor fi datori a trece, în cursul anului scolariu, tote materiele coprinse în programa, dând fie carii dintr'ensele o egal proportionata desvoltare.
Cel ce ar contraveni pentru a treia ora la acesta îndatorire va fi pasibile de suspensiune.
396. Profesorii cari vor calca datoriele ce le sînt impuse prin acesta lege, sau cari aru compromite în veri ce modu demnitatea caracterului loru, vor fi supuşi, după casuri, la advertimentu, censura, suspensiune sau destitutiune.
397. Advertimentul se va da de superiorul imediatu prin scrisore secreta.
398. Censura, suspensiunea şi destitutiunea se vor pronuntia de o comisiune de cinci profesori, aleşi prin sorţi din corpul profesorale al gradului de invetament superioare celui în care functiuneza invetatoriul inculpatu.
Acesta comisiune se va compune, pentru profesorii de facultăţi de la Bucuresci, din corpulu profesorale al facultăţii de la Iaşi şi vice versa.
399. Censura atrage cu sine de dreptu perderea onorariului pe o luna.
400. Suspensiunea se va pronuntia pe timpul mărginit, incepend de la trei luni în sus, seu pe timpul nedeterminat, după împrejurări.
401. Suspensiunea atrage cu sine perderea onorariului pe timpul cat va tine.
402. Suspensiunea nu se va pune în lucrare de cat după ce otarirea prin care este pronunţată va fi aprobată de Ministru.
403. Destitutiunea pronuntiata nu se va esecuta de cat în urma unui decretu Domnescu.
404. Invetiatorul destituitu conformu regulelor de mai sus, nu va mai pute fi admisu nici o dată la funcţiuni de invetiatoriu publicu.
405. Urmăririle contra invetiatorilor după regulele stabilite prin acesta lege nu vor împiedica cursu legale al acţiunii publice, de va fi unu asemenea casu


Apendice

Instrucţiunea privată
406. Scolele sau internatele private potu coprinde ori ce invetiatura, primăria, secundaria, speciale.
407. Scolele private de fete vor trebui să fie sub direcţiunea unei femeie.
408. Programa şi regulamentele speciali ale ori carii scole private vor fi mai anteiu aprobate de Ministru.
409. Directorii Scolelor private primărie vor fi datori a adopta programa scolelor primărie publice.
Cînd însă într'o scola privată se va forma una sau mai multe clasi gimnasiali, directorele scolei va pute adopta pentru acele clasi o programa chiar deosebită de a scolelor publice.
410. Pe lîngă condiţiunile de studie, ori ce scola sau internatu privatu va trebui să fie bine condiţionatu în respectulu moralităţii şi alu igienei.
Acele scole, în cari se va perde timpmu copiiloru, sau în cari se va altera moralea sau sanetatea loru, se voru suspende sau închide.
411. Pedepsele disciplinarie la scolele private voru fi aceleaşi ca la scolele publice.
412. Scolele voru tine pe fie-care anu, unu esamenu generale la care voru asiste persoane delegate din partea consiliului permanente în Bucuresci, din partea rectorelui universitatii pentru Iaşi, sau din partea directorelui de gimnasiu ori a comitatului scolariu pentru cele-lale oraşe.
413. Scolele private voru fi puse sub privighiarea Ministrului Instrucţiunii, a rectoriloru de universitatii, a revisoriloru a comitatului scolariu şi a consiliului comunale.
Scolele private elementarie din comunele rurali voru fi puse şi sub previghiarea sub revisorilori locali.
414. Revisorii şi sub revisorii voru visita aceste scole directu ori de câte ori va cere trebuinta.
415. Fie-care scola sau internatu privatu va ave unu registru de inspecţiune ca şi scolele primărie publice.
416. Candu directorele unei scole sau internatu da dovada de incapacitate, desordine sau nemoralitate, nu se va conformă instrucţiunilor şi ordinilor primite, sau cînd scola sa altereza morala sau sanetatea copiilor, i se va da unu advertimentu din partea Ministrului.
Ministrul va pute chiama pe directorele sau capulu scolei ori internatului înaintea sa spre a 'i face observarile cuvenite ai a-lu asculta în apărările sale.
417. Dacă după asemeni încercări, reul tot urmeza, Ministrul în consiliul permanente va pute pronunţa închiderea provisoria sau definitivă a scolei.
Aceasta mesura se va lua sau din oficiu, sau în urma reporturilor primite de la revisori şi sub revisori, sau după cererea facuta de comitatul scolariu sau de consiliul comunelor.
Închiderea scolei se va efectui sau îndată, sau după ore care terminu, conformu cu gravitatea împrejurărilor.
418. Acesta lege se va pune în lucrare cu începerea anului scolariu 1865.
Facemu cunoscutu şi ordonamu ca cele de faţa, investite cu sigiliul Statului şi trecute în Monitorul Oficiale, să fie adresate Curţilor, Tribunalelor şi tuturoru autorităţilor administrative, ca să le înscrie în registrele lor, să le observe şi să facă a le observa, şi Ministrul Nostru Secretaru de Statu la Departamentului Justiţiei, Culteloru şi Instrucţiunii publice, este insarcinatu cu preveghiarea publicării lor.
Datu în Domnesca Nostra reşedinţa Bucuresci, la 25 Noembre anul 1864.
ALECSANDRU IOAN
Ministru Secretaru de Statu la
Departamentului Justiţiei, Cultelor
şi Instrucţiunii Publice,
N. Cretulescu
-----