Advanced Search

 LEGE nr. 260 din 4 aprilie 1945 privitoare la legislaţia aplicabilă în Transilvania de Nord, precum şi la drepturile dobândite în acest teritoriu, în timpul operaţiunii ungare


Published: 1945-03-04
Read law translated into English here: https://www.global-regulation.com/translation/romania/3071454/-lege-nr.-260-din-4-aprilie-1945-privitoare-la-legislaia-aplicabil-n-transilvania-de-nord%252c-precum-i-la-drepturile-dobndite-n-acest-teritoriu%252c-n-ti.html

Subscribe to a Global-Regulation Premium Membership Today!

Key Benefits:

Subscribe Now for only USD$40 per month.
LEGE nr. 260 din 4 aprilie 1945privitoare la legislaţia aplicabilă în Transilvania de Nord, precum şi la drepturile dobândite în acest teritoriu, în timpul operaţiunii ungare
EMITENT PARLAMENTUL
Publicat în  MONITORUL OFICIAL NR. 78 din 4 aprilie 1945



MIHAI I,Prin gratia lui Dumnezeu şi voinţa naţionala, Rege al României,La toţi de faţa şi viitori, sănătate:Asupra raportului ministrului Nostru secretar de Stat la Departamentul Justiţiei cu Nr. 339.560 din 2 Aprilie 1945, Vazand jurnalul Consiliului de Miniştri Nr. 549 din 1945; În baza dispoziţiunilor inaltului decret regal Nr. 1.626, publicat în Monitorul Oficial Nr. 202 din 2 Septemvrie 1944:Am decretat şi decretam: +  Capitolul 1  +  Articolul 1Legislaţia României, de orice natura, cu excepţiile rămase în vigoare în Transilvania, se extinde pe tot teritoriul Transilvaniei eliberate de sub ocupaţia ungara impusa prin dictatul de la Viena, din 30 August 1940. +  Articolul 2Prin derogare de la dispoziţiunile art. 1, actele săvîrşite şi drepturile dobândite în Transilvania de Nord, între 30 August 1940 şi 25 Octomvrie 1944, în conformitate cu legile puse în vigoare de puterea ocupanta, vor fi respectate, dacă nu sînt contrare ordinei publice române. +  Articolul 3Sînt şi rămîn fără fiinta legală actele săvîrşite şi drepturile dobândite în temeiul ordonanţelor maghiare Nr. 1.440 din 1941 M.E.; Nr. 1.630 din 1941 M.E.; Nr. 5.200 din 1943 M.E.; Nr. 970 din 1943 M.E.; Nr. 3.710 din 1943 M.E.; Nr. 2780 din 1941 M.E.; Nr. 18.900 din 1941 I.M.; Nr. 3.400 M.E.; Nr. 2.660 din 1942 M.E.; Nr. 9.370 din 1940 M.E.; Nr. 8.230 din 1940 M.E.; Nr. 50.000 din 1942 M.E. şi în general, în temeiul oricăror dispoziţiuni legale sau regulamentare maghiare discriminatorii.Se socotesc discriminatorii, în înţelesul prezentei legi, acele dispoziţiuni legale sau regulamentare maghiare, derogatorii de la dreptul comun ungar, care nu au fost aplicate decât în Transilvania de Nord sau în acest ţinut şi în celelalte teritorii ocupate de Ungaria, după data de 15 Martie 1939. +  Articolul 4Hotărîrile pronunţate în temeiul legilor ungare, de instanţele penale ale puterii ocupante, pentru fapte săvîrşite în Transilvania de Nord, în timpul ocupatiunei sînt nule de drept: a) Dacă pronunţa condamnatiuni pentru fapte care, după legile române, nu constituie infracţiuni; b) Dacă, după legile române, acţiunea publică nu se putea deschide decât în temeiul unei plângeri prealabile, care nu s-a făcut, sau a fost valabil restrânsă; c) Dacă fapta, pentru care a fost pronunţată constituie o infracţiune politica. +  Articolul 5Hotărîrile penale definitive, care, potrivit dispoziţiunilor articolului precedent, nu sînt nule de drept, vor fi supuse revizuirii: a) Pentru a se reduce pedeapsa dacă legea română prevede pentru aceleaşi fapte, o pedeapsă mai uşoară decât legea maghiara; b) Pentru transformarea pedepsei într-una corespunzătoare legii române ca natura şi durata.Cererea de anulare sau de revizuire se adresează instanţei competente după materie, în circumscriptiunea căreia a fost săvîrşită infracţiunea. +  Articolul 6Cei condamnaţi în lipsa pot cere rejudecarea procesului, potrivit legii române, dacă termenul pentru prescrierea pedepsei nu a expirat. +  Articolul 7Cu excepţiunea hotărârilor penale pronunţate de instanţele ocupantului, recunoscute, valabile prin legea de faţa, infracţiunile săvîrşite în Transilvania de Nord, în timpul ocupatiunii, se vor urmări, judeca şi pedepsi după legile române, fără însă ca pedeapsa să poată fi mai aspra, decât cea prevăzută pentru aceleaşi fapte, de legea ungara.Dacă s-au săvârşit fapte, care potrivit legii ungare nu constituiesc infracţiuni, faptuitorii vor fi apăraţi de pedeapsa.Legile penale române se vor aplica exclusiv, fără considerare la dispoziţiunea legilor penale ungare, crimelor împotriva siguranţei Statului Roman, delictelor de falsificare a monedelor metalice româneşti, a efectelor publice, a biletelor de banca române, a timbrelor sau a marcilor naţionale, delictelor de ofensa în contra onoarei, prestigiului ori intereselor naţiunii române sau ale Statului Roman.Dispoziţiunile art. 603-606 inclusiv din codul penal şi 666-670 inclusiv din codul de procedura penală vor fi aplicabile. +  Articolul 8În materie civilă sau comercială, hotărîrile judecătoreşti sau arbitrale, pronunţate în Transilvania de Nord, în timpul ocupatiunii, vor fi recunoscute şi executate în acest teritoriu în condiţiunile prezentului articol, dacă prin legea de faţa nu se dispune altfel.Tribunalul locului de executare, va incuviinta prin sentinta data cu citarea părţilor, investirea acestor hotărîri cu formula executorie, dacă au rămas definitive şi nu sînt contrare ordinei publice române.Actele autentice întocmite de notarii publici, în aceeaşi epoca şi în acelaşi teritoriu, vor fi investite cu formula executorie, fără citarea părţilor. +  Articolul 9Acţiunile introduse potrivit legilor puse în vigoare de puterea ocupanta, vor continua a fi judecate, cu aplicarea legilor procedurale române, de instanţele competente, după aceste din urma legi.Convenţiunile de prorogarea competentei instanţelor judecătoreşti, valabile după legile ocupantului, îşi vor produce efectele, afară numai dacă după regulile de competenţa de ordine publică prevăzute de legea română, ar fi competenţa o alta instanţa, decât aceea convenită de părţi. +  Articolul 10În cazurile în care, prin aplicarea dispoziţiunilor prevăzute de articolul precedent, procesele aflate în curs de judecată trec în competenţa altei instanţe, decât aceea care a luat locul instanţei instituite de ocupant, dosarele se vor trimite, din oficiu, instanţei competente a le judeca, după legea română. +  Articolul 11Cînd nu se poate determina instanţa competenţa a judeca litigiul, sau cînd instanţa competenţa nu poate fi investită cu judecata cauzei, din pricina unei imposibilitati de fapt, Curtea de Casaţie, va indica, la cererea oricăreia dintre părţi instanţa competenţa. +  Articolul 12Actele de procedura îndeplinite în timpul ocupaţiei îşi vor produce efectele, potrivit legii sub imperiul căreia au fost îndeplinite. +  Articolul 13Probele administrate în condiţiunile prevăzute de legea ocupantului, rămîn valabile.Probele admise de acea lege vor fi administrate potrivit legii române. +  Articolul 14Cererile, care la data intrării în vigoare a prezentei legi, se afla în curs de lucrare la instanţa de carte funciară vor fi rezolvate, potrivit legilor române de carte funciară. +  Articolul 15Perimarea acţiunilor, apelurilor, recursurilor, cererilor de revizuire, a contestaţiilor şi opoziţiilor care se găsesc suspendate sau în nelucrare, va avea loc în termen de 3 ani, socotit de la data cînd procesul a fost suspendat sau lăsat în nelucrare, fără însă ca acest termen să poată fi socotit împlinit înainte de trecerea unui an de la publicarea legii de faţa. +  Articolul 16Hotărîrile pronunţate în timpul ocupaţiei, rămîn supuse căilor de atac prevăzute de legea sub imperiul căreia au fost pronunţate. Totuşi, cînd legea română prevede şi alte cai de atac, decât acele prevăzute de legea ocupantului, partea poate folosi şi pe acestea din urma. +  Articolul 17De la intrarea în vigoare a prezentei legi, nici o hotărîre nu va putea fi atacată cu apel decât odată cu fondul. +  Articolul 18Drepturile se vor exercita în termenele prevăzute de legea ocupantului, dacă aceste termene au început să curgă în timpul ocupatiunii. Dacă însă, termenul corespunzător prevăzut de legea română, socotit de la publicarea prezentei legi, ar expira înainte de termenul din legea ocupantului, se vor aplica dispoziţiunile legii române. +  Capitolul 2 Efectele desfiinţării ordonanţelor maghiare discriminatorii +  Articolul 19Sînt şi rămîn valabile actele juridice declarate nule de art. 2 al ordonanţei Nr. 1.44O din 1941 M.E.; de art 2 al ordonanţei Nr 1.630 din 1941 M.E.; de art. 22 al ordonanţei Nr. 5.200 din 1943 M.E., precum şi de orice alte ordonanţe maghiare discriminatorii.Transmisiunile de drepturi efectuate în virtutea ordonanţelor sus menţionate, în folosul Statului maghiar sau a persoanelor juridice maghiare, precum şi retransmisiunile acestor drepturi la subdobinditori, sînt nule de drept. Drepturile de proprietate şi alte drepturi dobîndite tabulare, înscrise în favoarea persoanelor prevăzute de alineatul precedent, se vor radia din oficiu, restabilindu-se starea tabulară anterioară.De asemenea, sînt şi rămîn valabile înscrierile făcute după data de 15 Martie 1939, declarate nule prin ordonanţele maghiare sus menţionate, urmând ca judecătorul sa restabileasca, din oficiu, starea tabulară. +  Articolul 20Dacă dreptul de a cere înscrierea în cartea funciară a proprietăţii sau a dreptului de arenda a fost restrâns de dispoziţiunile ordonanţelor Nr. 1.440 din 1941 M.E.; Nr. 2.780 din 1941 M.E. şi Nr. 3.710 din 1943 M.E. sau ale altor ordonanţe maghiare discriminatorii, cel interesat va putea cere, chiar împotriva terţilor subdobinditori, atît înscrierea dreptului de proprietate sau arenda, cat şi radierea inscrierilor, efectuate în cartea funciară în folosul terţelor persoane în temeiul contractului încheiat cu autorul tabular.Pot beneficia de dispoziţiunile alineatului precedent şi persoanele prevăzute de art. 4 din ordonanţa Nr. 1.440 din 1941 M.E., de ordonanţa Nr. 18.900 din 1941 I.M. sau de orice alte ordonanţe maghiare discriminatorii, dacă, din cauza refugierii sau expulzării, au fost socotite ca au pierdut naţionalitatea maghiara şi drept urmare nu au putut dobândi proprietatea sau un alt drept real asupra imobilelor din Nordul Transilvaniei.Instanţele de carte funciară vor da curs cererilor de înscriere în cartea funciară, introduse după data de 15 Martie 1939, care nu au fost rezolvate din cauza restrangerilor prevăzute de ordonanţele menţionate.Înscrierea se va face pe data înregistrării cererii iniţiale, radiindu-se totdeodată toate înscrierile ulterioare. +  Articolul 21Sînt şi rămîn nule de drept actele prin care Statul maghiar direct sau prin mijlocirea unor instituţiuni a exercitat dreptul de preemptiune, în temeiul art. 5, alin. 2, al ordonanţei Nr. 1.440 din 1941 M.E. ori a altor dispoziţiuni discriminatorii sau s-ar subrogat în contractele de arenda de care se face vorbire în acelaşi articol.Stramutarile şi constituirile de drepturi reale, asupra imobilelor preemptate, consimţite direct sau prin mijlocirea unor instituţiuni de către Statul ungar, sînt nule de drept.Înscrierile făcute în cartea funciară, în favoarea Statului maghiar, se vor radia la cererea celui interesat sau din oficiu, dacă nu s-a cerut radierea timp de 3 ani de la promulgarea legii de faţa, ori dacă preţul preemptiunii s-a consumat, iar recipisa s-a depus la instanţa.Drepturile şi obligaţiunile isvorate din actele juridice anterioare exercitării dreptului de preemptiune de către Statul maghiar, rămîn neatinse. +  Articolul 22Dreptul de preemptiune a Statului român se socoteşte stins, dacă termenul pentru exercitarea lui era în scurgere la data de 30 August 1940. +  Articolul 23Procesele pornite în baza art. 6 şi 7 ale ordonanţei Nr. 1.440 din 1941 M.E., sau în baza dispoziţiunilor asemănătoare din ordonanţa Nr. 3.400 din 1942 M.E., ori alte ordonanţe maghiare discriminatorii, se vor considera stinse, urmând ca instanţa sa dispună din oficiu, închiderea dosarului, dacă pîrîtul nu va cere, în termen de 1 an de la data publicării prezentei legi, respingerea acţiunii cu cheltuieli de judecată şi eventual, în cazul cînd acţiunea reclamantului a fost temerara, daune. +  Articolul 24Hotărîrile date în temeiul art. 6 sau 7 din ordonanţa Nr. 1.440 din 1941 M.E. sau în baza dispoziţiunilor asemănătoare din ordonanţa Nr. 3.400 din 1942 M.E. ori ale altor alte ordonanţe maghiare discriminatorii, precum şi transactiunile judiciare sau extrajudiciare, încheiate pentru a preveni sau a stinge procesele născute din aplicarea dispoziţiunilor legale menţionate mai sus sînt şi rămîn nule.Partea care a fost obligată, în baza unei asemenea hotărîri sau transactiuni, la plata unei sume de bani cu titlul de despăgubire, va putea cere, pe calea dreptului comun, la instanţa prevăzută de art. 32, înapoierea sumei plătite, cu dobânzi de la data efectuării plăţii, restituirea cheltuielilor de judecată din procesul anterior, precum şi daune în cazul cînd acţiunea reclamantului a fost temerara.Bunurile strămutate, în urma executării hotărârilor sau transactiunilor prevăzute de alin. 1, vor fi restituite în condiţiunile art. 26 şi următorii din legea de faţa. +  Articolul 25Măsurile de asigurare sau executare, popririle şi sechestrele înfiinţate, precum şi licitaţiile ordonate în baza hotărârilor sau transactiunilor menţionate în articolul precedent, sînt desfiinţate. +  Capitolul 3 Restituirea bunurilor +  Articolul 26Imobilele se vor restitui în natura, în starea în care se găsesc.Fructele naturale, efectiv culese, precum şi fructele civile dobândite pînă la data predării imobilului, se vor înapoia titularului dreptului de restituire.Titularul dreptului de restituire va putea cere pe calea dreptului comun, de la instanţa prevăzută la art. 23 despăgubiri pentru deteriorări suferite de imobil, afară de cele provenite din caz fortuit sau forta majoră, precum şi cheltuielile de judecată din procesul anterior.Tot astfel posesorul imobilului va putea cere înapoierea integrală a cheltuielilor necesare, iar a celor utile numai în măsura sporului de valoare dobîndit de imobil. În cazul constructiunilor noi se vor aplica dispoziţiunile art. 494 din codul civil, privitor la posesorul de rea credinţa.Cel obligat la restituire nu va avea dreptul de retentiune asupra imobilului. +  Articolul 27Contractele de arendare încheiate după data de 30 August 1940 de către cei ale căror drepturi sînt desfiinţate prin efectul legii de faţa, cu privire la imobilele supuse restituirii, se socotesc reziliate, deplin drept, pe data prezentei legi.Contractele de închiriere de locuinţe, localuri de comerţ de industrie, de meserii, de fabrici, de şcoli, caminuri, de localuri de noapte, încheiate de cei ale căror drepturi se desfiinţează prin legea de faţa, se vor putea rezilia, la cererea titularului dreptului de restituire.Instanţa va dispune evacuarea chiriaşului numai la sfîrşitul semestrului locativ, în cursul căruia s-a pronunţat rezilierea contractului. Totuşi chiriaşul va putea fi evacuat imediat, dacă titularul dreptului de restituire a locuit, el, autorul sau familia lui, apartamentul, la data de 30 August 1940 şi dacă face dovada că nu are în localitate o locuinta potrivita pentru adăpostirea sa şi a familiei sale.Se considera ca făcînd parte din familie, în înţelesul prezentului articol, soţul sau sotia, rudele în linie directa, iar cele colaterale pînă la gradul al treilea inclusiv, sub condiţiunea de a fi locuit cu titularul dreptului la restituire sau autorul lui.Dispoziţiunile alineatelor precedente prin prezentul articol nu se vor aplica chiriaşilor care sînt mobilizati efectiv în zona de operaţiuni, funcţionarilor publici şi micilor meseriasi sau lucrători cu un venit lunar pînă la lei 50.000. Contractele acestor chiriaşi se prelungesc în conformitate cu legea pentru reglementarea raporturilor dintre proprietari şi chiriaşi. +  Articolul 28Obligaţiunile născute din contractele de locaţiune, pentru chiriaşii prevăzuţi la alineatul ultim al articolului precedent, se vor stabili şi recalcula, de la data publicării prezentei legi potrivit legii Nr. 224 din 6 Aprilie 1943, pentru reglementarea raporturilor dintre proprietari şi chiriaşi, cu modificările ulterioare. +  Articolul 29Sumele încasate cu titlu de despăgubire de către cel obligat la restituire sau de autorii lui, în temeiul unui contract de asigurare sau ca urmare a unui delict civil ori a neîndeplinirii unei obligaţiuni contractuale, privitor la imobilul supus restituirii, se cuvin titularului dreptului de restituire, care este subrogat în toate drepturile şi acţiunile debitorului restituirii. +  Articolul 30Deponentul va putea cere înapoierea sumelor ce se găsesc în depozitul judecătoresc, dacă acţiunea prevăzută de art. 32 din prezenta lege, nu a fost intentată în termen de 3 ani de la publicarea legii de faţa.În cazul cînd s-a pornit proces, suma depusa este afectată special la restituirea preţului şi, eventual, a soldului creditor ce ar rezultă din aplicarea dispoziţiunilor art. 26. +  Articolul 31Drepturile reale, constituite anterior punerii în aplicare a ordonanţei Nr. 1.440 din 1941 M.E., sau a altor ordonanţe maghiare discriminatorii, se restabilesc în rangul avut, dacă între timp nu au fost stinse potrivit regulilor de drept comun.Drepturile reale dobândite asupra bunului supus restituirii de la un autor care a dobîndit, prin aplicarea unei ordonanţe maghiare discriminatorii, sau de la subdobanditorii acestuia, se vor transporta, asupra preţului şi despăgubirilor cuvenite celui obligat la restituire. +  Capitolul 4 Dispoziţiuni de procedura +  Articolul 32Acţiunea în constatarea nulităţii, în restituirea imobilului şi în restabilirea stării tabulare anterioare, intemeiata în prezenta lege, se va judeca de judecătoria situaţiunii imobilului. Dacă imobilul sau imobilele sînt situate în circumscripţia mai multor judecătorii, cererea se va putea introduce la oricare dintre aceste judecătorii.Judecata se va face de urgenta şi cu precădere, înaintea tuturor proceselor sorocite în aceeaşi zi.Reclamantul va putea cere, pe cale de ordonanţa data potrivit art. 67 al legii Nr. 394 din 23 Iunie 1943, pentru accelerarea judecaţilor în materie civilă şi comercială, punerea lui în posesiunea imobilului de care a fost deposedat, precum şi restabilirea provizorie a stării tabulare anterioare. În acest din urmă caz se va dispune prenotarea radierii dreptului înscris în favoarea celui obligat la restituirea şi restabilirea provizorie a stării tabulare; justificarea se va face în temeiul hotărîrii definitive şi irevocabile, data asupra fondului, potrivit prevederilor alin. 1.Executarea ordonanţei nu se va putea suspenda, nici chiar cu dare de cauţiune.Ordonanţa nu se va putea ataca pe calea contestaţiei; apelul sau recursul se va face odată cu hotărîrea data asupra fondului. +  Articolul 33Dacă reclamantul, cere odată cu restabilirea stării tabulare anterioare, şi eşalonarea plăţii preţului de restituire, instanţa, în caz de admitere, îl va obliga să depună, de îndată, prima rata, iar pentru garantarea preţului, rămas neachitat, se va dispune intabularea unei ipoteci în favoarea creditorului.În aceleaşi condiţiuni se va putea admite şi eşalonarea sumelor ce urmează a fi plătite cu titlu de despăgubire, pentru investitiunile încuviinţate prin hotărîre data asupra fondului. +  Articolul 34Ridicarea măsurilor de asigurare şi anularea actelor de urmărire, precum şi rezilierea contractelor de închiriere se vor face pe cale de ordonanţa, data potrivit art. 67 din legea Nr. 394 din 23 Iunie 1943, pentru accelerarea judecaţilor în materie civilă şi comercială. +  Articolul 35Cererile prevăzute de prezenta lege se vor putea face şi de succesorii universali sau cu titlu universal ai titularului dreptului de restituire, chiar dacă aceasta a încetat din viaţa înainte de punerea în vigoare a prezentei legi. +  Articolul 36În toate cazurile în care urmează să fie chemate în judecata, în baza acestei legi, un pîrît care nu are domiciliul sau reşedinţa cunoscută în România, el va fi citat numai prin procuratorul sau din ţara. Dacă nu are procurator cu domiciliul cunoscut în ţara, instanţa va numi pe seama lui, la cererea celui interesat, sau din oficiu, un curator. Toate citaţiile şi comunicările de acte se vor face curatorului.Dispoziţiunile prevăzute mai sus se aplică şi în cazul cînd se face o cerere ce urmează să fie rezolvată pe cale gratioasa. +  Capitolul 5 Dispoziţiuni diverse, finale şi transitorii +  Articolul 37Dispoziţiunile prevăzute de prezenta lege se vor aplica, în mod corespunzător, şi în cazul cînd deposedarea s-a făcut în temeiul măsurilor luate de Comandamentele Militare Ungare de ocupaţie sau de organele administrative civile.Funcţiunea curatorilor numiţi de instanţele judecătoreşti sau de autorităţile militare ori civile maghiare încetează deplin drept pe data publicării legii de faţa. Tot astfel încetează împuternicirea administratorilor sau a oricăror alte organe însărcinate cu administrarea bunurilor celor deposedati. +  Articolul 38Procesele de segregare declarate stinse prin art. 16 al ordonanţei Nr. 1.440 din 1941 M.E., se vor redeschide la cererea celor interesaţi.Aceste procese se vor judeca după dispoziţiunile legilor, regulamentelor şi ordonanţelor în vigoare la data de 30 August 1940. +  Articolul 39Ori de câte ori înscrierile nu se pot efectua în cartea funciară din cauza pierderii, sustragerii sau distrugerii acesteia, ele se vor face în cartea de evidenta funciară, ce se va întocmi la cererea titularului dreptului de restituire, dacă se va face dovada ca este autor tabular, sau a cerut înscrierea în cartea funciară, iar cererea a fost respinsă sau n-a fost pusă în lucrare prin aplicarea vreunei dispoziţiuni discriminatorii maghiare. În aceste cazuri se vor urma dispoziţiunile legii pentru întocmirea cărţilor de evidenta funciară. Dacă întocmirea cărţilor de evidenta funciară a fost cerută în temeiul unei cereri anterioare de înscriere în cartea funciară, certificatul de posesiune prevăzut de art. 8 al precitatei legi, nu va fi cerut. +  Articolul 40Cererile, acţiunile şi orice alte acte de procedura, judiciară sau extrajudiciara, făcute în temeiul prezentei legi, sînt scutite de orice taxa de timbru sau impozit. +  Articolul 41Dispoziţiunile art. V din legea Nr. 487 din 10 Octomvrie 1944 de organizare a Comisariatului pentru administrarea regiunilor eliberate ale Transilvaniei, se interpretează în sensul că legiuirile ocupantului acolo prevăzute, sînt declarate fără fiinta legală. +  Articolul 42Pînă la instaurarea instanţelor judecătoreşti şi a autorităţilor române, se suspenda cursul judecaţilor civile, comerciale, fiscale sau penale, de orice natura, precum şi curgerea oricărui termen care condiţioneaza exerciţiul unui drept sau stingerea lui.Pricinile penale, în care inculpatii sînt în stare de arest, vor fi judecate, în mod excepţional, de instanţele militare din zona operativă, însă după normele de drept comun.De asemenea dispoziţiunile referitoare la încheierea şi formarea actelor juridice şi la competenţa de instrumentare, prevăzute de legi pentru militarii din zona operativă se vor putea aplica şi locuitorilor din teritoriile eliberate.Dat în Bucureşti la 3 Aprilie 1945.MIHAIMinistrul justiţiei,Lucretiu Patrascanu---------------------------