Advanced Search

 LEGE nr. 3.600 din 17 octombrie 1938 privind unificarea procedurii fiscale


Published: 1938-10-17
Read law translated into English here: https://www.global-regulation.com/translation/romania/3071408/-lege-nr.-3.600-din-17-octombrie-1938-privind-unificarea-procedurii-fiscale.html

Subscribe to a Global-Regulation Premium Membership Today!

Key Benefits:

Subscribe Now for only USD$40 per month.
LEGE nr. 3.600 din 17 octombrie 1938privind unificarea procedurii fiscale
EMITENT PARLAMENTUL
Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 246 din 22 octombrie 1938



CAROL al II-lea, Prin gratia lui Dumnezeu şi voinţa naţionala, Rege al României, La toţi de faţa şi viitori, sănătate;Asupra raportului preşedintelui Consiliului Nostru de Miniştri şi al ministrilor Nostri, secretari de Stat la Departamentele Finanţelor şi Justiţiei cu Nr. 315.868 din 1938; Vazand jurnalul Consiliului Ministrilor cu Nr. 2.594 din 1938;Avînd în vedere dispoziţiunile art. 46 şi 98 din Constituţia promulgată cu Inaltul Decret Regal Nr. 1.045 din 27 Februarie 1938;Avînd în vedere avizul Consiliului Legislativ Nr. 160/1938, Am decretat şi decretam:  +  Titlul IConstatarea şi judecarea infracţiunilor fiscale  +  Capitolul 1 Organele de constatare a infracţiunilor fiscale şi procedura de constatare +  Articolul 1Toate infracţiunile la legile fiscale se vor constata şi judeca potrivit prevederilor legii de faţa. Prin lege cu caracter fiscal, se înţeleg toate acele legi prin care se înfiinţează impozite şi taxe, a căror administrare, este data în sarcina Ministerului de Finanţe sau Administraţiei comerciale a monopolului vânzărilor alcoolului şi a taxelor de consumaţie pe băuturi spirtoase.  +  Articolul 2Orice infracţiune fiscală se constata şi se sancţionează printr-un proces-verbal.  +  Articolul 3Procesele-verbale de infracţiune fiscală pot fi preliminare sau definitive. Sînt procese-verbale definitive, acelea care constata şi sancţionează o infracţiune fiscală. Sînt procese-verbale preliminare acelea care constata unul sau mai multe fapte de natura a constitui o infracţiune fiscală, fără ca prin aceste procese-verbale să se prevadă vreo sancţiune în sarcina vinovatilor. Aceste procese-verbale preliminare pot servi de baza unui proces-verbal definitiv în care caz procesele-verbale preliminare fac parte integrantă din procesul-verbal definitiv.Necesitatea încheierii unui proces-verbal preliminar, înainte de încheierea procesului-verbal definitiv este lăsată la aprecierea organelor de constatare, aceste organe putând încheia de-a dreptul în orice împrejurare procese-verbale de infracţiune definitive. +  Articolul 4Sînt în drept a încheia procese verbale de infracţiune fiscală preliminare sau definitive: a) Inspectorii, subinspectorii şi controlorii Ministerului de Finanţe şi al Administraţiei comerciale a monopolului vânzării alcoolului şi a taxelor de consumaţie pe băuturi spirtoase, de orice fel şi de toate gradele, funcţionarii vamali de toate gradele şi organele gărzii financiare dela gradul de subcomisar în sus, cu excepţia inspectorilor speciali, fără necesitatea vreunei delegatiuni; b) Orice funcţionar al Ministerului de Finanţe sau al Administraţiei comerciale a monopolului vânzării alcoolului şi a taxelor de consumaţie pe băuturi spirtoase, avînd delegaţiune din partea ministrului, subsecretarului de Stat, secretarului general sau a directorului respectiv. c) Funcţionarii publici prevăzuţi prin legi speciale, în limitele prevăzute de acele legi.  +  Articolul 5Procesele-verbale de infracţiune fiscală preliminare vor putea fi încheiate pe lîngă funcţionarii publici arătaţi în art. precedent şi de către ofiţerii şi agenţii de poliţie judiciară, de funcţionarii căilor ferate, de graniceri, de agenţii de fabrici, perceptorii, agenţii de urmărire, organele gărzii financiare de orice grad, precum şi de funcţionarii altor ministere, dacă aceştia din urma sînt prevăzuţi în legi speciale. Organele de constatare prevăzute în acest articol, vor putea activa fie din proprie iniţiativă, fie în urma unei delegatiuni primite din partea organelor îndrituite a încheia procese-verbale de infracţiune fiscală definitive. Procesele-verbale de infracţiune fiscală preliminare încheiate de organele prevăzute de acest articol, se vor inainta administraţiilor de constatare, sau organelor care au ordonat asemenea constatări şi care vor dispune ca în baza lor să se încheie procesele-verbale definitive, dacă e cazul. În cazul cînd procesele-verbale preliminare constata o contraventiune sau o contrabanda vamală, ele se vor inainta, în scopul mai sus-arătat, vămii în circumscripţia căreia s-a constatat contraventiunea, sau organelor care au ordonat asemenea constatări. +  Articolul 6Organele de drept a constata şi a dresa procese-verbale de infracţiune, vor instrumenta în limitele atributiunilor lor teritoriale, determinate de funcţiunea pe care o îndeplinesc. Ele vor putea instrumenta şi în afară de aceste limite, în baza unei delegatiuni date de directorul respectiv.  +  Articolul 7Pentru constatarea infracţiunilor fiscale, organele de constatare vor putea lua interogatorii presupusilor infractori şi audia martori. De asemenea, vor putea cerceta actele de transport şi biletele de libera circulaţie. Organele îndrituite a dresa procesele-verbale definitive, vor putea, pe lîngă acestea, să facă descinderi şi perchezitiuni domiciliare, ridicand orice acte sau registre, care dovedesc existenta infracţiunii. Descinderile şi perchizitiunile nu se vor putea face decât cu autorizaţia şefului Parchetului tribunalului locului unde s-a comis sau constatat infracţiunea, fără necesitatea avizului judecătorului de instrucţie. Autorizarea parchetului se va da pe numele agentului fiscal care a cerut-o, sau a persoanei care va fi indicată de agentul fiscal care va semna cererea de autorizaţie. Sînt în drept a face descinderi şi perchezitii numai organele îndrituite a încheia procese-verbale de infracţiune definitive. În caz de flagrant delict, descinderile şi perchezitiunile se vor putea face fără autorizaţia parchetului, dar în prezenta unui ofiţer de poliţie judiciară sesizat direct, verbal sau în scris, de agentul care constata infracţiunea. În caz de flagrant delict, descinderi şi perchezitii se vor putea face la orice ora din zi şi din noapte şi în orice zi de lucru şi sărbătoare. Procesul-verbal de descindere şi perchezitie va fi semnat şi de ofiţerul de poliţie judiciară care a asistat la ele. Nici autorizaţia parchetului şi nici prezenta ofiţerului de poliţie judiciară, nu sînt necesare la celelalte operaţiuni de descoperire, cercetare şi constatarea contraventiunilor sau contrabandelor, făcute de organele fiscului.  +  Articolul 8În cazul cînd legea prevede pedeapsa confiscării sau măsuri de sechestrare, agenţi constatatori vor declara sechestrate sau confiscate mărfurile care formează obiectul contraventiunii sau contrabandei sau cantităţile de produse echivalente cu acelea căzute în contravenţie, şi vor lua măsurile de asigurare pe care le vor socoti necesare, odată cu încheierea procesului-verbal de constatarea infracţiunii. Mărfurile confiscate sau sechestrate vor putea fi lăsate pe loc, sau depozitate în altă parte. În toate cazurile se va putea institui un custode care va putea fi însuşi infractorul. Dacă procesul-verbal de infracţiune care constata şi o confiscare va fi apelat, Ministerul de Finanţe sau Administraţia Comercială a Monopolului vânzării alcoolului şi a taxelor de consumaţie pe băuturi spirtoase, vor putea vinde mărfurile confiscate prin Sindicul Bursei. Preţul obţinut se va consemna, iar recipisa se va păstra de Minister sau Administraţia Comercială a Monopolului vânzării alcoolului şi a taxelor de consumaţie pe băuturi spirtoase care o va elibera părţii condamnate prin procesul-verbal, în cazul în care procesul verbal va rămîne definitiv anulat, prin epuizarea tuturor căilor de atac. Părţile condamnate prin proces-verbal nu vor avea dreptul la nici o despăgubire pentru marfa confiscată, peste suma rezultată din vînzarea mărfii. Nu vor putea fi vândute acele mărfuri confiscate a căror punere în comerţ este oprită de legile speciale.  +  Articolul 9Procesele-verbale preliminare de constatare a infracţiunilor vor cuprinde: 1. Numele, pronumele, funcţiunea şi domiciliul agentului care încheie procesul-verbal şi a acelora care contrasemnează procesul-verbal. 2. Data şi locul unde s-a încheiat acest proces-verbal.3. Numele, pronumele şi domiciliul infractorilor. 4. Faptele constatate şi dovezile prin care se stabilesc aceste fapte.  +  Articolul 10Procesele-verbale definitive de constare a infracţiunilor vor cuprinde: 1. Numele şi pronumele, funcţiunea şi domiciliul agentului care încheie procesul-verbal, precum şi al acelora care contrasemnează procesul-verbal. 2. Locul, data şi ora unde s-a încheiat procesul-verbal.3. Numele, pronumele şi domiciliul infractorilor.În cazul cînd infracţiunea este comisă de o societate anonima se va arata denumirea societăţii, sediul ei, precum şi numele, pronumele, calitatea şi domiciliu persoanelor fizice condamnate în solidar cu societatea, dacă e cazul.În cazul cînd infracţiunea este comisă de o societate în comandită sau în nume colectiv, se va arata şi numele, pronumele şi domiciliul asociaţilor.4. Faptele constatate şi dovezile prin care se stabilesc aceste fapte.5. Textele de lege la care s-a contravenit, precum şi textele de lege care sancţionează aceasta abatere.6. Sancţiunea aplicată.Ori de câte ori amenda reprezintă impozitul sau taxa sustrasa, înmulţite cu o anumită cifra, se va arata şi cuantumul impozitului sau al taxei.7. Dacă agentul constatator lucrează în baza unei autorizatiuni speciale, se va arata numărul acestei autorizatiuni şi se va alătură copie certificată de agentul constatator.Aceasta copie astfel certificată are aceeaşi valoare probanta ca şi originalul.8. În cazul cînd agentul constatator a lucrat în baza unei autorizatiuni a parchetului, el va arata numărul acestei autorizatiuni şi va alătură copie certificată de agentul constatator, copie care va avea aceeaşi valoare probanta ca şi originalul.9. În caz de confiscare sau sechestrare, procesul-verbal va mai cuprinde: a) Cantitatea, felul şi calitatea mărfurilor confiscate sau sechestrate; b) Locul unde s-a depozitat marfa; c) Numele, pronumele şi domiciliul custodelui, care va semna de primirea însărcinării ce i s-a dat. Aceasta semnatura nu este necesară, în cazul cînd mărfurile s-au lăsat în custodia infractorului; d) Semnatura infractorului sau a reprezentantului sau.Dacă obiectele confiscate sau sechestrate au fost găsite în curs de transport, procesul-verbal va fi semnat de cărăuş.Refuzul sau imposibilitatea de a semna, se va arata în procesul-verbal. +  Articolul 11Procesele-verbale de infracţiune fiscală, pot fi dresate, în caz de urgenta apreciată de organul constatator şi în zilele de sărbătoare legală, precum şi la orice ora din zi şi din noapte.Aprecierea urgenţei scapa de controlul instanţelor judecătoreşti. +  Capitolul 2 Aprobarea proceselor-verbale +  Articolul 12Procesele-verbale definitive vor fi înaintate de organul constatator, administraţiei de constatare a judeţului în cuprinsul căruia s-a constatat infracţiunea, în vederea aprobării lor.Procesele-verbale de contrabanda sau contravenţie vamală, se vor inainta vămii în circumscripţia căreia s-a comis infracţiunea. Administratorul de constatare şi şeful vămii vor putea aproba procesele-verbale care prevăd o sancţiune - impozit şi amenda - pînă la 100.000 lei, inclusiv.Procesele-verbale de infracţiune, care prevăd o sancţiune, - impozit şi amenda - mai mare de 100.000 lei, vor fi înaintate Directiunii impozitului la care se referă procesul-verbal, din Ministerul de Finanţe sau Administraţiei Comerciale a Monopolului Vânzării Alcoolului şi a Taxelor de Consumaţie pe băuturi spirtoase.Directorii de impozite vor putea aproba procesele-verbale, care prevăd o sancţiune, - impozit şi amenda, - pînă la cel mult 5 milioane lei, inclusiv.Procesele-verbale care prevăd o sancţiune, - impozit şi amenda, - peste 5 milioane lei, vor fi aprobate de ministrul de finanţe, de subsecretarul de Stat sau de secretarul general al acestui minister.Dreptul de a aproba un proces-verbal pînă la o anumită suma, implica şi pe acela de a aproba procesele-verbale, care prevăd o sancţiune mai mica şi a căror aprobare este data în competinţa unor organe inferioare. +  Articolul 13Procesele-verbale care prevăd o sancţiune, - impozit şi amenda, - mai mare de 100.000 lei, nu vor putea fi aprobate mai înainte de a fi fost examinate de una din Comisiunile speciale care se înfiinţează prin prezenta lege. +  Articolul 14Se instituie pe lîngă fiecare Direcţie de impozite, cat şi pe lîngă Administraţia Comercială a Monopolului Vânzării Alcoolului şi a Taxelor de Consumaţie pe băuturi spirtoase, o comisiune specială compusa din subdirectorul respectiv şi doi avocaţi din Contenciosul Ministerului de Finanţe.Compunerea fiecărei comisiuni şi calitatea de preşedinte se va stabili prin decizie ministerială.Dacă la o direcţie de impozite sînt mai mulţi subdirectori, ministrul va desemna pe unul dintre ei.Directorul respectiv va desemna un secretar al comisiei dintre funcţionarii directiunii.Directorul respectiv poate oricînd lua parte la şedinţele comisiunii, în care caz va prezida comisia.Procesele-verbale asupra cărora s-a pronunţat comisiunea completată cu directorul respectiv, se va aproba de ministru, subsecretarul de Stat sau secretarul general, chiar dacă sancţiunea aplicată - impozit şi amenda, - este sub 5 milioane lei. +  Articolul 15Comisiunea specială examinează temeinicia procesului-verbal, atît sub raportul dovezilor prin care se stabileşte existenta contraventiunii, cat şi sub raportul tuturor condiţiunilor legale, pe care trebuie să le întrunească acest proces-verbal. Comisiunea poate cere lămuriri agentului constatator.Ea poate invita pe infractori să se prezinte înaintea comisiei, pentru a da lămuriri, sau a depune un memoriu scris. Infractorul va putea depune memorii scrise şi din proprie iniţiativă. Comisiunea va putea dispune efectuarea unor cercetări administrative. +  Articolul 16Comisiunea specială va putea sa avizeze:1. La aprobarea în tot sau în parte a procesului verbal.2. La respingerea procesului verbal.3. La refacerea procesului-verbal, în care caz, Comisiunea va arata în ce sens urmează a se face aceasta operaţie. +  Articolul 17Avizele comisiunii speciale vor purta un număr de ordine şi vor fi datate.Ele vor fi motivate numai în cazurile prevăzute la alin. 2 şi 3 de sub art. anterior. +  Articolul 18Avizele comisiunii speciale sînt consultative.Dacă directorul respectiv nu este de acord cu avizul comisiunii speciale, el este dator a cere avizul Consiliului de Avocaţi al Ministerului de Finanţe.Acest din urma aviz are de asemenea caracter consultativ. Dacă directorul respectiv nu este de acord nici cu avizul consiliului de avocaţi, lucrarea se va rezolva de ministru, subsecretarul de Stat sau secretarul general.Ministrul, subsecretarul de Stat şi secretarul general vor putea rezolva lucrarea în dezacord cu avizul comisiunii speciale şi fără a mai cere avizul consiliului de avocaţi. +  Articolul 19Aprobarea proceselor-verbale se face prin deciziuni semnate de organele competente.Deciziile de aprobare se vor putea insera pe procesele-verbale, sau vor putea face corp aparte de procesele-verbale. Aceste deciziuni vor putea aproba în total sau în parte, procesul-verbal de contravenţie. +  Articolul 20Deciziunile de aprobare vor purta un număr de înregistrare şi vor fi datate. Ele vor cuprinde sancţiunea aplicată, textele de lege pe care se întemeiază sancţiunea, numele, pronumele şi domiciliul persoanelor fizice sau morale, sancţionate.Deciziunile nu vor fi motivate decât în cazul cînd ele modifica în parte procesul-verbal.În caz contrar, motivarea procesului-verbal serveşte de motivare şi deciziei de aprobare.În cazul cînd legea cere consultarea comisiunii speciale, decizia va menţiona numărul şi data acestui aviz, fără a indica concluziunea acestui aviz.Infractorul nu va putea cere şi instanţele judecătoreşti nu vor putea sa ordone comunicarea acestui aviz. +  Capitolul 3 Comunicarea proceselor-verbale, cai de atac împotriva lor şi instanţe de judecată +  Articolul 21Procesele-verbale investite cu deciziile de aprobare se vor comunică în copie părţilor condamnate, pe cale administrativă, prin intermediul oricărui funcţionar al administraţiilor de constatare, încasări şi plati, al perceptiilor sau al vamilor.Comunicarea se face la domiciliul, reşedinţa sau sediul celor condamnaţi.În cazul cînd partea condamnata refuza a primi procesul-verbal cu decizia de aprobare, sau primindu-le nu poate sau nu voieşte a da adeverinte de primire, agentul fiscului va constata aceasta printr-un proces-verbal încheiat faţa cu un agent de poliţie în comunele urbane şi suburbane sau cu primarul, notarul sau jandarmul de orice grad, în comunele rurale.Adeverinta de primire va fi certificată de agentul fiscului care face înmânarea.Dacă agentul nu găseşte partea condamnata la domiciliu sau reşedinţa ei, el va da procesul-verbal cu decizia de condamnare unei persoane din familie, care locuieşte cu dânsul, în lipsa acestuia unui om de serviciu, cerând adeverinta de primire.În lipsa uneia din aceste persoane, procesul-verbal cu decizia de condamnare se vor afişa pe usa locuinţei, biroului sau magazinului părţii condamnate.În cazul cînd partea condamnata este o societate de orice natura, procesele-verbale cu deciziile de aprobare se vor inmana unui funcţionar al societăţii, la sediul societăţii, la fabrica sau magazinul acesteia, luându-se adeverinta de primire.Dacă agentul fiscului nu găseşte nici un funcţional al societăţii, căruia să-i facă înmânarea, sau gasindu-l, acesta refuza sa primească procesul-verbal cu decizia de condamnare, ele se vor afişa pe usa sediului, fabricii sau magazinului societăţii. În toate cazurile cînd persoanele cărora li se poate face înmânarea, refuza sau nu pot să semneze de primire, sau cînd procesele-verbale şi deciziile de aprobare se afişează, agentul fiscului va constata aceasta împrejurare într-un proces-verbal dresat de faţa cu un agent de poliţie în comunele urbane şi suburbane, cu primarul, notarul sau jandarmul de orice grad, în comunele rurale. +  Articolul 22Împotriva procesului-verbal aprobat, părţile condamnate pot face apel.Termenul de apel este de 15 zile libere dela comunicarea procesului-verbal cu decizia de aprobare. +  Articolul 23Apelurile se vor judeca de către Tribunale, în cazurile cînd condamnarea - impozit şi amenda - prevăzute în decizia de aprobare, nu depăşeşte suma de 5 milioane lei inclusiv.În cazurile cînd condamnatiunea este mai mare decât această sumă, apelurile se vor judeca de Curţile de Apel.Apelurile magistraţilor făcute împotriva proceselor-verbale de infracţiuni fiscale, dresate pentru fapte comise în exerciţiul funcţiunii lor, se judeca: a) De Curţile de Apel în cazul cînd magistratul care a comis infracţiunea funcţionează la o judecătorie sau un tribunal; b) De Înaltă Curte de Casaţie, secţia III-a, dacă magistratul care a comis infracţiunea funcţionează la o Curte de Apel, Curtea de Conturi sau la Înaltă Curte de Casaţie. +  Articolul 24Apelul se va judeca după distinctiunea arătată la articolul precedent de Curtea de Apel sau tribunalul în circumscripţia cărora s-a constatat infracţiunea. +  Articolul 25Apelul se declara la instanţa competenţa a-l judeca.Petiţia de apel va cuprinde: a) Numele, pronumele şi domiciliul apelantului; b) Domiciliul ales în oraşul de reşedinţa al instanţei de judecată; c) Arătarea procesului-verbal şi a deciziei de aprobare, atacate cu apel, alaturandu-se copie de pe acestea; d) Motivele apelului; e) Probele invocate în sprijinul apelului; f) Dacă apelantul se serveşte de acte, acestea se vor depune în copii certificate, odată cu petiţia de apel.Obligaţiunile prevăzute la alin. a, b şi c, trebuiesc satisfacute sub sancţiunea nulităţii, prin chiar petiţia de apel. Omisiunea din petiţia de apel a celorlalte menţiuni, trebuie completată sub sancţiunea nulităţii apelului, prin memoriu separat, pînă la primul termen de înfăţişare.Tribunalul va putea însă sa admită administrarea de probe sau depuneri de acte ce nu au fost invocate pînă la primul termen de înfăţişare, în cazul cînd apelantul nu a fost în măsura să le propună pînă la primul termen. Asemenea cerere trebuie formulată la primul termen de înfăţişare. +  Articolul 26Copie de pe cererea de apel şi de pe actele anexate, se vor comunică administraţiei de constatare a locului unde s-a constatat infracţiunea, în termen util.În materie vamală comunicarea se va face vămii locului unde s-a constatat infracţiunea. +  Articolul 27Apelantul nu va putea cere şi instanţele de judecată nu vor putea dispune înaintarea de către Ministerul de Finanţe sau de Ad-tia Comercială a Monopolului Vânzării Alcoolului şi a taxelor de consumaţie pe băuturile spirtoase, a nici unui act de cercetare administrativă, expertiza, consultatie tehnica sau de specialitate, efectuate din ordinul sau la cererea Ministerului de Finanţe sau a Administraţiei Comerciale a Monopolului Vânzării Alcoolului şi a taxelor de consumaţie pe băuturi spirtoase, pentru lămurirea sa, cu excepţiunea avizelor Comisiunei centrale vamale date conf. art. 214, alin. final, legea vamilor şi art. 131 din prezenta lege. +  Articolul 28Apelantul care va voi să se înscrie în fals împotriva procesului-verbal este obligat, sub sancţiunea dea nu se tine în seama aceasta înscriere în fals, sa arate prin chiar petiţia de apel pe autorul falsului, natura falsului, precum şi probele invocate în dovedirea lui.Tribunalul va examina cererea de înscriere în fals şi dacă va găsi ca ea cuprinde suficiente indicii de seriozitate şi ca este concludenta, va suspenda judecarea apelului pînă cînd instanţa penală se va pronunţa asupra înscrierii în fals, trimiţând întreg dosarul parchetului tribunalului.Reclamaţia directa la instanţele penale e oricînd admisibilă, dar fără suspendarea judecării procesului fiscal. +  Articolul 29Dacă apelantul nu se prezintă la termenul de judecată, apelul se va respinge fără a se mai intră în examinarea motivelor de apel.Apelantul va putea depune memorii scrise, deosebite de motivele de apel, în care caz instanţa de judecată este obligată a examina cuprinsul memoriului şi al apelului, chiar în lipsa apelantului. +  Articolul 30Nimeni nu poate face cereri de intervenţie - principale sau accesorii - în instanţa de judecată a apelului fiscal. +  Articolul 31Sentinţele tribunalelor şi deciziunile Curţilor de Apel, date asupra apelurilor fiscale, sînt fără drept de opoziţie, dar cu drept de recurs.Termenul de recurs este de 30 zile socotite dela comunicarea hotărîrii data asupra apelului. Recursul împotriva sentinţelor tribunalului se judeca de Curţile de Apel, iar cel împotriva deciziunilor Curţilor de Apel se judeca de Înaltă Curte de Casaţie, secţia II în materie vamală şi de secţia III a aceleeasi Înalte Curţi în orice alta materie.Recursul se declara în instanţa care a judecat apelul. Statul poate declara recurs fie la instanţa care a judecat apelul, fie direct, la instanţa de casare.În caz de casare, instanţa de recurs va judeca apelul şi în fond. +  Articolul 32La fiecare termen fiscal va fi citat întotdeauna cu 8 zile libere înainte.Apelantul sau recurentul, care a fost prezent la o înfăţişare, se considera ca cunoaşte termenul pentru toate celelalte înfăţişări care vor urma.Reprezentantul fiscului nu poate fi obligat a lua termene în cunoştinţa, iar dacă va declara ca cunoaşte termenul, aceasta se va înţelege numai pentru primul termen ce va urma.Prezenta părţii în instanţa acoperă orice viciu de procedura, afară de termenul de 8 zile în care fiscal trebuie citat. +  Articolul 33Citaţiile se vor inmana la sediul administraţiei sau vămii care se citeaza.În procesele pendinte în faţa instanţelor judecătoreşti din Capitala, citaţiile se vor inmana la sediul Serviciului contencios al Ministerului de Finanţe.Hotărîrile judecătoreşti ale tuturor instanţelor judecătoreşti din întreaga ţara se vor comunică numai în Capitala la sediul central al Serviciului contencios din Ministerul de Finanţe. +  Articolul 34Fiscal va putea fi reprezentat în justiţie prin avocaţii ministerului, avocaţii Statului, administratorii financiari, şefii vamilor sau oricare funcţionar cu delegaţie specială.Avocaţii, administratorii financiari şi şefii vamilor nu au nevoie de delegaţii speciale.Delegatiile speciale pentru ceilalţi funcţionari se pot acorda de ministru, subsecretar de Stat, secretarul general, directorul contenciosului, administratorii financiari şi şefii vamilor, aceştia doi din urma numai pentru funcţionarii administraţiilor sau vamilor respective. +  Articolul 35Reprezentanţii fiscului nu vor putea face nici o recunoaştere şi nu vor putea retrage nici o cerere prin care s-a exercitat o cale de atac, ordinară sau extraordinară, decât numai în baza unei împuterniciri speciale data de ministru, subsecretarul de Stat, secretarul general sau directorul contenciosului.Aceste dispoziţiuni sînt sub sancţiunea nulităţii. +  Articolul 36Directorul contenciosului din Ministerul de Finanţe, avocaţii publici din judeţe şi administratorii financiari vor putea exercita orice cale de atac, în numele Ministerului de Finanţe şi Administraţiei comerciale a monopolului vânzării alcoolului şi a taxelor de consumaţie pe băuturi spirtoase, fără nici o împuternicire specială.  +  Capitolul 4 Valoarea probanta a proceselor-verbale +  Articolul 37Sub raportul valorii probante, procesele-verbale de infracţiune fiscală sînt de doua feluri; a) Valabile pînă la înscrierea în fals; b) Valabile pînă la proba contrară. +  Articolul 38Legile speciale care prevăd sancţiunile diferitelor infracţiuni fiscale vor preciza dacă procesele-verbale constatatoare ale acestor infracţiuni au valoare probanta pînă la înscrierea în fals sau pînă la proba contrarie.Sînt de drept valabile pînă la înscrierea în fals, procesele verbale care constata un flagrant delict şi acelea care se întemeiază pe recunoaşterea infractorului, scrisă şi subscrisă de dânsul, a faptelor imputate. +  Articolul 39Procesele-verbale valabile pînă la înscrierea în fals nu vor face dovada ca atare decât numai pentru constatările de fapt făcute personal şi direct de către agentul fiscal care instrumenteaza şi pentru recunoaşterile scrise şi subscrise ale infractorilor. +  Articolul 40Procesele-verbale de infracţiune fiscală se pot întemeia pe orice mijloace de proba. Dovezile pe care se întemeiază aceste procese-verbale pot fi completate la cererea fiscului, în cursul instanţei de apel.Infractorii pot de asemenea sa folosească toate mijloacele de dovada, împotriva proceselor-verbale ce fac dovada pînă la proba contrară. +  Articolul 41Instanţele judecătoreşti vor putea admite în tot sau în parte apelul, sau sa-l respingă.Ele vor putea schimba calificarea faptelor date prin decizia de aprobare şi sa dea o hotărîre care să se întemeieze pe alte texte de lege decât cele prevăzute în decizia de aprobare.Ele nu vor putea anula procesele-verbale de infracţiune pentru eroare sau lipsa de intenţie frauduloasă şi nici nu vor putea reduce amenda sub minimum prevăzut de lege. +  Articolul 42Instanţele de judecată nu vor putea anula procesele-verbale şi deciziile de aprobare pentru vicii de forma.Constituie un viciu de forma, orice omisiune din procesul-verbal sau din decizia de aprobare a unei menţiuni obligatorii, conform legii de faţa. +  Articolul 43Instanţele de judecată vor completa viciile de forma pe baza actelor dosarului.În cazul cînd o asemenea completare nu este cu putinta, ele vor inainta administraţiei de constatare sau vămii respective procesul-verbal sau decizia viciata, cu invitatiunea de a se completa lipsurile constatate în aceste acte.În procesele pendinte în faţa instanţelor judecătoreşti din Capitala, aceste acte se vor inainta Contenciosului Ministerului de Finanţe cu un proces-verbal sau o decizie suplimentară.Procesul-verbal sau decizia suplimentară nu se mai comunică părţilor condamnate şi se înaintează de-a dreptul instanţei de judecată care va proceda la continuarea judecării apelului. +  Articolul 44Procesele-verbale valabile pînă la înscrierea în fals, devin valabile pînă la proba contrară, în cazul cînd instanţa de judecată va constata ca procesul-verbal are vicii de forma. +  Capitolul 5 Executarea proceselor-verbale +  Articolul 45Procesele-verbale împreună cu deciziile de aprobare, au caracterul unor hotărîri judecătoreşti de prima instanţa.Ele sînt executorii în 15 zile dela comunicare, chiar dacă au fost atacate cu apel. +  Articolul 46Instanţele de apel nu vor putea suspenda executarea proceselor-verbale, decât numai obligând pe apelant la darea unei cauţiuni în numerar, cauţiune ce nu poate fi mai mare decât cifra impozitului şi nici mai mica de 10 la suta din acest impozit.Dacă infracţiunea consista din încălcarea unei dispoziţiuni legale, alta decât plata unui impozit sau taxa, suspendarea nu e mai mare decât cifra impozitului şi nici mai mica de 10 la suta decât valoarea condamnatiunii.În cazul în care legea sancţionează cu amendă, nedeclararea sau neplata la termen a unui impozit sau a unei taxe, definitiv stabilită, instanţa de apel nu va putea suspenda executarea procesului-verbal decât cu consemnarea întregii amenzi, prevăzute în decizia de aprobare.Instanţele de apel nu vor putea anula măsurile de asigurare, decât cu consemnarea întregii sume - impozit şi amenda - prevăzută în decizia de aprobare. Suspendarea executării şi anularea măsurilor de asigurare nu se vor putea lua decât numai cu citarea părţilor şi depunerea dosarului de fond al fiscului la dosarul instanţei de judecată.Ministerul de Finanţe poate suspenda executarea proceselor-verbale cu sau fără cauţiune. +  Articolul 47Instanţele de recurs nu pot suspenda executarea hotărârilor date în apel, decât cu consemnarea întregii sume - impozit şi amenda - prevăzute în decizia de aprobare.În cazul cînd instanţa de apel, anulează procesul-verbal, măsurile de asigurare luate de fisc în baza acestui proces-verbal, nu vor putea fi desfiinţate decât după respingerea recursului făcut de Ministerul de Finanţe. +  Articolul 48Ministerul de Finanţe va putea anula procesele-verbale aprobate, în cazul cînd partea condamnata va putea dovedi netemeinicia acestui proces-verbal.De asemenea Ministerul de Finanţe va putea reduce amenda aplicată cu cel mult 75 la suta din cuantumul ei.În privinta reducerii amenzii, se exceptează procesele-verbale de contravenţie la legea zaharinei.De asemenea Ministerul Finanţelor va putea elibera mărfurile confiscate în schimbul unei despăgubiri în bani.Nu se vor putea elibera acele mărfuri pentru care legile speciale prevăd ca se menţine confiscarea chiar în cazurile în care procesele verbale de infracţiuni vor fi definitiv anulate de justiţie.Anularea procesului-verbal, aprobat reducerea amenzii - sau eliberarea mărfurilor confiscate, nu se poate face decât de ministru, subsecretarul de Stat, secretarul general sau directorul respectiv autorizat de ministru.Ministerul de Finanţe nu va putea anula procesele verbale şi nici sa reducă amenzile prevăzute în ele, în cazul cînd nu mai sînt supuse niciunei cai de atac înaintea instanţelor judecătoreşti.Dreptul la prima al denuntatorilor, doveditorilor şi constatatorilor se va calcula asupra amenzii definitive şi efectiv încasate. +  Capitolul 6 Dispoziţii speciale +  Articolul 49Amenzile fiscale au caracter civil.Ele nu pierd acest caracter chiar cînd în baza legii sînt transformabile în închisoare. +  Articolul 50În toate cazurile în care legea prevede pe lîngă pedeapsa fiscală şi o pedeapsă penală, Ministerul de Finanţe va trimite parchetului tribunalului locului, unde s-a comis infracţiunea, o copie certificată de pe procesul-verbal şi decizia de aprobare, spre a se deschide acţiune publică împotriva vinovatilor. +  Articolul 51Acţiunea publică deschisă pe baza proceselor-verbale aprobate va fi cu totul independenta de procesul civil, început în urma apelului făcut de infractor împotriva proceselor-verbale şi a deciziilor de aprobare. Ea se va judeca separat de către instanţele represive şi se va exercita de Ministerul public, după regulele procedurii penale, fără a putea fi conexata cu apelul fiscal.Ministerul de Finanţe va fi însă citat şi în procesul penal deschis în urma acţiunii publice, pentru ca prin reprezentantul sau sa susţină acuzarea alături de reprezentantul parchetului.În cazul cînd procesul-verbal ar fi anulat de instanţele judecătoreşti civile, în urma apelului sau recursului făcut de infractor sau de Ministerul de Finanţe, acţiunea publică se va stinge, iar dacă a intervenit vreo hotărîre penală de condamnare definitivă sau nu, aceasta hotărîre se va considera deplin drept nulă şi de nul efect.Cei ce fuseseră însă penaliceste inculpaţi sau condamnaţi, nu vor avea nici un drept de despăgubire împotriva Statului derivând din acest fapt. +  Articolul 52În cazul cînd legea prevede transformarea amenzii în închisoare pentru cazul de insolvabilitate, insolvabilitatea se constata conform legii contabilităţii publice, iar transformarea amenzii în închisoare se va face conform legiuirilor penale. +  Articolul 53Constatarea infracţiunilor fiscale se prescrie prin trecerea unui termen de cinci ani, socotit dela comiterea infracţiunii.Constatarea impozitului sau taxei datorate se prescrie prin trecerea unui termen de 10 ani dela data cînd organele fiscului au fost puse în situaţia de a stabili impozitul sau taxa.În materie de timbru termenele de prescripţie vor începe să curgă cum se arata mai jos pentru cazurile care urmează:Pentru actele autentice sau notariale dela data autentificării sau legalizarii lor, ori a confectionarii lor de către notarii publici. Pentru actele sub semnatura privată, din momentul ce au dobîndit data certa prin înregistrarea lor la o autoritate publică, ori prin decesul uneia din părţi.Pentru contractele de vânzări de păduri, cum şi contractele de exploatare de mine, cariere, puţuri de pacura şi petrol, închirieri sau arendări de orice natura şi sub orice formă, dacă sînt verbale şi fără data certa obţinută în modul arătat mai sus, din momentul începerii posesiunii sau folosintii.Pentru succesiunile directe, din momentul expirării termenului în care moştenitorii sînt ţinuţi să facă declaraţie de averea rămasă.Pentru celelalte succesiuni şi legate din momentul trimiterii în posesie. Dacă însă posesia are loc fără mijlocirea justiţiei, prescripţia va curge dela actul public sau cu data certa, obţinută în modul mai sus arătat, ce ar fi intervenit între părţi, iar în lipsa de act, dela data decesului.Orice act de cercetare pentru descoperirea infracţiunii, înregistrat la Ministerul de Finanţe sau Administraţia Comercială a Monopolului Vânzării Alcoolului şi a taxelor de consumaţie de băuturi spirtoase, întrerupe cursul prescripţiei.Executarea proceselor-verbale de infracţiune fiscală se prescrie în termen de cinci ani dela data de cînd ele au rămas definitive prin neapelare sau dela data de cînd au rămas definitive în Justiţie, în cazul cînd au fost apelate. +  Titlul II Perceperea veniturilor şi creanţelor publice +  Capitolul 1 Titlul de creanta +  Articolul 54Toate creanţele de orice natura ale Statului, tinuturilor, judeţelor, comunelor, caselor autonome, regiilor publice, administraţiilor comerciale, precum şi ale tuturor institutiunilor şi autorităţilor publice de orice fel, se percept şi urmăresc potrivit dispoziţiunilor legii de faţa. +  Articolul 55De asemeni se percep şi urmăresc potrivit dispoziţiunilor legii de faţa şi creanţele institutiunilor de utilitate publică ale căror bugete se votează de Adunarea Deputaţilor. +  Articolul 56Pentru contributiunilor directe şi toate aditionalele aferente, titlul de creanta îl constituie însăşi rolul.Pentru contribuţiunile indirecte care se stabilesc pe cale de impunere, titlul de creanta îl constituie procesul-verbal de impunere. +  Articolul 57Pentru toate celelalte impozite şi taxe, precum şi pentru orice amenzi de orice natura, privind impozite directe sau indirecte şi taxe, titlul de creanta îl constituie actul constatator al sumelor datorate. +  Articolul 58Pentru sumele datorate din prestaţiuni periodice de orice natura, precum şi din rate contractuale de orice natura, titlul de creanta îl constituie contractul.Prestaţiunile periodice şi ratele contractuale se vor putea urmări pe baza unor contracte autentice sau sub semnatura privată, fără a fi nevoie ca aceste contracte să fie investite cu formula executorie.Asemenea contracte devin executorii de drept prin simpla ajungere la scadenta a prestatiunilor periodice sau a ratelor. +  Articolul 59Pentru diferenţele de impozite, care se stabilesc în temeiul prevederilor din legea timbrului la actele insuficient timbrate, titlul de creanta îl constituie actul insuficient timbrat împreună cu ordinul de debitarea diferenţei de impozit ce urmează a se mai percepe.Pentru diferenţele de impozite şi taxe care se stabilesc în temeiul prevederilor din legea vamilor, pentru mărfuri insuficient taxate, titlul de creanta îl constituie declaraţia vamală de import sau export, împreună cu ordinul de debitarea diferenţei de impozit şi taxa, ce urmează a se mai percepe.În ambele cazuri, ordinul de debitare va arata impozitul şi taxa plătită, textul de lege aplicat, precum şi diferenţa de impozit şi taxa ce urmează a se mai plati, indicandu-se textul de lege a cărui aplicare se invoca. Ordinul va fi motivat. +  Articolul 60Creanţele tuturor institutiunilor şi autorităţilor menţionate la art. 54 şi 55, creanţe, altele decât acelea specificate în articolele de mai sus, au caracter executoriu în condiţiunile dreptului comun.Ele se executa tot în conformitate cu dispoziţiunile prezentei legi. +  Articolul 61Dispoziţiunile de mai sus se aplică atît debitorilor principali, cat şi garanţiilor acestora.Garanţii nu pot invoca beneficiul discutiunii prevăzut de art. 1.662 cod civil +  Capitolul 2 Modalităţile de plată +  Articolul 62Plata sumelor de bani datorate se face la Casele publice unde sumele sînt debitate sau puse în urmărire. În comunele rurale plata se poate face şi în mâinile perceptorului de agenţie sau agentului de încasare. +  Articolul 63Pentru orice sume de bani plătite la Casele publice sau agenţilor de încasare se va elibera o chitanţa emisă dintr-un registru oficial cu matca. Ele vor purta un număr de ordine şi vor cuprinde menţiune de numele şi pronumele persoanei sau instituţiei care fac plata, cu indicarea naturii debitului pentru care s-a făcut aceasta plata şi vor fi semnate de funcţionarul împuternicit de a-l incasa, purtînd sigiliul perceptiei.Suma încasată va fi arătată în cifre şi litere.Numai aceste chitanţe vor fi opozabile fiscului.În caz de pierderea chitanţei din partea contribuabilului, dovada plăţii se poate face cu matca sau registrele fiscului, sau copii certificate de pe acestea. +  Articolul 64Orice tipărire de registre pentru încasarea veniturilor publice, fără prealabilă autorizaţie a Ministerului de Finanţe este interzisă.Acei care vor contraveni acestor dispoziţiuni se vor pedepsi cu închisoare de la 6 luni pînă la un an.Registrele tipărite vor fi confiscate. +  Articolul 65Impozitele directe şi adiţionale de orice natura sînt exigibile din prima zi a lunilor Aprilie, Iulie, Octomvrie şi Ianuarie, cu excepţiile prevăzute de legea contributiunilor directe, chiar dacă titlul Statului nu are un caracter definitiv.Impozitele indirecte stabilite pe cale de impunere sînt exigibile tot ca mai sus, dacă legile speciale care le guvernează nu prevăd alte dispoziţiuni. +  Articolul 66Contribuabilul pierde beneficiul exigibilitatii trimestriale dacă, schimbandu-şi domiciliul, nu anunta în scris perceptiei unde se afla înscris rolul sau, viitorul sau domiciliu cu o luna înainte de mutare, alăturând la cererea contractului de închiriere cu impozitul de timbru plătit, a noului sau domiciliu.Dacă contribuabilul nu satisface aceasta obligaţie, impozitele devin imediat exigibile. +  Articolul 67Contribuabilii care în primele 45 zile ale trimestrului înăuntrul căruia plata a devenit exigibilă, achită în întregime debitele din contribuţiuni directe şi adiţionale de orice natura, înscrise în roluri, beneficiază de o reducere de 5 la suta a debitului trimestrului în curs.Cei care vor achită impozitele directe pe întregul an, înăuntrul primului trimestru, vor beneficia de o reducere de 7 la suta. Reducerea impozitelor adiţionale va fi suportată de autorităţile în contul cărora se încasează aceste impozite.De reducerea de 7 la suta vor beneficia acei care vor achită în întregime impozitele succesorale în termen de 45 zile dela data cînd ele au devenit exigibile.Reducerile acordate contribuabililor, conform dispoziţiunilor de mai sus, vor fi scăzute din roluri. +  Titlul III Mijloacele de urmărire +  Capitolul 1 Somaţia de plată +  Articolul 68Dacă debitorul nu va plati sumele de bani datorate şi debitate în roluri în termen de 15 zile dela data exigibilitatii, se va adresa acestuia o somaţie de plată. +  Articolul 69Somaţia de plată va cuprinde: a) Numele, pronumele şi domiciliul părţii; b) Suma de plată; c) Titlul creanţei; d) Invitaţia de plată; e) Menţiunea ca, în caz de neurmare, se va sechestra şi vinde averea debitorului.Somaţia va purta un număr de ordine.Ea se va comunică debitorului, conform art. 21, cu suprimarea obligaţiunii contrasemnarii procesului-verbal de către agentul de poliţie, primar, notar sau jandarm, în cazurile acolo specificate. +  Articolul 70Pentru contribuţiuni directe şi aditionalele aferente, de orice natura, se va adresa o singura somaţie, pentru întregul debit al anului bugetar, după trecerea a 15 zile de la începutul acestui an. Somaţia va mai cuprinde, pe lîngă cele arătate în art. anterior şi arătarea exigibilitatii trimestriale a debitului.În comunele rurale se va face o singura somaţie colectivă, cuprinzînd numele tuturor debitorilor.Aceasta somaţie se va afişa la usa primăriei timp de 8 zile, locuitorii fiind vestiti despre aceasta şi prin batere de toba. Afişarea se va constata printr-un proces-verbal semnat de agentul fiscului şi notar. +  Articolul 71Debitele din contribuţiunile directe şi adiţionale de orice natura care nu vor fi achitate pînă la sfîrşitul trimestrului în cursul căruia au devenit exigibile, vor suferi o majorare de 2 la suta, pentru fiecare trimestru de întârzierea plăţii şi aceasta pînă la finele anului bugetar.Pentru debitele din impozitele succesorale se menţin dispoziţiunile din legea timbrului şi a impozitului pe acte şi fapte juridice. Majorările vor fi înscrise în roluri la datele prevăzute în alineatul prim de mai sus şi vor fi percepute odată cu impozitele respective.Dacă pînă la închiderea anului bugetar, majorările nu vor fi achitate, ele se vor trece ca rămăşiţe la Stat, înscriindu-se separat ca debit în rol.În calculul majorărilor, sumele în bani vor fi rotunjite, marindu-se pînă la un leu. +  Articolul 72Cînd urmărirea se face în temeiul unui contract sau hotărîre judecătorească prin care se prevăd dobânzi şi cheltuieli de judecată, se vor percepe numai dobânzile şi cheltuielile de judecată, fără să se mai perceapă nici o majorare. +  Articolul 73Imediat după comunicarea somaţiei de plată se va lua nota în roluri de data comunicării ei. +  Articolul 74Debitorul are dreptul de a reclama, pe cale administrativă, împotriva erorilor cuprinse în somaţie, în termen de 15 zile dela înmânarea ei.Reclamaţia va fi soluţionată de către administratorul de încasări şi plati în cazurile de urmăriri pînă la 100.000 lei şi de Administraţia centrala a ministerului pentru toate celelalte urmăriri.Reclamaţia nu tine în loc mersul lucrărilor de urmărire. Nu se va putea proceda însă la vânzare înainte de a se soluţiona reclamaţia debitorului. +  Capitolul 2 Sechestrul +  Articolul 75Dacă în termen de 15 zile de la înmânarea sau predarea somaţiei, debitorul nu va achită suma datorată, se va proceda la sechestrarea averii mobile sau, la nevoie, la îndeplinirea formalităţilor pentru scoaterea în vânzare a averii imobile a debitorului.Imediat după aplicarea sechestrului se va lua nota în roluri de data comunicării procesului-verbal.Pentru impozitele la care somatiunea ori afişarea este anuală, sechestrele nu se pot aplica înainte de 45 zile dela exigibilitate. +  Articolul 76Aplicarea sechestrului se va constata prin încheiere de proces-verbal care va cuprinde: a) Un număr de ordine al procesului-verbal; b) Anul, luna şi ziua; c) Numele, pronumele şi funcţiunea agentului; d) Numele şi pronumele debitorului, precum şi locul unde s-a aplicat sechestrul; e) Arătarea ca s-a comunicat somaţia de plată, indicând data inmanarii ei şi numărul de ordine; f) Suma de plată; g) Titlul executoriu; h) Cuantumul majorărilor; i) Descrierea în parte a fiecărui obiect sechestrat. +  Articolul 77Dacă debitorul refuza de a primi pe agentul de urmărire sau dacă acesta va găsi locuinta incuiata şi nu va putea pătrunde inauntru, el se va adresa organelor de poliţie judiciară, cărora le va cere asistenţa pentru a pătrunde în casa.Reprezentantul poliţiei judiciare este obligat a contrasemna procesul-verbal. +  Articolul 78Obiectele sechestrate vor putea fi lăsate pe loc în paza şi custodia debitorului sau a unui custode desemnat de fisc, sau vor putea fi ridicate şi depozitate în altă parte, care va putea fi şi sediul perceptiei.Ori de câte ori obiectele sechestrate s-au ridicat şi depozitat în altă parte, se va desemna un custode, altul decât debitorul.În cazul cînd custodele e un altul decât debitorul şi va primi aceasta însărcinare, va da declaraţie sub semnatura, pe însăşi procesul-verbal de sechestru, de pe care i se va remite o copie. Procesul-verbal va face menţiune dacă obiectele sechestrate s-au lăsat pe loc, ori s-au ridicat şi în acest caz se va indica locul unde s-au depozitat.De asemeni se va arata numele şi domiciliul custodelui, dacă se va numi altul decât debitorul.Retributia custodelui va fi stabilită de administratorul de încasări şi plati şi nu va putea depăşi 5 la suta din debit. Ea va cădea în sarcina debitorului.În nici un caz nu se va putea proceda la ridicarea sechestrului dacă debitorul n-a achitat în prealabil retributia custodelui. +  Articolul 79Procesul-verbal de sechestru se va comunică debitorului conform art. 21 şi 69 alin. final. +  Articolul 80Dacă debitorul nu are alta avere decât mărfuri spre vânzare, se va putea înfiinţa sechestru odată cu comunicarea somaţiei de plată, iar dacă exista pericol invederat de înstrăinare, se va putea înfiinţa sechestrul chiar fără să se fi comunicat somaţia de plată, în cazurile în care titlul de creanta deriva din impozite directe cu adiţionale de orice natura, precum şi impozite indirecte, care se stabilesc pe cale de impunere.În aceste cazuri înfiinţarea sechestrului va trebui să fie autorizata de administratorul de încasări şi plati.În aceste împrejurări se va putea aplica şi sigilii.Sechestrul înfiinţat înaintea termenului legal va avea caracter asigurator şi va deveni executoriu numai odată cu ajungerea acestui termen. +  Articolul 81Dacă, după ce s-au perceput majorările, se va constata ca debitele au rămas definitiv stabilite la o cifra inferioară aceleia la care s-au calculat majorările, sumele percepute în plus cu titlul de majorare se vor considera încasate în contul impozitelor şi majorărilor viitoare, sau se vor restitui. +  Capitolul 3 Vânzarea mobiliară +  Articolul 82Dacă datoria nu este achitată în termen de 15 zile dela data cînd procesul-verbal de sechestru a rămas definitiv, se va fixa termen de vânzare, emitandu-se publicaţiile de vânzare în care se va arata locul şi data vânzării, averea mobila ce se va vinde şi suma pentru care se va face urmărirea.Publicaţiile de vânzare se vor comunică debitorului şi dacă e cazul şi custodelui, conform art. 21 şi 69, alin. final.Publicaţia de vânzare se va afişa la usa perceptiei, la usa primăriei şi pe piaţa publică pe care se face vînzarea, sau dacă vînzarea se face la domiciliu, pe piaţa cea mai apropiată a locului vânzării.Termenul de vânzare nu va putea fi mai scurt de 25 zile dela data procesului-verbal de sechestru.Publicaţiunile de vânzare vor trebui să fie comunicate şi afişate cu cel puţin 7 zile înainte de termenul vânzării. +  Articolul 83În cazul în care pentru averea mobila urmărită de fisc s-a fixat termen de vreo autoritate judecătorească, va asista la vînzarea ce se efectuează de agenţii judecătoreşti şi funcţionarii fiscului, fixându-se acelaşi termen şi pentru vînzarea fiscală.În acest caz, din sumele rezultate se va indestula în primul rând fiscal, ţinându-se seama de dispoziţiunile art. 135 din această lege. +  Articolul 84Vânzarea se va face la domiciliul debitorului, la locul unde obiectele au fost depozitate sau pe o piaţa publică, dacă fiscal sau debitorul găseşte necesar, în zilele de lucru şi între orele 10-18.Vânzarea se va face prin licitaţie publică de către un funcţionar al fiscului delegat de perceptor şi însoţit de un agent poliţienesc în comunele urbane şi suburbane şi de notari în comunele rurale. În cazuri de urmărire pentru debitele mai mari de 200.000 lei, vînzarea se va face în ziua fixată de către titularul perceptiei şi cu prealabilă autorizare a administratorului de încasări şi plati. +  Articolul 85Vânzarea obiectelor se va face treptat pînă ce se vor acoperi cheltuielile cu executarea, retributia custodelui, suma datorată şi majorările. Obiectele care prisosesc se vor restitui debitorului. +  Articolul 86Rezultatul licitaţiei se va consemna într-o foaie de licitaţie, în care se va trece fiecare obiect vândut, numele şi pronumele adjudecatarului şi preţul adjudecării.Foaia de licitaţie se va semna de funcţionarul care efectuează vînzarea, agentul poliţienesc sau notarul care îl însoţeşte sau reprezentantul sau şi de către adjudecatar.Refuzul sau imposibilitatea de a semna, a oricărei persoane de mai sus, se va consemna în foaia de licitaţie. +  Articolul 87În caz ca, din lipsa de concurenţi, vînzarea nu s-ar putea face, se va fixa un nou termen, emitandu-se noi publicaţiuni de vânzare. +  Articolul 88Din sumele de bani provenite din licitaţie se vor deduce în ordine, de preferinta; cheltuielile de executare, retributia custodelui, suma datorată şi majorările.Agentul fiscal va elibera debitorului chitanţa din registrul cu matca de suma de bani primită pentru achitarea datoriei şi va plati retributia custodelui sub luare de chitanţa.Dacă, după reţinerea tuturor sumelor de bani datorate, asa cum se arata mai sus, va rezultă un rest de bani, acesta va fi încredinţat debitorului care va da chitanţa de primire.În cazul cînd debitorul refuza primirea chitanţei eliberata de funcţionarul urmăritor, sau primirea banilor, banii se vor consemna la perceptie, iar chitanţa sub care s-a încasat sumele datorate şi chitanţa de consemnare, împreună cu o copie a procesului-verbal al licitaţiei şi a foaiei de licitaţie se vor depune la judecătoria domiciliului debitorului, la dispoziţia acestuia. +  Articolul 89În afară de foaia de licitaţie se va dresa şi un proces-verbal pentru constatarea celor efectuate.În acest proces-verbal se va face menţiune de procesul-verbal de sechestru, publicaţiile de vânzare, arătându-se data şi numărul lor de ordine.De asemenea se va arata: locul, data şi ora cînd s-a efectuat licitaţia.Procesul-verbal va fi semnat de funcţionarul urmăritor, agentul poliţienesc sau notar şi de debitor sau reprezentantul sau, al căror refuz sau imposibilitate de a semna se va consemna în procesul-verbal.Procesul-verbal şi foaia de licitaţie se vor încheia în dublu exemplar, din care unul se va elibera debitorului, iar celălalt se va depune la perceptie.Dacă debitorul refuza să le primească, ambele acte se vor remite acestuia prin intermediul organelor poliţieneşti. +  Articolul 90Dacă suma oferită la licitaţie este vadit derizorie, adjudecarea nu se va putea face decât cu aprobarea administratorului de încasări şi plati, în cazul de urmărire, pînă la 200.000 lei, iar în celelalte cazuri, numai cu aprobarea Ministerului de Finanţe.Aprobarea va trebui să fie data în termen de 5 zile, în primul caz şi de 15 zile în celelalte.Agentul fiscului în acest timp va lua măsuri de buna conservare a obiectelor.În caz de neaprobare se va tine o noua licitaţie.Dacă şi la aceasta licitaţie suma oferită va fi vadit derizorie, se va urma potrivit dispoziţiunilor dela alineatul I de mai sus. La a treia licitaţie provocată de sume oferite, vadit derizorii, adjudecarea se va face, oricare ar fi preţul rezultat. +  Articolul 91Nu se vor putea urmări: a) Paturile, asternutul, îmbrăcămintea şi ustensile casnice, strict necesare datornicului şi familiei sale; b) Doi tragatori de muncă, un ramator, o vacă cu lapte sau patru capre, sau şase oi, după alegerea debitorului, împreună cu nutreţul trebuincios pentru doua luni, precum şi seminţele trebuincioase pentru aratura; c) Carul sau căruţa, sacaua, plugul sau alte asemenea obiecte de muncă sau transport; d) Cărţile trebuincioase profesionistilor de orice natura; e) Maşinile, uneltele şi instrumentele trebuincioase la învăţătura practica sau la executarea unei meserii sau profesiuni pînă la valoarea de 15.000 lei, după alegerea debitorului; f) Echipamentele militare. +  Articolul 92Pentru toate creanţele Statului şi a tuturor autorităţilor şi institutiunilor, prevăzute în art. 54, se va putea urmări pînă la concurenta datoriei o treime din pensiuni, recompense naţionale, salariile eclesiasticilor şi ale tuturor funcţionarilor civili, - publici şi particulari, - ale funcţionarilor militari, precum şi pensiunile alimentare, chiar dacă prin legi speciale s-a dispus altfel.În cazul în care s-ar fi înfiinţat poprire pe veniturile mai susaratate de către un creditor particular pentru realizarea unei creanţe privilegiate înaintea creanţei Statului şi a tuturor autorităţilor şi institutiunilor prevăzute în art. 54, Statul precum şi toate aceste autorităţi şi instituţiuni vor putea urmări veniturile de mai sus, pentru o treime peste reţinerea care se face în executarea pornită de creditorul particular, atunci cînd creanta Statului şi a tuturor celorlalte autorităţi şi instituţiuni decurge din impozite şi taxe, lipsa sau sustragere de bani publici. +  Capitolul 4 Alte mijloace de urmărire +  Articolul 93Pentru urmărirea creanţelor se vor putea înfiinţa popriri în mâinile terţilor, care datorează sume de bani şi orice alte valori debitorilor Statului sau autorităţilor şi institutiunilor în favoarea cărora se face urmărirea.Poprirea se va înfiinţa printr-un proces-verbal dresat conform art. 76, cu suprimarea alin. i, de sub acest articol. Procesul-verbal va arata sumele de bani pentru care s-a înfiinţat poprirea.Popririle vor fi executorii fără a mai fi supuse la formalitatea validării. +  Articolul 94În condiţiunile art. 80 se va putea înfiinţa şi popriri. +  Articolul 95Pentru urmărirea creanţelor se va putea înfiinţa urmărirea generală a veniturilor averii imobile a debitorilor producătoare de venit. Urmărirea se va face prin dresarea unui proces-verbal, conform art. 76 cu suprimarea alin. i).Procesul-verbal va mai arata imobilele şi veniturile urmărite. Urmărirea generală a veniturilor se poate face şi prin obligarea chiriaşilor şi arendaşilor de a vărsa direct la perceptia respectiva toate chiriile şi arenzile datorate, sub sancţiunea răspunderii pentru sumele nevărsate.Comunicarea procesului-verbal de înfiinţarea urmăririi se va face fiecărui chiriaş sau arendaş în parte. +  Articolul 96În caz de necesitate, administratorul de încasări şi plati este în drept a desemna un administrator girant al imobilelor.Retributia acestuia va fi stabilită de administratorul de încasări şi plati şi nu va putea depăşi 3 la suta din venitul imobilelor.Administratorul girant este obligat a vărsa veniturile încasate la perceptie pe măsura încasărilor şi a depune conturile de gestiune odată cu vărsarea.Aprobarea conturilor de gestiune va fi data de tribunalul locului cu citarea părţilor. +  Articolul 97În cazul în care se va constata ca, anterior infiintarii de către fisc a urmăririi generale de venituri, o asemenea măsura de urmărire va fi fost deja înfiinţată pe cale judecătorească şi privind aceleaşi bunuri, va rămîne în fiinta numai urmărirea ordonată de justiţie.În acest caz, administratorul girant numit de justiţie va retine şi vărsa direct la perceptie sumele de bani cuvenite Statului, autorităţilor şi instituţiilor prevăzute în art. 54 cu precădere asupra oricăror alte plati, afară de cheltuielile de întreţinere şi potrivit cu privilegiul prevăzut de legea de faţa. +  Articolul 98Dacă se constată că debitorii folosesc mijloace chiar legale, dar cu vădită intenţie de a împiedica sau numai întârzia peste măsura executarea, se va putea înfiinţa un administrator sechestru asupra întreprinderilor industriale, comerciale şi civile ale debitorilor.Acest mijloc de urmărire trebuie să fie în prealabil autorizat de Administraţia centrala a Ministerului de Finanţe.Procedura va fi aceea indicată de art. 76 cu suprimarea alin. i).Procesul-verbal va mai arata întreprinderea pusă sub sechestru.În acelaşi proces-verbal se va desemna şi persoana însărcinată a executa atribuţiunile de sechestru, a carei retributiune va fi stabilită de Ministerul de Finanţe.Acel care va primi însărcinarea va fi dator sa confirme aceasta sub proprie semnatura, pusă pe procesul-verbal.Cu executarea atributiunilor de sechestru va putea fi însărcinat chiar debitorul. În acest caz însă se va desemna chiar prin procesul-verbal o persoană care să facă absolut toate încasările şi care va semna de primirea însărcinării, pe procesul-verbal.Debitorul în acest caz va exercita gratuit funcţiunea de sechestru şi persoana însărcinată cu încasările va primi o retributie a carei quantum va fi fixat de administratorul de încasări şi plati şi care nu va putea depăşi 2 la suta din încasări.Aprobarea conturilor de gestiune va fi data de tribunalul locului cu citarea părţilor.În cazul în care se va constata ca, anterior infiintarii de către fisc a măsurii de executare prevăzută de acest articol, justiţia va fi înfiinţat asupra aceleiaşi întreprinderi un sechestru judiciar, va rămîne în fiinta sechestrul înfiinţat de justiţie. +  Articolul 99Administratorul sechestru este obligat ca din încasări sa verse la perceptie, cu precădere asupra oricăror altor plati, o cota proporţionale în contul sumelor de bani datorate. Aceasta cota se va stabili de Ministerul de Finanţe pe baza datelor procurate de Serviciile de constatare asupra rentabilitatii întreprinderii, cota neputând sa intreaca venitul net al întreprinderii. +  Articolul 100Administratorul sechestru sau acela care va fi însărcinat cu încasările, în cazul cînd atribuţiile de sechestru sînt date în sarcina chiar a debitorului, va fi obligat sa verse la perceptie sumele realizate, potrivit art. 99 şi a depune conturile de gestiune odată cu vărsarea.Aprobarea conturilor de gestiune va fi data de tribunalul locului, cu citarea părţilor. +  Articolul 101Procesele-verbale de sub acest capitol se vor comunică conform art. 21. +  Articolul 102În toate cazurile de urmărire prevăzute în acest capitol se aplică dispoziţiunile art. 71, cu adaogirea ca desfiinţarea urmăririi nu se va putea face decât numai dacă debitorul, pe lîngă cheltuielile de executare şi datorie, mai achită şi retribuţiunea administratorului girant, a sechestrului sau a incasatorului. +  Articolul 103Măsurile de urmărire prevăzute în acest capitol, cu excepţia acelora cu caracter asigurator, nu vor putea fi înfiinţate decât numai după ce s-a îndeplinit forma prevăzută de Titlul III, Cap. II şi a expirat termenul cerut de art. 75 pentru înfiinţarea sechestrului. +  Articolul 104Acei care îndeplinesc vreo însărcinare de custode, administrator girant, sechestru sau numai de mandatar pentru încasare, vor putea fi înlocuiţi cu autorizaţia aceloraşi autorităţi superioare al căror aviz este cerut şi pentru numire. +  Articolul 105Instituirea administratorului sechestru nu se va putea înfiinţa pentru realizarea creanţelor aparţinînd institutiunilor de utilitate publică. +  Capitolul 5 Urmărire imobiliară +  Articolul 106Vânzarea imobilelor de orice natura ale debitorului sau ale garantului se face prin mijlocirea tribunalului locului unde se afla situat imobilul; iar în teritoriile unde fiinteaza instituţia cărţilor funduare, prin mijlocirea instanţelor de cărţi funduare competinte, în urma cererii administraţiei de încasări şi plati. +  Articolul 107Nu se va putea pasi la urmărirea imobiliară decât numai dacă s-au îndeplinit toate condiţiunile şi formalităţile premergătoare sechestrului din urmărirea mobiliară. +  Articolul 108Odată cu cererea de scoatere în vânzare, administraţia de încasări şi plati va inainta instanţei şi dosarul urmăririi care va cuprinde somaţia de plată, precum şi un proces-verbal de situaţie a imobilului urmărit.Procesul-verbal de situaţie va cuprinde comuna, strada şi numărul în care se afla imobilul şi, pe cat posibil, întinderea terenului, vecinătăţile acestuia, suprafaţa construcţiilor, o descriere sumară a acestora, precum şi preţul dela care urmează sa înceapă licitaţia. +  Articolul 109Instanţa va ordonă de îndată scoaterea în vânzare a imobilului urmărit.Jurnalul de scoatere în vânzare va arata preţul de la care urmează a începe licitaţia şi va fixa şi termenul de vânzare, care nu va putea fi mai lung de 45 zile.Jurnalul de scoatere în vânzare se va transcrie din oficiu în registrul special de transcripţiuni imobiliare, potrivit legilor locale şi în aceeaşi zi în care s-a dat jurnalul.Transcrierea jurnalului va avea acelaşi efect ca şi transcrierea comandamentului în dreptul comun. +  Articolul 110După trei zile dela transcrierea jurnalului de scoatere în vânzare, preşedintele tribunalului sau judecătorul competinte, potrivit legilor locale, va ordonă, din oficiu, să se procedeze la întocmirea tabloului de sarcini a imobilului urmărit, precum şi la emiterea publicaţiilor de vânzare, afişarea şi publicarea acestora.Extras de pe publicaţia de vânzare se va publică în Monitorul Oficial cu 30 zile înaintea primului termen de vânzare şi 5 zile înaintea termenelor următoare. +  Articolul 111Administratorul de încasări şi plati, special autorizat de Administraţia Centrala a Ministerului de Finanţe, va putea cere ca adjudecarea să se facă asupra Statului, însă numai pînă la concurenta datoriei cheltuielilor de urmărire şi majorărilor, dacă la trei termene anterioare vanarea s-a amânat pentru lipsa de concurenţi sau preţul oferit fiind insuficient. +  Articolul 112Debitorul urmărit nu poate face nici o opunere la preţul indicat de fisc, dela care urmează sa înceapă licitaţia. +  Articolul 113Supralicitatia se va tine chiar dacă fiscal nu va fi prezent în instanţa. +  Articolul 114În contestaţiile împotriva urmăririlor făcute pentru sume datorate altor instituţiuni au autorităţi, decât Ministerul de Finanţe, instanţa va cita din oficiu instituţia sau autoritatea respectiva, Ministerul de Finanţe putând cere scoaterea sa din cauza. +  Articolul 115Urmărirea fiscală nu se poate conexă cu nici o alta urmărire. +  Articolul 116Toate dispoziţiunile legilor de procedura civilă şi de execuţiune silită, în privinta licitaţiunii şi adjudecării imobilului, a efectelor urmăririi şi a judecării recursului în casaţie, a împărţirii preţului, a termenului de introducerea şi judecarea contestaţiilor de orice natura, inclusiv acelea asupra fondului drepturilor, sînt aplicabile şi urmăririlor imobiliare făcute în temeiul legii de faţa, dacă ele nu sînt contrarii dispoziţiunilor de mai sus. +  Articolul 117Toate actele făcute de debitor sau terţi, în dosarul urmăririi, se vor timbra ca şi actele şimilare în urmăririle de drept comun. +  Articolul 118Fiscal se va cita prin Administraţia financiară de încasări şi plati, iar în Capitala prin Contenciosul Ministerului de Finanţe. +  Articolul 119Dispoziţiunile art. 34 şi 35 se aplică şi la vînzările imobiliare, prevăzute în capitolul de faţa. +  Capitolul 6 Contestaţia la urmărirea mobiliară +  Articolul 120Debitorii şi toţi acei interesaţi vor putea face contestaţie împotriva procesului-verbal de sechestru, a procesului-verbal de poprire, a procesului-verbal de urmărire generală de venituri şi a procesului-verbal de instituirea administratorului sechestru.Pentru debitori termenul de contestaţie este de 15 zile dela comunicarea procesului-verbal.Pentru terţi termenul de contestaţie este pînă cu o zi înainte de vânzare.Contestaţia împotriva somaţiei de plată nu este admisibilă. +  Articolul 121Contestaţiile se îndreaptă la Judecătoriile de ocol respective în urmăririle pînă la lei 5.000 inclusiv şi la tribunal, în cuprinsul circumscripţiei căreia se afla perceptia prin care se face urmărirea, pentru celelalte urmăriri.Judecătoria şi tribunalul judeca în prima şi ultima instanţa. +  Articolul 122Contestaţia va cuprinde, sub pedeapsa de nulitate: a) Numele şi pronumele contestatorului: b) Alegerea de domiciliu în localitatea de reşedinţa a tribunalului sau judecătoriei; c) Arătarea actului de urmărire atacat, care se va alătură în copie; d) Arătarea motivelor de contestaţie; e) Mijloacele şi probele care se invoca în susţinerea contestaţiei; f) Dacă contestatorul se serveşte de acte, acestea vor fi anexate în copie, certificată de parte, la petiţia de contestaţie; g) Dacă contestatorul este terţ, se va arata şi numele, pronumele şi domiciliul debitorului. +  Articolul 123Debitorii contestatori sînt obligaţi, sub pedeapsa de nulitatea contestaţiei, chiar în cazul cînd se contesta titlul pe baza căruia se face urmărirea, sa consemneze suma pentru care sînt urmăriţi atunci cînd urmărirea se face pentru impozite şi taxe de orice fel, cu aditionalele lor, prestaţiuni periodice, rate contractuale sau pe bază de hotărîri judecătoreşti rămase definitive.Pentru toate celelalte urmăriri, debitorii vor consemna 10 la suta din suma urmărită, sub aceeaşi sancţiune.Instanţele judecătoreşti vor putea acorda suspendarea executării, după verificarea consemnarilor prevăzute mai sus, dar numai cu citarea părţilor.Chitanţa care constata consemnarea, va fi depusa la instanţa odată cu contestaţia sau înăuntrul termenului de contestaţie.Terţii contestatori sînt obligaţi sa consemneze suma pentru care se face urmărirea, numai dacă domiciliază împreună cu debitorul urmărit.Debitorii şi terţii contestatori urmăriţi pentru o sumă pînă la 5.000 lei, sau cînd urmărirea se face pentru impozite înscrise în roluri cu un debit anual de 5.000 lei, sau mai puţin, nu sînt obligaţi la consemnare.Debitorii care ataca numai numirea administratorului girant, a sechestrului sau a mandatarului de încasare, ori ataca actele de administraţie făcute de aceştia, sau cer reducerea retributiunilor lor, precum şi acei care fac contestaţie pe motivul ca li s-au sechestrat obiecte ce nu puteai fi urmărite, conform art. 91, sînt dispensaţi de consemnarea sumei pentru care sînt urmăriţi. +  Articolul 124Toate sumele de mai sus se pot consemna şi în efecte publice la cursul zilei.Dacă cursul efectelor scade cu mai mult de 10 la suta la cererea Statului, partea va fi obligată sa completeze diferenţa, sub sancţiunea decăderii din drepturile de contestaţie. +  Articolul 125Dacă contestaţia va fi definitiv respinsă, anulată sau retrasă, sumele de bani consemnate potrivit dispoziţiunilor de mai sus, se vor face venit la Stat, în acoperirea debitului care a prilejuit urmărirea atacată cu contestaţie.Recipisele de consemnare se vor trimite din oficiu perceptiei respective, sub sancţiune disciplinară contra grefierului vinovat. Recipisele de consemnarea titlurilor se vor trimite perceptiilor respective, pentru a le vinde la Bursa şi a face sumele astfel realizate, venit la Stat.Eliberarea recipisei nu va putea fi împiedicată, decât numai dacă instanţa va suspenda efectele hotărîrii, pe baza şi în condiţiunile art. 71 din legea de organizare a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. +  Articolul 126Copie de pe cererea de contestaţie şi actele depuse, se vor comunică intimatului în termen util.În contestaţiile contra urmăririlor făcute pentru sume datorate altor autorităţi sau instituţii decât Ministerul de Finanţe, instanţa va cita din oficiu autoritatea sau instituţia creditoare, fiscal fiind scos din cauza. +  Articolul 127Dacă din desbateri va rezultă necesitatea administrării de probe sau procurari de acte, care nu au fost arătate prin petiţia de contestaţie sau depuse odată cu contestaţia, instanţa va putea acorda un singur termen ca să se producă probe şi acte noi, dacă va constata ca contestatorul nu a fost în măsura să le propună sau să le depună prin chiar petiţia de contestaţie. +  Articolul 128Dacă contestatorul nu se prezintă la termenul de judecată, contestaţia se va respinge fără a se mai intră în examinarea motivelor de contestaţie. +  Articolul 129Numai Înaltă Curte de Conturi este competinte a judeca cererile de prescripţie. Ea va judeca potrivit legii sale organice.Cererea de prescripţie se judeca independent de contestaţia la urmărire.Înaltă Curte de Conturi va putea acorda suspendarea executării, pe baza unei cereri de prescripţie, în condiţiunile art. 123 şi 124, privind consemnarea garanţiei. +  Articolul 130Dacă în faţa instanţei investită cu judecarea contestaţiei se invoca şi prescripţia, alaturea de alte motive de contestaţie, instanţa va judeca contestaţia fără a intră în examinarea capatului de cerere privind prescripţia, pe care îl va respinge ca greşit introdus. +  Articolul 131În cazul cînd prin contestaţia introdusă împotriva urmăririi îndreptată pentru recuperarea diferenţelor de taxe vamale la import sau export se contesta justa aplicare a tarifului vamal, instanţa va trimite dosarul Comisiei Centrale Vamale pentru judecata, suspendand judecarea procesului pînă ce se va pronunţa Comisia Centrala Vamală, ale carei concluziuni sînt obligatorii pentru instanţele judecătoreşti. +  Articolul 132Contestatorul care va voi să se înscrie în fals contra procesului-verbal, va fi obligat sa arate prin însăşi petiţia de contestaţie, indicând totodată pe autorul falsului, în ce consta falsul, probele invocate, precum şi numele, pronumele şi domiciliul martorilor.Judecătoria sau tribunalul vor examina cererea de înscriere în fals şi dacă vor găsi ca ea cuprinde suficiente indicii de seriozitate şi ca este concludenta, vor suspenda judecarea contestaţiei pînă cînd instanţa penală se va pronunţa asupra cererii de înscriere în fals, trimiţând întreg dosarul parchetului tribunalului.Reclamaţia directa la instanţele penale e oricînd admisibilă, dar fără suspendarea judecării contestaţiei. +  Articolul 133Sentinţele tribunalului şi cărţile de judecată ale judecătoriei sînt drept de opoziţie, dar cu drept de recurs.Termenul de recurs este de 30 zile dela comunicarea hotărîrii data asupra contestaţiei.Recursul împotriva cărţilor de judecată ale judecătoriilor se judeca de tribunal, iar cel împotriva sentinţelor tribunalului se judeca la Curtea de Apel.Recursul se declara la instanţa care a judecat contestaţia.Statul poate declara recurs fie la instanţa care a judecat contestaţia, fie direct la instanţa de casare.În caz de casare, instanţa de recurs judeca contestaţia şi în fond. +  Articolul 134Dispoziţiunile art. 32-36 se aplică şi la judecarea contestaţiilor prevăzute în capitolul de faţa. +  Titlul IV Dispoziţiuni speciale +  Capitolul 1 Privilegii. Prescripţie. Executare contra Statului +  Articolul 135Creanţele Statului, tinuturilor, judeţelor, comunelor şi a tuturor autorităţilor şi instituţiilor publice, provenite din impozite, cu aditionalele de orice natura, majorări, taxe şi amenzi, au privilegiu asupra întregii averi mobile şi imobile a debitorului, după prevederile de mai jos.În privinta imobilelor, privilegiul se limitează numai la impozite, adiţionale şi majorări datorate pe ultimii cinci ani, socotiţi dela 1 Aprilie care urmează după data imobilului urmărit, fără a fi nevoie ca pentru aceasta să se îndeplinească formalitatea inscripţiei.După expirarea termenului de 5 ani privilegiul se conserva prin inscripţie ipotecară.Pentru toate celelalte impozite, taxe şi amenzi, precum şi orice alte creanţe cu accesorii, privilegiul are rangul inscripţiei, iar în cazul cînd nu s-a luat inscripţie, privilegiul trece înaintea oricărui creditor chirografar.În privinta mobilelor, privilegiul trece în toate cazurile înaintea oricărui creditor privilegiat, cu respectarea privilegiilor speciale.În caz de concurenta, între autorităţile de mai sus, ordinea de preferinta este Statul, autorităţile şi instituţiile publice de Stat, tinutul, judeţul, comuna şi autorităţile şi instituţiile publice judeţene şi comunale. +  Articolul 136Impozitul succesoral, cu dobînda prevăzută de legea timbrului, are privilegiul pentru totalitatea sa asupra tuturor imobilelor succesiunei, fără a fi nevoie ca pentru aceasta să se îndeplinească formalitatea inscripţiei.Privilegiul începe să curgă dela data deschiderii succesiunii şi durează cinci ani dela data deciziei Ministerului de Finanţe, prin care se aproba procesul-verbal de impunere simpla sau cu contravenţie.În caz de partaj succesoral, privilegiul se poate restrânge cu aprobarea Ministerului de Finanţe, asupra fiecărui imobil din succesiune, în raport cu partea de succesiune a fiecărui moştenitor.După expirarea termenului de 5 ani privilegiul se conserva prin inscripţie ipotecară. +  Articolul 137Sumele datorate Statului, Administraţiilor comerciale, Caselor autonome, tinutului, judeţului, comunei şi instituţiilor publice de orice fel şi provenind din impozite, taxe şi amenzi de orice fel, se prescriu după 5 ani dela ultimul act de urmărire, cu data certa, sau în lipsa de urmărire dela înscrierea debitului în roluri.Prescripţia nu va putea fi invocată din oficiu.Pentru contribuţiunile care nu au fost înscrise în roluri, termenul de prescripţie începe dela data de cînd agenţii însărcinaţi cu constatarea impozitelor au avut posibilitatea de a aseza şi constata drepturile fiscului, sau dela descoperirea actelor care fuseseră încheiate în scop de a induce în eroare agenţii însărcinaţi cu asemenea constatări. +  Articolul 138Averea mobila şi imobilă, precum şi veniturile de orice natura ale Statului, autorităţilor şi institutiunilor publice nu vor putea fi urmărite de niciun creditor, pentru nici un fel de creanta.Creanţele contra Statului, autorităţilor şi institutiunilor publice, se vor executa numai prin înscrierea în bugetul anului următor celui în care s-a făcut cererea, ţinându-se seama de vechimea creanţei şi data cererii. +  Capitolul 2 Alte dispoziţiuni +  Articolul 139Statul este în drept de a lua orice măsuri de asigurare mobiliară prin sechestre şi popriri şi imobiliară prin inscripţii ipotecare, pentru garantarea drepturilor sale, fără a fi indatorat la consemnarea vreunei cauţiuni. Dacă nu are un titlu de creanta dintre acelea prevăzute de prezenta lege, toate aceste măsuri de asigurare nu se vor putea lua decât pe temeiul unei acţiuni în justiţie, asupra fondului pretentiunilor sale.Măsurile de asigurare mobiliară şi imobiliară se pot ataca cu contestaţie, potrivit legii de faţa. +  Articolul 140Orice măsuri de urmărire şi asigurare luate de fisc, se vor menţine sub titlul numai de măsuri de asigurare, pe baza recursului declarat de fisc, chiar dacă instanţa de fond a respins pretentiunile acestuia, formulate pe cale de urmărire, proces-verbal de infracţiune, sau pe acţiune directa. +  Articolul 141Fiscal este în drept ca, pentru neplata impozitului comercial şi industrial şi cifra de afaceri, împreună cu majorări şi amenzi, dacă e cazul, sa ceara tribunalului declararea în stare de faliment a debitorului sau.Nici o cerere de declarare în stare de faliment nu se va putea intenta decât cu autorizarea Administraţiei centrale a Ministerului de Finanţe şi numai pentru impozitele datorate cu cel puţin şase luni în urma. +  Articolul 142Fiscal este în drept a exercita calea revizuirii prevăzută de art. 288-292 codul de procedura civilă, atît împotriva hotărîrii definitive a instanţei de fond, cat şi împotriva hotărîrii de fond data de instanţa investită cu judecarea recursului, după casare, prin evocarea fondului, chiar dacă atît recursul cat şi fondul s-au judecat prin o singura hotărîre. +  Articolul 143Casele publice vor refuza plata oricăror sume de bani datorate, dacă beneficiarul nu va face dovada achitării la zi a impozitelor din contribuţiuni directe, adiţionale de orice natura şi majorări. Dacă încasarea se face în baza unui act de cesiune, dovada plăţii impozitelor va fi pretinsa atît cedentului cat şi cesionarului. +  Articolul 144În cazul cesiunii unei întreprinderi, cesionarul este solidar răspunzător cu cedentul pentru debitul acestuia provenit din impozitele comerciale şi industriale şi cifra de afaceri, datorate pe ultimele 6 luni, pînă la concurenta valorii reale a întreprinderii cesionate.Răspunderea cesionarului încetează dacă fiscal nu a întreprins niciun act de urmărire cu data certa în termen de 3 luni dela data cînd a fost pus în situaţia de a lua cunoştinţa de cesiune. +  Articolul 145Instanţa de urmărire va comunică fiscului, din oficiu, depunerea preţului adjudecării unui imobil, arătând dacă preţul s-a depus în numerar sau creanta.Aceasta comunicare se va face în orice vânzare imobiliară cerută de particulari prin licitaţie publică silită sau voluntara. Comunicarea se va face administraţiei de încasări şi plati în circumscripţia căreia se afla imobilul vândut, iar pentru imobilele din Capitala comunicarea se va face contenciosului Ministrului de Finanţe.Fiscal va avea dreptul să facă opoziţie la depunerea preţului, în termen de opt zile dela comunicare.Cu aceasta ocazie fiscal va putea cere înscrierea sa ca creditor privilegiat, sau chirografar, după natura creanţei, chiar dacă creanta sa nu a figurat pe tabloul de ordine al creditorilor şi chiar dacă fiscal nu a fost citat în licitaţia publică.Pentru nerespectarea obligaţiunii impusa prin alin. I de mai sus, fiscal va putea ataca cu recurs ordonanţa de adjudecare. +  Articolul 146Ori de câte ori preţul adjudecării unui imobil în vînzările silite sau voluntare se va depune în creanta, acest preţ se va imputa din punct de vedere fiscal, în primul rând asupra dobânzilor.Instanţele judecătoreşti nu vor putea elibera ordonanţa de adjudecare, decât numai după ce adjudecatarul va face dovada plăţii la zi a impozitului mobiliar datorat asupra dobânzilor, în contul cărora s-a făcut imputarea preţului.Dacă însă preţul adjudecării va fi inferior capitalului datorat, iar adjudecatarul va declara în faţa instanţei de executare ca renunţa definitiv la urmărirea dobânzilor, impozitul mobiliar nu va fi datorat. +  Articolul 147Nicio firma comercială nu va putea fi radiată, decât numai dacă se face dovada achitării la zi a tuturor debitelor provenite din impozite, taxe şi amenzi, de orice natură. +  Articolul 148Nu sînt opozabile autorităţilor şi institutiunilor publice, prevăzute la art. 54 al acestei legi, orice plati sau cesiuni anticipate de arenzi sau chirii pe un interval mai mare de un an, precum şi orice vânzări de recolte sau fructe prinse de rădăcini, sau de orice vânzări de produse de orice fel al unei întreprinderi, efectuate pe un termen mai mare de o luna, chiar dacă nu s-a făcut nici un act de urmărire. +  Articolul 149Dispoziţiunile art. 33, alin. d) din legea pentru organizarea Corpului de avocaţi publici, nu se aplică în stabilirea impozitelor pe baza legii contributiunilor directe, singurele instanţe competinte fiind acelea instituite de legea contributiunilor directe. Se exceptează cazurile de infracţiune. +  Articolul 150Dispoziţiunile art. 32-36 se aplică în toate procesele în care Ministerul de Finanţe este parte. +  Articolul 151Toate termenele prevăzute de această lege se socotesc pe zile libere. +  Articolul 152În cazul contrarietatii de hotărîri pronunţate de instanţele de fond sau de instanţele de recurs, asupra aplicării vreunei dispoziţiuni din prezenta lege, chestiunea în discuţie va putea fi adusă în faţa Înaltei Curţi de Casaţie, Secţiuni Unite, care va fi sesizată de Parchetul general al Înaltei Curţi, pentru a stabili unitate de interpretare a legii.Decizia secţiunilor unite ale Înaltei Curţi de Casaţie va avea putere obligatorie pentru instanţele judecătoreşti, timp de 5 ani dela pronunţarea ei. +  Articolul 153Se extinde pe întreg teritoriul tarii aplicarea art. 1191 din codul civil român şi 191 din codul de procedura civilă română, în procesele în care Ministerul de Finanţe este parte. +  Capitolul 3 Dispoziţiuni finale şi transitorii +  Articolul 154Se abroga orice dispoziţie din alte legi, contrară dispoziţiunilor din prezenta lege. +  Articolul 155Contestaţiile la urmărire, apelurile împotriva proceselor-verbale de infracţiune, precum şi recursurile, în ambele aceste materii vor continua a se judeca de instanţele judecătoreşti ce se vor afla sesizate cu judecarea lor, la data intrării în vigoare a prezentei legi.Recursurile împotriva hotărârilor pronunţate de instanţele de fond, după data intrării în vigoare a prezentei legi, în acele contestaţii şi apeluri, care la data intrării în vigoare a prezentei legi se aflau pendinte în faţa instanţelor judecătoreşti, se vor judeca precum urmează:În materie de urmărire de tribunal, dacă suma urmărită este pînă la 5.000 lei inclusiv de Curtea de Apel, pentru toate celelalte cazuri.În materie de infracţiune, de Curtea de Apel dacă condamnarea - impozit şi amenda - este pînă la 5.000.000 inclusiv; de Înaltă Curte de Casaţie pentru toate celelalte cazuri. +  Articolul 156Prezenta lege intră în vigoare la data de 1 Decemvrie 1938.Dat în Sinaia la 17 Octomvrie 1938.CAROLPreşedintele Consiliului de Miniştri,MironPatriarhul RomânieiMinistrul finanţelorMircea CanciovMinistrul justiţiei,Victor Iamandi +  Raport către M. S. Regele,Sire,Proiectul de lege pentru unificarea procedurii fiscale prevede norme comune de stabilire şi de judecare a infracţiunilor la legile fiscale, a căror executare este data în sarcina Ministerului de Finanţe şi a Administraţiei Comerciale a Monopolului Vânzării Alcoolului şi a Taxelor de Consumaţie pe Băuturi Spirtoase.Actualmente infracţiunile în legile fiscale, care prevăd impozite şi taxe administrate de Ministerul de Finanţe, sînt constatate după norme procedurale care variaza cu fiecare din aceste legi. Aceasta varietate a dispoziţiunilor procedurale fiscale a creat neajunsuri atît contribuabililor cat şi Ministerului de Finanţe.Pentru contribuabili, în special comercianţi şi industriasi, dificultatea provenea din faptul ca termenele de atac împotriva proceselor-verbale de contravenţie, condiţiunile de forma ale apelurilor făcute împotriva lor, precum şi mijloacele de dovada pe care le puteau utiliza în combaterea acestor procese-verbale.Pentru Ministerul de Finanţe dificultatea provenea din împrejurarea ca acelaşi funcţionar însărcinat cu constatarea infracţiunilor fiscale se găsea în faţa a zece proceduri fiscale, acesta fiind numărul în care pot fi grupate regulile procedurale cuprinse în legile fiscale existente şi de care el trebuia sa ţină seama, după infracţiunea pe care era chemat sa o constate.Aceste dificultăţi, dăunătoare tuturor, vor putea fi inlaturate în cea mai mare măsura prin unificarea procedurii fiscale.O singura procedura de constatarea infracţiunilor şi judecarea lor, va insemna o munca mai ordonată şi mai rodnica.Dar, necesitatea acestui proiect de lege a izvorat şi din nevoia de a se adapta procedura de constatare şi de judecare a infracţiunilor fiscale la rolul tot mai important pe care îl au în viaţa Statului legile care creează taxele şi impozitele. Mai mult ca în orice ramura a dreptului, regulele de procedura sînt un element esenţial al dreptului fiscal. De aceea, am socotit ca o revizuire a acestei proceduri prin stabilire de regule care să rezume experienta facuta de Ministerul de Finanţe, cu aplicarea legilor fiscale şi care dând o larga garanţie contribuabililor sa nu îngăduie totuşi celor de rea credinţa, evaziunea dela obligaţiunile fiscale, este o necesitate imperioasa.Proiectul de lege se ocupa de constatarea şi judecarea infracţiunilor, precum şi de executarea creanţelor Statului.Proiectul nu se ocupa de stabilirea impozitelor pe cale normală. Pentru acestea, procedura rămîne aceeaşi de pînă acum. Contribuţiunile directe se vor stabili potrivit dispoziţiunilor din legea contributiunilor directe, dacă se urmează calea obişnuită a impunerii. Dacă însă contribuabilul cade în contravenţie, iar impunerea se face pe aceasta cale, se va urma potrivit legii de faţa.Tot astfel se va proceda şi cu impozitele indirecte care se stabilesc pe cale de impunere.Proiectul începe prin a arata caracterul proceselor-verbale. Ele pot fi preliminare sau definitive. Sînt preliminare acele procese-verbale care constata elementele unei infracţiuni, fără însă a o sanctiona.Încheierea procesului-verbal preliminar nu este obligatorie. Rămîne la aprecierea organului anchetator necesitatea încheierii unui asemenea proces-verbal.Pot fi împrejurări însă, în care, fără dresarea procesului-verbal preliminar constatarea şi sancţionarea contravenţiei nu este posibila.Faptul se poate petrece în special în materie vamală şi taxe de consumaţie. Dacă un funcţionar necompetent a încheiat procese-verbale definitive, a constatat totuşi o infracţiune, el va încheia un proces-verbal preliminar de cele constatate, pe baza căruia organul competent va putea încheia proces-verbal definitiv. Rezultă de aci, că nu este necesar ca agentul fiscal care încheie un proces-verbal de infracţiune definitiv, să constate faptele propriis sensibus.Procesul-verbal preliminar, odată încheiat, va face parte integrantă din procesul-verbal definitiv.Constatarea infracţiunilor este data în sarcina organelor de inspecţie şi control. Procesele-verbale preliminare vor putea fi încheiate şi de alţi funcţionari, specificati în art. 5.Dintre funcţionarii Ministerului de Finanţe, autorizaţi a încheia procese-verbale, am exceptat administratorii financiari şi inspectorii speciali.Administratorul financiar trebuie să ramaie un organ de constatarea impozitelor, supraveghind buna lor aplicare, fără a avea însă atributiuni de control, rezervate inspectorilor şi controlorilor.Atribuţiile inspectorilor speciali sînt definite de art. 29 din legea pentru organizarea Ministerului de Finanţe. Ele sînt de ordin contabil şi se referă la activitatea mânuitorilor de bani sau materiale publice.Inspectorii speciali nu au atribuţii de control asupra stabilirii impozitelor. De aceea ei nu pot figura printre funcţionarii autorizaţi a încheia acte de constatarea infracţiunilor.Am prevăzut însă, pentru minister, dreptul de a autoriza în mod special pe orice funcţionar al său cu constatarea unei infracţiuni. O asemenea autorizare se va da dela caz la caz.Organele de constatarea infracţiunilor vor lucra în limitele atributiunilor lor teritoriale, care pot fi totuşi extinse prin delegaţie specială. Art. 7 reglementează procedura premergătoare încheierii procesului-verbal de infracţiune.Organele de constatare vor putea lua interogatorii, audia martori, cerceta biletele de libera circulaţie şi actele de transport. De asemeni ele vor putea face descinderi şi perchezitii. Pentru efectuarea descinderilor şi perchezitiilor este necesară autorizaţia parchetului, fără a se lua şi avizul judecătorului de instrucţie.La descinderi şi perchezitii nu va asista niciun reprezentant al parchetului. Ele se vor efectua de funcţionarii fiscali, dar numai dintre aceia îndreptăţiţi a încheia procese-verbale definitive de infracţiune.Parchetul va verifica îndeplinirea acestei condiţii cu ocazia acordării autorizaţiei.În caz de flagrant-delict, cînd urgenta cercetărilor este de natura esenţială, autorizaţia parchetului nu mai este necesară.În acest caz, însă descinderile şi percheziţiile se vor efectua în asistenţa unui ofiţer de poliţie judiciară, solicitat în scris în acest scop de către organul fiscal.Autorizaţia parchetului şi prezenta ofiţerului de poliţie judiciară, sînt necesare numai la efectuarea descinderilor şi perchezitiilor, dar nu şi la celelalte acte de procedura pe care le îndeplineşte organul fiscal, precum ar fi interogatorii, audieri de martori, încheieri de procese-verbale, etc.Dacă legea prevede şi pedeapsa confiscării, această măsură se va lua prin însăşi procesul-verbal de infracţiune.Dacă procesul-verbal va fi apelat, Ministerul de Finanţe poate dispune vinderea mărfurilor confiscate prin Sindicul Bursei. Contravaloarea se va consemna, iar recipisa se va păstra de minister, care o va elibera părţii condamnate prin procesul-verbal, în cazul în care procesul-verbal va rămîne definitiv anulat de justiţie prin epuizarea tuturor căilor de atac.Nu se vor putea vinde însă acele mărfuri confiscate, a căror punere în comerţ este oprită de legile speciale, cum este, spre xemplu, zaharina. Art. 9 şi 10 prevăd condiţiunile de forma pe care trebuie să le îndeplinească un proces-verbal.Procesele-verbale vor fi aprobate de administratorul de constatare, dacă ele pronunţa o condamnare - impozit şi amenda - pînă la 100.000 lei inclusiv; de directorul respectiv dacă condamnarea - impozit şi amenda - nu va trece de 5.000.000 lei inclusiv; de ministru, subsecretarul de Stat şi secretarul general, pentru orice suma.Pentru a suprima controversa de pînă acum, am prevăzut dispoziţia ca cine are dreptul de a aproba un proces-verbal pentru o sumă mai mare, are implicit dreptul de a aproba şi procese-verbale pentru o sumă inferioară. Astfel, un director poate aproba un proces-verbal sub 100.000 lei; iar ministrul poate aproba un proces-verbal sub 5.000.000 lei.Procesele-verbale peste 100.000 lei vor fi supuse, înainte de aprobare, examinării unei comisiuni speciale.O asemenea comisiune va funcţiona pe lîngă fiecare director de impozite. Ea se va compune din un subdirector şi doi avocaţi din contenciosul Ministerului de Finanţe.Aceste comisiuni vor fi organe de o deosebită importanţa. Compuse din funcţionari de specialitate, cu o bogata pricepere şi experienta, comisiunile speciale vor avea rolul de a tempera excesul de zel al organelor de constatarea infracţiunilor, iar pe de altă parte să asigure o mai buna apărare a drepturilor Statului, în cazurile în care acestea vor fi prejudiciate.Atît fiscal cat şi contribuabilii vor găsi în aceste comisiuni un sprijin eficace întotdeauna în slujba dreptatii şi a adevărului. Comisiunile speciale nu sînt organ de judecată. Ele sînt organe administrative, care emit avize consultative pentru autoritate.Astfel fiind, atribuţiiunile comisiunii centrale vamale, conferite prin art. 2 alin. 4 şi 5 din legea vamilor, se găsesc implicit abrogate.Comisiunile speciale sînt investite cu drepturi foarte largi. Ele vor putea cere relaţii organului constatator, vor putea asculta pe presupusii infractori şi ordonă noi cercetări.Comisiunile speciale pot aviza la aprobarea proceselor-verbale, în total sau în parte, refacerea lor; sau clasarea cercetărilor. În caz de divergenta de păreri între director şi comisiune, se va cere avizul consiliului de avocaţi care de asemeni are caracter consultativ. Dacă divergenta persista, lucrarea va fi rezolvată de ministru, subsecretarul de Stat sau secretarul general. Aceştia din urma pot rezolva lucrarea şi fără a cere avizul consiliului de avocaţi, chiar dacă nu sînt de acord cu avizul comisiunii speciale. Am socotit necesar sa lasam ministrului, subsecretarului de Stat şi secretarului general deplina latitudine în rezolvarea lucrărilor ministerului.Bine înţeles însă ca dacă avizul Comisiunii speciale nu este obligator în concluziile sale, Ministerul nu se poate totuşi dispensa de a cere acest aviz.Lucrările comisiunilor speciale avînd un caracter pur administrativ cu scopul exclusiv de a lămuri mai bine orice caz care li se prezintă, justiţia nu va putea examina aceste lucrări şi nici nu va putea cere comunicarea avizelor comisiunilor şi nici a unei alte lucrări.Procesele-verbale aprobate pot fi atacate cu apel. Am unificat termenul de apel la 15 zile dela comunicare.Pînă acum apelul se putea declara în 20 zile, iar în materie vamală în 10 zile dela comunicare. Aceste termene datează de pe vremea cînd termenele de apel în materie civilă şi comercială erau de doua luni şi o luna. Astăzi, cînd chiar şi în aceste doua din urma materii termenul de apel s-a redus la 15 zile, era necesar a se stabili acelaşi termen şi în materie fiscală.În ce priveşte competinţa instanţelor de apel şi recurs, am socotit necesar a se schimba în parte sistemul de pînă acum, în care Tribunalul judeca ca unica instanţa de apel, iar Curtea de Apel ca instanţa de recurs. Numai în materie vamală instanţa de casare era Înaltă Curte de Casaţie, în faţa căreia veneau spre judecata sentinţele Tribunalului.Era şi aici un non sens, deoarece nimic nu justifica regimul special creat infracţiunilor vamale.Prin legea de faţa am stabilit aceleaşi norme pentru judecarea apelurilor şi recursurilor în toate procesele fiscale.Instituirea Curţii de Apel ca instanţe unice de recurs a avut ca urmare o contrarietate de hotărîri, uşor explicabila, dacă tinem seama de numărul mare al acestor Curţi.Este drept ca procurorul general al Înaltei Curţi de Casaţie are dreptul de a cere Înaltei Curţi sa dea o hotărîre în interesul legii, sau pentru unitatea de interpretare a legii.O asemenea cale nu poate fi folosită însă decât în mod cu totul excepţional, şi cînd se pun în discuţie principii importante de drept.De aceea am socotit necesar ca Înaltă Curte de Casaţie să-şi poată spune cuvântul sau autorizat în procesele fiscale de orice natură. Nu am înţeles însă a institui Înaltă Curte ca instanţa unica de recurs, pe deoparte pentru a nu o incarca cu prea multe dosare, iar pe de altă parte, spre a menţine facilitatea acordată contribuabililor de a se judeca în recurs la Curţile de Apel care îşi are reşedinţa mai apropiată de domiciliul părţilor.Nu vor ajunge în faţa Înaltei Curţi decât recursurile în procesele de peste 5.000.000 lei, care reprezintă un număr redus.Secţia II-a a Înaltei Curţi va fi, dimpotriva, mult descongestionata, recursurile vamale în spete sub 5.000.000 lei fiind date în competinţa Curţilor de Apel.O modificare a sistemului de pînă acum era necesară şi în ce priveşte instanţele de apel. Procesele-verbale a căror cuantum - impozit şi amenda - nu depăşesc suma de 5.000.000 lei, inclusiv, se vor judeca în apel, nu de Tribunal, ca pînă acum, ci de Curtea de Apel. Prin aceasta am dat posibilitatea ca o instanţa superioară de fond cu o mai bogata experienta sa judece procesele importante. În privinta procedurii de declararea şi judecarea apelului, am prevăzut dispoziţiuni asemănătoare în esenta lor, cu acelea cuprinse în legea pentru accelerarea judecaţilor.De multe ori Ministerul de Finanţe ordonă efectuarea unor cercetări administrative, drept rezultat al cărora funcţionarii respectivi depun rapoarte sau referate, în care se formulează aprecieri asupra temeiniciei actelor de contravenţie. Asemenea rapoarte au o valoare pur consultativa pentru minister, care de multe ori nu şi le însuşeşte.Infractorii, informati de existenta rapoartelor favorabile lor, au cerut Justiţiei, iar instanţele au dispus ca ministerul să le înainteze aceste lucrări, a căror concluzie era invocată împotriva fiscului.Spre a evita ca, aprecieri eronate ale funcţionarilor, să fie aduse în discuţie, am prevăzut ca instanţele judecătoreşti nu vor putea cere Ministerului de Finanţe comunicarea niciunul act de cercetare administrativă. Am exceptat numai avizele comisiunii centrale vamale, date asupra aplicării tarifului vamal, şi care au putere obligatorie pentru instanţele judecătoreşti.În lipsa apelantului, apelul se va respinge ca nesusţinut, afară numai dacă apelantul a depus un memoriu deosebit de motivele de apel, în care caz instanţa este obligată a examina motivele de apel şi memoriul.Împotriva sentinţelor tribunalului şi deciziilor Curţii de Apel date ca instanţa de apel, se va putea face recurs în termen de 30 zile dela comunicare. Recursul se va judeca de instanţele arătate mai sus.În art. 32 şi 33 am stabilit norme de citarea Statului şi comunicarea hotărârilor judecătoreşti facuta Statului, păstrând cu unele retusari principiile înscrise în legea pentru organizarea corpului de avocaţi publici.Reprezentanţii fiscului nu vor putea face nici o recunoaştere şi nu vor putea retrage nici o cerere prin care s-a exercitat vreo cale de atac fără o împuternicire specială. Capitolul IV de sub Titlul I tratează valoarea probanta a proceselor-verbale.Procesele-verbale sînt valabile pînă la înscrierea în fals, sau pînă la proba contrară. Sînt de drept valabile pînă la înscrierea în fals, acele procese-verbale care se întemeiază pe recunoaşterea scrisă şi subscrisă a infractorului. Mai sînt valabile pînă la înscrierea în fals, procesele-verbale cărora legile speciale le acorda acest caracter.Orice mijloc de proba este admis în dovedirea unei infracţiuni fiscale; interogatoriu, jurământ, martori, acte, prezumptii, expertize de orice natură. Contra proba se poate face în aceleaşi condiţii.Deseori se intampla ca instanţa de judecată să-şi formeze convingerea ca în fapt exista caz de infracţiune, dar ca instanţa sa difere în părerea sa cu acea exprimată în procesul-verbal, în ceea ce priveşte încadrarea în drept a faptelor de infracţiune. Pînă acum, în asemenea împrejurări, se ajungea la anularea în întregime a procesului-verbal. Soluţia se întemeia pe principiul înscris în procedura civilă că nu se poate schimba cauza juridică în instanţa de apel.Întrucât însă apelul fiscal se desbate în faţa unei singure instanţe judecătoreşti de fond, este necesar a acorda justiţiei posibilitatea de a menţine un proces-verbal de infracţiune, dacă este întemeiat în fapt, dând faptelor o noua calificare în drept. O asemenea dispoziţie se găseşte înscrisă şi în materie penală. O chestiune importanţa care se va pune în cazurile în care instanţa va schimba calificarea în drept a infracţiunii, este aceea a calculării impozitului şi amenzii, care variaza în raport cu textul de lege aplicat.Prin hotărîrea pe care o va da instanţa de judecată va fi datoare sa stabilească în cifre cuantumul condamnatiunii. Operaţiunea poate intampina unele dificultăţi de ordin tehnic. În acest caz instanţa, dacă nu va putea efectua lucrarea prin propriile sale mijloace sau acelea puse la dispoziţie de părţi, va putea ordonă o expertiza. Expertul se va margini la stabilirea cifrei condamnatiunii - impozit şi amenda - fiecare separat, fără a putea face nicio alta consideratiune sau apreciere. Procesele-verbale nu pot fi anulate pentru vicii de forma. Acestea vor fi completate chiar de instanţa de judecată, dacă actele dosarelor o vor permite, iar în caz contrar se va trimite procesul-verbal de infracţiune Ministerului de Finanţe spre completare în sensul ordonat de justiţie.Procesele-verbale, împreună cu decizia de aprobare, au caracterul unei hotărîri judecătoreşti de prima instanţa.Ele sînt executorii în 15 zile dela comunicare, chiar dacă au fost apelate.Suspendarea executării nu se va putea acorda de către instanţele judecătoreşti decât cu consemnarea unei cauţiuni supusă aprecierii judecătoreşti, dar care nu va putea depăşi cifra impozitului datorat şi nici nu va putea scobori sub 10 la suta din acest impozit.Dacă nu se datorează niciun impozit, infracţiunea privind neîndeplinirea unei obligaţiuni legale, cauţiunea va fi de 10 la suta din condamnatiune. Acesta poate fi cazul neposedarii asupra sa a biletului de libera circulaţie a unui transport petrolifer, nedeclararea cantităţii de vin produsă de viticultor, etc. Dacă însă infracţiunea consista în nedeclararea sau neplata la termen a unui impozit sau taxe, definitiv stabilite, cauţiunea va fi egala cu cifra condamnatiunii. Aceasta dispoziţie are aplicare în special în materia cifrei de afaceri.Ministerul de Finanţe poate suspenda executarea cu sau fără cauţiune. O ingaduinta pe care orice creditor este în drept sa o acorde debitorului sau.Am prevăzut apoi dreptul Ministerului de Finanţe de a anula procesele-verbale aprobate, sau a reduce amenda pînă la 25 la suta din valoarea ei.O asemenea dispoziţie era absolut necesară. Ea da posibilitatea Ministerului de Finanţe de a inlatura o nedreptate, sau de a usura condamnatiunea faţă de acei infractori care pot dovedi ca au fost victima unei erori.De acest drept Ministerul de Finanţe va uza cu toată prudenta, dar va avea în vedere şi drepturile contribuabililor.Denuntatorii şi constatatorii nu vor putea formula nicio pretentie împotriva Ministerului de Finanţe pentru anularea procesului-verbal sau reducerea amenzii. Dreptul la prima se va calcula asupra amenzii definitive şi efectiv încasată.Amenzile fiscale au întotdeauna caracter civil. Legile fiscale pot stabili însă şi amenzi penale, alaturea de cele civile, pentru acelaşi fapt de contravenţie, ceea ce se intalneste în deosebi în legea monopolului alcoolului şi în unele cazuri şi în legea contribuţiilor directe.Ministerul Finanţelor va sta întotdeauna în instanţa penală alaturea de ministerul public, spre a susţine acuzarea, fără a fi obligat ca pentru aceasta să se înscrie parte civilă. Acţiunea penală va fi întotdeauna independenta de cea fiscală şi fără nicio influenţa asupra acesteia.Dacă însă procesul-verbal va fi anulat de justiţie sau de Ministerul de Finanţe, acţiunea publică se va stinge, iar hotărîrile date în penal se vor considera ca nule şi de nul efect. Reducerea amenzii de către Ministerul de Finanţe nu poate avea însă nici o influenţa asupra acţiunii publice, care îşi va continua mersul sau.În materie de prescripţie am unificat termenul, stabilindu-l în toate cazurile la 10 ani pentru impozite şi 5 ani pentru amenda. Executarea procesului-verbal se prescrie prin 5 ani dela data cînd ele au rămas definitive.În Titlurile II, III şi Cap. I de sub Titlul IV al proiectului de lege, am inglobat dispoziţiunile legii pentru perceperea şi urmărirea veniturilor publice din 1934, care, la rândul sau, a reprodus, cu unele mici modificări aduse la câteva articole legea anterioară din 1933.Cele câteva modificări aduse legii din 1934, nu aduc nicio atingere principiilor importante ale acelei legi. Capitolul II de sub Titlul IV cuprinde dispoziţiuni speciale. Am prevăzut, în primul rând, dreptul Statului de a lua orice măsuri de asigurare mobiliară şi imobiliară, prin sechestre, popriri şi inscripţii ipotecare, pentru garantarea drepturilor sale, fără a depune nici o cauţiune.Inutilitatea cautiei apare ca evidenta, Statul prezentând toată garanţia ca orice prejudiciu adus cuiva va fi satisfăcut. Dacă înfiinţarea măsurii de asigurare se va cere fără a se putea invoca un titlu de creanta, se va proceda conform procedurii civile, adică măsura de asigurare este condiţionată de introducerea unei acţiuni în pretenţii.Măsurile de asigurare se vor menţine chiar dacă instanţa de fond a respins pretenţiile Statului. Măsurile de asigurare vor dura pînă la judecarea în recurs.Dispoziţiile art. 140, mai sus arătate, sînt aplicabile nu numai în materie fiscală, dar şi în materie civilă şi comercială. Ele pot fi folosite nu numai de Ministerul de Finanţe, dar de orice autoritate de Stat.Impozitele şi taxele fiscale au întotdeauna caracter civil. Cu toate acestea proiectul de lege acorda fiscului dreptul de a cere declararea în stare de faliment a debitorilor săi pentru neplata impozitului comercial şi industrial şi acela pe cifra de afaceri, impozite care sînt în directa legătură cu activitatea comercială a contribuabililor.Cererea de declarare în stare de faliment, putând avea consecinţe grave pentru comercianţi, am condiţionat intentarea unei asemenea cereri de autorizarea administraţiei centrale a Ministerului de Finanţe, lăsând serviciilor exterioare numai iniţiativa de a face propuneri în acest sens. Totodată s-a mai prevăzut ca cererea de declarare nu se poate formula decât numai pentru impozitele datorate cu cel puţin 6 luni în urma.Art. 288-292 din codul de procedura civilă, prevăd dreptul de revizuire a hotărârilor definitive ale instanţelor de fond. În materie fiscală însă instanţele de recurs evoca şi fondul pronunţând astfel doua hotărîri, una asupra recursului şi alta asupra fondului.O situaţie identică se prezintă şi în Contenciosul administrativ. Chestiunea revizuirii hotărârilor de fond ale instanţelor de casare, care evoca şi fondul, s-a pus deseori în discuţia Înaltei Curţi de Casaţie.Jurisprudenta actuala inclina către admiterea dreptului de revizuire în aceste materii.Noi am făcut un pas înainte, inscriind în proiectul de lege principiul revizuirii hotărârilor de fond date de instanţele de casare, după evocarea fondului, indiferent dacă instanţa a pronunţat doua hotărîri distincte, sau o singura hotărîre atît asupra recursului cat şi asupra fondului.Unii contribuabili de rea credinţa, în căutarea oricărui mijloc de fraudarea fiscului, au pus în practica un mijloc ingenios pentru a scapa de plată impozitelor. Ei procedează la radierea firmei lor comerciale, inscriind apoi o alta firma pe numele unei persoane interpuse, asupra căreia se trece întreg activul. Fiscal nu mai putea urmări astfel vechea firma.Pentru a preintampina asemenea sisteme de frauda, am prevăzut ca nici o firma comercială nu va putea fi radiată fără a se face dovada plăţii la zi a tuturor debitelor provenite din impozite, taxe şi amenzi de orice natură.În acelaşi scop am inserat şi dispoziţia potrivit căreia cesionarul unei întreprinderi este solidar răspunzător cu cedentul pentru impozitele comerciale, industriale şi cifra de afaceri ale acestuia pe ultimele şase luni.Răspunderea solidară nu poate depăşi însă valoarea reală a întreprinderii.Pentru a nu menţine pe cesionar într-o stare de incertitudine prelungită, răspunderea sa încetează dacă fiscal nu a întreprins nici un act de urmărire cu data certa în termen de trei luni dela data cînd a putut lua cunoştinţa de cesiunea intervenita. Prin vînzarea imobilelor la licitaţie publică privilegiul Statului se purgheaza. În executările întreprinse de particulari deseori fiscal nu este citat, chiar dacă a luat inscripţie ipotecară, din neglijenţa grefelor instanţelor judecătoreşti.Din aceasta cauza fiscal era pagubit cu mari sume de bani.Am prevăzut în proiectul de lege dispoziţia ca depunerea preţului adjudecării, în orice vânzare cerută de particulari, să fie comunicată fiscului, din oficiu, pentru ca acesta să poată face opoziţie la depunerea preţului, cu ocazia căreia să-şi poată valorifica drepturile sale asupra imobilului urmărit.Dispoziţia se aplică absolut tuturor urmăririlor întreprinse de particulari, inclusiv acelora cerute de Societăţile şi Institutele de credit care beneficiază de dispoziţii speciale de procedura înscrise în legile lor organice.Cînd preţul adjudecării se depune în creanta se poate comite o noua frauda, de asta data la impozitul mobiliar. Prin o înţelegere intervenita între creditor şi debitor, adjudecarea se pronunţa la un preţ care nu acoperă nici capitalul în întregime., deşi imobilul valoreaza cu mult mai mult. Deseori creditorul adjudecatar se obliga sa acopere chiar şi creanţele altor creditori anterior.Cu acest procedeu se inlatura plata impozitului mobiliar la dobânzile restante, care se pot urca la sume importante.Aceasta ne-a îndreptăţit sa prevedem ca ori de câte ori preţul adjudecării se depune în creanta, acest preţ se va imputa, din punct de vedere fiscal, în primul rând asupra dobânzilor. Este o aplicare a principiului din dreptul civil, ca orice plata se imputa în primul rând asupra dobânzilor.Spre a nu prejudicia însă pe creditorii adjudecatari de buna credinţa dispoziţia de mai sus nu-şi va avea aplicare dacă creditorul adjudecatar declara în instanţa ca renunţa definitiv la urmărirea dobânzilor. În acest caz impozitul mobiliar nu va fi datorat.Stim ca acest corectiv va putea fi folosit şi de creditorii adjudecatari de rea credinţa. Trebuia însă sa avem în vedere şi cazul acelora de buna credinţa pe care legea trebuie să-i protejeze.Acestea sînt principalele dispoziţiuni ale proiectului de lege pentru unificarea procedurii fiscale.Avem convingerea ca proiectul răspunde unei reale necesitaţi.În acelaşi timp proiectul încheagă pentru prima oara principiile procedurii fiscale.Suntem cu cel mai profund respect,Sire,ai Majestatii Voastre,prea plecaţi şi prea supuşi servitori,Preşedintele Consiliului de Miniştri,MironPatriarhul RomânieiMinistrul finanţelor,Mircea CanciovMinistrul justiţiei,Victor Iamandi.────────────────