Advanced Search

 LEGE nr. 187 din 23 martie 1945 pentru înfăptuirea reformei agrare


Published: 1945-03-23
Read law translated into English here: https://www.global-regulation.com/translation/romania/3071455/-lege-nr.-187-din-23-martie-1945-pentru-nfptuirea-reformei-agrare.html

Subscribe to a Global-Regulation Premium Membership Today!

Key Benefits:

Subscribe Now for only USD$40 per month.
LEGE Nr. 187 din 23 martie 1945pentru înfăptuirea reformei agrare
EMITENT MINISTERUL AGRICULTURII
Publicat în  MONITORUL OFICIAL NR. 68 bis din 23 martie 1945



 +  Capitolul 1 Scopul legii (Dispoziţiuni generale) +  Articolul 1Reforma agrară este pentru ţara noastră o necesitate naţionala, economică şi socială.Agricultura României se va sprijini pe gospodării puternice, sanatoase şi productive, pe gospodării care sînt proprietatea particulară a celor care le stapinesc. +  Articolul 2Scopul reformei agrare este: a) Mărirea suprafeţelor arabile ale gospodariilor taranesti existente, care au mai puţin de 5 ha; b) Crearea de noi gospodării taranesti individuale pentru muncitorii agricoli fără pămînt; c) Înfiinţarea prin apropierea oraşelor şi a localităţilor industriale, a unor grădini de zarzavaturi pentru aprovizionarea muncitorilor, funcţionarilor şi meseriasilor; d) Rezervarea unor terenuri pentru şcoli agricole şi ferme experimentale model în vederea ridicării nivelului culturilor agricole, a producţiei de seminţe selecţionate, a creşterii vitelor şi creării şi desvoltarii industriei agricole, terenuri care vor fi sub administrarea Statului. +  Capitolul 2 Exproprierea +  Articolul 3În scopul infaptuirii reformei agrare, trec asupra Statului pentru a fi împărţite plugarilor îndreptăţiţi la improprietarire şi pentru a constitui rezervele prevăzute la art. 2, pct. c şi d, următoarele bunuri agricole cu inventarul viu şi mort afectat lor; a) Paminturile şi proprietăţile agrare de orice fel aparţinînd cetăţenilor germani şi cetăţeni români, persoane fizice sau juridice, de naţionalitate (origine etnică) germană, care au colaborat cu Germania hitlerista. b) Paminturile şi alte proprietăţi ale criminalilor de razboiu şi ale celor vinovaţi de dezastrul tarii; c) Paminturile celor care s-au refugiat în ţările cu care România este în stare de razboiu ori s-au refugiat în străinătate după data de 23 August 1944; d) Terenurile şi toate bunurile agricole ale absenteistilor; e) Terenurile a celor care în ultimii şapte ani consecutivi nu şi-au cultivat paminturile în regie proprie, cu excepţia loturilor pînă la 10 ha; f) Bunurile agricole de orice fel ale cetăţenilor români care s-au înscris voluntari pentru a lupta împotriva Naţiunilor Unite; g) Bunurile de mana moarta. h) Prisosul terenurilor agricole constituind proprietăţi ale persoanelor fizice care depăşesc suprafaţa de 50 ha, şi anume: pămîntul arabil, livezile, fanetele, baltile şi iazurile artificiale, fie ca servesc sau nu pentru pescuit, mlastinile şi terenurile inundabile. +  Articolul 4Constructiunile, conacele, armanele, drumurile, livezile şi orice lucrări de îmbunătăţiri funciare, cu toate instalaţiile lor, vor fi cuprinse în cota de 50 ha, prevăzută la art. 3, pct. h, proprietarul avînd dreptul de a alege cota rezervată pentru dinsul de unde voeşte, dar într-un singur loc. +  Articolul 5Se considera ca o singura proprietate agricolă în ce priveşte aplicarea art. 3, pct. h: a) Terenurile agricole aparţinînd aceluiaşi proprietar, aflate în diferite părţi ale tarii; b) Proprietăţile agricole ale soţului şi sotiei.În cazul cînd sotia are proprietate separată de a soţului, mostenita sau primită ca zestre înainte sau după căsătorie şi dovedită cu acte, va rămîne asupra sotiei 10 ha, cu latitudinea din partea soţilor de a-şi rezerva cotele legale din una sau ambele proprietăţi, după buna lor învoiala; c) Proprietăţile agricole ale părinţilor şi copiilor minori; d) Bunurile agricole aflate în coproprietate. +  Articolul 6Tractoarele, batozele, locomobilele, seceratoarele şi combinele de pe bunurile agricole prevăzute la art. 3, trec asupra Statului, care va crea centre judeţene de închiriat maşini agricole la dispoziţia agricultorilor. Celelalte unelte agricole şi animale de tracţiune trec asupra Statului, proporţional cu suprafaţa de teren agricol expropriat şi vor fi date taranilor improprietariti.  +  Articolul 7Toate bunurile agricole arătate în art. 3 şi 6 trec imediat, fără nicio despăgubire, pe deplin, în proprietatea Statului, pentru scopurile arătate la art. 2. +  Capitolul 3 Excepţii dela exproprieri +  Articolul 8Sînt exceptate dela expropriere şi lăsate în proprietatea actualilor titulari: orezariile existente, bunurile agricole aparţinînd mănăstirilor, mitropoliilor, episcopiilor, bisericilor, parohiilor şi aşezămintelor bisericesti, bunurile Domeniilor Coroanei, ale Eforiilor şi Aşezămintelor spitaliceşti, precum şi cele ale Academiei Române, Casei Scoalelor şi celorlalte aşezăminte de cultura, ale composesoratelor, urbariatelor, obstiilor şi cooperativelor săteşti, de asemeni şi fanetele şi pasunele aparţinînd comunelor şi în general toate bunurile făcînd parte din patrimoniul Statului. +  Capitolul 4 Procedura exproprierii şi împroprietăririi +  Articolul 9Primării comunelor rurale sînt obligaţi ca în termen de 10 zile dela publicarea prezentei legi în Monitorul Oficial sa întrunească în adunare generală pe toţi taranii plugari din comuna respectiva, fără pămînt sau care au pînă la 5 ha, teren proprietate, pentru alegerea comitetului local de improprietarire, compus din 7-15 membri.Rezultatul alegerii va fi înscris într-un proces-verbal semnat de toţi cei prezenţi. +  Articolul 10În scopul colaborării cu organele de Stat, pentru înfăptuirea reformei agrare, se creează comisii de plasa pentru a coordona lucrările reformei agrare şi a hotărî asupra diferendelor între sate şi comune, precum şi între proprietari şi cei îndreptăţiţi la improprietarire, diferende născute din aplicarea reformei agrare.Comisiile de plasa se compun din membrii delegaţi de comitetele locale, fiecare Comitet trimiţând câte doi delegaţi. Comitetele de plasa pot admite îndreptăţiţi la improprietarire şi din alta plasa.Preşedintele comisiei de plasa pentru reforma agrară va fi delegat de Ministerul Agriculturii şi Domeniilor. El poate fi un magistrat sau jurist. +  Articolul 11Comitetele locale pe comune fac tabelele bunurilor agricole care urmează a fi trecute asupra Statului, tabelele celor îndreptăţiţi la improprietarire şi la repartizarea de inventar agricol trecut asupra Statului, precum şi tabelele comunelor lipsite de pasune. +  Articolul 12La improprietarire vor avea intaietate ostasii care sînt concentraţi sau mobilizati şi toţi cei care au luptat împotriva Germaniei hitleriste. +  Articolul 13Prefectura de judeţ, în urma încheierii lucrărilor de improprietarire, va elibera titlul de proprietate celor improprietariti, precum şi comunelor pentru islazuri, asupra loturilor ce li s-au atribuit. +  Articolul 14Mărimea loturilor gospodariilor noi create ca şi mărimea loturilor gospodariilor mici, se va determina în raport cu rezerva de pămînt existenta în raza plasei. De asemenea şi în ce priveşte fanetele şi islazurile. +  Articolul 15Mărimea loturilor de improprietarire nu va trece de 5 ha, în afară cazurilor de strămutare în vederea împroprietăririi în alte regiuni, cînd loturile vor putea fi mai mari. Măsurarea lor va fi certificată de către organele Ministerului Agriculturii şi Domeniilor. +  Articolul 16Preţul pămîntului pentru improprietarire va fi egal cu al unei recolte mijlocii anuale la hectar, socotit astfel:În grâu: 1.000 kg.În porumb: 1.200 kg.Noii improprietariti plătesc în bani sau în natura 10% din preţul de cumpărare, restul preţului de cumpărare va fi plătit în rate, după cum urmează:Pentru cei cu pămînt puţin, în 10 ani.Pentru cei fără pămînt, în 20 ani.În caz de plată în bani, preţul va fi acel al graului pe piaţa libera la 1 Martie 1945. +  Articolul 17Cei fără pămînt pot capata dela prefectura, după rezoluţia comisiei de plasa pentru reforma agrară, o amînare a plăţii primei rate pe un termen pînă la 3 ani. +  Articolul 18În cazurile în care împărţirea mosiilor s-a făcut pînă la data publicării prezentei legi, comitetul local de improprietarire va întocmi tablouri noi, în conformitate cu legea de faţa.Tabloul celor îndreptăţiţi va fi înaintat la prefectura judeţului respectiv, pentru ca odată cu eliberarea titlului de proprietate, să se facă înscrierea proprietăţii în cartea funciară sau în registrele constatatoare ale proprietăţii.Toate actele de înscriere sînt scutite de orice impozite, taxe sau timbre. +  Capitolul 5 Dispoziţiuni finale +  Articolul 19Situaţia juridică a proprietăţilor, pentru aplicarea prezentei legi, este aceea constatată la data de 23 August 1944, cu excepţia succesiunilor deschise legal ulterior.Semănăturile efectuate din toamna anului 1944 urmează să fie recoltate de cei care au semanat. +  Articolul 20Gospodăriile create în baza prezentului decret-lege nu pot fi împărţite, vândute, date în arenda, sau ipotecate, nici în totalitatea lor şi nici în parte. În cazuri excepţionale, gospodăriile noi create pot fi vândute, arendate, împărţite sau ipotecate, numai cu avizul Ministerului Agriculturii. +  Articolul 21Impropretaritul primeşte pământul liber de orice datorii şi obligaţii.Datoriile ipotecare şi tot ceea ce grevează proprietatea expropriata vor fi regulate prin decret-lege special. +  Articolul 22Fermelor constatate de către Ministerul Agriculturii ca ferme model, li se vor crea, prin regulamentul legii, un regim deosebit, dela caz la caz. +  Articolul 23Regimul pădurilor şi viilor va face obiectul unei legi speciale. +  Articolul 24Un regulament va stabili toate chestiunile de amănunt pentru aplicarea prezentei legi. +  Articolul 25Pentru aplicarea prezentului decret-lege este însărcinat ministrul agriculturii şi domeniilor. +  Articolul 26Prezentul decret-lege intră în vigoare în ziua publicării lui.-------------------