LEGE nr. 641 din 19 decembrie 1944 pentru abrogarea măsurilor legislative anti-evreesti*)


Published: 1944-12-19

Subscribe to a Global-Regulation Premium Membership Today!

Key Benefits:

Subscribe Now for only USD$20 per month, or Get a Day Pass for only USD$4.99.
LEGE nr. 641 din 19 decembrie 1944
pentru abrogarea masurilor legislative anti-evreesti*)

EMITENT

PARLAMENTUL

Publicat în 

MONITORUL OFICIAL nr. 294 din 19 decembrie 1944

---------

Notă


*) Decretul Nr. 2.444 din 18 Decemvrie 1944


Capitolul I
Dispozitiuni generale


Articolul 1

Sînt şi rămîn abrogate pe data publicarii lor, toate masurile legislative prin care s'au luat dispozitiuni discriminatorii privitoare la evrei.
Prin efectul abrogarii acestor legi, se anulează toate dispozitiunile juridice date pe baza lor de orice autorităţi publice, fie dispozitiuni generale, fie individuale, inclusiv cele cuprinse în hotărîri judecătorești.
De asemenea se anulează toate dispozitiunile discriminatorii luate fără baza legala împotriva evreilor de către autorităţile publice.


Capitolul II
Dispozitiuni speciale referitoare la persoane


Secţiunea I
Funcţionarii publici


Articolul 2

Funcţionarii publici evrei, precum şi toţi acei care primesc o retributiune: dela Stat, judet, comuna, regie, casa autonoma, administratie comerciala, direcţie speciala sau orice alta institutiune publică sau de utilitate publică, al carei buget este supus aprobării Consiliului de Ministri, ministerelor sau autorităţilor speciale ce depind de ministere şi consilii judetene sau comunale şi care au fost indepartati din functiune, în baza masurilor legislative abrogate prin art. 1 sau indepartati fără baza legala, din cauze rasiale, vor fi reintegrati la cererea lor pe data indepartarii, cu vechimea şi toate drepturile de încadrare dela acea data, inclusiv gradatiile, adaugandu-se la vechimea în serviciu şi timpul dela data indepartarii pînă în momentul reprimirii în serviciu.
Pentru cazurile cînd legea prevede inaintari automate la vechime, reintegrarea se face în gradul la care functionarul ar fi avut dreptul în raport cu vechimea sa, dacă n'ar fi fost indepartat din serviciu, iar data încadrării în grad este data la care functionarul era indreptatit să fie inaintat. Pentru cazurile cînd legea prevede inaintari la alegere, situaţia celor reintegrati va fi revizuita, putandu-li-se acordă inaintari, chiar pe o dată anterioara prezentei legi, ţinîndu-se seama de stagiul rectificat, conform alineatului precedent.
Cererea de reintegrare se va face la autoritatea respectiva în termen de 45 zile dela data publicarii prezentei legi.
De dispozitiunile prezentului articol beneficiaza, şi funcţionarii publici evrei care au parasit serviciul prin demisiune după data de 1 Ianuarie 1938, pînă la data de 23 August 1944.
Nu se aplică aceasta dispozitiune acelor functionari a caror demisie a fost provocata de o actiune disciplinara intemeiata pe motive bine precizate de incorectitudine.


Articolul 3

Timpul în care functionarul a fost indepartat din serviciu va fi socotit ca timp util la pensie, fără a fi obligat sa verse vreo retinere la Casa Pensiilor.
În cazul cînd functionarul a decedat, fie înainte, fie după indepartarea din functiune, Casa Generală de Pensiuni va fi obligata a regula şi plati drepturile la pensie succesorilor indreptatiti, pe data decesului, iar în cazul cînd s'a suspendat plata pensiunii, li se vor achita acestora sumele neachitate din trecut.


Articolul 4

Plata salariilor va începe a curge dela data cererii de reintegrare, cu acoperire din posturile vacante, iar în lipsa, prin deschiderea unor credite speciale pînă la bugetul viitor.


Secţiunea II
Salariaţii particulari


Articolul 5

Patronii, persoane fizice sau juridice de drept public sau privat, sînt obligati a reprimi în serviciu, la cerere, pe toţi salariaţii evrei pe care i-au concediat, fie în temeiul legilor abrogate, fie fără baza legala, din cauze rasiale, după 1 Iulie 1940.
Reprimirea se va face în aceleasi functiuni sau în functiuni echivalente cu acelea pe care salariaţii le aveau la data concedierii şi cu respectare tuturor drepturilor pe care le-ar fi avut dacă n'ar fi fost concediati.
Pentru calculul concediilor viitoare, a dreptului la pensie sau a preavizului în caz de concediere se va adauga la vechimea în serviciu timpul scurs dela concediere pînă la reprimirea în serviciu.
De dispozitiunile prezentului articol beneficiaza şi salariaţii evrei care au parasit serviciul prin demisiune după data de 1 Iulie 1940 pînă la data de 23 August 1944. Vor putea beneficia de aceste dispozitiuni şi funcţionarii evrei demisionati între datele de 1 Ianuarie 1938 şi 1 Iulie 1940, dacă vor dovedi ca demisiunea a fost provocata abuziv din motive rasiale.


Articolul 6

Salariaţii concediati vor putea face cerere de reprimire în serviciu în termen de 20 zile dela publicarea prezentei legi. Patronii sînt obligati a face reprimirea în serviciu în termen de 15 zile dela expirarea termenului de mai sus. Cererea de reprimire se va face în scris cu aratarea adresei salariatului, pe orice cale, ca notificare, scrisoare recomandata etc., astfel ca sa ajunga la cunoştinţa patronului inlauntrul termenului de 20 zile dela data prezentei legi.
Patronul care se va considera indreptatit, conform articolului 8, a nu reprimi pe salariatul sau, este obligat sa comunice aceasta salariatului în termenul de 15 zile aratat mai sus, cum şi sa sesizeze în acelasi termen Camera de muncă respectiva, cerand instituirea comisiunii prevăzută de articolul următor. Neindeplinirea acestor doua obligaţiuni legale atrage automat reprimirea salariatului în serviciu. Cererea va cuprinde şi desemnarea delegatului patronului prevăzut de articolul următor.


Articolul 7

În vederea aplicarii dispozitiunilor privitoare la reprimire se vor institui de Ministerul Muncii, comisiuni mixte compuse dintr'un delegat al Ministerului Muncii, de preferinta magistrat sau functionar superior din Ministerul Muncii sau din instituţiile anexe, ca presedinte, un delegat al salariatilor concediati din intreprinderea respectiva şi un delegat al intreprinderii respective, ca membri.
În caz cînd membrii comisiunii nu vor fi desemnaţi de cei interesati în termen util, Ministerul Muncii va desemna şi pe membrii comisiunii.
Comisiunea va putea lucra valabil numai cu prezenta presedintelui şi a unui membru, în caz de lipsa nemotivata a celuilalt membru. Deciziunile se vor lua cu majoritate, incheindu-se un proces-verbal în dublu exemplar, din care unul se va inmana intreprinderii şi celalalt Ministerului Muncii.
În caz de paritate de voturi, va fi decisiv votul presedintelui.


Articolul 8

Comisiunea va decide care din salariaţii concediati vor fi reprimiti, ţinînd seama de capacitatea intreprinderii şi de urmatoarea ordine de preferinta.

a) Se vor reprimi mai întîi cei cu salariile mai mici;
  

b) Cei care nu au nicio alta sursa de venituri;
  

c) Detinutii, internatii politici şi deportatii din motive rasiale;
  

d) Cei care au familie mai numeroasa.
  

Angajarile de personal facute de întreprinderi după data publicarii prezentei legi, nu vor fi tinute în seama pentru aplicatiunea dispozitiunilor de mai sus.


Articolul 9

Salariaţii evrei care nu au putut fi reprimiti în serviciul intreprinderii în urma deciziunilor comisiunilor dela art. 7, vor fi repartizati spre angajare obligatorie la întreprinderi similare şi, la nevoie, la oricare intreprindere în proportie cu numărul salariatilor fiecarei întreprinderi.
Repartizarea spre angajare obligatorie se va face în functiuni echivalente, fixandu-se şi un salariu corespunzător, prin decizia data de Ministerul Muncii, cu citarea intreprinderii.


Articolul 10

Dela data deciziunilor prevăzute în articolul 7 şi 9, salariatul este considerat, reintegrat în serviciu şi patronul este obligat a-i plati cu incepere dela această dată salariul împreună cu accesoriile.


Articolul 11

Salariaţii evrei neconcediati; dar cărora nu li s'au acordat, din cauza legilor sau masurilor rasiale, drepturile cuvenite de avansare şi salarizare, vor fi repusi în aceste drepturi.


Articolul 12

Prin derogare dela dispozitiunile regulamentelor sau statutelor Caselor de Pensiuni ale functionarilor particulari, salariaţii evrei concediati pentru motivele dela articolul 5, vor fi considerati ca n'au incetat a fi membrii acestor case. În cazul cînd li s'au restituit cotizatiile lor la aceste Case de Pensiuni, ele vor fi varsate din nou, de ei, prin retineri, lunare care să nu depăşească 10% din salariu.
În cazul cînd salariatul a decedat înainte sau după concediere, Casa de Pensiuni va fi obligata a regula şi plati drepturile la pensie succesorilor indreptatiti, iar în cazul cînd s'a suspendat plata pensiei, li se vor achita ratele de pensie din trecut neachitate.


Articolul 13

Casa Asigurarilor Sociale va restitui functionarilor evrei sumele varsate de patroni drept indemnizatii de concediu în termen de 2 luni dela data publicarii prezentei legi, cu derogare dela dispozitiunile articolului 60.


Secţiunea III
Meserii şi profesiuni


Articolul 14

Brevetele de meserii, cartile de capacitate profesionala a lucratorilor, mesterilor şi patronilor evrei, contractele de ucenicie ale evreilor, carnetele de conducere a autovehiculelor şi alte asemenea acte constatatoare ale exercitarii unei meserii suspendate, retrase sau anulate prin masurile abrogate de articolul 1 redobandesc puterea lor legala şi titularii lor îşi vor relua exercitiul liber al indeletnicirii lor. Titlurile sau contractele depuse şi reţinute de autorităţi se vor elibera titularilor lor în termen de 15 zile dela cererea adresata către autoritatea la care se afla.
Firmele de comert sau industrie radiate, în temeiul unei dispozitiuni cu caracter rasial, sau ca urmare a unor măsuri de fapt vor fi reinscrise după cererea celui interesat.


Articolul 15

Elevii evrei, absolventi ai scolilor particulare de specialitate ale caror cursuri au fost aprobate de Ministerul Muncii, vor fi admisi la examenul de lucrători.


Articolul 16

Corpurile şi asociatiunile profesionale, sindicatele şi organizaţiunile de orice fel ale profesiunilor libere, ale meseriasilor şi ale muncitorilor, vor proceda de îndată la reprimirea, membrilor lor exclusi pentru consideratiuni rasiale.
Prin efectul prezentei legi aceste excluderi sînt considerate ca inexistente dela data producerii lor, iar membrii acestor corpuri profesionale îşi vor putea exercita neingradit profesiunile.
Timpul cat meseriasii şi profesionistii evrei au fost impiedicati de asi exercita profesiunea sau meseria va fi socotit timp util în toate cazurile în care legile condiţioneaza vreun drept de trecerea vreunui interval de timp.
Meseriasii şi profesionistii evrei sînt scutiti de orice taxe, cotizatiuni sau contributiuni pentru tot timpul cat au fost exclusi, către corpurile, asociatiunile, sindicatele şi organizaţiunile lor profesionale.


Secţiunea IV
Dispozitiuni referitoare la statutul personal


Articolul 17

Divorturile pronuntate între părţi, în timpul dela 1 Ianuarie 1938 - 23 August 1944, în care ambii sau unul din soti este evreu, vor fi anulate la cererea ambilor soti, dacă nici unul din ei nu s'a recasatorit între timp. Cererea va fi adresata ultimei instante de fond care a pronuntat hotărîrea. Instanţa va decide retractarea primei hotărîri pronuntate şi anularea transcrierei facute la ofiterul stării civile.
În cazul cînd unul din soti a decedat, cererea de anulare va putea fi facuta de sotul evreu supravietuitor, dacă starea de convietuire a fost notorie după pronuntarea divorţului.
Cererea de anulare va trebui să fie introdusa în termen de 6 luni dela publicarea acestei legi.


Articolul 18

Orice declaratiuni, consimtaminte sau orice alte acte juridice care au avut de efect modificarea statutului civil sau a raporturilor de familie ale unui evreu, facute în timpul dela 1 Ianuarie 1938 la 23 August 1944, vor fi anulate prin simpla manifestare de voinţa a oricareia din părţi.
Hotărîrile judecătorești constatatoare ale unor modificari de statut civil ale evreilor sau al raporturilor de familie, tagada de paternitate, legitimare, adoptiune etc., date în intervalul de timp dela 1 Ianuarie 1938 pînă la 23 August 1944, vor fi anulate la simpla manifestare de voinţa a oricareia din părţile interesate, facuta prin cerere adresata instanţei care a pronuntat ultima hotărîre de fond. Instanţa care a pronuntat ultima hotărîre de fond va pronunţă, judecand de urgenta, retractarea hotărîrii.
Manifestarile de voinţa prevăzute în acest articol, trebuiesc facute în termen de 6 luni dela publicarea legii.


Capitolul III
Dispozitiuni speciale referitoare la bunuri


Secţiunea I
Dispozitiuni privind fondul drepturilor


Articolul 19

Bunurile şi drepturile de orice fel, intrate prin efectul dispozitiunilor legislative abrogate de articolul 1 în patrimoniul Statului, respectiv al Centrului Naţional de Romanizare sau a oricărui alt dobanditor, se socotesc ca n'au iesit niciodata din patrimoniul titularilor deposedati şi vor fi restituite acestora în condiţiunile prezentei legi, fără indeplinirea vreunei formalitati de transcriere sau intabulare.


Articolul 20

Restituirea bunurilor mobile şi imobile se face în starea în care au fost preluate, ţinîndu-se seama de uzagiul normal.


Articolul 21

Instrainarile sau grevatiunile de orice natura, facute de Stat sau de alte persoane, referitoare la aceste bunuri, după intrarea lor în patrimoniul Statului, sînt desfiinţate de plin drept pe data efectuării lor.
Inscriptiunile, transcriptiunile sau orice alte menţiuni, facute în registrele constatatoare ale acestor operaţiuni cu ocaziunea actelor juridice mai sus aratate, vor fi radiate la cererea titularului evreu, judecata facandu-se de urgenta, cu citarea părţilor, în Camera de consiliu.


Articolul 22

Sumele platite drept pret pentru bunurile instrainate de Stat, sau direct de proprietarul evreu spre satisfacerea unei obligaţiuni impuse de legile abrogate, prin vanzare directa, licitaţie, sau prin intermediul justiţiei, vor fi restituite achizitorilor, ca urmare a anularii instrainarii.


Articolul 23

Titularul evreu este subrogat în toate actiunile şi drepturile relative la bunurile şi drepturile de care a fost deposedat, nascute în timpul detinerii lor de către Stat sau orice alt detentor.
Sumele încasate cu titlul de despăgubire în temeiul unui contract de asigurare sau ca urmare a unui delict civil sau a altei cauze generatoare de daune se cuvin titularului deposedat.


Articolul 24

Detinatorii (achizitori, chiriasi, arendasi etc., vor raspunde faţă de proprietarul evreu pentru degradarile aduse bunurilor miscatoare sau nemiscatoare şi imputabile lor, ţinîndu-se seama de uzagiul normal.
Titularii evrei deposedati nu au nici un drept pentru pierderile şi degradarile rezultate din cauze de forta majoră sau fapte de razboi.


Articolul 25

Proprietarii evrei, deposedati vor plati drept echivalent al constructiunilor facute de Stat sau orice alt achizitor la imobilele lor, despăgubirile prevăzute de articolul 494 cod civil partea finala, pentru ipoteza constructorului de buna credinta.
Pentru asigurarea platii sumelor cuvenite cu acest titlu, constructorul va avea un drept de privilegiu asupra imobilului, fără a fi necesară transcrierea lui. Constructorul nu va avea drept de retentie asupra imobilului.


Articolul 26

Bunurile miscatoare prin natura lor, precum şi acele bunuri nemiscatoare care, desi au fost imobile prin destinatiune sau prin obiectul la care ele s'au aplicat, au devenit mobile prin desafectare sau desincorporare, vor fi reluate de proprietarul evreu dela detinatorii lor cu orice titlu.
În cazul cînd reluarea bunului mobil s'a facut dela un tert detinator, acesta va avea drept de regres împotriva autorului sau pentru sumele ce va fi platit, fără a putea exercita dreptul de retentie asupra insusi bunului.
Restituirea bunurilor mobile consumate, disparute sau care lipsesc din orice alta cauza, se face prin plata de către Stat a valorii reale a bunului.


Articolul 27

Sînt desfiinţate de plin drept pe data efectuării lor vanzarile bunurilor succesorale facute fie voluntar, fie silit, în conformitate cu dispozitiunile articolului 23 al Legii nr. 254 din 28 Martie 1941.
Imobilele reintra în patrimoniul titularului evreu libere de orice sarcina constituita ulterior transmisiunei.
Drepturile reale constituite în interval se transfera asupra pretului cu toate garantiile şi privilegiile existente, în scopul realizării lor.


Articolul 28

Retrocedarile prevăzute de articolul 16 al Legii nr. 254 din 1941, cu modificările ulterioare, se desfiinteaza de plin drept pe data efectuării lor.
Proprietarul evreu va plati vînzătorului renta viagera sau restul de pret în condiţiunile contractului dintre părţi.
Termenele de plată sînt prelungite de drept cu timpul scurs dela data deposedarii pînă la data reintrarii proprietarului evreu în posesia efectiva a bunului.
Pentru neindeplinirea obligatiunilor contractuale de către cumparator pe tot timpul deposedarii sale, nu opereaza pactul comisoriu legal sau convenţional.
Fructele culese de vînzătorul neevreu vor fi imputate asupra dobanzilor datorate de cumparator pînă la data prezentei legi, a ratelor de renta viagera şi a ratelor de pret neachitate.


Articolul 29

Vanzarile locuintelor şi terenurilor din jurul acestora, situate în vetrele satelor şi targurilor, prevăzute de articolul 5, alin. b, al Decretului-lege Nr. 3.347 din 1940, facute în conformitate cu art. 32 al Legii Nr. 903 din 1941, către satenii muncitori de pamant, rămîn valabile.
Orice alte asemenea vanzari, facute către alte persoane, se desfiiteaza de plin drept pe data efectuării lor, în condiţiunile prezentei legi.


Articolul 30

Donatiunile între soti şi către descendenti, consimtite în aplicarea legilor Nr. 143 din 10 Martie 1943 şi Nr. 286, astfel cum aceasta a fost republicată în Monitorul Oficial Nr. 143 din 22 Iunie 1944, sînt revocabile.
Vanzarile consimtite în aplicarea acelorasi legi, sînt anulabile.
Revocarea donaţiunilor între soti sau către descendenti, precum şi anularea vanzarilor către descendenti, va putea fi facuta printr'o notificare în termen de 30 zile dela publicarea prezentei legi în Monitorul Oficial.
Dispozitiunile contrarii codului civil, cuprinse în legile: Nr. 143 din 10 Martie 1943 şi Nr. 286 din 1944, republicată în Monitorul Oficial Nr. 143 din 22 Iunie 1944, privitoare la interzicerea dreptului de revocare sau anulare, se abroga.
După expirarea termenului de 30 zile, prevăzut în acest articol, donatiunile şi vanzarile între soti nerevocate sau neanulate în acest termen, rămîn supuse regulelor din codul civil.
Drepturile reale principale sau accesorii consimtite în favoarea tertilor, asupra bunurilor ce fac obiectul donaţiunilor sau vanzarilor revocate sau anulate, se respecta.


Articolul 31

Exproprierile pentru utilitate publică facute direct prin legi speciale, rămîn valabile.
În exproprierile pentru cauza de utilitate publică a imobilelor prevăzute în art. 19, pronuntate în contradictoriu cu Centrul Naţional de Romanizare, rămîn valabile numai deciziunile care declara expropriat bunul pentru utilitate publică. Cînd aceste deciziuni au fost pronuntate în favoarea unor persoane sau întreprinderi particulare, ele sînt revizuibile, la cererea expropriatului.
Deciziunile de expropriere prin care s'a fixat indemnizatia pentru exproprierile din alineatul 2, se anulează şi se va relua judecata fixarii indemnizatiei. Plata indemnizatiunii se va face în condiţiunile legilor de expropriere pentru utilitate publică.


Articolul 32

Creantele ipotecare trecute în patrimoniul Centrului Naţional de Romanizare, în baza Legii Nr. 902 din 10 Octomvrie 1941, se socotesc ca n'au iesit nici odata din patrimoniul titularilor evrei deposedati şi renasc, fără prejudiciul tertilor achizitori ai imobilului şi al creditorilor privilegiati sau ipotecari, dacă acestia au dobîndit drepturile lor în intervalul dela data facerii menţiunii de radiere sau reducere a creantei creditorului evreu, pînă la data prezentei legi.
Reducerile de creante consimtite de Centrul Naţional de Romanizare, pe cale transactioala sînt nule, cei interesati putand cere radierea menţiunilor facute pentru asemenea reduceri sau reinscrierea lor - în termen de 90 zile dela data prezentei legi.
Sumele încasate de Centrul Naţional de Romanizare din creantele preluate se vor restitui în numerar titularilor lor cu dobînda legala. Dacă creanta a fost realizata prin executare silita, se va deduce din sumele realizate cota de 10 la suta, reprezentand cheltuielile de executare.


Articolul 33

Convenţia privitoare la exploatarea vaselor şi plutitoarelor intrate în patrimoniul Centrului Naţional de Romanizare, publicată în Monitorul Oficial Nr. 194 din 1942, prin care administratia vaselor şi plutitoarelor, maritime şi fluviale, au fost încredinţate Subsecretariatului de Stat şi Marinei precum şi toate contractele de închiriere, navlu etc., incheiate în baza acestei conventiuni, se reziliaza de plin drept. Vasele se restitue proprietarilor, urmand a fi supuse dispozitiunilor legale în vigoare, cu privire la asemenea bunuri.
Prin efectul abrogarii articolului 1 din Legea Nr. 501 din 4 Iunie 1941, referitoare la concesionarea vaselor fluviale, concesionarii evrei reintra în drepturile lor, ramanand supuşi dispozitiunilor din articolul 3 al acelei legi.


Articolul 34

Sumele datorate de Stat, potrivit art. 22, art. 23 alin. 2, art. 32 alin. 3, precum şi sumele încasate de Stat, în baza unor deciziuni de expropriere pentru utilitate publică, vor fi restituite titularilor în numerar, cu derogare dela dispozitiunile art. 60.


Articolul 35

Dispozitiunile prezentului capitol se aplică şi în cazul vanzarilor directe facute de proprietarii evrei pentru satisfacerea unor obligaţiuni impuse de legile abrogate, inscrise în articolele 27, 28 şi 29.


Articolul 36

Termenele fixate pentru dobandirea, conservarea sau stingerea drepturilor de orice natura, decaderile şi prescriptiunile relative la bunurile şi drepturile prevăzute de art. 19, sînt intrerupte şi termenele de perimare a acţiunilor în justiţie, privitoare la aceste bunuri şi drepturi, sînt suspendate pe tot timpul scurs dela data dispozitiunii de scoaterea bunului sau dreptului respectiv din patrimoniul evreului pînă la 1 Martie 1945.
Orice hotărîri judecătorești date în contra dispozitiunilor de faţa, sînt anulate. Caile de atac în litigiile privitoare la asemenea bunuri şi drepturi care au expirat sau vor expira inlauntrul timpului dela data legii de deposedare pînă la 1 Martie 1945, vor fi exercitate în mod valabil de titularul evreu, socotindu-se ca termenul începe a curge dela data de 1 Martie 1945.


Articolul 37

Hotărîrile judecătorești date în litigiile privitoare la bunurile şi drepturile prevăzute în art. 19, în contradictoriu cu Centrul Naţional de Romanizare, sînt nule. Procedura în aceste litigii se va relua din stadiul în care se afla la data scoaterii din cauza a titularului evreu.


Secţiunea II
Despre contractele de arendare şi închiriere


Articolul 38

Contractele de arendare a bunurilor agricole, industriale, forestiere şi a fondurilor de comert, incheiate de Centrul Naţional de Romanizare, avînd drept obiect bunuri ce urmeaza a fi restituite în baza dispozitiunilor cuprinse în legea de faţa, se reziliaza de plin drept, pe data prezentei legi.
Titularii contractelor de arendare reziliate în conformitate cu dispozitiunile prezentului articol au dreptul la restituirea arenzilor platite cu anticipatie şi a investitiunilor facute de ei, potrivit normelor dreptului comun.


Articolul 39

Contractele de închiriere de locuinta, localuri de comert, de industrie, de meserii, de fabrici, scoli, caminuri, localuri de spectacole şi ori care altele, incheiate de Centrul Naţional de Romanizare sau de aceia care au dobîndit drepturi sau bunuri dela Centrul Naţional de Romanizare sau dela subachizitorii acestora, se mentin şi vor fi opozabile titularilor evrei ai acestor bunuri şi drepturi.
Se exceptează contractele privitoare la apartamentele avînd destinatiunea de mai sus în privinta cărora se face dovada ca au fost ocupate de proprietarii şi chiriasii evrei, care au fost evacuati ori s'au mutat pe temeiul sau din cauza legilor rasiale.
Evacuarile şi mutarile proprietarilor şi chiriasilor evrei, intervenite după data publicarii legilor respective de expropriere a bunurilor în cauza sînt considerate ca au fost facute din motive rasiale.


Articolul 40

Proprietarii, coproprietarii, avînd consimtamantul celorlalţi coindivizari, titularii unui drept de uz sau habitatiune şi chiriasii evrei care au fost evacuati de Centrul Naţional de Romanizare din imobilele expropriate ori s'au mutat de buna voie în condiţiunile aratate în articolul precedent, vor putea să se mute în apartamentele pe care le-au ocupat anterior, afară de cazul cînd actualul chirias se afla mobilizat efectiv în zona operativa la data publicarii prezentei legi.
Chiriasul mobilizat efectiv în zona de operaţiune la data prezentei legi va părăsi imobilul la primul 23 Aprilie sau 26 Octomvrie următor demobilizarii sale.
De aceasta dispozitiune vor beneficia şi proprietarii evrei exceptati dela expropriere, precum şi familia proprietarului sau chiriasului decedat. Se considera ca facand parte din familie, pe lîngă sot şi sotie, copiii, parintii şi bunicii, care au locuit cu defunctul, precum şi oricare alte rude ale defunctului sau sotiei sale, pînă la gradul de unchiu şi nepot inclusiv dacă dovedesc ca au locuit cel puţin 3 luni împreună cu defunctul.
Ei sînt obligati, a folosi personal şi a ocupa efectiv apartamentul sau imobilul.
Contractele care nu sînt mentinute prin articolul 39, se reziliaza la cererea celui indreptatit. Rezilierea şi evacuarea se va face pe data prezentei legi.


Articolul 41

În lipsa unei conventiuni contrarie între părţi, nu vor putea fi însă evacuati pînă la 23 Aprilie 1945, chiriasii prevăzuţi mai jos:

a) Funcţionarii şi pensionarii publici, lucratorii precum şi micii meseriasi care au un venit lunar pînă la 30.000 lei inclusiv;
  

b) Invalizii, orfanii minori şi vaduvele, nerecasatorite din razboaiele României;
  

c) Autorităţile publice, spitalele, cantinele, economatele, caminele şi institutiunile de utilitate sociala.
  

Nu se poate opune aceasta dispozitiune evreilor exceptati dela expropriere prin insesi legile de expropriere, lucratorilor şi salariatilor evrei cu un venit lunar pînă la 30.000 lei inclusiv, invalizilor evrei şi vaduvelor de razboi evreice.
Dacă persoanele prevăzute la aliniatele a şi b de mai sus, poseda în localitate, ele sau sotii lor, o proprietate corespunzătoare din care ar fi putut sau vor putea evacua pe chiriasii lor, nu vor beneficia de termenul de evacuare acordat pentru 23 Aprilie 1945.
De asemenea, nu vor beneficia de acest termen acei care ţin apartamentele goale, sau nu le locuesc efectiv, personal sau cu familia lor, astfel cum aceasta este definita prin legea de faţa, precum şi acei care deţin apartamente în alte localităţi decat sediul principal al ocupatiunei lor.


Articolul 42

Chiriasii evacuati în baza dispozitiunilor articolelor 39 şi 40, au dreptul să se substituie în contractul de închiriere al beneficiarului evacuarii şi sa ocupe apartamentul detinut de acesta cu titlu de chirias sau subchirias. În caz cînd proprietarii sau chiriasii evrei nu au locuinta sau sînt tolerati, autorităţile administrative vor ingriji de cazarea celor evacuati. Nu se vor considera tolerati evreii care au camuflat contractele lor de închiriere, incheindu-le pe numele altor persoane.
Orice închiriere sau constituire de drepturi care împiedica substituirea chiriasului evacuat este nula.
Sînt de asemenea nule orice închirieri sau constituiri de drepturi facute de proprietarul evreu care împiedica pe chiriasul evreu de a ocupa imobilul la care are dreptul.
Chiriasul lezat este indreptatit a cere evacuarea deţinătorului ce s'ar gasi în apartamentul pe care are dreptul sa-l ocupe.
Rechizitiile apartamentelor sau imobilelor în care au dreptul a se muta proprietarii şi chiriasii prevăzuţi de art. 39, 40 şi 41, facute în favoarea particularilor pînă la data publicarii prezentei legi, sînt nule şi detinatorii actuali vor fi evacuati.


Articolul 43

Cei care vor savarsi faptele prevăzute la art. 42, alin. 2 şi 3, comit delictul de sabotare a regimului legal al inchirierilor şi vor fi sanctionati conform art. 41 din Legea Nr. 224 din 1943, pentru reglementarea raporturilor dintre proprietari şi chiriasi şi cu procedura prevăzute de acea lege.


Articolul 44

Obligatiunile locatarilor bunurilor ce se restituie, privind cheltuielile de întreţinere, impozitele şi cuantumul chiriei datorate pentru apartamentele chiriasilor evrei sau neevrei mentinuti în imobilele restituite, sau ale chiriasilor evrei reintegrati în aceste imobile, vor fi recalculate şi stabilite cu incepere dela 2 Octomvrie 1944, conform Legii Nr. 224 din 1943, pentru reglementarea raporturilor dintre proprietari şi chiriasi, cu modificările şi completările ulterioare, indiferent de clauzele contractelor de locatiune sau de dispozitiunile cuprinse în legile, regulamentele şi deciziunile pentru administrarea bunurilor Centrului Naţional de Romanizare.


Articolul 45

Proprietarii şi chiriasii evrei indreptatiti sa reintre în imobilele din care au fost evacuati de Centrul Naţional de Romanizare, vor avea dreptul de a denunta contractul de închiriere ale apartamentelor ce deţin actualmente în calitate de chiriasi, anuntand pe proprietarii respectivi despre cauza mutarii cu o luna mai înainte de finele fiecarui trimestru.
În cazul denuntarii contractului, chiria plătită anticipat şi care ar excede chiria trimestrului în curs se va restitui chiriasului.


Articolul 46

Proprietarii evrei care au redobîndit imobilele în virtutea prezentei legi, vor fi în drept a exercita, în termen de 30 zile dela publicarea ei, actiunea de evacuare pentru cauzele prevăzute de art. 19 şi urmatorii din Legea Nr. 224 din 1943 şi din Legea Nr. 391 din 1944, cu modificările şi completările lor ulterioare, indiferent cînd ar fi avut loc faptul generator al dreptului de evacuare, în cursul aplicatiunii legilor de prelungirea contractelor de închiriere.


Articolul 47

Raporturile juridice derivand din contractele de închiriere incheiate cu Centrul Naţional de Romanizare şi nedesfiintate în conformitate cu dispozitiunile prezentei legi, precum şi din acelea incheiate de titularii dreptului de restituire, vor fi reglementate de dispozitiunile Legii Nr. 224 din 1943, cu modificările şi completările ulterioare care nu sînt contrarii prevederilor legii de faţa.


Articolul 48

Toate impunerile facute de fisc asupra bunurilor restituite în timpul detinerii lor de către Centrul Naţional de Romanizare se vor revizui la cererea proprietarilor.
Impozitele şi taxele de orice fel, ce ar greva bunul restituit, pentru timpul cat a fost administrat de Centrul Naţional de Romanizare, nu sînt imputabile proprietarului evreu.


Secţiunea III
Despre bunurile folosite, de institutiunile publice


Articolul 49

În termen de 60 zile dela data publicarii prezentei legi, se va determina prin jurnal al Consiliului de Ministri, care dintre bunurile preluate de C.N.R. şi date în folosinţă definitivă sau provizorie a instituţiilor de Stat şi persoanelor juridice de drept public, sînt necesare pentru nevoi de utilitate publică, salubritate, cai de comunicatie, aparare naţionala.
Indemnizatia cuvenita se va stabili potrivit art. 76 al legii de expropriere pentru cauza de utilitate publică, astfel cum a fost republicată în Monitorul Oficial Nr. 224 din 24 Septemvrie 1943.
Bunurile imobile care în termenul fixat n'au fost determinate a fi expropriate vor fi restituite proprietarilor evrei la 23 Aprilie 1945. Pînă atunci, Statul va plati chiria stabilita conform normelor prevăzute de legea în vigoare pentru reglementarea raporturilor dintre proprietari şi chiriasi.
Proprietarii şi chiriasii evrei şi neevrei anteriori preluării imobilului în folosinţă de către Centrul Naţional de Romanizare se vor putea muta la 28 Aprilie 1945, în condiţiunile prevăzute de art. 39, 40 şi 41 în apartamentele ce au detinut.


Secţiunea IV
Norme de procedura


Articolul 50

Proprietarii şi chiriasii care au dreptul, potrivit art. 39, 40 şi 41 de a se muta în apartamentele şi imobilelor ce au ocupat, vor cere tribunalului situaţiunii imobilului, cu procedura art. 67 din legea accelerarii judecatilor, evacuarea deţinătorilor. Executarea ordonantelor pronuntate nu poate fi suspendata în baza apelului sau recursului.
Cererea se va face în termen de 2 luni dela publicarea legii.
Pentru cei aflati în strainatate, acest termen va curge dela data intoarcerii în tara a reclamantului. În privinta celor aflati în situaţia dela art. 41 cererea va putea fi facuta pînă la 23 Aprilie 1945.
Inaintea instanţei de judecată sînt admisibile orice probe legale.
Executarea ordonantelor şi hotărîrilor de evacuare pronuntate se va putea face şi prin circumscriptiile de politie.


Articolul 51

Orice alte pretentiuni sau litigii în legătură cu aplicatiunea prezentului capitol al legii de faţa se vor judeca de instanţa competenţa în camera de consiliu şi de urgenta.
Actele de care se servesc părţile vor fi depuse cu 3 zile inaintea primului termen de infatisare, iar toate probele vor fi cerute la primul termen, sub sancţiunea decaderii.
Hotărîrea pronunţată în prima instanţa va fi executorie şi supusă apelului în termen de 5 zile dela pronuntare, pentru părţile prezente şi dela comunicare pentru cele lipsa.


Secţiunea V
Dispozitiuni diverse


Articolul 52

Contractele de arendare şi asociaţie incheiate între proprietarul neevreu şi un arendas sau asociat evreu declarate nule de drept prin art. 10 al D.L. Nr. 3.347 din 1940, prin art. 4 şi 5 al D.L. Nr. 3.810 din 1940, art. 8 al D.L. Nr. 3.968 din 1940 şi prin art. 7 al Legii Nr. 391 din 3 Mai 1941, al caror termen n'a expirat, se repun în vigoare pentru perioada contractuala în curs.
Arendasul şi asociatul evreu vor putea cere despăgubiri în conformitate cu dreptul comun pentru investitiunile ce au facut, uzand de procedura prevăzută de art. 51.


Articolul 53

Completele speciale de judecată de pe lîngă Curtile de apel, instituite în baza Legii Nr. 80 din 31 Ianuarie 1942, sînt desfiinţate, iar dosarele vor rămîne în conservarea instanţelor pe lîngă care au functionat aceste complete.


Articolul 54

Litigiile intemeiate pe o cauza juridica derivand din dreptul comun, pendinte sau solutionate în faţa instanţelor speciale, judiciare sau administrative, instituite pe baza legilor de romanizare, vor putea fi judecate, la staruinta părţii interesate, de instantele şi după normele de drept comun.


Articolul 55

Locatarii imobilelor restituite vor plati valabil ratele scadente şi neplatite de chirie, inclusiv cea dela 26 Octombrie 1944, titularilor restituirii în termen de 15 zile dela publicarea prezentei legi în Monitorul Oficial.
Locatarii subrogati în contractele de locatiune ale titularilor dreptului de reintegrare, proprietari sau chiriasi, în conformitate cu dispozitiunile art. 42, vor plati de asemenea chiria în termenul prevăzut de alineatul precedent.
Sînt nule de drept toate contractele de închiriere sau darile în folosinţă sub orice formă sau titlu a imobilelor restituite în virtutea prezentei legi, facute de către Centrul Naţional de Romanizare sau de către Oficiul de lichidarea patrimoniului Centrului Naţional de Romanizare după data de 23 August 1944.


Articolul 56

Bunurile evreesti de orice natura, preluate spre administrare de către C.N.R., în baza Legii Nr. 82 din 1942 pentru administrarea bunurilor parasite, vor fi restituite proprietarilor sau succesorilor lor.
Orice contracte incheiate de Centrul Naţional de Romanizare sau de oricare alte autorităţi, cu privire la aceste bunuri, sînt desfiinţate.
Proprietarii bunului sau succesorii vor putea cere predarea bunului dela oricare detinator cu orice titlu, cu procedura prevăzută de art. 67 din legea pentru accelerarea judecatilor.
Se aplica acestor bunuri dispozitiunile capitolului III din prezenta lege.


Articolul 57

Institutul de Credit Naţional va restitui cota de 10% din venitul brut realizat din administrarea sau lichidarea bunurilor parasite de evrei, care i-a fost varsata în temeiul art. 8 al Legii Nr. 82 din 31 Ianuarie 1942.
Institutul de Credit Naţional va varsa aceste sume Ministerului Asigurarilor şi Asistentei Sociale şi vor fi intrebuintate pentru nevoile asistentei sociale.


Capitolul IV
Dispozitiuni comune şi diverse


Articolul 58

Toate actele, litigiile şi procedura judiciara privitoare la restituiri şi reintegrari, cum şi cele privitoare la valorificarea oricăror drepturi ale salariatilor, meseriasilor şi profesionistilor, intemeiate pe dispozitiunile prezentei legi, sînt scutite de orice taxe de timbru.


Articolul 59

Centru Naţional de Romanizare va restitui, la cererea celor indreptatiti, în termenul de cel mult 10 zile dela facerea cererii, toate titlurile de proprietate şi actele de orice natura ce au fost depuse pentru satisfacerea dispozitiunilor legislative prevăzute de art. 1 din prezenta lege, incheiate de Centru Naţional de Romanizare pe toata durata cat acesta a administrat bunul.


Articolul 60

Prin osebita lege se va dispune în privinta fructelor culese de Stat, a daunelor derivand din orice cauze imputabile Statului şi a sumelor încasate sau datorate cu orice titlu de către Stat, ca urmare a masurilor legislative abrogate prin prezenta lege.
-------