Advanced Search

 LEGE nr. 176 din 4 noiembrie 1997


Published: 1997-11-04
Read law translated into English here: https://www.global-regulation.com/translation/romania/3071112/-lege-nr.-176-din-4-noiembrie-1997.html

Subscribe to a Global-Regulation Premium Membership Today!

Key Benefits:

Subscribe Now for only USD$40 per month.
LEGE nr. 176 din 4 noiembrie 1997pentru aderarea României la Statutul Conferintei Ministrilor Educaţiei din statele care au în comun folosirea limbii franceze - CONFEMEN, adoptat prin Rezoluţia 94-46-01, Yaounde - iulie 1994
EMITENT PARLAMENTUL
Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 309 din 13 noiembrie 1997



Parlamentul României adopta prezenta lege. +  Articolul UNICRomânia adera la Statutul Conferintei Ministrilor Educaţiei din statele care au în comun folosirea limbii franceze - CONFEMEN, adoptat prin Rezoluţia 94-46-01, Yaounde - iulie 1994.Această lege a fost adoptată de Senat în şedinţa din 4 septembrie 1997, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constituţia României.p. PREŞEDINTELE SENATULUIOLIVIU GHERMANAceastă lege a fost adoptată de Camera Deputaţilor în şedinţa din 6 octombrie 1997, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constituţia României.p. PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILORANDREI IOAN CHILIMAN +  STATUTUL CONFEMEN*)Notă *) Traducere. +  Titlul I Funcţia CONFEMEN - Principii fundamentale +  Articolul 1Instituţia denumita Conferinţa Ministrilor Educaţiei din ţările care au în comun utilizarea limbii franceze, denumita în continuare CONFEMEN, şi având vocaţia de a primi în cadrul sau toate ţările membre ale Comunităţii francofone este creata între statele şi guvernele aderente.Prezentul text reprezintă statutul.Lista membrilor CONFEMEN este prezentată în anexa. +  Articolul 2Sediul CONFEMEN este la Dakar. Sediul poate fi transferat în oricare ţara membra. +  Articolul 3CONFEMEN acţionează prin voinţa comuna de cooperare a ţărilor participante, pentru a defini cu luciditate obiectivele şi a ordonă cu rigurozitate mijloacele, în vederea integrării adecvate a sistemelor educative naţionale în procesul de dezvoltare economică şi socială.CONFEMEN constituie astfel o structura de informare, de reflexie şi de concertare între miniştrii educaţiei. +  Articolul 4Informarea reciprocă se va axa, în special, asupra evoluţiei sistemelor educative, reformelor naţionale în curs sau preconizate, dificultăţilor intalnite, precum şi rezultatelor pozitive înregistrate. +  Articolul 5Reflexia care se va institui asupra temelor de interes comun poate necesita reunirea de comitete tehnice şi poate să conducă la realizarea de documente de sinteza.Recomandările care decurg, alimentand politicile naţionale, regionale şi internaţionale în materie de educaţie, pot conduce la operaţiuni proprii CONFEMEN sau la acţiuni realizate în cooperare cu organismele regionale sau internaţionale, vizând obiective similare sau complementare. +  Articolul 6Concertarea trebuie să permită ministrilor educaţiei, care au în comun utilizarea limbii franceze, elaborarea de poziţii comune, pe care le vor expune în instanţele organismelor internaţionale, în special în cele ale Francofoniei. +  Titlul II Tari membre - Proceduri de adeziune +  Articolul 7CONFEMEN se compune din miniştrii ţărilor membre, însărcinaţi cu educaţia şi formarea la diferite niveluri de învăţământ. Limba de lucru a CONFEMEN este limba franceza. +  Articolul 8Oricare ţara în care limba franceza este limba oficială, limba de lucru sau limba de comunicare poate cere admiterea sa ca membra cu drepturi depline în CONFEMEN.CONFEMEN decide, cu ocazia sesiunii generale, asupra cererilor de aderare pe care le-a primit între sesiuni. +  Articolul 9Oricare ţara în care limba franceza este limba oficială, limba de lucru, limba de comunicare poate fi admisă în calitate de observator la lucrările CONFEMEN fie pe baza unei cereri adresate preşedintelui în exerciţiu, fie pe baza invitatiei tarii gazda. +  Articolul 10Calitatea de ţara membra se pierde prin demisia notificată preşedintelui în exerciţiu sau prin excluderea pronunţată de CONFEMEN şi notificată de preşedintele tarii în cauza. +  Titlul III Instanţele CONFEMEN +  Articolul 11Instanţele CONFEMEN sunt:- conferinţa ministerială, denumita în continuare conferinţa;- biroul;- corespondenţii naţionali;- comisia administrativă şi financiară.Biroul este organul executiv. El se sprijină în acest scop pe secretariatul tehnic permanent, prevăzut la titlul VIII. +  Articolul 12Conferinţa tine, în mod normal, o sesiune, la fiecare 2 ani, într-o ţara membra, care a lansat invitaţia la sesiunea precedenta.Ea se va reuni înaintea Conferintei ministeriale a afacerilor externe şi a Francofoniei, căreia îi va transmite direct concluziile sale.Periodicitatea acestei instanţe poate, cu toate acestea, să fie revazuta, dacă ţările membre decid astfel, din ratiuni, în special de costuri materiale şi financiare pe care le antreneaza sau pentru a tine seama de calendarul de lucru al instanţelor Francofoniei. +  Articolul 13Organizarea materială a conferintei, precum şi organizarea şi funcţionarea secretariatului, cu ocazia sesiunilor, revin tarii gazda, asistată de secretariatul tehnic permanent.În legătură cu biroul şi secretariatul tehnic permanent, tarii gazda îi revin următoarele:- sa fixeze data sesiunii pe care o organizează;- sa lanseze invitaţiile de participare la sesiune;- sa stabilească programul de sejur al conferintei;- sa creeze un comitet naţional de organizare;- sa fixeze, pentru fiecare ţara, numărul de delegaţi pentru care va suporta cheltuielile;- sa stabilească lista organismelor internaţionale de invitat. +  Articolul 14Miniştrii educaţiei conduc, în mod normal, delegaţia tarii lor la sesiunea generală. Ţările membre pot, în cazul în care ministrul lor este împiedicat sa participe, să fie reprezentate de o alta personalitate ministerială sau de un înalt funcţionar mandatat conform procedurii.În schimb, nici o ţara membra nu poate reprezenta o alta ţara, nici sa decidă în locul ei. +  Articolul 15Cvorumul este constituit din majoritatea ţărilor membre care au anuntat participarea lor la sesiune. Acest cvorum este indispensabil validării deliberărilor.Aceasta regula se aplică sesiunii generale, precum şi tuturor instanţelor CONFEMEN. +  Articolul 16Ordinea de zi a fiecărei conferinţe trebuie să permită:- dezbaterea problemelor relative la evaluarea sistemelor educative naţionale şi studierea experientelor realizate sau de urmat, în legătură cu organismele internaţionale, vizând obiective similare sau complementare cu acelea ale CONFEMEN;- pronunţarea:. asupra axelor de orientare a programării în materie de educaţie-formare, supusă aprobării intalnirilor la nivel înalt;. asupra programului de activităţi dintre sesiuni, pregătit de birou şi, în prealabil, studiat de reuniunea corespondentilor naţionali; precum şi. asupra problemelor care vor face obiectul studiilor, pe grupe de lucru, la cererea biroului sau a unei conferinţe precedente;- examinarea aspectelor legate de funcţionarea însăşi a CONFEMEN:. rapoarte de activităţi ale preşedintelui al cărui mandat a expirat şi al secretarului general;. raport al cenzorilor şi al reuniunii corespondentilor naţionali;. cereri de aderare;. reînnoirea biroului conferintei şi, dacă este necesar, a agenţilor puşi la dispoziţia secretariatului tehnic permanent. +  Articolul 17Proiectul ordinii de zi este stabilit de secretariatul tehnic permanent, sub îndrumarea preşedintelui în exerciţiu, şi supus membrilor biroului.El este apoi adresat membrilor de către Secretariatul tehnic permanent.Oricare membru poate atunci sa ceara înscrierea de probleme suplimentare pe ordinea de zi. În acest caz, membrii şi secretariatul tehnic permanent trebuie, în măsura posibilului, sa primească raportul de prezentare, necesar pentru examinarea problemelor suplimentare, cu cel puţin o luna înaintea datei de deschidere a conferintei.Secretariatul tehnic permanent pregăteşte, pe baza ordinii de zi provizorii şi a listei de probleme suplimentare, o ordine de zi revizuită.După deschiderea conferintei şi după audierea raportului de activitate al preşedintelui în exerciţiu, preşedintele noului birou supune aprobării membrilor prezenţi în plenara ordinea de zi revizuită.Cu aceasta ocazie, anumite probleme cu caracter nestatutar pot fi scoase de pe ordinea de zi, în baza unei decizii a conferintei. +  Articolul 18În afară ceremoniilor de deschidere şi de închidere, la care ţara gazda a conferintei invita personalităţi, la alegerea sa, dezbaterile se desfăşoară numai în prezenta delegatiilor oficiale ale ţărilor membre şi a observatorilor invitaţi, a organismelor internaţionale, precum şi a responsabilităţilor secretariatului tehnic permanent.Conferinţa poate, cu toate acestea, conform modalităţilor pe care ea le stabileşte pentru fiecare caz, sa decidă ca şedinţele să se ţină cu uşile închise, pentru a dezbate anumite probleme.Deciziile luate cu aceasta ocazie pot fi comunicate în şedinţa plenara, fără să facă obiectul dezbaterilor. +  Articolul 19În toate deliberările CONFEMEN, votul este, în măsura posibilului, înlocuit de consultări, pentru a se ajunge la un consens. +  Titlul IV Biroul CONFEMEN +  Articolul 20Biroul se compune din 9 membri, dintre care 5 miniştri reprezentând ţările din Sud şi 4 miniştri reprezentând statele şi guvernele din Nord.Sunt membri de drept: preşedintele - ministrul tarii gazda a conferintei, decanul - ministrul cel mai vechi în funcţie, cei 2 vicepreşedinţi - ministrul tarii care a găzduit ultima conferinţa şi ministrul tarii gazda a conferintei viitoare.Sunt aleşi de către conferinţa: raportorul general şi cei 4 membri.La începutul fiecărei conferinţe, decanul acesteia îi invita pe colegii săi să se pronunţe asupra desemnării membrilor biroului.Biroul veghează la buna desfăşurare a lucrărilor CONFEMEN.Între sesiuni el are ca mandat:1. sa pună în aplicare deciziile reţinute de conferinţa, sprijinindu-se, în acest scop, pe secretariatul tehnic permanent;2. să se pronunţe:. asupra stadiului execuţiei bugetare a anului încheiat;. asupra tuturor eventualelor decizii de modificare;3. sa realizeze sau să facă posibila realizarea oricărui studiu de natura sa continue şi sa dezvolte reflexiile şi dezbaterile conferintei şi să permită orientarea programării în materie de educaţie şi de formare a Francofoniei;4. sa identifice, pentru activităţile CONFEMEN, noi mijloace în acelaşi timp umane, materiale şi financiare;5. sa intensifice relaţiile cu ţările şi cu organismele implicate sau interesate de conferinţa, în special cu instanţele Francofoniei;6. sa initieze orice acţiune vizând lărgirea sa cu alte tari care îndeplinesc condiţiile statutare de aderare;7. sa intensifice audienta, credibilitatea şi eficacitatea conferintei;8. sa vegheze la independenta conferintei şi a instanţelor sale.Biroul se reuneste o dată pe an, pe baza convocării preşedintelui sau. El tratează orice problema privind activităţile conferintei. Atunci când apare necesar, biroul poate fi convocat în sesiune extraordinară, la cererea preşedintelui sau a doi dintre membrii săi. +  Articolul 21Preşedintele conduce dezbaterile şi veghează la respectarea dispoziţiilor statutare.El face cunoscut preşedintelui conferintei, în cel mai scurt timp, orientarea şi definirea parametrilor generali ai programării în materie de educaţie şi de formare, care urmează a fi transmise conferintei la nivel înalt.Preşedintele poate incredinta misiuni speciale oricărui membru al biroului. În cel mai scurt timp, el informează biroul asupra acestor misiuni, precum şi asupra acţiunilor pe care le-a întreprins personal.Preşedintele convoacă şi conduce reuniunile biroului. El dispune, pentru îndeplinirea misiunii sale, de serviciile Secretariatului tehnic permanent.Între conferinţe, el veghează la executarea sarcinilor conduse de secretariat, care îl informează cu regularitate despre activitatea sa.Preşedintele poate convoca secretarul general al secretariatului tehnic permanent, când este necesar. +  Articolul 22Prima vicepresedintie este atribuită ministrului tarii care va fi gazda sesiunii imediat următoare.A doua vicepresedintie este asumată de ministrul tarii care va gazdui sesiunea ulterioară.A treia vicepresedintie este atribuită ministrului unei tari membre, pe baza deciziei sesiunii generale. Mandatul sau durează din momentul alegerii până la deschiderea sesiunii următoare.Vicepreşedinţii asista pe preşedinte, în funcţiile sale, şi sunt în măsura, dacă este cazul, sa îl suplineasca.În acest caz, vicepreşedintele care asigura interimatul presedentiei are aceleaşi puteri ca şi preşedintele. +  Articolul 23Preşedintele al cărui mandat a expirat devine membru de drept al biroului pe o perioadă de 2 ani. +  Articolul 24Raportorul general, ministrul unei tari nemembre a biroului, este ales de către sesiunea generală. Mandatul sau durează din momentul alegerii până la deschiderea sesiunii următoare.Raportorul general este asistat în activitatea sa de către secretariatul tehnic permanent. +  Articolul 25Fiecare ministru al educaţiei desemnează un corespondent naţional dintre inaltii săi funcţionari şi informează despre aceasta secretariatul tehnic permanent, în cel mai scurt timp.Numărul corespondentilor naţionali poate varia în funcţie de structurile existente în diferitele tari.Apropiat autorităţilor ministeriale, corespondentul naţional trebuie să aibă o poziţie de centru şi acces la diferite servicii, pentru a putea sa acţioneze rapid şi eficace.Este de dorit ca persoana investită cu aceasta responsabilitate sa o poată exersa pe o perioadă suficient de lungă, încât să poată asigura continuitatea activităţii sale. +  Articolul 26Corespondentul naţional este interlocutorul privilegiat al secretariatului tehnic permanent. În aceasta calitate, el primeşte de la secretariatul tehnic permanent copia de pe oricare corespondenta de natura administrativă şi tehnica, adresată autorităţilor tarii sale.El studiază rezoluţiile, pentru a face cunoscute ministrului sau posibilităţile de a le aplica în ţara sa, şi asigura aplicarea deciziilor luate.El difuzează serviciile interesate orice informaţie şi documentaţie utila funcţionarii sale.El este depozitarul, în ţara sa, a informaţiilor şi a documentaţiei provenind de la secretariatul tehnic permanent, căruia îi adresează toate informaţiile relative la sistemul educativ din ţara sa, susceptibile de a interesa celelalte tari membre.El colaborează strâns cu secretariatul tehnic permanent pentru intalnirile internaţionale organizate de CONFEMEN în ţara sa.El poate fi solicitat de către preşedintele biroului sa participe la activităţile grupurilor de lucru restrânse şi este însărcinat de către birou sau de conferinţa sa studieze toate problemele interesand acţiunile CONFEMEN. +  Articolul 27Corespondenţii naţionali se reunesc pe baza convocării secretariatului tehnic permanent, în ajunul fiecărei conferinţe.Cu ocazia acestei reuniuni, ei asculta raportul secretarului general privind stadiul de realizare a programului în curs şi pe acela al comisiei administrative şi financiare.Ei prezintă raportul activităţilor lor şi studiază ordinea de zi preconizata pentru conferinţa ministerială, precum şi programul dintre sesiuni şi eventualele îmbunătăţiri de adus funcţionarii conferintei.În caz de nevoie, preşedintele în exerciţiu poate să-i convoace în şedinţa extraordinară. +  Articolul 28Preşedinţia reuniunii corespondentilor naţionali revine tarii gazda; ea este exersata, în mod normal, de către corespondentul sau naţional.Preşedintele este asistat în funcţiile sale de un vicepreşedinte, un raportor şi un raportor adjunct, care se alege în funcţie de circumstanţe. +  Titlul VII Comisiile tehnice +  Articolul 29Comisia administrativă şi financiară este formată din corespondenţii naţionali ai ţărilor membre ale biroului. Convocată, anual, de către preşedintele biroului, comisia asculta raportul cenzorilor, examinează proiectul de buget al exerciţiului financiar următor, stabilit de secretariatul tehnic permanent înainte de a fi supus biroului, şi adresează recomandări biroului. +  Articolul 30Conferinţa şi, între sesiuni, biroul CONFEMEN pot incredinta unor grupuri de lucru sarcina de a studia unele probleme deosebite şi de a le raporta într-o perioadă determinata. +  Titlul VIII Secretariatul tehnic permanent +  Articolul 31CONFEMEN dispune de un secretariat, denumit secretariat tehnic permanent (STP).Modalităţile şi procedurile de gestiune ale secretariatului tehnic permanent sunt consemnate în regulamentul administrativ şi financiar.Acest regulament poate fi modificat conform dispoziţiilor prevăzute pentru revizuirea statutelor la art. 49. +  Articolul 32Secretariatul tehnic permanent se compune din: un secretar general, personal încadrat, personal de serviciu, conform schemei de organizare şi modalităţilor prevăzute prin regulamentul administrativ şi financiar. +  Articolul 33Guvernul tarii unde se afla sediul pune localurile la dispoziţia secretariatului tehnic permanent. +  Articolul 34Personalul încadrat al secretariatului tehnic permanent este numit de către sesiunea generală a CONFEMEN, după publicarea posturilor prevăzute, definirea profilului acestor posturi şi determinarea duratei mandatelor.În caz de vacanta neprevăzută, biroul este abilitat sa ia dispoziţiile interimare indispensabile bunei funcţionari a secretariatului tehnic permanent.Secretariatul general este numit în aceleaşi condiţii ca şi personalul încadrat, dar pe baza propunerii tarii unde se afla sediul, pentru o durată de 4 ani, care se poate reînnoi o singură dată.În cazul în care postul este vacant sau în cazul unei dificultăţi care îl pune pe secretarul general în imposibilitate de a acţiona, guvernul tarii unde se afla sediul este abilitat sa desemneze un secretar general interimar. +  Articolul 35Remunerarea personalului încadrat, afectat secretariatului tehnic permanent, este în sarcina statelor care pun acest personal la dispoziţia CONFEMEN, cu excepţia dispoziţiilor contrare, stipulate în regulamentul administrativ şi financiar.Personalul de serviciu recrutat în ţara unde se afla sediul de către secretarul general este remunerat din bugetul de funcţionare al secretariatului tehnic permanent. +  Articolul 36Membrii secretariatului tehnic permanent exercita funcţii cu caracter exclusiv internaţional. În consecinţa, ei nu vor cere, nici nu vor primi instrucţiuni de la un guvern, nici de la o alta autoritate din afară conferintei.Toţi membrii acesteia se angajează să respecte caracterul internaţional al funcţiilor membrilor secretariatului şi sub nici o formă nu vor cauta să-i influenteze în îndeplinirea funcţiilor lor.În exercitarea funcţiilor lor, membrii secretariatului tehnic permanent întreţin, cu guvernul tarii unde se afla sediul sau, raporturi definite prin convenţie sau prin orice alta modalitate aprobată de conferinţa.Membrii secretariatului tehnic permanent se angajează sa evite orice activitate cu caracter politic, naţional sau internaţional, incompatibilă cu independenta şi imparţialitatea pe care o cer funcţiile lor sau susceptibilă de a compromite neutralitatea lor faţă de una sau alta dintre ţările membre.Conferinţa trebuie să aprecieze în ce măsura activităţile exterioare pot fi compatibile cu funcţiile pe care ea le încredinţează membrilor secretariatului tehnic permanent. +  Articolul 37Sub autoritatea preşedintelui în exerciţiu, secretarul general asigura executarea şi coordonarea generală a actelor conferintei. El informează asupra activităţii sale.Între conferinţe, el informează, cu regularitate, pe preşedintele şi pe corespondenţii naţionali despre stadiul de îndeplinire a sarcinilor care îi sunt încredinţate şi, dacă este cazul, despre dificultăţile majore intalnite.El pregăteşte cu ei conferinţele, în condiţiile definite la art. 16, 17-21, 24-26 şi 27.El menţine legăturile dintre membri, pentru a asigura punerea în practica a rezolutiilor, primeşte şi distribuie documentele, rapoartele şi proiectele de rezoluţie ale conferintei; el asigura conservarea tuturor actelor şi documentelor realizate în cadrul CONFEMEN. El aduna informaţiile transmise de fiecare membru, le valorifica şi le adresează tuturor membrilor. +  Titlul IX Bugetul secretariatului tehnic permanent +  Articolul 38Pentru realizarea obiectivelor sale, conferinţa dispune de un buget propriu, alimentat prin contribuţiile ţărilor membre.El se compune din:- un buget de funcţionare;- un buget de programe.Fiecare dintre conturi face obiectul unei gestiuni distincte şi riguros autonome.Exista, de asemenea:- un fond comun;- un fond de rezerva.Fiecare dintre aceste fonduri este depus într-un cont bancar distinct.Gestiunea acestor bugete şi fonduri diferite se face conform dispoziţiilor consemnate în documentul intitulat Regulamentul administrativ şi financiar. +  Articolul 39Bugetul de funcţionare este alimentat prin contribuţiile financiare ale ţărilor membre, conform unei grile de repartiţie, fixată de conferinţa.Ţările nemembre şi organismele de ajutor şi de cooperare pot, de asemenea, să contribuie financiar.Ţara unde se afla sediul este scutită de contribuţie, data fiind participarea sa directa la secretariatul tehnic permanent (salariul unei părţi a personalului şi punerea la dispoziţie gratuita a localurilor). +  Articolul 40Bugetul de programe este alimentat prin contribuţiile speciale ale ţărilor şi organismelor şi este destinat realizării activităţilor de cooperare, decise de conferinţa. +  Articolul 41Fondul comun serveşte la finanţarea proiectelor ce corespund prioritatilor conferintei. Aceste proiecte pot fi constituite din operaţiuni multilaterale, interesand ansamblul ţărilor, sau din acţiuni cu caracter regional sau naţional, atunci când ele sunt organizate în prelungirea acţiunilor multilaterale realizate anterior de CONFEMEN.Fondul comun este alimentat prin contribuţii voluntare ale ţărilor membre, prin diferenţe ale bugetului programelor, prin subvenţii, prin donaţii ale persoanelor fizice sau juridice, ale organizaţiilor şi instituţiilor internaţionale interesate în dezvoltarea educaţiei. De asemenea, sunt vărsate veniturile obţinute din vânzarea documentelor realizate de CONFEMEN, din activităţi promotionale, din colecte şi din alte manifestări organizate prin grija sa. +  Articolul 42Fondul de rezerva este alimentat prin contribuţiile voluntare ale ţărilor membre, ale persoanelor fizice, ale tuturor instituţiilor cu preocupări în domeniul educaţiei, ştiinţei şi culturii, ca şi din veniturile financiare generate prin plasarea acestor fonduri. +  Articolul 43Secretarul general este administratorul creditelor şi ordonatorul bugetelor şi al fondurilor. +  Articolul 44Utilizarea veniturilor fondului de rezerva este supus autorizării exprese a preşedintelui în exerciţiu al CONFEMEN. +  Articolul 45Exerciţiul financiar este de 2 ani, repartizat în transe anuale, începând la 1 ianuarie şi terminandu-se la 31 decembrie.Comisia administrativă şi financiară examinează, cu ocazia reuniunii anuale, starea de execuţie a bugetului şi propune biroului, în caz de necesitate, orice modificare care trebuie supusă aprobării membrilor conferintei.Atunci când sesiunea biroului are loc în acelaşi timp cu conferinţa ministerială, deciziile biroului sunt aprobate de conferinţa. +  Articolul 46Bugetele de funcţionare şi programele sunt pregătite de secretarul general şi supuse aprobării conferintei. +  Articolul 47Verificarea conturilor diferitelor bugete este efectuată de 2 cenzori care nu provin din ţara sediului CONFEMEN, aleşi de conferinţa. Aceştia întocmesc raportul comisie administrative şi financiare.Raportul cenzorilor şi avizul comisie administrative şi financiare fac parte, în mod obligatoriu, din ordinea de zi a conferintei, care este chemată să se pronunţe asupra bilanţului secretarului general.În perioada dintre sesiuni, bilanţul este prezentat reuniunii anuale a biroului. +  Articolul 48În caz de întârziere în aprobarea bugetului de funcţionare, este utilizata procedura asa-numita a celor douasprezece luni provizorii (bugetul anului expirat). +  Titlul X Modificarea statutelor +  Articolul 49Statutele pot fi modificate prin acordul unanim al ţărilor membre prezente la conferinţa.Orice cerere de modificare a statutelor este adresată preşedintelui în exerciţiu, cu cel puţin 6 luni înaintea celei mai apropiate conferinţe.Acesta o supune reuniunii biroului însărcinat cu pregătirea proiectului de text care urmează a fi supus conferintei. +  AnexăLISTA ţărilor membre CONFEMENComunitatea franceza din Belgia Guineea - ConakryBenin HaitiBurkina Faso LuxemburgBurundi MaliCamerun MauritiusCanada MauritaniaCanada - New Brunswick NigerCanada - Quebec Republica CentrafricanaCapul Verde RwandaComore SenegalCoasta de Fildes SeychellesDjibouti ElvetiaFranţa CiadGabon TogoGuineea-Bissau Zair-------------------