Advanced Search

 LEGE nr. 607 din 1 august 1945 pentru anularea şi revocarea unor acte de dispoziţie încheiate în împrejurări excepţionale


Published: 1945-08-01
Read law translated into English here: https://www.global-regulation.com/translation/romania/3071964/-lege-nr.-607-din-1-august-1945-pentru-anularea-i-revocarea-unor-acte-de-dispoziie-ncheiate-n-mprejurri-excepionale.html

Subscribe to a Global-Regulation Premium Membership Today!

Key Benefits:

Subscribe Now for only USD$40 per month.
LEGE nr. 607 din 1 august 1945pentru anularea şi revocarea unor acte de dispoziţie încheiate în împrejurări excepţionale
EMITENT PARLAMENTUL
Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 172 din 1 august 1945



DECRET-LEGE +  Capitolul I Anularea şi revocarea unor acte de dispoziţiune +  Articolul 1Actele de dispoziţiune încheiate de un evreu, persoană fizică sau juridică, vor fi anulate, de drept, la cererea acestuia, în următoarele cazuri: a) Dacă au fost încheiate în timpul dela 6 Septemvrie 1940, pînă la 28 Martie 1941, cu o persoană care făcea parte sau milita într'o organizaţie legionară, fascistă, hitleristă sau antisemită, ori cu soţul, ascendenţii sau descendenţii unor asemenea persoane; anularea se va pronunţa şi în cazul cînd bunul a fost înstrăinat sau destinat sub orice formă unor instituţiuni, organizaţiuni sau întreprinderi care erau conduse de legionari sau fascişti; b) Dacă au fost încheiate, în timpul dela 6 Septemvrie 1940 pînă la 23 August 1944, sub imperiul violenţei, exercitată în orice mod, în scopul de românizare, de autorităţile publice, de corporaţiuni de organizaţiuni politice sau profesionale, de comisari de românizare sau de comisari speciali; c) Dacă au fost încheiate, în timpul dela 6 Septemvrie 1940 pînă la 23 August 1944, cu persoane care, la datele actului, exercitau funcţiunea de ministru, subsecretar de Stat, secretar general de minister, comisar de românizare, comisar special sau cu soţul, ascendenţii sau descendenţii unor asemenea persoane; d) Dacă au fost încheiate, în timpul dela 6 Septemvrie 1940 pînă la 23 August 1944, cu persoane care au fost condamnate ca vinovate de dezastrul ţării; e) Dacă, în timpul dela 6 Septemvrie 1940, pînă la 23 August 1944, cealaltă parte a speculat asupra bunurilor provenind dela evrei, fie prin repetate achiziţiuni a unor astfel de bunuri, fie prin luarea lor în exploatare, dela fostul Centru Naţional de Românizare sau dela Guvernământul Bucovinei; f) Dacă înstrăinarea unui fond de comerţ, de industrie, sau de meserie, pentru exercitarea căruia era necesară o competenţă de specialitate, carte de meşter sau brevet de capacitate, s'a făcut, în timpul dela 6 Septemvrie 1940 pînă la 23 August 1944, către o persoană din serviciul vreunui institut de finanţare a românizării, care nu îndeplinea condiţiunile necesare pentru exercitarea acelui fond de comerţ, industrie sau meserie; g) Dacă înstrăinarea a fost făcută de evreu, în timpul dela 9 August 1940, pînă la 23 August 1944, ca urmare a unei obligaţiuni impusă prin legile antievreeşti, sau dacă a avut drept obiect un bun devenit nefolositor din cauza interzicerii exercitării profesiunei sale; în aceste cazuri anularea operează numai dacă prin înstrăinare s'a cauzat evreului o pagubă de cel puţin 25 la sută din valoarea bunurilor, socotită la data încheierii actului şi ţinându-se seamă de toate prestaţiunile primite de fostul titular evreu, în temeiul actului a cărui anulare se cere; h) Dacă s'a încheiat, în timpul dela 22 Iunie 1941, pînă la 23 August 1944, şi evreul contractant locuia în Bucovina de Sud, sau în localităţile din care s'au făcut deportări sau evacuări în masă, or dacă bunul la care se referă actul se afla în asemenea localităţi, sau dacă evreul din acele localităţi, fiind deportat, evacuat sau în detaşamente exterioare de muncă obligatorie actul s'a încheiat prin mandatar ori de către autorităţile locale, direct sau prin licitaţiune publică; i) Dacă s'a încheiat în timpul dela 6 Septemvrie 1940 pînă la 23 August 1944, de un evreu, care era deţinut în închisoare, internat în lagăr, sau deportat pentru motive politice ori rasiale, sau care fusese privat de libertate, pentru aceleaşi motive, în cele şase luni ce au precedat încheierii actului, în aceleaşi condiţiuni, se vor anula şi actele încheiate cu soţul sau descendentul minor al evreului deţinut, internat în lagăr sau deportat; j) Dacă, în momentul închierii actului, bunul care acesta se referă, intră în prevederile legilor pentru trecerea bunurilor evreeşti în patrimoniul Statului sau dacă aceste legi s'au publicat în timp de 30 zile din momentul cînd actul a dobîndit dată certă, iar prin înstrăinare s'a cauzat evreului o pagubă de cel puţin 25 la sută din valoarea bunurilor, socotită la data încheierii actului şi ţinându-se seamă de toate prestaţiunile primite de fostul titular evreu, în temeiul actului a cărui anulare se cere; k) Cînd actul a fost confirmat potrivit dispoziţiunilor art. 124, ultimele trei alineate din Legea nr. 398 din 27 Mai 1942*1), afară de cazul cînd actul a fost încheiat înainte cu cel puţin 30 zile dela data legii pentru trecerea bunului respectiv, în patrimoniul Statului;-----------*1) Este legea pt. ad-trarea şi lichid. bunurilor aparţinînd C. N. R. (M. Of. Nr. 120 din 27 Mai 1942). l) Dacă prin actul încheiat, în timpul dela 6 Septemvrie 1940, pînă la 23 August 1944, s'a cauzat evreului o pagubă de cel puţin 40 la sută din valoarea bunurilor socotită la data încheierii actului, se va ţine seamă de toate prestaţiunile primite de fostul titular evreu, în temeiul actului a cărui anulare se cere; m) Dacă sumele care s'au plătit fostului titular în baza actului au provenit în proporţie de cel puţin 75 la sută, din fonduri speciale de românizare sau dela instituţiile publice sau particulare înfiinţate special pentru finanţarea românizării întreprinderilor; +  Articolul 2Consimţămîntul evreului contractant se prezumă, pînă la proba contrară, că a fost smuls prin violenţă, iar actul va fi anulat, la cererea acestei părţi; a) Dacă actul, încheiat în timpul dela 6 Septemvrie 1940, pînă la 23 August 1944, a avut ca obiect înstrăinarea totală sau parţială a unui mic fond de comerţ, industrie ori meserie sau a prăvăliei, apartamentului, localului sau atelierului, în care evreul exercita un mic comerţ sau o mică industrie ori meserie, care constituia singurul său mijloc de existenţă; b) Dacă a fost încheiat, în timpul dela 28 Martie 1941, pînă la 23 August 1944, cu o persoană care făcea parte sau milita într'o organizaţie legionară, fascistă, hitleristă sau antisemită, sau dacă bunurile au fost înstrăinate sau destinate sub orice formă unor instituţiuni, organizaţiuni sau întreprinderi care erau conduse de legionari sau fascişti; c) Dacă au fost încheiate, în timpul dela 6 Septemvrie 1940 pînă la 28 Martie 1941, cu rudele colaterale, pînă la gradul IV inclusiv, ale persoanelor arătate la alineatul precedent; d) Dacă, în timpul dela 6 Septemvrie 1940 pînă la 23 August 1944, cealaltă parte exercitând numai în fapt o putere publică, a aprobat sau înlesnit fostului titular evreu, soţului, ascendenţilor sau descendenţilor acestuia în intervalul de 30 zile care a precedat sau urmat actului, o exonerare, de obligaţiuni sau o activitate de orice natură, chiar dacă această aprobare sau înlesnire era îndreptăţită; anularea se va pronunţa şi în cazul cînd actul a fost încheiat în acelaşi răstimp, cu soţul, ascendenţii sau descendenţii unei asemenea persoane; e) Dacă actele au fost încheiate pe formulare-tip, utilizate în scop de românizare, într'o frecvenţă anuală de cel puţin 50 în municipii şi de cel puţin 20 în celelalte localităţi.În toate cazurile, dacă încheierea actului s'a făcut în împrejurări ori cu persoane, instituţiuni, întreprinderi sau organizaţiuni dintre acelea arătate la art. 1, anularea actului se va hotărî potrivit dispoziţiunilor acelui articol. +  Articolul 3Actele încheiate, în timpul dela 6 Septemvrie 1940 pînă la 23 August 1944, de un evreu persoană fizică sau juridică, se prezumă simulate - pînă la proba contrară - şi se vor anula la cererea acesteia în următoarele cazuri: a) Dacă cealaltă parte a fost asociat, salariat sau sfătuitor tehnic ori juridic al evreului; b) Dacă dobânditorul era în stare de insolvabilitate, notorie şi nu poate justifica mijloacele materiale proprii în măsura în care ar fi fost necesare pentru încheierea actului; c) Dacă s'a stipulat că plata a cel puţin jumătate din preţ se va face din beneficiile bunului sau întreprinderii ori din sumele realizate din vînzarea mărfurilor întreprinderii; d) Dacă fostul titular sau rudele acestuia, pînă la gradul IV inclusiv, au finanţat întreprinderea, în total sau cea mai mare parte, ori dacă au garantat în aceeaşi măsură creditele necesare; e) Dacă prestaţiunea dobânditorului constă într'o rentă viageră sau într'o obligaţiune de întreţinere sub orice formă, în favoarea fostului titular; f) Dacă fostul titular a fost angajat ca salariat la beneficiarul actului, sau dacă a continuat, cu procură sau în fapt, să administreze bunurile care au făcut obiectul actului; g) Dacă fostul titular a devenit asociat în participaţie sau în nume colectiv sau în comandită a dobânditorului, cu privire la bunurile care au făcut obiectul actului; h) Dacă - în întreprinderile comerciale sau industriale - în toate posturile de conducere (director, administrator-delegat, procurist) sau în toate funcţiunile esenţiale (casier, contabil, şeful personalului) au rămas vechii salariaţi evrei chiar dacă au fost dublaţi de formă; i) Dacă fostul titular a continuat să deţină, cu titlu precar sau fără titlu, bunul care a făcut obiectul actului; j) Dacă în societăţile pe acţiuni, acţiunile transmise de foştii acţionari evrei au rămas, fără cauză, în mâinile lor sau în casa societăţii, după transferul făcut pe numele noilor acţionari. +  Articolul 4Donaţiunile consimţite de evrei pentru evitarea măsurilor antievreeşti, în timpul dela 6 Septemvrie 1940 pînă la 23 August 1944, cu excepţia celor consimţite în favoarea căsătoriei unui descendent sau a unui colateral pînă la gradul IV inclusiv, vor putea fi revocate, în termen de trei luni, iar pentru cei aflaţi în străinătate, în termen de un an dela publicarea prezentei legi. +  Articolul 5Bunurile dobândite cu bani procuraţi de un evreu şi care se află în patrimoniul dobânditorului, se prezumă că au fost dobândite de evreu, dacă banii au fost daţi în acest scop, în timpul dela 6 Septemvrie 1940 pînă la 23 August 1944. +  Capitolul II Efectele anulării actelor +  Articolul 6Anularea actelor are ca efect restituirea bunurilor care au făcut obiectul acelor acte.Anularea în temeiul dispoziţiunilor art. 1 şi 2, îşi produce efectele şi faţă de terţii subdobânditori de drepturi reale imobiliare, chiar dacă imobilul este înscris în cartea funciară.Sînt exceptate drepturile reale restituite pentru garantarea creditelor acordate, pînă la 6 Martie 1945, în vederea reconstrucţiei imobilelor distruse sau avariate.Transcripţiunile, inscripţiunile sau orice menţiuni făcute în registrele respective după data încheierii actului anulat, vor fi radiate, la cererea evreului, potrivit normelor prevăzute de art. 104 din Codul de procedură civilă.În comunele unde sînt cărţi funciare, radierea înscrierilor făcute şi restabilirea stării tabulare anterioare se va cere de evreu în baza hotărîrii irevocabile de anulare, potrivit normelor de carte funciară.Contractele de închiriere se menţin şi rămîn supuse Legii nr. 365 din 4 Mai 1945.Cu toate acestea, rezilierea contractului se va putea cere, iar chiriaşul va fi evacuat imediat şi în cazul cînd reclamantul a ocupat imobilul închiriat, el sau familia lui, pentru locuinţă sau pentru exercitarea unui comerţ ori a unei alte profesiuni, la epoca încheierii actului anulat. +  Articolul 7În ce priveşte bunurile mobile, anularea actelor conform art. 1 şi 2, produce efecte faţă de terţii subdobânditori, numai dacă aceştia au fost de rea credinţă.Se socoteşte de rea credinţă terţul subdobânditor care se dovedeşte că, în momentul dobîndirii bunurilor, îşi putea da seama, din împrejurările încheierii actului sau din particularităţile bunurilor asupra cărora purta actul, că acele bunuri au fost achiziţionate de primul dobânditor în condiţiunile prevăzute la art. 1 şi 2.Terţii subdobânditori de fonduri de comerţ, industrie sau meserie se prezumă de rea credinţă, pînă la proba contrară. +  Articolul 8Bunurile vor fi predate fostului titular în starea în care au fost primite; fondurile de comerţ, industrie sau meserie se vor înapoia cu materiile prime aflate în momentul înstrăinării lor, iar în caz de lipsă, se va restitui valoarea acestor materii prime, socotită la preţul actual de înlocuire, stabilit potrivit dispoziţiunilor legale.Cel obligat la restituire nu răspunde pentru pierderile şi degradările care nu au fost făcute cu rea credinţă sau neglijenţă culpabilă.Fostul titular are dreptul la despăgubiri pentru diminuarea abuzivă a inventarului unui fond de comerţ, de industrie sau de meserie.Fostul titular este subrogat în toate acţiunile şi drepturile relative la bunurile care au fost obiectul actelor anulate.Sumele încasate cu titlu de despăgubire, în temeiul unui contract de asigurare sau ca urmare a unui delict civil ori a altei cauze generatoare de daune, în legătură cu obiectul actului anulat, se cuvin fostului titular. +  Articolul 9Fostul titular va restitui dobânditorului sumele plătite efectiv drept preţ sau orice altă prestaţiune primită.Dobînda legală cuvenită dobânditorului se compensează cu valoarea fructelor bunului respectiv; dacă o dovedeşte, însă, că între cele două prestaţiuni există o diferenţă, compensaţiunea operează pînă la concurenţa valorii mai mici.Dobânditorul va fi despăgubit pentru investiţiunile şi reparaţiunile mari făcute cu privire la imobilul ce urmează a fi restituit, potrivit dispoziţiunilor art. 494, alin. 2, partea finală din codul civil.El va putea să păstreze investiţiunile făcute, peste inventarul primit, în mărfuri, materii prime, mobilier sau instalaţiuni la întreprinderile comerciale şi industriale ori atelierele de meserii, dacă se pot scoate fără a se strica sau deteriora partea fondului către care sînt aşezate; pentru cele care nu se pot scoate, posesorul va fi despăgubit, socotindu-se valoarea lor la preţul actual de înlocuire, stabilit potrivit dispoziţiunilor legale.Sumele datorate de fostul titular evreu se vor putea plăti în termen de 6 luni dela rămânerea definitivă a hotărîrii de anulare. Pentru garantarea plăţii acestor sume, dobânditorul va avea privilegiu asupra imobilelor restituite, care se conservă prin efectul transcrierii hotărîrii de anulare în registrul de transcripţiuni; în ce priveşte bunurile mobile ce urmează a fi restituite, dobânditorul va putea cere consemnarea lor sau numirea de custode.În comunele unde există cărţi funciare, odată cu intabularea radierii prevăzută de art. 6, alin. 5, se va intabula un drept de ipotecă în favoarea dobânditorului, pentru garantarea plăţii sumelor ce urmează a fi restituite.Drepturile reale constituite de dobânditor asupra bunului supus restituirii, se vor transporta asupra preţului şi a despăgubirilor cuvenite celui obligat la restituire +  Articolul 10Dacă întreprinderile comerciale, industriale sau atelierele de meserii, ce se restitue, funcţionează în imobile închiriate sau arendate, ori dacă inventarul lor mobil este luat în locaţiune, - fostul titular va fi substituit în toate drepturile şi obligaţiunile actualului titular.Sublocaţiunile, renunţările sau schimbările de destinaţiune, făcute de dobânditor nu sînt opozabile fostului titular.De asemenea, nu-i sînt opozabile nici clauzele din contractele de locaţiune, încheiate după 23 August 1944, prin care s'ar împiedica aplicarea dispoziţiunilor prezentei legi. +  Articolul 11Cînd actul anulat a avut de obiect o transmisiune de acţiuni nominative ale unei societăţi anonime, se vor anula, toate transferurile şi menţiunile ulterioare făcute pe numele beneficiarului actului anulat sau al terţilor, care au fost de rea credinţă în sensul art. 7, alin. 2 şi 3, iar fostului titular i se vor elibera duplicate de pe acele acţiuni.Foştii titulari vor putea cere anularea deciziunilor adunărilor generale ale societăţii, privitoare la fuziunea ori disolvarea societăţii sau la înstrăinarea elementelor patrimoniale esenţiale pentru activitatea societăţii, dacă în compunerea majorităţii au luat parte şi acţiunile a căror transmisiune a fost anulată şi dacă fără votul acestora nu s'ar fi împlinit majoritatea statutară.În caz de anulare a unor asemenea deciziuni, consiliul de administraţie va convoca o nouă adunare generală, în termen de 15 zile dela rămânerea definitivă a hotărîrii de anulare, pentru a statua asupra ordinei de zi avută în vedere de deciziunea anulată.Dacă înstrăinarea a avut de obiect majoritatea acţiunilor unei societăţi, în cazul cînd s'au făcut emisiuni de acţiuni noi în temeiul unor deciziuni luate în condiţiunile prevăzute de alineatul 2, acţiunile care au format obiectul actului anulat îi vor acorda fostului titular un număr de voturi în adunările generale, în măsura în care le-ar fi avut dacă ar fi subscris la emisiunile făcute, toate acţiunile ce i-ar fi fost rezervate în raport cu numărul acţiunilor înstrăinate.Înstrăinările sau grevările de bunuri sociale, făcute în baza unei deciziuni a adunării generale care a fost anulată conform dispoziţiunilor de mai sus, se vor anula, dacă terţii achizitori au fost de rea credinţă. +  Capitolul III Norme de procedură +  Articolul 12Cererile întemeiate pe dispoziţiunile prezentei legi, se vor judeca potrivit normelor de drept comun, cu derogările cuprinse, în prezentul capitol.Acţiunile sînt de competenţa tribunalului, indiferent de valoarea litigiului.Ele vor putea fi introduse şi la tribunalul locului unde s'a încheiat actul.La tribunalele cu mai multe secţiuni acţiunile se vor repartiza tuturor secţiunilor, inclusiv cele de notariat, indiferent de natura litigiului.Termenul de judecată va fi dat de cel mult 15 zile dela introducerea cererii.Întâmpinarea nu este obligatorie. +  Articolul 13Acţiunile se vor judeca de urgenţă şi cu precădere, în Camera de consiliu.Sînt admisibile toate mijloacele de probaţiune prevăzute de dreptul comun, chiar şi împotriva înscrisurilor pentru a se stabili realitatea raporturilor juridice intervenite între părţi.Toate probele vor fi cerute sub sancţiunea decăderii, la primul termen, afară de cazurile prevăzute la art. 12, pct. a, b, c din Legea nr. 394 din 1943, pentru accelerarea judecăţilor.Administrarea probelor, admise de tribunal, se va face în faţa unui singur magistrat delegat de instanţă.Magistratul delegat va ţine, în acest scop, şedinţe în continuare pînă la administrarea tuturor probelor, după care se va fixa termen de judecată.Judecata se va faoe în continuare.Termenul de apel curge, în toate cazurile, dela pronunţarea hotărîrii.Hotărîrea primei instanţe este executorie şi nu va putea fi suspendată decât dacă pârîtul a fost lipsă şi nu a fost legat citat.Administrarea probelor în instanţa de apel se va face în modul arătat la alineatul 4.Citarea părţii, care se află în străinătate sau nu are domiciliu cunoscut în ţară, se va face prin procuratorul ei din ţară, cunoscut de reclamant, iar în lipsă, prin Monitorul Oficial şi în persoana unui curator "ad-hoc", numit de instanţa de judecată, la cererea reclamantului. +  Articolul 14Măsurile de asigurare de orice natură vor fi încuviinţate, la cerere, de instanţa sesizată cu judecarea acţiunii principale.Aceste măsuri vor fi încuviinţate fără cauţiune. +  Articolul 15În acţiunile intentate pe baza art. 1 din prezenta lege, tribunalul sesizat cu judecarea acţiunii principale, constatând indicii de seriozitate a acţiunii va putea institui, la cererea celui interesat, în orice stadiu al pricinei, sechestru judiciar asupra bunurilor care fac obiectul acţiunii, putând numi chiar pe reclamant în această calitate, dacă el primeşte.Sechestrul judiciar înfiinţat asupra imobilelor situate în comunele unde există cărţi funciare, se va nota în cartea funciară. +  Articolul 16În cererile de anulare a unei vânzări de acţiuni sechestrul judiciar se va înfiinţa, asupra acestor acţiuni.Societăţile vor fi obligate a face menţiuni în registrele de acţionari despre înfiinţarea sechestrului şi vor elibera sechestrului un certificat de efectuarea acestor menţiuni, în temeiul acestui certificat, sechestrul judiciar va exercita dreptul de acţionar, fiind scutit de depunerea acţiunilor la adunările generale sau ori unde legea cere această, formalitate. +  Articolul 17În acţiunile intentate potrivit prezentei legi, societăţile care au fost lichidate pentru motive deduse din aplicarea legilor antievreeşti, se vor considera reprezentate prin oricare dintre foştii asociaţi, în societăţile de persoane, iar în societăţile de capitaluri, prin oricare dintre ultimii reprezentanţi legali ai societăţii sau prin acţionarii prevăzuţi în actele de lichidare.Acţiunea intentată de unul dintre asociaţi, în societăţile de persoane, sau de acţionarii care reprezintă majoritatea capitalului, în celelalte societăţi, profită tuturor celor îndreptăţiţi.În caz de reconstituire a societăţilor, acţiunile prevăzute de prezenta lege, se vor putea intenta sau continua de societatea reconstituită. +  Articolul 18Dispoziţiunile prezentei legi se vor putea invoca şi în procesele pendinte, chiar şi în apel, pentru anularea sau declararea drept simulate a actelor încheiate de evrei, fără a fi nevoie de modificarea acţiunii sau de motive suplimentare de apel. +  Capitolul IV Dispoziţiuni finale +  Articolul 19Acţiunile în temeiate de dispoziţiunile prezentei legi se vor putea intenta în termen de 3 luni, iar pentru cei a flaţi în străinătate, în termen de un an, dela publicarea legii de faţă.După expirarea termenului de mai sus, raporturile juridice dintre părţi rămîn supuse regulelor dreptului comun. +  Articolul 20În aplicarea dispoziţiunilor prezentei legi, sînt consideraţi evrei persoanele fizice sau juridice, care au fost socotite ca atare de orice lege în epocile arătate la art. 1 - 5. +  Articolul 21În cazurile prevăzute în prezenta lege, anularea actelor se va pronunţa chiar dacă Statul sau alte persoane îndrituite au exercitat dreptul legal de preemţiune. +  Articolul 22Hotărîrile judecătoreşti definitive, date în procesele pentru anularea sau declararea simulaţiei actelor încheiate de evrei în timpul dela 6 Septemvrie 1940 pînă la 23 August 1944 vor putea fi revizuite pe baza prezumţiunilor stabilite de prezenta lege, care se consideră probe noi în sensul art. 290, al. 1, din codul de procedură civilă.De asemenea, vor putea fi revizuite hotărîrile judecătoreşti definitive, date în procese purtate în mod fictiv între părţi în scop de simulaţiune ori fraudă la lege, în timpul dela 6 Septemvrie 1940 pînă la 23 August 1944, dacă una din părţi era evreu.Tot astfel vor putea fi revizuite hotărîrile judecătoreşti definitive, intervenite în orice materie şi licitaţiile publice ţinute de instanţe judecătoreşti, bursă, autorităţi fiscale, comisiuni judeţene sau alte autorităţi administrative în timpul dela 6 Septemvrie 1940 pînă la 23 August 1944,- dacă privesc pe evreii care nu s'au apărat deloc pentru motivul că aceştia erau evacuaţi în massă din localitatea unde îşi aveau domiciliul, se aflau în detaşamente exterioare de muncă obligatorie ori au fost împiedicaţi de a se prezenta la judecată din motive rasiale sau politice.Cererea de revizuire se va putea introduce în termenele prevăzute de art. 19. +  Articolul 23Termenele legale pentru dobândirea, conservarea sau stingerea drepturilor de orice natură, termenele de perimare şi de prescripţiune, precum şi termenele pentru exercitarea oricărei căi de atac, în privinţa evreilor care au fost deţinuţi, în închisori, deportaţi, internaţi în lagăr, aflaţi în detaşamente exterioare de muncă obligatorie, sau evacuaţi în massă din localităţile unde-şi aveau domiciliul, dacă au expirat în timpul cât ei se aflau în situaţiunile arătate mai sus, se prelungesc pînă la 1 Ianuarie 1946. +  Articolul 24Declaraţiunile confirmative date de evrei, conform prevederilor Legii nr. 196 din 1942, pentru combaterea camuflajului bunurilor, drepturilor şi intereselor evreeşti şi pentru reprimarea sabotării operei de românizare, recunoaşterile făcute în orice mod de titularul evreu pînă la 23 August 1944, precum şi orice probe administrate în baza acelei legi nu constituesc dovada realităţii actului aparent.Recunoaşterile şi actele confirmative făcute de evrei după 23 August 1944, sînt valabile.Declaraţiunea făcută de dobânditor în orice fază a procedurii prevăzută de Legea nr. 196 din 1942, prin care a recunoscut nerealitatea actului, este irevocabilă şi constitue dovada simulaţiunii. +  Articolul 25Hotărîrile definitive pronunţate de comisiunile speciale de judecată, instituite prin legea nr. 196 din. 1942, se menţin numai în cazul cînd constată nerealitatea operaţiunii cercetată.Bunurile confiscate în folosul Statului în baza acestor hotărîri, se vor restitui titularului evreu, în condiţiunile prezentei legi.Sumele rezultate din administraţia bunurilor confiscate sau a bunurilor luate în administraţie provizorie de către fostul Centru Naţional de Românizare, fie în baza unei hotărîri de confiscare, fie în baza unor măsuri asigurătoare, luate în cursul procedurii de verificare şi judecată a cazurilor de camuflare, vor fi restituite în numerar celui îndrituit.În cazurile în care fostul Centru Naţional de Românizare a luat în administraţie provizorie bunurile asupra cărora s'a pronunţat confiscarea dc către comisiunile speciale de judecată, în conformitate cu art. 26 din Legea nr. 196 din 1942, preşedintele tribunalului va numi, prin ordonanţă dată potrivit art. 67 din legea accelerării judecăţilor, pe titularul evreu, la cererea acestuia, în calitate de sechestru judiciar al bunului.Această cerere se va putea face în termen de 60 zile dela publicarea prezentei legi, independent de introducerea unei acţiuni principalePînă la expirarea acestui termen, va continua administraţiunea astăzi în fiinţă.Dacă titularul evreu nu va fi făcut această cerere în termen sau dacă nu va fi intentat acţiune principală, potrivit prezentei legi, bunurile vor fi restituite celui dela care au fost preluate de fostul Centru Naţional de Românizare.Înstrăinările scrisurilor emise de Societatea de Credit Funciar Urban Iaşi, aparţinînd evreilor, prevăzută prin Legea nr. 832 din 19 Septemvrie 1941, încetează pe data acelei legi.Înstrăinările scrisurilor emise de societatea de Credit Funciar Urban Iaşi sau a cupoanelor lor, făcute de evrei către acea societate în baza art. 4 din Legea nr. 832 din 1941, sînt nule de drept. Preţul acelor vânzări se va imputa asupra valorii cupoanelor exigibile, iar restul va fi restituit de titularul evreu. +  Articolul 27Bunurile foste evreeşti, intrate în patrimoniul Statului ca bunuri ale fostei mişcări legionare sau ca aparţinînd fostului Grup Etnic German din România, vor fi restituite foştilor titulari, dacă înstrăinarea lor s'a făcut în împrejurările prevăzute de prezenta lege. +  Articolul 28Evreii care, în temeiul dispoziţiunilor prezentei legi, vor redobândi un fond de comerţ, vor putea cere reînmatricularea firmei comerciale, fără îndeplinirea vreunei alte formalităţi. +  Articolul 29Societăţile de persoane cum şi societăţile anonime disolvate sau lichidate din cauză lichidate din cauză că realizarea obiectului lor a devenit imposibilă, ca urmare a dispoziţiunilor legislative sau de orice altă natură cu caracter rasial, vor putea fi reconstituite prin decizia luată conform statutelor sau actului constitutiv, de asociaţi, în societăţi de persoane, iar în societăţile anonime, de adunarea generală care va fi convocată în acest scop de persoanele arătate în art. 17, alin. 1.Deciziunea va fi transcrisă, publicată şi afişată conform art. 91 dn codul comercial. +  Articolul 30Cererile şi actele de procedură, făcute în aplicarea dispoziţiunilor prezentei legi, sînt scutite de orice taxe, timbre sau impozite.Prin hotărîrea dată, partea căzută în pretenţiile ei, va fi obligată, în folosul Statului, la plata sumelor reprezentând taxele, timbrele şi impozitele acţiunii şi ale actelor de procedură urmate în cauză.Actele prin care se restabilesc raporturile juridice anterioare dintre părţi, care au fost schimbate prin acte intrând în prevederile prezentei legi, precum şi cele făcute în aplicarea dispoziţiunilor art. 5, sînt scutite de orice taxe, timbre sau impozite, dacă ele vor fi încheiate în termenele prevăzute de art. 19.Forma actului şi măsurile de publicitate vor fi acele impuse de natura raportului juridic sau a obiectului actului. +  Articolul 31Anularea actului, în temeiul prezentei legi, nu dă dreptul la restituirea taxelor, timbrelor şi impozitelor plătite cu prilejul încheierii acelui act. +  Articolul 32Distrugerile, sustragerile sau ascunderile de bunuri, comise în frauda dispoziţiunilor prezentei legi, constitue delictul de sabotare şi se pedepsesc cu închisoare corecţională dela 3 pînă la 5 ani, judecata urmându-se după procedura flagrantelor delicte. +  Articolul 33Se amnestiază toate infracţiunile, indiferent de calificarea lor, fie că au rămas nedescoperite, fie că se găsesc în curs de cercetare, de instrucţie, de judecată sau sînt definitiv judecate, care au fost încercate sau săvîrşite pentru conservarea, ocrotirea sau realizarea drepturilor pe care titularii evrei le pot valorifica în baza prezentei legi.Se amnestiază toate contravenţiunile fiscale, săvîrşite cu prilejul actelor care intră în prevederile prezentei legi.Amnestia se aplică autorilor principali, instigatorilor, complicilor şi favorizatorilor şi tăinuitorilor. +  Articolul 34Dispoziţdunile prezentei legi pot fi invocate numai de evreii care; la data încheierii actului, se aflau în România sau erau deportaţi. +  Articolul 35Actele intrând în prevederile legii pentru anularea unor acte de dispoziţiune încheiate în timpul ocupaţiunii ungare, se vor putea anula numai în condiţiunile acelei legi, chiar dacă reclamantul este evreu.Dat în Bucureşti la 30 Iulie 1945.Nr. 2.391.--------