LEGE nr. 195 din 6 noiembrie 2000 privind constituirea şi organizarea clerului militar Parlamentul României adopta prezenta lege.


Published: 2000-11-06

Subscribe to a Global-Regulation Premium Membership Today!

Key Benefits:

Subscribe Now for only USD$20 per month, or Get a Day Pass for only USD$4.99.
LEGE nr. 195 din 6 noiembrie 2000
privind constituirea şi organizarea clerului militar Parlamentul României adopta prezenta lege.

EMITENT

PARLAMENTUL

Publicat în 

MONITORUL OFICIAL nr. 561 din 13 noiembrie 2000


Capitolul 1
Dispoziţii generale


Articolul 1

(1) Clerul militar se constituie din preotii militari care îşi desfăşoară activitatea în structurile forţelor armate.
  

(2) Clerul militar se instituie în Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul de Interne, Serviciul Roman de Informaţii, Serviciul de Informaţii Externe, Serviciul de Protecţie şi Paza, Serviciul de Telecomunicaţii Speciale şi Ministerul Justiţiei - Direcţia Generală a Penitenciarelor, în scopul satisfacerii cerinţelor spiritual-religioase ale militarilor; membrii săi contribuie, prin mijloace specifice şi în limitele misiunii pastorale pe care o au, la cultivarea virtutilor ostasesti, la formarea răspunderii civice şi a sentimentelor patriotice în rândul militarilor.
  


Articolul 2

Preotul militar este slujitorul unei biserici sau al unui cult recunoscut de lege, încadrat în structurile forţelor armate, investit cu dreptul de a oficia acte de cult şi de a transmite învăţătura mostenita credinciosilor pe care îi pastoreste.


Articolul 3

(1) Activităţile duhovnicesti şi religioase se desfăşoară conform rânduielilor bisericesti, după programul stabilit de preotul militar, cu aprobarea comandantului unităţii. Participarea militarilor la aceste activităţi se face pe baza opţiunii liber exprimate a acestora.
  

(2) Participarea militarilor la activităţile de educaţie religioasă, morala sau civică, la serviciile religioase prilejuite de sărbătorile naţionale, depunerea jurământului, Ziua Eroilor, zilele categoriilor de forte ale armatei, armelor, zilele unităţilor, din duminici şi sarbatori, precum şi la programul educativ-patriotic legat de acestea se desfăşoară conform planului pregătirii pentru lupta.
  


Articolul 4

Preotii militari desfăşoară în unităţi şi în garnizoane atât activitate pastorala, potrivit doctrinei şi practicii cultului respectiv, cat şi activitate de educaţie moral-religioasă, în spirit patriotic, pentru militarii în termen, militarii cu termen redus, militarii angajaţi pe bază de contract, cadrele militare, salariaţii civili şi familiile acestora care locuiesc în perimetrul unităţilor militare respective.


Articolul 5

(1) Serviciile religioase se efectuează, în timp de pace, în lacasurile de cult din unităţile militare sau în cele locale anume destinate, în spaţii special amenajate ori pe terenuri de instrucţie.
  

(2) În campanie, în stare de asediu sau în stare de urgenta, serviciile religioase se efectuează în forme şi locuri adecvate situaţiilor respective.
  


Articolul 6

(1) La serviciile religioase preotii militari poarta vestimentatia cultului de care aparţin, iar în celelalte ocazii, uniforma militară clericala adecvată.
  

(2) Normele privind descrierea uniformei militare clericale, a însemnelor distinctive şi de ierarhizare se stabilesc prin regulament aprobat prin hotărâre a Guvernului.
  


Articolul 7

Apartenenţa confesionala a militarilor este cea declarata de aceştia.


Articolul 8

În toate unităţile şi formaţiunile militare se interzice atragerea militarilor spre o credinţa anume, prin forme şi mijloace abuzive sau altele decât cele liber consimţite.


Capitolul 2
Organizarea clerului militar


Articolul 9

(1) Recrutarea preoţilor militari se face de către Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul de Interne, Serviciul Roman de Informaţii, Serviciul de Informaţii Externe, Serviciul de Protecţie şi Paza, Serviciul de Telecomunicaţii Speciale şi Ministerul Justiţiei - Direcţia Generală a Penitenciarelor, din rândul personalului hirotonit sau ordinat care are numai cetăţenie română, recomandat de un cult legal constituit, licenţiat în Teologie pastorala şi având cel puţin 2 ani de activitate bisericeasca.
  

(2) Încadrarea preoţilor militari se face prin concurs.
  

(3) Candidaţii declaraţi admişi vor urma cursuri de pregătire specifice, organizate de instituţiile prevăzute la art. 1, în colaborare cu cultele religioase care au recomandat preoti pentru mediul militar.
  


Articolul 10

(1) În Ministerul Apărării Naţionale, în Ministerul de Interne şi în Ministerul Justiţiei se organizează şi funcţionează câte o secţie de asistenţa religioasă.
  

(2) În celelalte instituţii în care activează preoti militari se constituie structuri adecvate cerinţelor, stabilite prin ordin al conducătorilor respectivelor instituţii.
  

(3) Organizarea, compunerea şi atribuţiile structurilor prevăzute la alin. (1) şi (2) se stabilesc prin regulamentul de organizare şi funcţionare.
  


Articolul 11

(1) Şeful Secţiei de asistenţa religioasă are rang onorific de vicar administrativ şi este numit în funcţie de ministrul de resort, la propunerea Bisericii Ortodoxe Române, în urma consultării ecumenice a cultelor care au reprezentare în cadrul ministerelor menţionate la art. 10 alin. (1), dintre preotii care întrunesc condiţiile pentru aceasta funcţie.
  

(2) Şeful Secţiei de asistenţa religioasă coordonează activitatea preoţilor, pastorilor sau a deserventilor altor culte, permanenţi şi angajaţi pe bază de convenţii civile de prestări de servicii.
  

(3) În îndeplinirea atribuţiilor sale şeful Secţiei de asistenţa religioasă colaborează, pe linie militară, cu un consilier, ofiţer în activitate.
  


Articolul 12

(1) Pentru acoperirea unor nevoi de asistenţa religioasă vor putea fi angajaţi clerici din unităţile de cult, pe bază de convenţii civile de prestări de servicii, în condiţiile art. 3 lit. a) şi ale celorlalte prevederi ale Legii nr. 130/1999 privind unele măsuri de protecţie a persoanelor încadrate în munca.
  

(2) Clericii angajaţi potrivit alin. (1) sunt recomandaţi de episcopul locului sau de şeful local al cultului respectiv, selecţionaţi şi abilitaţi de secţiile de asistenţa religioasă, şi trebuie să îndeplinească cerinţele prevăzute la art. 9 alin. (3).
  

(3) Pe durata activităţii lor clericii angajaţi pe bază de convenţii civile de prestări de servicii vor respecta îndatoririle ce le revin clericilor militari permanenţi. Pe perioada respectiva aceştia nu dobândesc calitatea de salariat şi nu beneficiază de drepturile prevăzute în legislaţia privind protecţia şomerilor, în condiţiile art. 6 alin. (1) din Legea nr. 130/1999.
  


Articolul 13

Drepturile salariale ale clericilor angajaţi pe bază de convenţii civile de prestări de servicii se vor stabili în raport cu volumul de activitate desfăşurată lunar de aceştia.


Articolul 14

Preotii militari se subordonează militar-administrativ sefilor structurilor militare în care sunt încadraţi şi spiritual-canonic ierarhiei bisericesti care i-a recomandat.


Articolul 15

Preotii militari sunt asimilaţi corpului ofiţerilor, după cum urmează:

a) asimilaţi gradului de maior: preotii de garnizoana categoria I şi preotii asistenţi;
  

b) asimilaţi gradului de locotenent-colonel: preotii de garnizoana categoria a II-a;
  

c) asimilaţi gradului de colonel: preotii de garnizoana categoria a III-a, preoti ai Garnizoanei Bucureşti, preoti în Secţia de asistenţa religioasă;
  

d) asimilaţi gradului de general de brigada: inspector general şi şef al Secţiei de asistenţa religioasă.
  


Capitolul 3
Îndatoririle şi drepturile preoţilor militari


Articolul 16

Prevederile art. 9-12, 14, 17-28 şi 112 din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare se aplică în mod corespunzător şi preoţilor militari şi familiilor acestora, după caz.


Articolul 17

Preotul din structurile militare are, în principal, următoarele îndatoriri:

a) oficiaza Sfanta Liturghie, celelalte slujbe şi servicii religioase, administrează Sfintele Taine, asigurând mărturisirea şi impartasirea personalului militar şi civil, desfăşoară activitatea de pastoratie individuală şi de grup în unităţi, în condiţiile prevăzute la art. 3 alin. (1);
  

b) transmite militarilor de aceeaşi religie sau confesiune cu el învăţătura de credinţa a cultului religios pe care îl reprezintă;
  

c) desfăşoară activitate de educaţie moral-religioasă, etica şi civică a personalului armatei;
  

d) colaborează nemijlocit cu ceilalţi factori educationali din unităţi, comandamente şi garnizoane pentru organizarea serviciilor religioase, cu ocazia unor evenimente importante din istoria şi spiritualitatea poporului român;
  

e) acorda asistenţa religioasă, la cerere, tuturor militarilor, inclusiv celor aflaţi în spitale, penitenciare sau în arestul unităţilor;
  

f) participa prin mijloace pastorale specifice la formarea spirituală, la prevenirea şi combaterea manifestărilor antisociale;
  

g) se preocupa, alături de comandanti sau şefi, de starea psiho-morala şi disciplinară a militarilor;
  

h) participa, cu aprobarea comandantilor, la programele de pregătire pastorala organizate de cultul religios respectiv, fără a afecta activitatea de asistenţa din structurile militare în care îşi desfăşoară activitatea, sau la cele de pregătire militară organizate de structurile în care sunt încadraţi.
  


Articolul 18

Preoţilor militari le este restrânsă exercitarea unor drepturi şi libertăţi, astfel:

a) căsătoria cu o persoană apatridă sau care nu are exclusiv cetăţenie română este condiţionată de obţinerea aprobării prealabile a conducătorilor instituţiilor în care sunt încadraţi;
  

b) participarea la mitinguri, demonstratii sau întruniri cu caracter politic ori sindical este interzisă;
  

c) preotii militari se pot deplasa în străinătate în condiţiile care se stabilesc prin ordine şi dispoziţii cu caracter intern;
  

d) opiniile politice pot fi exprimate numai în afară serviciului, dar nu în faţa militarilor pastoriti;
  

e) constituirea în diferite forme de asociere cu caracter profesional, tehnico-ştiinţific, cultural şi sportiv-recreativ, cu excepţia celor sindicale ori care contravin comenzii unice, ordinii şi disciplinei militare, este permisă în condiţiile stabilite prin regulamente;
  

f) preotii militari permanenţi nu pot funcţiona ca preoti de parohie decât după încetarea activităţii în rândul clerului militar.
  


Articolul 19

(1) Pentru acte de eroism, curaj şi devotament în executarea unor misiuni, precum şi pentru merite deosebite în îndeplinirea îndatoririlor ce le revin, preoţilor militari li se pot conferi decoraţii şi titluri de onoare.
  

(2) Pentru vechime în activitate şi rezultate meritorii, preoţilor militari li se conferă medalii şi ordine militare, iar pe linie bisericeasca, ranguri şi distincţii. Conferirea decoratiilor şi a titlurilor de onoare preoţilor militari se face potrivit reglementărilor aplicabile cadrelor militare. Prin vechime efectivă în serviciul militar se înţelege, în cazul preoţilor militari, perioada cuprinsă între data la care cei în cauza au dobândit aceasta calitate, în condiţiile prezentei legi, şi data încetării ei.
  

(3) Pentru îndeplinirea exemplara a atribuţiilor de serviciu preoţilor militari li se pot acorda recompense morale şi materiale, potrivit regulamentelor militare.
  


Articolul 20

(1) Pentru abateri de la disciplina, neîndeplinirea îndatoririlor sau încălcarea regulilor de convieţuire socială preoţilor militari li se pot aplica sancţiuni.
  

(2) Normele privind stabilirea sancţiunilor şi a competentelor de aplicare a acestora se vor elabora de minister şi de instituţie, împreună cu acele culte religioase de care aparţin preotii, pe baza reglementărilor militare şi a rânduielilor bisericesti.
  


Capitolul 4
Încetarea calităţii de preot militar


Articolul 21

Limitele de vârsta până la care preotii militari pot fi mentinuti în funcţii sunt similare cu cele ale cadrelor militare.


Articolul 22

Preotii militari încetează sa mai aibă aceasta calitate în următoarele situaţii:

a) după împlinirea vârstei şi a vechimii în serviciu, necesare pentru acordarea pensiei de serviciu;
  

b) sunt încadraţi de comisiile de expertiza medico-militară în gradul I, II sau III de invaliditate, potrivit legii;
  

c) când în urma reorganizării unor unităţi şi a reducerii unor funcţii din statele de organizare nu sunt posibilităţi pentru a fi încadraţi în alte unităţi, precum şi pentru alte motive sau nevoi ale ministerelor;
  

d) la cerere, pentru motive bine întemeiate;
  

e) prin demisie;
  

f) când sunt condamnaţi prin hotărâre judecătorească, rămasă definitivă, la pedeapsa închisorii cu executarea acesteia;
  

g) când încalcă prevederile art. 28 din Legea nr. 80/1995;
  

h) în alte situaţii imputabile acestora, stabilite de ministere şi instituţii, împreună cu acele culte de care aparţin.
  


Articolul 23

(1) Hotărârea privind menţinerea în activitate a preoţilor militari pentru care s-a început urmărirea penală sau care sunt trimişi spre judecata instanţelor militare ori instanţelor bisericesti se ia, după soluţionarea cauzei, de către parchetul militar ori de instanţa de judecată militară sau bisericeasca.
  

(2) În acest interval de timp preotii militari se suspenda din funcţie, iar cei care sunt cercetati şi judecati în stare de libertate sau eliberaţi pe cauţiune se pun la dispoziţie. Pe timpul suspendării din funcţie preotii militari nu primesc nici un drept de la Ministerul Apărării Naţionale. Cei puşi la dispoziţie beneficiază de drepturile băneşti corespunzătoare gradului cu care sunt asimilaţi, la minim.
  

(3) Preoţilor militari condamnaţi, care anterior au fost suspendaţi din funcţii, le încetează calitatea de preot militar începând cu data suspendării.
  

(4) În cazul în care s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală ori achitarea, aceştia vor fi repuşi în toate drepturile avute la data suspendării din funcţie, respectiv a punerii la dispoziţie.
  

(5) Repunerea în drepturi se poate dispune şi în cazul încetării urmăririi penale ori a procesului penal.
  


Articolul 24

(1) Preotii militari care nu îndeplinesc condiţiile de pensionare nu îşi încetează activitatea în cadrul instituţiei unde sunt încadraţi, pe timpul cat se afla în incapacitate temporară de muncă, fiind internati în spitale ori sanatorii sau se afla în concedii medicale.
  

(2) Dispoziţiile alin. (1) nu se aplică celor cărora urmează să le înceteze calitatea de preot militar potrivit art. 22 lit. d), e), f), g) şi h).
  


Capitolul 5
Dispoziţii finale


Articolul 25

Normele privind evidenta, selecţionarea, încadrarea şi promovarea în funcţii şi cele referitoare la aprecierea de serviciu a preoţilor militari se stabilesc de ministerele şi instituţiile în cadrul cărora aceştia îşi desfăşoară activitatea.


Articolul 26

Unităţile militare asigura, în limita posibilităţilor, mijloacele necesare în vederea construirii sau amenajării spaţiilor destinate desfăşurării serviciilor şi asistenţei religioase.


Articolul 27

În termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi instituţiile prevăzute la art. 1 alin. (2) vor elabora regulamentul de organizare şi funcţionare a secţiilor de asistenţa religioasă, precum şi statele de funcţii.


Articolul 28

Pe data intrării în vigoare a prezentei legi se abroga Ordonanţa Guvernului nr. 106/2000 privind constituirea şi organizarea clerului militar, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 436 din 3 septembrie 2000.


Articolul 29

Prezenta lege intră în vigoare la 60 de zile de la publicarea ei în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Această lege a fost adoptată de Senat în şedinţa din 2 octombrie 2000, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constituţia României.
PREŞEDINTELE SENATULUI
MIRCEA IONESCU-QUINTUS
Această lege a fost adoptată de Camera Deputaţilor în şedinţa din 3 octombrie 2000, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constituţia României.
p. PREŞEDINTELE CAMEREI
DEPUTAŢILOR,
VASILE LUPU
------------