Advanced Search

 LEGE nr. 1.124 din 1 septembrie 1864 pentru constringerea corporala


Published: 0000
Read law translated into English here: https://www.global-regulation.com/translation/romania/3069765/-lege-nr.-1.124-din-1-septembrie-1864-pentru-constringerea-corporala.html

Subscribe to a Global-Regulation Premium Membership Today!

Key Benefits:

Subscribe Now for only USD$40 per month.
LEGE nr. 1.124 din 1 septembrie 1864pentru constringerea corporală
EMITENT MINISTERUL JUSTIŢIEIALECSANDRU IOAN ICu mila lui Dumnedeu şi vointia natiunalaDomnu Principateloru-Unite-RomâneLA TOŢI DE FATIA ŞI VIITORI SĂNĂTATE,Asupra raportului Ministrului Nostru Secretaru de Statu la Departamentului Justiţiei, Culteloru şi Instructiunei Publice, cu No. 42,426, în privintia constringerei corporale în materii comerciale, civile şi criminale.Ascultandu opiniunea Consiliului Nostru de Statu;În virtutea Statutului din 2/14 Iulie.Am sanctiunatu şi sanctiunamu, promulgatu şi promulgamu ce urmedia:




 +  Capitolul 1 DISPOSITIUNI GENERALE +  Articolul 1Constringerea corporală este tenerea unei persoane la inchissore pentru îndeplinirea unei îndatoriri. +  Articolul 2Constringerea corporală nu se poate, esecuta fără o inadinsa sentintia judecatoresca. +  Articolul 3Constringerea corporală, pentru neplata de datorii, nu poate avea locu de catu în casurile candu datoria, pentru a carei inplinire acestu modu de esecutare este autorisatu, se radica la suma cea determinata prin acesta lege.Nu este permisu a compune acea suma din datoriile unei persoane catra mai mulţi creditori, candu creantiele loru, luate în parte, ar fi mai mici de catu summa cerută pentru aplicarea constringerei corporale.Mai mulţi creditori cerendu în acelaşi tempu şi putendu casciga în contra debitorului loru aplicarea constringerei corporale, durata inchissorei se va mesura după o singura din acele datorii, cea mai mare la summa. +  Articolul 4Debitorii arestaţi în puterea acestei legi, voru fi intretenuti la inchissore cu cheltuiala creditoriloru loru, numerata înainte.Statului fiindu creditoru, nu este dispensatu de acesta obligaţiune. +  Articolul 5În nici o materie, constringerea corporală nu se va putea aplica bărbatului şi femeii sale, la amenduoi de odată, nici chiaru pentru datorii deosebite.În casu de a se pronuntia constringerea corporală pentru o datorie communa a sotiloru, aplicarea sa la unulu dintra dinsii dispensiadia pe cela-l-altu de a fi în urma inchisu pentru aceiaşi datorie.Barbatulu şi femeia voru fi admişi, la casulu prevediutu prin alinea precedente, a se offeri la constringerea corporală, unulu dintr'înşii pentru totu terminulu, seu fia-care pentru o parte.În tote casurile tribunalele potu, în interessulu copiiloru minori ai debitorului; se amâne punerea în lucrare a inchissorei pentru terminulu de unu anu celu multu.Va fi scutitu assemenea de constringerea corporală fiulu unicu alu unei vaduve, precum şi uniculu fiu a ver-unui tata betranu, seu infirmu şi fără mijloace de esistentia, şi acesta candu summa datorită nu va trece preste summa de una mie lei. +  Articolul 6Constringerea corporală nu poate fi pronuntiata nici esecutata în folosulu bărbatului şi alu femeii , alu rudeloru de susu şi alu rudeloru de josu, alu fratiloru seu alu suroriloru, alu unchiului (mosiu) seu alu matusei, alu nepotului seu alu nepotei, nici în folossulu afiniloru (cuscrii) de acelaşi gradu. +  Articolul 7Debitorele arestatu, seu recomendatu după formele prescrise prin acesta lege, arc dreptulu de a apela în contra dispositiunei relative la constringerea corporală în terminu de sese dile după inchissore seu după recomandare, chiaru atunci candu sentintia ar fi data în ultima instantia, seu candu debitorele ar fi declaratu ca se multiemesce pe dinsa, seu candu terminulu legalu de apelu ar fi espiratu.Debitoriulu, apelandu, va remanea cu tote acestea în inchissore.Terminulu de sese dile este osebitu de terminulu celu de dreptu communu alu apelului şi nu poate curge de odată cu acesta. +  Articolul 8În nici unu altu casu, afară de celu anume prevediutu prin acesta lege pentru aplicarea constringerei corporale, nu este permisu nici Tribunaleloru a o pronuntia, nici ver' carei autorităţi notariale a o trece în acte, nici ver' cărui Romanu a o consimţi prin contractu.Ori ce urmare din contra va fi nulă, şi contravenitoriulu se va supune la răspunderea de cheltuieli , daune şi folosse. +  Articolul 9Inchissorea pentru neplata de datorie, nu liberedia de datorie pe debitore, ea nu împiedica executarea cea reală asupra averei lui. +  Capitolul 2 DISPOSITIUNI RELATIVE LA CONSTRINGEREA CORPORALĂ ÎN MATERII COMMERCIALE +  Articolul 10Constringerea corporală va fi pronuntiata, inse cu esceptiunile şi modificările aci mai josu arătate, în contra ver' carei persoane condamnata pentru datorie commerciala la plata unei summe de una mie lei capete seu mai multu.Ea este facultativă pentru judecători de la lei cinci sute pînă la una mie inclusivu. +  Articolul 11Femeile maritate carii făcut commerciu, nu sînt supusse la constringerea corporală, candu formalităţile prevediute prin art. 5 din Condica de commerciu nu se voru fi indeplinitu. +  Articolul 12Nu sînt supuşi la constringerea corporală nici minorii, parte barbatesca seu femeiasca, carii făcut commerciu, fără ca formalităţile cerute prin art. 2 din Condica comercială se se fi indeplinitu. +  Articolul 13Sînt încă scutiţi de constringerea corporală moscenitorii şi veduvele justiţiabililoru Tribunalului de commerciu, în casu candu sînt condamnaţi, nu în a loru proprie calitate, ci numai ca nicse infatisiatori ai dreptatiloru autorului loru. +  Articolul 14Constringerea corporală în materie commerciala, nu va putea fi pronuntiata în contra debitoriloru carii voru fi intrati în alu sese-decilea anu alu etatei. +  Articolul 15În ori ce condamnare la o summa mai mica de lei una mie capete, chiaru în materii de poliţia şi de biletu la ordine, Tribunalulu va putea hotărî ca inchissorea debitoriului se nu se pune în lucrare de catu după unu terminu de trii luni celu multu socotitu din diua candu datoria a devenitu essigibile. +  Articolul 16Inchisorea pentru datorie commerciala va inceta de sine după trii luni, candu condemnatiunea are de obiectul o summa mai mica de una mie lei capete; pentru summele mai mari de una mie lei, terminulu inchissorei se va adaugi cu câte trii luni mai multu, pentru fie-care adausu de cinci sute lei preste o mie, fără a putea inse se trece în nici unu casu preste macsimulu de trii ani. +  Capitolul 3 DISPOSITIUNI RELATIVE LA CONSTRINGEREA CORPORALĂ ÎN MATERII CIVILE +  Articolul 17Constringerea corporală nu va avea locu în materie civilă de catu în casurile arătate în articolele urmatore.În tote casurile de constringere corporală în materie civilă, terminulu va fi marginitu prin sentintia de condamnare, de la sese luni pînă la cinci ani, seu dacă este facultativă, de la trii luni pînă la trii ani. +  Articolul 18Ori cine se va face culpabilu de stelionatu, va fi constrinsu la desdaunarea partei vătămate, chiaru şi prin inchissore.Stelionatu se numesce:1. Fapta de a vinde seu de a ipoteca unu nemiscatoru sciindu că nu este alu seu.2. Fapta de a ipoteca unu nemiscatoru alu seu, presentandu'lu cu sciintia, în contra adeverului, prin declarare espressa, ca liberu, seu ca numai în parte supusu la alte ipotece seu privilegii. +  Articolul 19Ori ce depositaru va fi constrinsu prin inchissore se restituiasca lucrurile ce 'i s'a fostu incredintiatu seu se platiasca daune şi folosse; inse, depositarii necessari, cărăuşii şi ospetatorii în casulu candu nu voru putea proba că nu sînt culpabili de dolu; depositorii cei voluntari, în casuri candu voru fi dovediţi culpabili de dolu.Depositulu se numesce necessariu candu deponentele a fostu nevoitu se'lu face prin ver' o intemplare nefericita, precum unu focu, o inecaciune, pradare şi altele. +  Articolul 20Ori-cine prin fapte silnice usurpa possesiunea unui fondu de la possesorulu seu celu legiuitu, va fi condanmatu prin constringere corporală se reintegredie şi se desdaunedie atatu pentru fructe catu şi pentru alte daune şi folosse. +  Articolul 21Celu care printr'o sentintia data în materie petitore şi devenită irevocabilă, va fi fostu condamnatu a lassa din mani possesiunea unui fondu, poate să fie, la casu de nesupunere, condamnatu printr'o a doua sentintia, la constringerea corporală, după 15 dile de la data primirei celei d'antei sentintie.Dacă fondulu, de care este vorba, se afla departatu de domiciliulu partei condamnate mai multu de o posta, terminulu de 15 dile se va adaugi de câte o di pentru fie-care distantia de o posta. +  Articolul 22Arendatorii de moşii voru putea fi condamnaţi prin constringerea corporală la îndeplinirea indatoririloru loru cuprinse în contractele de arendare, dacă acestu modu de esecutare va fi fostu anume stipulatu în contractului loru. +  Articolul 23Ori-ce persona publică care are calitatea de a primi în manile sale summe consemnate, seu lucruri depuse, seu acte incredintiate de particulari, va fi condamnata la inchissore, dacă va refusa a loru restituire seu representare. +  Articolul 24Grefierii şi ori ce alţi functiunari publici, pentru presentarea vre unoru acte publice, candu ea ar fi ordonată, v'oru fi constrinsi prin inchissore în casu de nesupunere. +  Articolul 25Tutorii, curatorii, administratorii de ori-ce asediaminte, şi acei cărora a fostu incredintiata o administraţiune ore-care, seu prin legi seu de catra vre-o autoritate, vora fi supuşi la constringerea corporală, atatu pentru darea socoteliloru, catu şi pentru ori-ce restitutiune ar fi de facutu în urma darei socoteliloru. +  Articolul 26Constringerea corporală este facultativă pentru judecători în casurile urmatore: a) Pentru daune şi folosse în materii civile carii trecu de lei trii sute. b) În contra celoru ce cu rea credintia voru fi negatu seu voru fi declaratu că nu cunoscu înaintea justiţiei scriptura seu sub-semnatura loru pentru daune şi folosse. c) În contra deţinătorului, care nu este functiunaru publicu, alu unui actu de comparatiune necessariu spre verificarea unei scripturi, seu alu unui actu defaimatu de falsiu pentru aducerea acestoru acte, ordonată de judecători. d) În contra espertiloru în casu de intardiare seu refusu de a depune raportulu loru. e) În contra femeiloru. +  Articolul 27În casurile articolului precedentu, Tribunalulu poate ordonă pronunţându constringerea corporală ca ea se nu fie pussa în lucrare într'unu terminu ce elu va margini.Acesta suspendare nu va putea fi pronuntiata de catu cu arătarea motiveloru ei, şi prin sentintia data asupra contestatiunei.La espirarea acestui terminu, inchissorea se va pune în lucrare fără o a doua sentintia. +  Articolul 28Constringerea corporală, în materii civile, nu poate fi pronuntiata pentru o summa mai mica de una mie lei. +  Articolul 29Ea nu poate fi pronuntiata în contra minoriloru ne-emancipati, nici în contra secsagenariloru (intrati în alu sese-decelea anu). +  Articolul 30Constringerea corporală pentru causa de stelionatu, în tempulu cassatoriei nu poate avea locu în contra femeiloru maritate, de catu în casulu candu ele au o avere estra-dotala, seu celu putinu o avere a carei administraţiune 'şi au oprit'o pe sema-le şi numai pentru îndatoririle născute cu ocasiunea carmuirei acelei averi. +  Articolul 31Debitorele care n'are calitatea de comerciantu, este supusu la constringerea corporală candu a subscrisu o poliţia seu unu biletu la ordinu. +  Capitolul 4 PROCEDURA CONSTRINGEREI CORPORALE ÎN MATERII CIVILE ŞI COMERCIALE +  Articolul 32Constrengerea corporală nu se va putea pune în lucrare de catu după o di libera de la primirea copiei de hotărîre care o va fi pronuntiatu, şi a ordinei capului aprodiloru pentru executarea voluntara a acelei hotărîri.Aceste acte voru fi tramisse debitorelui printr'unu aprodu anume dessemnatu prin disa hotărîre.În ordinea pe lîngă care se va tramite debitorului copia de hotărîre, se va arata şi loculu unde creditorulu 'şi va fi alesu domiciliulu în comuna residentei Tribunalului care a datu hotărîrea, dacă inse creditorulu nu va fi locuindu acolo. +  Articolul 33Inchissorea se va face prin capulu de aprodi, seu singuru, seu insotitu de unulu seu mai mulţi aprodi. +  Articolul 34Debitorului nu va putea fi arestatu:I. Mai înainte de rassaritulu nici după apusulu sorelui.II. În dilele de serbatori legale.III. În locurile consacrate cultului pe catu tempu tene officiulu religiosu.IV. În loculu şi în tempulu sedintieloru autorităţiloru întocmite.V. Într'o alta casa de catu a sa, şi nici în propriulu seu domiciliu, afară numai candu Preşedintele Tribunalului va fi autorisatu acesta şi va fi insarcinatu anume unu comissaru de poliţie seu pe politiaiulu orasiului ca s'o esecutedie.VI. În cele d'antei doua-deci dile după facerea sotiei seu după mortea unui dintra membrii familiei sele. +  Articolul 35Debitorului nu va putea assemenea se fie arestatu candu este chiematu ca marturu înaintea unui judecatoru de instrucţiune, unui Tribunalu de anteia instantia seu unei Curţi criminale nici în tempulu catu 'i trebe ca se merge la infatisiare şi ca se se intorce.Nimeni nu va fi admisu se probedie chiemarea sa ca marturu în materie criminală, de catu prin producerea unui salv-conductu (într'adinsu voie).Acesta dispensa se aplică şi la ori-ce alegetoru, fie în materie politica, fie municipala, pe catu tempu tene scrutinulu, în care casu nu este trebuintia de unu salv-conductu. +  Articolul 36Inchissorea debitorului se va constata printr'unu processu verbalu care va cuprinde:1. Data dilei, lunei şi anului în care se face.2. Numele, professiunea, domiciliulu creditorului, seu alegerea de domiciliu, dacă elu nu locuiesce acolo, precum şi numele, professiunea şi locuintia debitorelui.3. Obiectulu cererii creditorului.4. Arătare de Tribunalulu şi de numerulu hotărîrei prin care a fostu pronuntiata inchissorea.5. Arătare de terminulu pentru care ea a fostu pronuntiata.6. Menţiune ca creditorulu a depusu summa necessara pentru nutrimentulu debitorului.7. Menţiune ca s'a lassatu debitorelui copia sentinţei de condamnare, conformu art. 32, cum şi a acestui proces-verbalu.Capulu aprodiloru insarcinatu a face acestu procesu verbalu, 'lu va subscrie împreună cu directorulu inchissorei, care va trebui se fie fatia la a sa redactare. +  Articolul 37În casu de resistentia materială din partea debitorelui, se va cere ajutorulu puterei armate şi debitorele va fi încă urmaritu după Condica penale ca inpotrivitoru la ordinile autorităţii. +  Articolul 38Dacă insarcinatulu cu executarea inchissorei ar retenea pe debitore inchisu în vre unu altu locu care nu este destinatu prin lege pentru acesta, acela va fi urmaritu ca culpabilu de crimele de arestatiune arbitrară. +  Articolul 39Creditorulu este indatoratu se depune, mai d'înainte o summa destinată pentru intratenerea debitorelui seu în inchissore, socotită pentru 30 de dile celu putinu.Consemnarea unei summe pentru mai putinu de trii-deci dile, se socotesce dreptu nimicu.Assemenea consemnarea pe mai multu de trii-deci dile nu se messora după dilele pe catu este facuta, ci după perioadele de trii-deci dile ce se cuprindu în tempulu pe care este facuta. +  Articolul 40Summa ce e datoru creditorulu a depune pentru intratenerea debitorelui seu la inchissore, va fi de una suta lei; din acesta doua-deci lei se va retenea pentru Statu. +  Articolul 41Directorulu inchissorei va transcrie pe registrulu seu estractu din sentintia care autorisadia arestatiunea.Dacă capulu de aprodi nu va infatisia acea sentintia, directorulu inchissorei va trebui se nu primiasca la inchissore pe debitoru. +  Articolul 42Debitorului inchisu va putea fi recomandatu de ori-ce altu creditoru alu seu care ar fi pututu cere şi dobândi punerea sa la inchissore.Assemenea va putea fi recomandatu şi celu prevenitu de unu delictu şi va fi prin efectulu recomandatiunei retenutu în inchisore chiaru şi la casu de achitarea sa. +  Articolul 43Recomandatiunea este cererea de a se tenea unu debitore la inchissore, şi pentru o alta datorie care n'a fostu causa primara a inchissorei sele.Se voru observa pentru recomandatiune aceliasi formalităţi ca şi pentru inchissore, afară numai ca summa de una suta lei necessara pentru intratenerea debitorului se va împărţi intra recomandatu şi creditorulu celu d'anteiu, dacă acestu din urma o va cere. +  Articolul 44În casu de neîndeplinirea formalitatiloru arătate mai susu, debitorului va putea cere nulitatea inchissorei sele; cererea o va face la Tribunalulu localu unde se afla inchisu singuru conpetinte, pentru nulităţile de forma.Dacă inse cererea de nulitate este intemeiata pe nulităţi de fondu, precum pe alegatiunea unui evenimentu estinctivu alu obligatiunei intemplatu în urma sentinţei de inchissore şi care merita a fi desbatutu judecatoresce, cererea va fi tramissa la Tribunalulu care a pronuntiatu sentintia. +  Articolul 45La tote casurile, cererea de nulitatea inchissorei se va judeca de urgentia şi în urma conclusiuniloru Ministeriului Publicu. +  Articolul 46Nulitatea inchisorei pentru veri-ce causa ar fi pronuntiata, nu trage după sine nulitatea şi a recomandatiuniloru, pe catu tempu nu ar fi şi pentru acestea o inadinsa hotărîre. +  Articolul 47Debitorului, a cărui inchisore este declarata nulă pe temeiu de lipsa de forma, poate fi arestatu pentru aceiaşi datorie, prin îndeplinirea formalitatiloru cerute, inse nu mai curandu după trii dile de la esirea sa de la inchissore. +  Articolul 48Dacă inchissorea este declarata nulă creditorulu va putea fi condamnatu catra debitoru la daune şi folosse. +  Articolul 49Debitorului a cărui inchissore este legală 'şi va recasciga libertatea:I. Prin consemtimentulu creditorului care a cerutu inchissorea sa şi alu recomandatoriloru, dacă sînt.II. Prin nedepunerea de mai 'nainte a summei pentru intratenerea debitorului.III. Prin intrarea debitorului în alu sese-decele anu alu etatei.IV. Prin espirarea terminului de inchissore marginitu prin sentintia.V. Prin stingerea datoriei după unele din modurile de stingere a obligatiuniloru, precum plata, ertarea datoriei, etc.VI. Prin cessiunea averiloru sele în casulu candu constringerea corporală a fostu pronuntiata în materii civile, candu debitorului nu este culpabilu de dolu. +  Articolul 50Consemtimentulu pentru esirea debitorului de la inchissore, va putea fi datu de creditoru seu la judecătorie, seu pe registrulu inchissorei. +  Articolul 51Liberarea pentru nedepunerea baniloru de nutrimentu se va face în modulu urmatoriu:Debitorului va adressa catra Presidentulu Tribunalului de anteia instantia o cerere sub-semnată de dinsulu şi de directorulu inchissorei seu dacă debitorului nu scie se scrie, certificatu de adeverata, de numitulu directoru.Acesta cerere se va face în duplicata, şi una va remanea la directorulu inchissorei. +  Articolul 52Dacă creditorulu va depune summa mai înainte de ce debitorului ar fi datu Presidentului cererea sa, precum se arata în articolii de mai susu, acea cerere nu va fi primită. +  Articolul 53Ordonantia Presidentului de liberarea debitorului pentru causa arătată în art. 50, va fi data în duplicata, şi una se va, depune la grefa, alta se va tramite la directorulu inchissorei. +  Articolul 54Debitorului inchisu va recasciga libertatea sa platindu seu depunendu a triia parte din datorie capete catu şi dobândi, chieltuielile de judecată şi cele pentru intratenerea sa în inchissore, şi dându pentru remasitia o cauţiune, (chediasie) primită de buna de creditoru seu incuviintiata de Tribunalulu de inteia instantia a locului unde debitorului se afla inchisu.Aceliasi condiţiuni îndeplinite fiindu din partea debitorului, 'lu vor scuti de a fi pusu la inchissore. +  Articolul 55Cautiunatorulu (chedasiulu) va trebui se se oblige solidaru cu debitorului de a plati remasitia datoriei într'unu terminu care nu va putea se trece peste unu anu, afară dacă creditorulu va consemti la unu terminu mai lungu. +  Articolul 56La espirarea terminului marginitu prin Art. precedentu, creditorulu, dacă nu se găseşte platitu pe deplinu, va putea esercita din nou constringerea corporală în contra debitorului principalu, fără ca se 'şi perdie dreptulu ce are în contra cautiunatorului.În tote casurile, terminulu unei a doua constrîngeri ce ar esercita creditorulu, nu va putea fi mai lungu de catu tempulu ce debitorului mai avea de sediutu la inchissore după cea d'antei sentintia. +  Articolul 57Debitorului liberatu prin vre unulu din modurile enumerate prin Art. 49, nu va mai putea fi arestatu pentru aceeaşi datorie. +  Articolul 58Debitorului care va fi cascigatu liberarea sa prin espirarea terminului inchissorei, nu va mai putea fi inchisu pentru datorii contractate mai 'nainte de inchissorea sa şi alu caroru terminu va fi inplinitu în momentulu liberarei sele, afară numai de casulu candu aceste datorii, prin natura şi cuantulu loru ar cere o mai lungă inchissore de catu cea din care a esitu debitorului.În casulu acesta, fiindu din nuou pusu la inchissore durata celei d'antei inchissori se va prinde în calcululu duratei inchissorei celei după urma. +  Articolul 59Cererile pentru eliberarea unui debitoru inchissu, voru fi adressate catra Tribunalulu locului unde debitorului se afla inchisu. Creditorulu va fi chiematu la judecata în celu mai scurtu terminu.În diua marginita se va cerceta causa mai 'nainte de cele-l-alte cause din aceeaşi di, şi Tribunalulu va da hotărîrea sa după ce va asculta conclusiunile Ministeriului Publicu. +  Capitolul 5 CONSTRINGEREA CORPORALĂ ÎN MATERII CRIMINALE, CORECŢIONALE ŞI POLITIENESCI +  Articolul 60Dicisiunile Curtiloru şi sentintiele Tribunaleloru coprindietore de condamnări în folosulu Statului la multă (globire), restituţiuni, daune, folose şi cheltuieli de judecată, nu vor putea fi executate prin constringerea corporală de catu după cinci dile libere de la primirea acteloru de condemnare de catra celu condamnatu.Dacă debitorului se afla în inchissore pentru alte datorii recomendarea lui va putea fi ordonată îndată. +  Articolul 61Inchissorea facuta în puterea articolului precedentu nu va putea avea locu de catu după trecere de unu anu din diua de candu şi-a facutu pedepsa pentru delictu. +  Articolul 62Cei arestaţi în puterea Art. 60 voru remanea inchisi pînă voru plati summa la care sînt condamnaţi seu pînă voru da cauţiunea primită de buna de celu interessatu, ori la casu de contestare, declarata buna şi valabilă de Tribunalu.Cautiunarulu va trebui se platesca în terminu de o luna, seu de nu, va putea fi urmaritu. +  Articolul 63Cu tote acestea, condamnaţii carii voru justifica neputintia de a plati după modulu prescrisu de art. ... din codicele de procedura criminală, voru fi liberaţi după 15 dile de inchissore, candu condamnatiunile pecuniare nu trecu de doua-deci lei; după o luna de inchissore, candu acelea se voru radica de la 20 pînă la 60 lei; după doua luni, candu se voru radica de la 60 pînă la 200 lei; după trii luni, candu voru trece de 200 lei. +  Articolul 64Candu inchissorea va fi incetatu în puterea art. precedentu, ea va putea se reîncepe, inse numai odată, numai pentru restituţiuni, chelutieli, daune şi folosse şi numai candu Tribunalulu va constata şi va pronuntia de fatia cu debitorului, ca acesta a venitu în stare de a plati. +  Articolul 65Discutiunile şi sentintiele cuprindietore de condamnaţi în favorea particulariloru pentru reparatitunea de vătămări ca li s'ar fi facutu prin crime, delicte şi contraventiuni, voru fi executate după aceleaşi forme şi prin aceleaşi mijloace de constringere ca şi hotărîrele cuprindietore de condamnări în folossulu Statului. +  Articolul 66Candu condamnatiunea, pronuntiata nu va trece preste trii sute lei, liberarea condamnatiloru detenuti după cererea şi în interessulu particulariloru nu va putea avea locu, fără numai candu validitatea cautiuniloru date, seu neputintia condamnatiloru de a plati, voru fi fostu la casu de contestare, judecate fatia cu creditorulu.Durata inchisorei în acestu casu, va fi cea legiuita prin art. 63. +  Articolul 67În tote casuzile, şi chiaru atunci candu neputintia debitorului de a plati ar putea fi constatată, dacă condamnarea pronuntiata, seu în favorea Statului seu în favorea vre unui particularu, trece de trii sute lei, durata inchissorei va fi determinata prin sentinta de condamnare de la trii luni pînă la trii ani. Cu tote acestea, dacă debitorului a intratu în alu sese-decilea anu alu etatei, mai înainte de darea sentinţei, Tribunalulu va putea reduce minimum la 2 luni, şi nu va putea trece peste macsimum de doui ani.Dacă debitorului ajunge după darea sentinţei la etatea de sese-deci ani, terminulu inchissorei ce are se mai curge, conformu sentintiei, va fi de sine redusu la jumetate. +  Capitolul 6 DISPOSITIUNI DIVERSE +  Articolul 68Nici unu feliu de constringere corporală nu poate avea locu în contra unui deputatu alu corpuriloru legiuitore, în tempulu sessiunei, nici în decursul de sese septemani mai înainte de deschiderea seu închiderea loru. +  Articolul 69Constringerea corporală, pronuntiata, contra unui functiunaru, nu se va putea pune în lucrare de catu după dece dile de la espirarea, prin Preşedintele Tribunalului, a unei adresse incunosciintiatore catra autoritatea de care depende acelu functiunaru. +  Articolul 70Sînt supuşi la constringerea corporală toţi cei ce au în manile loru summe seu obiecte miscatore ale Statului, ale asediamenteloru publice, ale municipalitatiloru seu ale communeloru, candu nu voru voi se dea socotelile seu candu, după darea socoteliloru, nu voru putea respunde pe deplinu acele summe seu a representa acele obiecte.Dispositiunea acesta se aplică şi la cei carii au datu cauţiune pentru cei de susu, precum şi la agenţii seu prepuşii aceloraşi. +  Articolul 71Sînt assemenea supuşi la constringerea corporală.1. Toţi carii au contractatu cu Statului seu cu stabilimentele publice, ca intraprindietori, aprovisiunatori, comisiunari, la casuri candu voru fi declaraţi debitori în urmarea intraprinderiloru loru.2. Cei carii au datu cauţiunea (chedasie) pentru ei, cum şi agenţii şi prepuşii loru carii au avutu carmuirea nemijlocită a intraprinderei, şi tote persoanele declarate respunsabile de aceliasi servicii.Acesta dispositiune 'şi va avea a sa aplicare fără restrîngerea celoru legiuite prin Art. 15 şi 18 din legea pentru urmăriri, de la 31 Martie 1862. +  Articolul 72Sînt încă supuşi la constringerea corporală toţi debitorii şi ai loru garanţi de contribuţiuni indirecte, precum de saline; de vami de acside şi altele, carii, avendu dobanditu creditu nu voru rafui la scadentia, summa la care se urca obligatiunele loru.Mijlocele de esecutare reale, întocmite prin Art. 18 alu legei pentru urmăriri, de la 31 Martie 1862, sînt şi remanu singure aplicabile la debitorii fiscului în materii de contribuţiuni directe, fie personale, fie fondane. +  Articolul 73Sentintiele pronuntiate contra militariloru se voru comunică prin Departamentului Justiţiei, Ministeriului de Resbelu, spre a lua în privintia militariloru osinditi mesurele permise de rebutile militare. +  Capitolul 7 DISPOSITIUNI TRANSITORII +  Articolul 74Se va infiintia în fie-care capitala de judetiu o cassa pentru arestu deliberatoriloru în materii civile şi commerciale, şi o alta cassa pentru arestu debitoriloru în cause criminale, corectiunale şi politienesci. +  Articolul 75În terminu de trii luni celu multu de la promulgarea acestei legi, unu regulamentu de administraţiune publică va determina poliţia şi administraţiunea casseloru prevedute prin art. prededentu. +  Articolul 76Acesta lege nu se va pune în lucrare de catu incependu de la dece dile după executarea aceloru legiuite prin art. 74 şi 75, anuntiata în Monitorulu oficialu. +  Articolul 77Pentru datoriile carii au luatu nascere înaintea promulgarei acestei legi, ea, nu se va aplica de catu după unu anu de la promulgare. +  Articolul 78Tote dispositiunele legale pentru essecutarea personală, prin ocuparea locuinţei datorului, se abroga.Facemu cunoscutu şi ordonamu, ca cele de fatia investite cu sigilulu Statului, şi trecute în buletinulu legiloru (Monitorulu Oficialu) se fie adressate Curtiloru şi Autorităţiloru administrative, ca se le înscrie în registrele loru, se le observe şi se face a le observa, şi Ministrulu Nostru Secretaru de Statu la Departamentului Justiţiei, Culteloru şi Instructiunei Publice este insarcinatu a priveghia publicarea loriu.Datu în Bucuresci, la 1 Septemvrie 1864.ALECSANDRU IOAN.-------|L. S.|-------Ministru Secretaru de Statula Departamentului Justisiei,Culteloru şi Industriei Publice,N. Cresulescu.---------------