Advanced Search

 LEGE nr. 80 din 6 februarie 1941 pentru reprimarea faptelor ce pun în primejdie existenţa şi interesele Statului


Published: 1941-02-06
Read law translated into English here: https://www.global-regulation.com/translation/romania/3071429/-lege-nr.-80-din-6-februarie-1941-pentru-reprimarea-faptelor-ce-pun-n-primejdie-existena-i-interesele-statului.html

Subscribe to a Global-Regulation Premium Membership Today!

Key Benefits:

Subscribe Now for only USD$40 per month.
LEGE nr. 80 din 6 februarie 1941pentru reprimarea faptelor ce pun în primejdie existenţa şi interesele Statului
EMITENT PARLAMENTUL
Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 31 din 6 februarie 1941



 +  Capitolul I Infracţiuni şi sancţiuni penale +  Articolul 1Se pedepsesc cu moartea acei care: a) Posedă sau poartă arme, muniţiuni, explozibile fără autorizaţiune legală; b) Jefuiesc în bande, oricare ar fi numărul membrilor lor, depozite publice de materiale, mărfuri, muniţiuni, armament, explozibile ori casele publice de bani sau valori; c) Sustrag muniţiuni, arme de orice fel, din cazărmi, depozite, fabrici aparţinînd Statului sau particularilor, sau din orice local al armatei ori al autorităţilor care au sarcina menţinerii ordinei; d) Îndeamnă prin viu grai sau prin orice mijloace la manifestaţiuni sau acţiuni cu caracter de uneltire împotriva ordinei politice sau sociale existente în Stat, împărţirea sau distribuirea averii altora, scutirea de impozite ori lupta de clasă; e) Trag cu armele din clădiri, ori adăposturi sau de oriunde, asupra membrilor guvernului, organelor autorităţii publice sau armatei, indiferent de rezultatul obţinut; f) Ocupă fără drept legal edificiile publice; g) Distrug instalaţiile de utilitate publică; h) Tipăresc, scriu, desemnează sau multiplică în orice mod, ori împart, manuscrise, manifeste, schiţe, desene ce ar conţine un îndemn la săvîrşirea unui act, sau manifestarea unei idei care constituie o uneltire împotriva ordinei existente în Stat. +  Articolul 2Se pedepsesc cu moartea următoarele infracţiuni prevăzute de Codul penal:Atentatele contra persoanei Regelui şi Familiei Regale (art. 204); uneltirea contra ordinei sociale (art. 209, partea II-a, lit. a) şi c); răzvrătirea (art. 210); insurecţiunea armată (art. 211); uzurpare militară (art. 212); coaliţia funcţionarilor contra siguranţei Statului (art. 217); instigarea antimilitară (art. 218); complotul (art. 227); omisiunea denunţării complotului (art. 228); rebeliunea (art. 259, 260, 261, 262); violenţa contra armoniei sociale (art. 330); înlesnirea infracţiunilor contra liniştei publice (art. 335); provocare de pericol public (art. 352); pericolul de catastrofă de cale ferată (art. 359, 360, 361, 364); pericolul public prin stricarea mijloacelor de comunicaţie telefon, telegraf, radio (art. 365, 366), precum şi omorul (art. 463, 464, punctele 1, 2, 3 şi 8), cînd este comis în scopul de uneltire împotriva ordinei politice*) sau sociale existente în Stat.------------Notă *) Text corectat potrivit rectificării din Monitorul Oficial nr. 41 din 18 februarie 1941. +  Articolul 3Se pedepsesc cu munca silnică pe viaţă acei care cu prilejul acţiunilor cu caracter de uneltire împotriva ordinei publice sau sociale existente în Stat; a) Ating libertatea individului ori domiciliului său; b) Violează sau uzurpă proprietatea; c) Organizează din străinătate sau dau directive în ţară pentru formarea unei organizaţiuni în scopul de a tulbura ordinea publică sau siguranţa interioară ori exterioară a Statului, sau se asociază unor asemenea organizaţiuni; d) Înlesnesc pe orice cale intrarea sau ieşirea din ţară a persoanelor care activează în scopul mai sus arătat; e) Transmit sau procură, în original sau copie, unui guvern străin, agenţilor săi sau oricărei alte persoane fără calitate de a lua cunoştinţă de ele sau divulgă în totul sau în parte documente de ordin diplomatic sau de orice altă natură, emanând din partea guvernului sau autorităţilor publice şi interesând ordinea de Stat a României; f) Intră în legătură cu vreo persoană, vreo autoritate publică sau vreo asociaţiune cu caracter internaţional din ţară sau străinătate, cu scopul de a primi instrucţiuni sau ajutoare de orice fel pentru pregătirea unei revoluţii politice sau sociale.Pedeapsa se aplică independent de pierderea cetăţeniei. +  Articolul 4Este interzisă orice constituire de organizaţiune politică neautorizată de Stat. +  Articolul 5Este interzisă constituirea de asociaţiuni clandestine sub orice formă sau care au o activitate clandestină, precum: loji masonice, grupuri, nuclee, cuiburi şi alte asemenea formaţiuni potrivnice ordinei existente în Stat. +  Articolul 6Este interzisă constituirea de organizaţiuni cu caracter religios, cultural, politic sau social al căror scop sau activitate tind la primejduirea ordinei în Stat şi urmăresc să dea o acoperire legală unei activităţi interzise. +  Articolul 7Conducătorii şi cei ce fac parte din organizaţiunile sau formaţiunile prevăzute de art. 4, 5 şi 6, se vor pedepsi cu munca silnică de la 10 - 25 ani.Simpla participare la vreuna din adunările asociaţiunilor sau formaţiunilor interzise de prezenta lege, precum şi propaganda prin grai sau prin scris pentru constituirea lor, sau transmiterea de ordine scrise sau verbale în vederea aceluiaşi scop, se pedepseşte cu aceeaşi pedeapsă. +  Articolul 8Este interzis mersul în formaţiune militară pe şosele, străzi ori pieţe publice, în scop de manifestaţie politică sau socială.Este de asemenea interzis de a cânta în grupuri, pe jos, în automobile, în tren sau folosind orice alt mijloc de transport, arii ce ar putea fi socotite ca exprimarea unor anumite idei politice sau sociale, ori de a reproduce prin orice mijloace, în public, asemenea arii. +  Articolul 9Este interzis a participa la manifestaţiuni de stradă sau procesiuni, în scopul propagandei sau oricărei alte acţiuni cu caracter de uneltiri împotriva ordinei politice sau sociale existente în Stat. +  Articolul 10Este interzis de a primi, sub orice formă, direct sau prin persoană interpusă, sume de bani sau alte foloase materiale, fie de la români, fie de la străini, în scopuri oprite de prezenta lege. +  Articolul 11Călcarea dispoziţiunilor din articolele 8, 9 şi 10 se pedepseşte cu munca silnică de la 5 - 15 ani. +  Articolul 12Se pedepsesc cu munca silnică de la 5 - 10 ani acei care: a) Calomniază, difamează sau aduc injurii Regelui, Conducătorului Statului sau membrilor Guvernului; b) Acuză membrii Guvernului sau şefii autorităţilor de spirit iudaic sau francmasonerie, fără a putea face dovada verităţii. +  Articolul 13Se pedepsesc cu temniţă grea de la 3 - 10 ani acei care: a) Aduc atingere onoarei sau demnităţii şefilor autorităţilor publice sau întreprind orice acţiuni de natură a ştirbi prestigiul autorităţii; b) Poartă în public uniforme, cînd prin aceasta se manifestă afilierea la o asociaţie sau la o înţelegere neaprobată de autoritatea publică sau de lege; c) Iau sau prestează orice fel de jurământ, în afară de jurământul cerut sau autorizat de lege; d) Cunosc pe autorii unei infracţiuni prevăzute în prezenta lege şi nu îi denunţă autorităţilor; e) Dau sprijin material, personal sau în calitate de directori ori administratori, ori prepuşi ai asociaţiilor sau societăţilor de orice natură, în orice fel, unor autorităţi publice sau asociaţiuni din ţară sau străinătate care urmăresc scopuri interzise de prezenta lege. +  Articolul 14Delapidarea pînă la suma sau valoarea de lei 50.000 se pedepseşte cu munca silnică de la 5 - 8 ani; de la 50.000 lei la 1.000.000 lei, cu munca silnică de la 10 la 25 ani; iar dacă suma sau valoarea delapidată este mai mare de lei 1.000.000, pedeapsa este moartea.Dispoziţiuni comune +  Articolul 15Pe lîngă pedepsele aplicate celor condamnaţi în infracţiunile prevăzute în prezenta lege, instanţele vor mai pronunţa şi următoarele sancţiuni:1. Degradarea civică pe toată viaţa.2. Confiscarea întregii averi mobile şi imobile.3. Destituirea din funcţiunile publice.4. Pierderea pensiei.5. Anularea diplomelor de Stat sau particulare ce posedă.6. Interzicerea de a mai ocupa vreo funcţiune sau îndeletnicire cu caracter intelectual, sub sancţiunea prevăzută la art. 24 alin. final.7. Interzicerea de a purta decoraţiuni.Bunurile confiscate vor fi trecute la fondul de reconstrucţie al Statului. +  Articolul 16Cînd infracţiunile prevăzute prin prezenta lege sînt comise de evrei sau de persoane de altă origine etnică decât cea română, ori de comunişti, pedeapsa se va dubla, fără a putea depăşi maximum general. +  Articolul 17Instigatorii, complicii, favorizatorii şi tăinuitorii la infracţiunile prevăzute în prezenta lege se pedepsesc ca şi autorii.Cei care au participat la infracţiuni, dacă, înainte de a fi urmăriţi, denunţă autorităţilor pe făptuitori li se va reduce pedeapsa cu un grad cînd aceasta este moartea sau munca silnică pe viaţă. Aceasta din urmă se va reduce la maximum muncii silnice pe timp mărginit. În toate celelalte cazuri, pedeapsa se va reduce la minimum pedepsei prevăzute de prezenta lege. +  Articolul 18Părinţii sau tutorii care nu exercită asupra minorilor aflaţi sub privegherea lor cuvenită supraveghere vor fi pedepsiţi, în cazul cînd minorul săvârşeşte vreuna din infracţiunile prevăzute de această lege, cu închisoare corecţională de la 1 la 5 ani, dacă faptul lor nu este pedepsit de această lege cu o pedeapsă mai mare.Cu aceeaşi pedeapsă se vor pedepsi şi patronii care cunoscînd activitatea potrivnică prevederilor acestei legi a salariaţilor sau ucenicilor din întreprinderea lor, nu încunoştinţează autoritatea în drept. Lipsa de supraveghere a patronului, în cazul cînd salariaţii sau ucenicii au săvârşit una din infracţiunile prevăzute de această lege, se pedepseşte cu închisoarea corecţională de la 6 luni la 1 an. +  Articolul 19Acei care locuiesc în apartamentul din care s-a săvârşit infracţiunea prevăzută de art. 1 lit. e), se vor pedepsi cu aceeaşi pedeapsă ca şi autorul infracţiunii.Vor fi apăraţi de pedeapsă: a) Acei care locuind în acelaşi apartament cu infractorul au încunoştinţat autoritatea de purtările dubioase ale infractorului; b) Acei în al căror apartament infractorul a pătruns prin violenţă şi n-au avut posibilitatea denunţării. +  Articolul 20Infractorii minori care au împlinit vîrsta de 15 ani vor fi pedepsiţi cu pedepsele prevăzute pentru majori. +  Articolul 21Asociaţiile şi societăţile de orice natură, care dau sprijin material, în orice mod, unei asociaţiuni sau grupări interzise de prezenta lege sau vreunei persoane care a comis infracţiunile prevăzute de această lege; se vor disolva şi li se va confisca întreaga avere, fără prejudiciul sancţiunii penale prevăzute de art. 13 lit. e), pentru directorii şi administratorii lor.Bunurile confiscate vor fi trecute la fondul de reconstrucţie al Statului. +  Capitolul II Măsuri disciplinare +  Articolul 22Este interzis funcţionarilor publici care primesc sub orice formă sau titlu o retribuţiune de la Stat, judeţ, comună, regie, casă autonomă, administraţiune comercială, direcţie specială sau orice altă instituţie publică ori aşezământ al cărui buget este supus aprobării unui organ tutelar, de a face parte din vreo organizaţiune sau grupare politică neautorizată de Stat.Funcţionarii prevăzuţi mai sus, din momentul trimiterii lor în judecată pentru vreuna din faptele prevăzute de prezenta lege şi independent de aplicarea vreunei sancţiuni penale, vor fi destituiţi de Ministerul de care depinde sau de Ministerul care exercită controlul instituţiunii din care fac parte.Ei vor pierde şi dreptul la pensiune din momentul destituirii +  Articolul 23Este interzis studenţilor şi elevilor de la şcolile de orice grad de învăţămînt de a adera la acţiuni politice sau de a participa la manifestaţiuni cu caracter politic sau social.De asemenea ei nu pot participa la reuniuni de niciun fel, cu excepţia şedinţelor de curs, institute sau conferinţe şi numai sub directa conducere a membrilor corpului didactic. Ei pot participa la reuniunile asociaţiunilor studenţeşti, funcţionînd în mod legal.Cei ce se vor abate de la dispoziţiunile prezentei legi, independent de aplicarea sancţiunilor penale, vor fi exmatriculaţi de către rectorii universităţilor sau de directorii şcoalelor respective şi nu vor mai putea fi înscrişi în nicio şcoală de Stat ori particulară, iar diplomele ce posedă vor fi anulate.Este interzis studenţilor şi elevilor, sub sancţiunea prevăzută la art. 1 alin. 1, de a poseda sau purta arme de orice fel chiar cu autorizaţiune legală. +  Articolul 24Este interzis profesorilor de orice grad de învăţămînt de a face propagandă politică sub orice formă în şcoală sau de a întreprinde cu studenţii sau elevii orice fel de acţiuni care ar putea avea scopuri politice.Acei care se abat de la dispoziţiunile alineatului precedent, independent de sancţiunile penale, vor fi destituiţi din învăţămînt, cu pierderea dreptului la pensiune, a drepturilor politice şi anularea diplomelor ce posedă. Ei nu vor mai putea ocupa nicio funcţiune publică şi nici vreo altă îndeletnicire cu caracter intelectual, neputându-şi câştiga existenţa decât prin muncă manuală.Călcarea dispoziţiunilor din alineatul precedent se va pedepsi cu închisoare corecţională de la 5 - 10 ani. Cu aceeaşi pedeapsă vor fi sancţionaţi şi acei care se vor servi de activitatea intelectuală a acestora. +  Articolul 25Monahii şi membrii clerului de orice confesiune care se fac vinovaţi de vreuna din infracţiunile prevăzute de prezenta lege, independent de sancţiunile penale, vor fi destituiţi cu pierderea dreptului la pensiune, şi anularea diplomelor ce posedă.Ei vor fi caterisiţi de chiriarhul respectiv fără nicio altă formalitate şi li se vor aplica şi dispoziţiunile prevăzute de art. 24 alin. 2 şi 3. +  Capitolul III Măsuri administrative +  Articolul 26Acei care colportează sau răspândesc ştiri false, precum şi acei care prin atitudinea lor contribuie la tulburarea ordinei şi liniştei publice, li se poate fixa un domiciliu obligator sau pot fi internaţi într-un lagăr de muncă.Aceste sancţiuni vor fi luate printr-un jurnal al Consiliului de Miniştri, după propunerea Ministerului de Interne.Domiciliul obligator şi internarea într-un lagăr de muncă se vor putea impune pe un termen de 6 luni la 1 an.Jurnalele Consiliului de Miniştri sînt considerate ca acte de guvernământ şi nu sînt generatoare de daune.Persoanele supuse domiciliului obligator sau internării într-un lagăr, care nu se vor supune sancţiunilor prevăzute de acest articol, se vor pedepsi cu închisoare corecţională de la 3 - 5 ani şi amendă de la 10.000 - 50.000 lei.Cînd abaterile de la dispoziţiunile de mai sus sînt comise de persoane de altă origine etnică decât cea română, sancţiunile vor fi dublate.Cei internaţi în lagăr sînt obligaţi să plătească suma de 200 lei pe zi, din care jumătate va servi ca întreţinere personală, iar restul pentru întreţinerea lagărului.Cei ce refuză de a plăti suma de mai sus, vor fi urmăriţi asupra averii lor mobile sau imobile, potrivit legii pentru unificarea procedurii fiscale.În cazul cînd cel internat este lipsit de mijloace, el va fi obligat la prestarea unei munci din produsul căreia se va reţine suma ce revine Statului. +  Capitolul IV Instanţe şi procedură +  Articolul 27Infracţiunile prevăzute de prezenta lege se judecă în timp de război, mobilizare sau pe un teritoriu sub stare de asediu, de către instanţele militare, cu excepţiunea aceleia prevăzute de art. 14.Cercetările se vor face de Parchetul militar respectiv în termen de 24 de ore. El va învesti direct instanţa de judecată.Instanţa de judecată se va pronunţa în termen de 24 de ore de la sesizare.Împotriva hotârîrii pronunţate nu este admisă nicio cale de atac ordinară sau extraordinară.Se admite contestaţia la executare numai pentru eroare asupra persoanei. În acest caz, judecata se va face de aceeaşi instanţă în termen de 24 de ore.Împotriva hotârîrii dată în contestaţie nu este admisă nicio cale de atac.Hotărîrea se va executa în 10 ore de la pronunţare. +  Articolul 28În timp de pace competenţa aparţine instanţelor criminale de pe lîngă Curţile de apel.Cercetările vor fi făcute de Parchetul tribunalului respectiv, care va învesti direct instanţa criminală.Toate dispoziţiunile prevăzute în art. 27 se aplică şi instanţelor criminale. +  Articolul 29Persoana bănuită de săvîrşirea vreunei infracţiuni prevăzută de această lege, care este dispărută de la domiciliul său şi nu poate fi găsită, va fi invitată pe calea publicaţiunii în ziare să se prezinte înaintea parchetului respectiv în termen de 3 zile libere de la publicaţiunea făcută. Dacă cel chemat nu răspunde invitaţiunii şi prin aceasta întăreşte bănuielile ce sînt împotrivă-i, va fi declarat de Parchet culpabil de faptul ce i se pune în sarcină. Încheierea parchetului va fi publicată în Monitorul Oficial şi în ziarele mai răspândite în ţară.Orice cetăţean are îndatorirea de a aduce la cunoştinţa autorităţii poliţieneşti locul unde se găseşte persoana declarată culpabilă.Acel care cunoscînd acel loc nu va încunoştinţa autoritatea poliţienească va fi socotit favorizator şi se va pedepsi ca şi infractorii prevăzuţi la litera d) de sub art. 13. +  Capitolul V Dispoziţiuni finale +  Articolul 30Bunurile grupărilor sau asociaţiunilor dizolvate pe temeiul acestui decret-lege se vor pune sub administraţiune şi se vor lichida potrivit legii privitoare la administrarea bunurilor partidelor politice dizolvante. +  Articolul 31Instanţele vor înainta Ministerului de Justiţie o copie după hotărîrile pronunţate contra celor trimişi în judecată pentru infracţiunile prevăzute în prezenta lege. Ministerul de Justiţie va ţine o evidenţă a tuturor acestor infractori. +  Articolul 32Infracţiunile prevăzuse de Decretul-lege pentru reprimarea întrunirilor sau manifestaţiunilor care urmăresc o acţiune cu caracter de uneltire împotriva ordinei sociale existente în Stat din 13 noiembrie 1940, precum şi infracţiunile prevăzute de art. 1, 2 şi 3 din Decretul-lege pentru reprimarea unor infracţiuni contra ordinei publice şi intereselor Statului din 28 noiembrie 1940, săvîrşite anterior publicării prezentei legi, vor fi cercetate, instruite şi judecate de instanţele militare. +  Articolul 33Se abrogă Legea pentru apărarea ordinei în Stat din 15 aprilie 1938; Decretul-lege pentru reprimarea întrunirilor sau manifestaţiunilor care urmăresc o acţiune cu caracter de uneltire împotriva ordinei sociale existente în Stat din 13 noiembrie 1940; Decretul-lege pentru reprimarea întrunirilor sau manifestaţiunilor cu caracter politic, potrivnice prevederilor Decretului-lege nr. 3.151 din 14 septembrie 1940, publicat în Monitorul Oficial din 13 noiembrie 1940, Decretul-lege pentru reprimarea unor infracţiuni în contra ordinei publice şi intereselor Statului din 28 noiembrie 1940, precum şi orice alte dispoziţiuni contrarii prezentului decret-lege.Rămîn în vigoare dispoziţiunile Decretului-lege nr. 131 din 20 ianuarie 1941, publicat în Monitorul Oficial nr. 17 din 1941.---------------