de inadmisibilitate a sesizării nr. 2b/2015 privind interpretarea
articolelor 63 alin. (2), 64 alin. (1) şi 67 alin. (2) din Constituţia
Republicii Moldova



Publicat : 11.12.2015
în Monitorul Oficial

Nr. 332-339
    art Nr : 36
    Data intrarii in vigoare : 04.11.2015

Curtea Constituţională, statuând în componenţa:
Dl Alexandru TĂNASE, preşedinte,
Dl Aurel BĂIEŞU,
Dl Igor DOLEA,
Dl Victor POPA, judecători,
cu participarea dlui Eugeniu Osipov, grefier,
Având în vedere sesizarea depusă la 26 ianuarie 2015,
înregistrată la aceeaşi dată,
Examinând preliminar sesizarea menţionată,
Având în vedere actele şi lucrările dosarului,
Deliberând la 4 septembrie 2015 în şedinţă închisă,
Pronunţă următoarea decizie:
ÎN FAPT
1. La 26 ianuarie 2015, deputaţii în Parlament, dna Zinaida Greceanîi, dnii Igor Dodon, Vladimir Ţurcan, Vasile Bolea şi Grigore Novac, au adresat Curţii Constituţionale sesizarea privind interpretarea articolelor 63 alin. (2), 64 alin. (1) şi 67 alin. (2) din Constituţie.
A. Motivele sesizării
2. Autorii sesizării au solicitat interpretarea prevederilor constituționale enunțate sub următoarele aspecte:
„- Şedinţa de constituire a Parlamentului, convocată de către Preşedintele Republicii Moldova, poate fi atribuită sau considerată ca sesiune specială, extraordinară sau ordinară?    - Şedinţa de constituire a Parlamentului, convocată de către Preşedintele Republicii Moldova, poate fi convocată, desfăşurată, întreruptă, reluată şi consumată indiferent de lunile anului, specificate în art.67 din Constituţia Republicii Moldova?    - Când se consideră consumată şedinţa de constituire a Parlamentului, după alegerea conducerii şi organelor de lucru ale Parlamentului, sau când aceasta este închisă sau întreruptă de către preşedintele şedinţei?    - În cazul în care şedinţa de constituire a fost închisă sau întreruptă fără a fi alese conducerea şi organele de lucru ale Parlamentului, care este subiectul învestit cu dreptul de a solicita reluarea lucrărilor şedinţei de constituire (Preşedintele Republicii Moldova, preşedintele şedinţei de constituire sau 1/3 din deputaţi)?    - Care este mecanismul constituţional de realizare a dreptului de convocare a sesiunii de către o treime de deputaţi, preşedintele şedinţei de constituire a Parlamentului, Preşedintele Republicii Moldova, în cazul în care nici conducerea şi nici organele de lucru ale Parlamentului nu au fost alese şi formate?    - În cazul în care şedinţa de constituire a fost convocată în perioada sesiunii ordinare a Parlamentului, întreruptă şi reluată între sesiunile ordinare, se aplică prevederile art.67 alin. (2) din Constituţia Republicii Moldova şi cine este subiectul cu dreptul de a solicita reluarea şedinţei de constituire a Parlamentului?    - Care sunt consecinţele juridice în cazul în care este încălcată procedura de convocare şi de desfăşurare a şedinţelor de constituire a Parlamentului sau sesiunilor, în raport cu actele care au fost adoptate în cadrul acestora?”
B. Legislaţia pertinentă
3. Prevederile relevante ale Constituţiei (M.O., 1994, nr. 1) sunt următoarele:


Articolul 1Statul Republica Moldova


„[…]
(3) Republica Moldova este un stat de drept, democratic, în care demnitatea omului, drepturile şi libertăţile lui, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori supreme şi sunt garantate.”


Articolul 2Suveranitatea şi puterea de stat


„(1) Suveranitatea naţională aparţine poporului Republicii Moldova, care o exercită în mod direct şi prin organele sale reprezentative, în formele stabilite de Constituţie.
[…]”


Articolul 60Parlamentul, organ reprezentativ suprem şi legislativ


„(1) Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului Republicii Moldova şi unica autoritate legislativă a statului.
[…]”


Articolul 63Durata mandatului


„(1) Parlamentul este ales pentru un mandat de 4 ani, care poate fi prelungit, prin lege organică, în caz de război sau de catastrofă.
(2) Parlamentul se întruneşte, la convocarea Preşedintelui Republicii Moldova, în cel mult 30 de zile de la alegeri.
[…]”


Articolul 64Organizarea internă


„(1) Structura, organizarea şi funcţionarea Parlamentului se stabilesc prin regulament. Resursele financiare ale Parlamentului sunt prevăzute în bugetul aprobat de acesta.
(2) Preşedintele Parlamentului se alege prin vot secret, cu majoritatea voturilor deputaţilor aleşi, pe durata mandatului Parlamentului. El poate fi revocat în orice moment prin vot secret de către Parlament cu o majoritate de cel puţin două treimi din voturile tuturor deputaţilor.
(3) Vicepreşedinţii se aleg la propunerea Preşedintelui Parlamentului, cu consultarea fracţiunilor parlamentare.”


Articolul 67Sesiuni


     „(1) Parlamentul se întruneşte în două sesiuni ordinare pe an. Prima sesiune începe în luna februarie şi nu poate depăşi sfârșitul lunii iulie. A doua sesiune începe în luna septembrie şi nu poate depăşi sfârșitul lunii decembrie.
(2) Parlamentul se întruneşte şi în sesiuni extraordinare sau speciale, la cererea Preşedintelui Republicii Moldova, a Preşedintelui Parlamentului sau a unei treimi din deputaţi.”
4. Prevederile relevante ale Regulamentului Parlamentului, adoptat prin Legea nr. 797-XIII  din  2 aprilie 1996 (republicat în M.O., 2007, nr. 50, art. 237), sunt următoarele:


Articolul 1Alegerea Parlamentului


     „(1) Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului Republicii Moldova şi unica autoritate legislativă a statului.
     […]
(5) Parlamentul nou-ales se întruneşte în şedinţa de constituire la convocarea Preşedintelui Republicii Moldova în cel mult 30 de zile de la alegeri, dacă au fost aleşi cel puţin 2/3 din numărul total al deputaţilor.”


Articolul 2Şedinţa de constituire a Parlamentului


„(1) Şedinţa de constituire a Parlamentului nou-ales este prezidată de cel mai în vârstă deputat, ulterior, după alegere, de Preşedintele sau de unul dintre vicepreşedinţii Parlamentului.
(2) Preşedintele şedinţei oferă cuvânt Preşedintelui Curţii Constituţionale pentru prezentarea raportului privind rezultatele alegerii Parlamentului şi validarea mandatelor deputaţilor aleşi.”


Articolul 3Data constituirii Parlamentului


„Parlamentul se consideră legal constituit din data şedinţei de constituire.”


 Articolul 4Constituirea fracţiunilor parlamentare


„(1) În vederea formării organelor de lucru şi organizării activităţii Parlamentului, deputaţii constituie fracţiuni parlamentare alcătuite din cel puţin 5 deputaţi aleşi în bază de liste ale concurenţilor electorali, precum şi o singură  fracţiune parlamentară cu aceeaşi componenţă numerică din deputaţi aleşi în bază de liste ale concurenţilor electorali care nu au întrunit numărul necesar pentru a constitui o fracţiune parlamentară, din deputaţi independenţi şi/sau deputaţi neafiliaţi.
[…]
    (3) Fracţiunile parlamentare se constituie în termen de 10 zile după constituirea legală a Parlamentului şi funcţionează în baza regulamentului propriu.
[…]”


Articolul 7Conducerea Parlamentului


„După constituirea legală a Parlamentului se alege Preşedintele Parlamentului, vicepreşedinţii şi se formează Biroul permanent al Parlamentului.”


Articolul 12Formarea Biroului permanent al Parlamentului


„(1) Biroul permanent al Parlamentului este organul de lucru al acestuia şi se formează, ţinându-se seama de reprezentarea proporţională a fracţiunilor în Parlament. Din el fac parte, din oficiu, Preşedintele Parlamentului şi vicepreşedinţii. Componenţa numerică şi nominală a Biroului permanent se stabileşte prin hotărâre a Parlamentului, la propunerea fracţiunilor parlamentare.
[…]”
ÎN DREPT    A. Argumentele autorilor sesizării
5. În opinia autorilor sesizării, una din etapele importante pentru constituirea legală şi funcţionarea Parlamentului este şedinţa de constituire, în cadrul căreia se alege conducerea Parlamentului şi organele de lucru ale acestuia.
6. Autorii sesizării au menționat că ședința de constituire a Parlamentului nou-ales, din 29 decembrie 2014, prezidată de cel mai în vârstă deputat, nu s-a finalizat cu alegerea Președintelui legislativului și a organelor de lucru.
7. Următoarea ședință a legislativului a avut loc la 21 ianuarie 2015, la cererea unei treimi din deputați.
8. Potrivit autorilor sesizării, convocarea acestei ședințe a fost contrară legii, or, potrivit Regulamentului Parlamentului, chiar dacă o treime din deputați depun o astfel de cerere, aceasta urmează a fi adresată Biroului permanent, care în speță nu era format.
9. În aceste circumstanțe, în opinia autorilor, nu este clar dacă cel mai în vârstă deputat, care prezidează şedinţa de constituire a Parlamentului, o treime din deputaţi ori Preşedintele Republicii Moldova sunt în drept să convoace următoarea ședință a Parlamentului, pentru alegerea organelor de lucru.
10. Astfel, autorii sesizării solicită elucidarea acestor aspecte prin prisma articolelor 63 alin. (2), 64 alin. (1) şi 67 alin. (2) din Constituţie.
B. Aprecierea Curţii
11. Examinând sesizarea sub aspectul admisibilităţii, Curtea reţine următoarele.
12. Curtea Constituţională exercită jurisdicţia constituţională la sesizarea subiecţilor specificaţi în articolul 25 din Legea cu privire la Curtea Constituţională şi articolul 38 din Codul jurisdicţiei constituţionale.
13. Potrivit prevederilor legale, deputaţii în Parlament sunt subiecţi cu drept de sesizare a Curţii Constituţionale.
14. La fel, articolul 135 alin.(1) lit. b) din Constituţie, articolul 4 alin.(1) lit. b) din Legea cu privire la Curtea Constituţională şi articolul 4 alin.(1)  lit. b) din Codul jurisdicţiei constituţionale abilitează instanţa de jurisdicţie constituţională cu atribuţia de interpretare a Constituţiei.
15. Concomitent, Curtea reţine că interpretarea dată dispoziţiilor constituţionale comportă caracter oficial şi obligatoriu pentru toţi subiecţii raporturilor juridice.
16. În mai multe hotărâri ale sale, Curtea a reţinut că prerogativa cu care a fost învestită prin articolul 135 alin. (1) lit. b) din Constituţie presupune stabilirea sensului autentic şi deplin al normelor constituţionale, care poate fi realizată prin interpretarea textuală sau funcţională, în măsura în care poate fi dedusă din textul Constituţiei, ţinând cont de caracterul generic al normei, situaţiile concrete pe care legiuitorul nu avea cum să le prevadă la momentul elaborării normei, reglementările ulterioare, situaţiile complexe în care norma trebuie aplicată etc.
17. Având în vedere importanţa interpretării dispoziţiilor constituţionale, Curtea Constituţională tratează sesizările de acest caracter cu o exigenţă deosebită. Acestea pot fi acceptate pentru examinare în fond doar în cazul în care dispoziţia constituţională, a cărei interpretare se solicită, este incertă, ambiguă sau incompletă și dacă Curtea nu s-a pronunţat anterior.
18. Curtea constată că autorii sesizării au solicitat interpretarea articolelor 63 alin. (2), 64 alin. (1) şi 67 alin. (2) din Constituţie, care prevăd în ansamblu modul de organizare şi funcţionare a Parlamentului.
19. Din întrebările formulate, Curtea observă că, în esenţă, este vizat modul de convocare a ședinței de constituire a Parlamentului, durata acesteia, subiecții în drept să convoace ședința Parlamentului în cazul în care nu a fost ales Președintele legislativului și nu au fost formate organele de lucru, precum și sesiunea la care se atribuie ședința de constituire.
20. În acest sens, Curtea menţionează că, potrivit articolului 63 alin. (2) din Constituţie, Parlamentul se întrunește, la convocarea Președintelui Republicii Moldova, în cel mult 30 de zile de la alegeri. Curtea constată că norma constituțională citată, care reglementează prima convocare a Parlamentului nou-ales, este expusă într-o manieră clară, care exclude orice interpretare.
21. De asemenea, Curtea menționează că, potrivit articolului 67 alin. (1) din Constituție, Parlamentul se întruneşte în două sesiuni ordinare pe an. Prima sesiune începe în luna februarie şi nu poate depăşi sfârșitul lunii iulie. A doua sesiune începe în luna septembrie şi nu poate depăşi sfârșitul lunii decembrie.
22. Potrivit alineatului (2) al articolului citat, Parlamentul se întruneşte şi în sesiuni extraordinare sau speciale, la cererea Preşedintelui Republicii Moldova, a Preşedintelui Parlamentului sau a unei treimi din deputaţi.
23. În Hotărârea nr. 23 din 6 mai 1999 cu privire la interpretarea articolului 67 din Constituția Republicii Moldova, Curtea a menționat:
„Alin. (1) şi (2)  ale art. 67 din Constituţie formează un ansamblu coerent de norme ce determină dreptul comun al sesiunilor Parlamentului. Prin dispoziţiile art.67 este reglementat programul riguros al sesiunilor ordinare şi este stabilită o limitare strictă a posibilităţilor, duratei şi conţinutului celorlalte tipuri de sesiuni.”
24. Curtea observă că normele constituționale privind organizarea și funcționarea Parlamentului sunt detaliate de normele regulamentare.
25. În acest sens, Curtea reține prevederea articolului 64 alin. (1) din Constituţie, potrivit căreia structura, organizarea și funcționarea Parlamentului se stabilesc prin regulament.
26. În hotărârile sale anterioare, Curtea a menționat că Parlamentul dispune de deplină autonomie în ceea ce priveşte stabilirea normelor juridice ce îi guvernează organizarea şi funcţionarea. Regulamentul Parlamentului se constituie dintr-un ansamblu de norme juridice, menite să organizeze şi să disciplineze activitatea parlamentară cu privire la procedura de legiferare, constituirea propriilor organe de lucru, de numire sau de învestitură a celor mai importante instituţii sau autorităţi publice în stat. Normele regulamentare reprezintă instrumente juridice care permit şi asigură desfăşurarea activităţii parlamentare în scopul îndeplinirii atribuţiilor constituţionale ale Parlamentului.
27. Curtea reține că Titlul I din Regulamentul Parlamentului, intitulat „Constituirea și funcționarea Parlamentului”, reglementează ședința de constituire a Parlamentului, modul de constituire a fracțiunilor parlamentare, de alegere a conducerii Parlamentului și de constituire a Biroului permanent. Sesiunile parlamentare sunt reglementate separat în titlul II „Desfășurarea lucrărilor Parlamentului”.
28. Potrivit art. 3 din Regulament, Parlamentul se consideră legal constituit din data şedinţei de constituire.
29. În conformitate cu art. 2 din Regulamentul Parlamentului,  ședinţa de constituire a Parlamentului nou-ales este prezidată de cel mai în vârstă deputat.
30. Curtea constată că cel mai în vârstă deputat, care prezidează prima ședință a legislativului, îndeplineşte o funcţie onorifică, de coordonare a primelor lucrări. Acesta nu dispune de atribuții organizatorice și decizionale și nu reprezintă Parlamentul în raporturile cu alte entități.
31. După constituirea legală a Parlamentului, se formează fracțiunile parlamentare, se alege Preşedintele Parlamentului, vicepreşedinţii şi se formează Biroul permanent al Parlamentului.
32. Curtea menționează că, potrivit prevederilor Regulamentului, în vederea formării organelor de lucru şi organizării activităţii Parlamentului, deputaţii formează fracţiunile parlamentare în termen de 10 zile după constituirea legală a Parlamentului (art. 4).
33. În același timp, examinând normele regulamentare, se constată că Biroul permanent se formează doar după constituirea fracțiunilor parlamentare. Or, potrivit art. 12 din Regulament, Biroul permanent al Parlamentului este organul de lucru al acestuia şi se formează ținându-se seama de reprezentarea proporţională a fracţiunilor în Parlament.
34. Din cele menţionate, Curtea constată că în ceea ce priveşte formarea organelor de lucru ale legislativului în prima zi a ședinței de constituire nu există anumite condiţionări.
35. Totodată, Curtea reține că, prin prisma normelor constituționale, lipsa Biroului permanent nu exclude dreptul deputaților (cel puțin o treime din numărul acestora) de a se întruni în ședințe plenare. Or, Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului Republicii Moldova şi unica autoritate legislativă a statului (art. 60 din Constituție).
36. Interpretând prevederile articolului 67 din Constituție prin  Hotărârea nr. 23 din 6 mai 1999, Curtea a statuat cu titlu de principiu că:
„Normele constituţionale sunt formulate la modul imperativ, ceea ce imprimă dispoziţiilor art. 67 alin. (2) un caracter obligatoriu. Cererea de convocare a unei sesiuni extraordinare sau speciale, parvenită fie din partea Preşedintelui Republicii Moldova, fie din partea Preşedintelui Parlamentului sau din partea unei treimi din deputaţi, are un caracter obligatoriu  şi, prin urmare, nici un organ de lucru al Parlamentului nu este în drept să refuze convocarea sesiunii extraordinare sau speciale.”
37. De asemenea, în Decizia nr. 5 din 28 septembrie 2000, Curtea a constatat că numai Parlamentul este în măsură să decidă asupra modalităţilor, procedurilor şi condiţiilor în care procedează la luarea unor măsuri, potrivit principiului autonomiei regulamentare, în virtutea căruia el îşi stabileşte modul de organizare şi desfăşurare a propriilor activităţi, evident, în condiţiile normelor constituţionale.
38. Concomitent, în Hotărârea nr.9 din 21 mai 2013 Curtea a reținut că:
„55. […] Parlamentul în problemele şi aspectele legate de organizarea şi funcţionarea sa internă, în privinţa cărora Constituţia nu dispune, are libertatea să decidă în mod autonom, autonomie care se exercită prin voinţa majorităţii membrilor, manifestată prin vot.
56. […] Parlamentul are competenţa exclusivă de a stabili prevederi referitoare la atribuţiile organelor sale de conducere, de a decide asupra modului de aplicare a acestora, iar nerespectarea unor prevederi regulamentare se poate constata şi rezolva pe căi şi proceduri exclusiv parlamentare.”
39. În concluzie, Curtea constată că dispoziţiile constituţionale a căror interpretare se solicită nu conţin ambiguităţi, imprecizii sau neclarităţi, unele din ele fiind interpretate anterior de instanța de jurisdicție constituțională.
40. Întrebările formulate de autorii sesizării privind procedura de constituire a Parlamentului și formare a organelor de lucru se raportează la autonomia parlamentară şi, respectiv, reglementarea detaliată a acestor aspecte ţine de competenţa legislativului.
Pentru considerentele expuse și călăuzindu-se de prevederile articolelor 24 alin.(1), 26 alin.(1), 31 din Legea cu privire la Curtea Constituţională, articolelor 6 alin.(1) şi (2), 39 alin.(2), 40 alin.(3) şi 64 din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională


D E C I D E:


1. Se declară inadmisibilă sesizarea privind interpretarea articolelor 63 alin. (2), 64 alin. (1) şi 67 alin. (2) din Constituţie.
2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă nici unei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE                 Alexandru TĂNASE