Advanced Search

 LEGE nr. 142 din 24 iulie 1997 privind modificarea şi completarea Legii nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească


Published: 1997-07-24
Read law translated into English here: https://www.global-regulation.com/translation/romania/3071067/-lege-nr.-142-din-24-iulie-1997-privind-modificarea-i-completarea-legii-nr.-92-1992-pentru-organizarea-judectoreasc.html

Subscribe to a Global-Regulation Premium Membership Today!

Key Benefits:

Subscribe Now for only USD$40 per month.
LEGE nr. 142 din 24 iulie 1997privind modificarea şi completarea Legii nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească
EMITENT PARLAMENTUL
Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 170 din 25 iulie 1997



Parlamentul României adopta prezenta lege. +  Articolul 1Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 197 din 13 august 1992, cu modificările ulterioare, se modifica şi se completează după cum urmează:1. Articolul 1 va avea următorul cuprins:"Art. 1. - Autoritatea judecătorească se compune din instanţele judecătoreşti, Ministerul Public şi Consiliul Superior al Magistraturii, fiecare cu atribuţiile proprii prevăzute de Constituţie şi de lege.Puterea judecătorească este separată de celelalte puteri ale statului, având atribuţii proprii ce sunt exercitate prin instanţele judecătoreşti, în conformitate cu principiile şi dispoziţiile prevăzute de Constituţie şi de celelalte legi ale tarii."2. Articolul 2 va avea următorul cuprins:"Art. 2. - Orice persoană se poate adresa justiţiei pentru apărarea drepturilor, a libertăţilor şi a intereselor sale legitime. Nici o lege nu poate îngrădi exercitarea acestui drept.Instanţele judecătoreşti infaptuiesc justiţia în scopul apărării şi realizării drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor, precum şi a celorlalte drepturi şi interese legitime deduse judecaţii.Instanţele judeca toate procesele privind raporturile juridice civile, comerciale, de muncă, de familie, administrative, penale, precum şi orice alte cauze pentru care legea nu stabileşte o alta competenţa.Ministerul Public reprezintă, în activitatea judiciară, interesele generale ale societăţii şi apara ordinea de drept, precum şi drepturile şi libertăţile cetăţenilor.3. Articolul 12 se abroga.4. La articolul 13, alineatele 2 şi 3 vor avea următorul cuprins:"Preşedinţii tribunalelor şi ai curţilor de apel sunt ajutaţi în îndeplinirea atribuţiilor de 1-3 vicepreşedinţi. Ministrul justiţiei stabileşte tribunalele şi curţile de apel la care vor fi câte 2 sau 3 vicepreşedinţi, precum şi judecătoriile la care preşedinţii sunt ajutaţi de câte un vicepreşedinte.Preşedinţii instanţelor desemnează judecătorii care urmează sa îndeplinească, potrivit legii şi regulamentelor, şi alte atribuţii decât cele privind activitatea de judecată."5. Articolul 14 va avea următorul cuprins:"Art. 14. - Tribunalele şi curţile de apel pot avea doua sau mai multe secţii.Numărul secţiilor tribunalelor şi ale curţilor de apel se stabileşte de ministrul justiţiei, în raport cu volumul de activitate şi după natura cauzelor deduse judecaţii. Ministrul justiţiei stabileşte instanţele la care funcţionează secţii maritime şi fluviale, pentru judecarea cauzelor prevăzute de lege."6. Articolul 15 alineatul 1 va avea următorul cuprins:"Secţiile tribunalelor şi ale curţilor de apel sunt conduse de câte un preşedinte de secţie."7. Articolul 16 alineatul 2 va avea următorul cuprins:"Cauzele penale privind pe minori se judeca de judecători anume desemnaţi de preşedintele instanţei de judecată."8. Articolul 18 va avea următorul cuprins:"Art. 18. - Cauzele date, potrivit legii, în competenţa de prima instanţa a judecătoriilor, tribunalelor şi curţilor de apel se judeca de un singur judecător.Apelurile se judecă de tribunale şi de curţile de apel în complet format din 2 judecători.Recursurile se judeca de tribunale şi de curţile de apel în complet format din 3 judecători.În cazul în care judecătorii care intră în compunerea completului prevăzut la alin. 2 nu ajung la un acord asupra hotărârii, procesul se judeca din nou în complet de divergenta.Completul de divergenta se constituie prin includerea, în completul de judecată, a preşedintelui sau a vicepreşedintelui instanţei ori a unui alt judecător desemnat de preşedinte."9. Articolul 19 va avea următorul cuprins:"Art. 19. - Consiliul Superior al Magistraturii şi ministrul justiţiei veghează la respectarea independenţei justiţiei.Ministrul justiţiei răspunde de buna organizare şi funcţionare a justiţiei ca serviciu public. Prin judecători inspectori de la curţile de apel, ministrul justiţiei este informat cu privire la funcţionarea instanţelor şi la abaterile de natura sa compromita calitatea activităţii, aplicarea legilor şi a regulamentelor în circumscripţiile curţilor de apel.Preşedinţii şi vicepreşedinţii instanţelor verifica organizarea şi calitatea serviciului, respectarea legilor şi a regulamentelor în cadrul instituţiei pe care o conduc şi al instanţelor din circumscripţia acesteia. Preşedinţii curţilor de apel îşi exercită aceasta atribuţie şi prin judecătorii inspectori din cadrul curţii.În nici o împrejurare verificările efectuate nu pot conduce la imixtiuni în desfăşurarea proceselor în curs sau la repunerea în discuţie a ceea ce a fost deja judecat. Nu se considera imixtiune exercitarea atribuţiilor date prin lege ministrului justiţiei cu privire la căile judiciare de atac."10. Articolul 22 se abroga.11. Articolul 26 se abroga.12. Articolul 29 se abroga.13. Titlul III "Ministerul Public" va avea următorul cuprins:"TITLUL IIIMinisterul Public +  Capitolul I Dispoziţii comuneArt. 30. - Ministerul Public îşi exercită atribuţiile prin procurori constituiţi în parchete pe lângă fiecare instanţa judecătorească, sub autoritatea ministrului justiţiei.Activitatea Ministerului Public este organizată potrivit principiilor legalităţii, imparţialităţii şi al controlului ierarhic.Ministerul Public este independent în relaţiile cu celelalte autorităţi publice şi îşi exercită atribuţiile numai în temeiul legii şi pentru asigurarea respectării acesteia.Art. 31. - Atribuţiile Ministerului Public sunt următoarele: a) efectuarea urmăririi penale în cazurile şi în condiţiile prevăzute de lege; b) supravegherea activităţii de cercetare penală efectuată de poliţie şi de alte organe; în exercitarea acestei atribuţii, procurorul conduce şi controlează activitatea de cercetare penală, dispoziţiile date de procuror fiind obligatorii pentru organul de cercetare penală; c) sesizarea instanţelor judecătoreşti pentru judecarea cauzelor penale; d) exercitarea acţiunii civile în cazurile prevăzute de lege; e) participarea, în condiţiile legii, la şedinţele de judecată; f) exercitarea căilor de atac împotriva hotărîrilor judecătoreşti, în condiţiile prevăzute de lege; g) supravegherea respectării legii în activitatea de punere în executare a hotărârilor judecătoreşti şi a altor titluri executorii; h) verificarea respectării legii la locurile de deţinere preventivă, de executare a pedepselor, a măsurilor educative şi de siguranţă; i) apărarea drepturilor şi intereselor minorilor şi ale persoanelor puse sub interdicţie; j) studierea cauzelor care generează sau favorizează criminalitatea, elaborarea şi prezentarea propunerilor în vederea eliminării acestora, precum şi pentru perfecţionarea legislaţiei penale.Ministerul Public exercita orice alte atribuţii prevăzute de lege.Art. 32. - Procurorii din fiecare parchet sunt subordonaţi conducătorului acelui parchet.Conducătorul unui parchet este subordonat conducătorului parchetului ierarhic superior din aceeaşi circumscripţie teritorială.Procurorul ierarhic superior poate să îndeplinească oricare dintre atribuţiile procurorilor în subordine şi sa suspende ori sa infirme actele şi dispoziţiile acestora, dacă sunt contrare legii.Dispoziţiile procurorului ierarhic superior, date în conformitate cu legea, sunt obligatorii pentru procurorii în subordine. Cu toate acestea, procurorul este liber să prezinte în instanţa concluziile pe care le considera întemeiate potrivit legii, ţinând seama de probele administrate în cauza.Art. 33. - În exercitarea atribuţiilor lor, procurorii au dreptul sa ceara direct sprijinul agenţilor forţei publice, care sunt obligaţi să execute dispoziţiile procurorului.Art. 34. - Fiecare parchet se încadrează cu numărul necesar de procurori.Structura şi organizarea aparatului tuturor parchetelor, precum şi stabilirea parchetelor la care se vor înfiinţa secţii maritime şi fluviale, birouri sau servicii de criminalistica şi criminologie se stabilesc de ministrul justiţiei, la propunerea procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea Suprema de Justiţie.Repartizarea procurorilor pe compartimente de activitate se face de către conducătorul fiecărui parchet.Art. 35. - Parchetele militare vor fi organizate şi vor funcţiona potrivit legii.Art. 36. - Parchetele sunt independente faţă de instanţele judecătoreşti.Art. 37. - Dispoziţiile ministrului justiţiei, date în mod direct sau prin procurorul general, în vederea respectării şi aplicării legii, sunt obligatorii.Art. 38. - Ministrul justiţiei, prin procurori inspectori din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea Suprema de Justiţie şi din parchetele de pe lângă curţile de apel sau alţi procurori delegaţi, exercita controlul asupra tuturor procurorilor.Când considera necesar, ministrul justiţiei, din proprie iniţiativă sau la cererea Consiliului Superior al Magistraturii, efectuează controlul prin inspectori generali sau prin procurori detasati în Direcţia relaţii cu Ministerul Public şi coordonarea strategiei antiinfractionale din cadrul Ministerului Justiţiei.Controlul se efectuează prin verificarea lucrărilor, a modului cum se desfăşoară raporturile de serviciu cu justiţiabilii şi cu celelalte persoane implicate în lucrările de competenţa parchetelor, precum şi prin aprecierea asupra activităţii, pregătirii şi aptitudinilor profesionale ale procurorilor.Ministrul justiţiei poate să ceara procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea Suprema de Justiţie informări asupra activităţii parchetelor şi sa dea îndrumări cu privire la măsurile ce trebuie luate pentru combaterea fenomenului infractional.Ministrul justiţiei are dreptul sa dea dispoziţie scrisă, în mod direct sau prin procurorul general, procurorului competent sa înceapă, în condiţiile legii, procedura de urmărire penală pentru infracţiunile despre care are cunoştinţa şi sa promoveze în faţa instanţelor judecătoreşti acţiuni şi cai de atac necesare apărării interesului public. Nu vor putea fi date însă dispoziţii pentru oprirea procedurii de urmărire penală legal deschise. +  Capitolul II Parchetele de pe lângă judecătorii şi tribunaleArt. 39. - Parchetele de pe lângă judecătorii şi tribunale sunt conduse de prim-procurori.Prim-procurorii parchetelor de pe lângă tribunale sunt ajutaţi de adjuncţi. Ministrul justiţiei, la propunerea procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea Suprema de Justiţie, stabileşte parchetele de pe lângă judecătorii la care prim-procurorii sunt ajutaţi de adjuncţi.Art. 40. - Parchetele de pe lângă tribunale au secţii conduse de procurori-şefi.Art. 41. - Prim-procurorii parchetelor de pe lângă tribunale exercita controlul asupra parchetelor din circumscripţia lor. +  Capitolul III Parchetele de pe lângă curţile de apel şi Parchetul de pe lângă Curtea Suprema de JustiţieArt. 42. - Parchetele de pe lângă curţile de apel sunt conduse de procurori generali. Procurorii generali ai parchetelor de pe lângă curţile de apel sunt ajutaţi de adjuncţi.Art. 43. - Procurorii generali ai parchetelor de pe lângă curţile de apel exercita, direct sau prin procurori inspectori, controlul asupra parchetelor din circumscripţia lor.Art. 44. - Parchetul de pe lângă Curtea Suprema de Justiţie este condus de un procuror general, ajutat de 2 adjuncţi.Procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea Suprema de Justiţie este promovat şi eliberat din funcţie de Preşedintele României, la propunerea ministrului justiţiei.Procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea Suprema de Justiţie exercita, direct sau prin procurori inspectori, controlul asupra tuturor parchetelor.În cadrul Parchetului de pe lângă Curtea Suprema de Justiţie funcţionează colegiul acestui parchet, ca organ consultativ. Componenta colegiului se stabileşte prin ordin al procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea Suprema de Justiţie.Procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea Suprema de Justiţie participa la şedinţele Curţii Supreme de Justiţie, în secţii unite.Procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea Suprema de Justiţie desemnează, dintre procurorii acestui parchet, pe procurorii care participa la şedinţele Curţii Constituţionale, în cazurile prevăzute de lege.Art. 45. - Parchetul de pe lângă Curtea Suprema de Justiţie şi parchetele de pe lângă curţile de apel au în structura secţii conduse de procurori şefi, care pot fi ajutaţi de adjuncţi. În cadrul secţiilor pot funcţiona servicii şi birouri conduse de procurori şefi."14. Articolul 47 va avea următorul cuprins:"Art. 47. - În cadrul corpului magistraţilor, ierarhia funcţiilor de execuţie şi de conducere se stabileşte în raport cu nivelul instanţelor şi al parchetelor, cu respectarea condiţiilor de pregătire profesională şi de vechime în magistratura, prevăzute în prezenta lege.Personalul de specialitate juridică din Ministerul Justiţiei, indiferent de vechime, este asimilat magistraţilor pe durata îndeplinirii funcţiei."15. Articolul 48 alineatul 1 va avea următorul cuprins:"Constituie vechime în magistratura perioada în care o persoană a îndeplinit funcţiile de judecător, procuror, personal de specialitate juridică în Ministerul Justiţiei, în Institutul Naţional al Magistraturii ori în laboratoarele de expertiza criminalistica din subordinea Ministerului Justiţiei, de avocat sau de magistrat-asistent la Curtea Suprema de Justiţie, funcţia de ministru al justiţiei, de secretar de stat ori de secretar general în Ministerul Justiţiei, funcţii de specialitate juridică în fostele arbitraje de stat."16. Articolul 50 alineatul 1 litera b) va avea următorul cuprins:"b) este licenţiat în drept sau drept economic-administrativ, are stagiul cerut de lege pentru funcţia în care urmează să fie numit şi dovedeşte o pregătire profesională corespunzătoare;"17. La articolul 50 alineatul 1, după litera e) se introduce litera f), cu următorul cuprins:"f) a absolvit Institutul Naţional al Magistraturii sau a promovat concursul ori examenul de admitere în magistratura, organizat potrivit regulamentului aprobat de ministrul justiţiei."18. Articolul 52 alineatul 1 va avea următorul cuprins:"Înainte de a începe să-şi exercite funcţia, magistraţii sunt obligaţi să depună următorul jurământ: lt; lt;Jur sa respect Constituţia şi legile tarii, sa apar drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor, să-mi îndeplinesc cu onoare, constiinta şi fără partinire atribuţiile ce-mi revin. Asa să-mi ajute Dumnezeu! gt; gt; Referirea la divinitate din formula jurământului se schimba potrivit credinţei religioase a magistraţilor."19. Articolul 55 va avea următorul cuprins:"Art. 55. - La judecătorii şi la parchetele de pe lângă aceste instanţe pot funcţiona judecători şi, respectiv, procurori stagiari, numiţi prin ordin al ministrului justiţiei, cu respectarea condiţiilor prevăzute la art. 50.Procurorii stagiari sunt numiţi la propunerea procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea Suprema de Justiţie.Delegarea şi eliberarea din funcţie a judecătorilor şi a procurorilor stagiari se dispun de către ministrul justiţiei."20. După articolul 55 se introduce articolul 55^1, cu următorul cuprins:"Art. 55^1. - Judecătorii şi procurorii stagiari care nu au absolvit Institutul Naţional al Magistraturii efectuează un stagiu de 2 ani.Preşedinţii judecătoriilor şi prim-procurorii parchetelor de pe lângă aceste instanţe răspund de asigurarea condiţiilor pentru desfăşurarea normală a stagiului şi de buna pregătire a magistraţilor stagiari."21. Articolul 58 va avea următorul cuprins:"Art. 58. - Examenul prevăzut la art. 57 va consta într-o proba orala, pe baza căreia comisia să-şi poată forma convingerea ca judecătorul stagiar şi-a insusit cunoştinţele necesare pentru a putea participa la activitatea de judecată.După susţinerea examenului, preşedintele curţii de apel va comunică ministrului justiţiei şi preşedintelui judecătoriei dacă judecătorul stagiar a obţinut dreptul de a participa la activitatea de judecată. În caz de nepromovare a examenului, se va stabil o noua data pentru reexaminarea judecătorului stagiar.Ministrul justiţiei poate dispune eliberarea din funcţie a judecătorului stagiar care a fost respins de doua ori la examenul prevăzut la art. 57."22. După articolul 58 se introduce articolul 58^1, cu următorul cuprins:"Art. 58^1. - Judecătorii stagiari care au obţinut dreptul de a participa la activitatea de judecată vor putea judeca:1. În materie civilă: a) cererile introduse pe cale principala, referitoare la pensii de întreţinere; litigiile patrimoniale dintre persoanele fizice, având ca obiect plata unei sume de bani sau predarea unui bun mobil, în cazul în care valoarea litigiului nu depăşeşte 10 milioane lei şi nu priveşte o succesiune sau imparteli de bunuri; acţiunile posesorii; cererile privind înregistrările în registrele de stare civilă; luarea unor măsuri asiguratorii; cererile de orice fel referitoare la popriri; litigiile de muncă privind pretenţiile băneşti a căror valoare nu depăşeşte 10 milioane lei; b) procesele şi cererile care, potrivit legii, se soluţionează de judecătorii în ultima instanţa; c) cererile şi căile de atac de competenţa judecătoriilor, referitoare la cauzele arătate la lit. a) şi b).2. În materie penală: a) infracţiunile prevăzute la art. 279 alin. 2 lit. a) din Codul de procedură penală; b) cererile şi căile de atac de competenţa judecătoriilor, în legătură cu infracţiunile arătate la lit. a); c) cererile de reabilitare."23. Articolul 63 va avea următorul cuprins:"Art. 63. - Examenul de capacitate consta, în mod obligatoriu, în probe scrise şi orale, cu caracter teoretic şi practic. Probele teoretice vor avea ca obiect principiile şi instituţiile de baza ale dreptului civil, comercial, penal, procesual, constituţional şi ale organizării judecătoreşti; probele practice vor consta în întocmirea unei lucrări scrise cu caracter aplicativ.Regulamentul de desfăşurare a examenului de capacitate al magistraţilor se aproba de ministrul justiţiei, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii."24. Articolul 64 alineatul 2 va avea următorul cuprins:"Consiliul Superior al Magistraturii, în termen de 30 de zile de la primirea rezultatelor, validează examenele, centralizează rezultatele şi întocmeşte, în ordinea mediilor obţinute, tabelul de clasificare a candidaţilor, pe baza căruia se vor face numirile în funcţiile vacante."25. La articolul 65, după alineatul 5 se introduc doua alineate, cu următorul cuprins:"Consiliul Superior al Magistraturii are obligaţia sa îndeplinească formalităţile legate de numirea magistraţilor care au fost declaraţi reusiti la examenul de capacitate, în termen de maximum 3 luni de la data validării examenului de capacitate.În perioada dintre data validării examenului de capacitate şi data numirii de către Preşedintele României, magistraţii vor primi salariul corespunzător funcţiei imediat superioare celei de judecător stagiar."26. După articolul 65 se introduce articolul 65^1, cu următorul cuprins:"Art. 65^1. - În cazul în care magistratul nu a fost propus de Consiliul Superior al Magistraturii pentru a fi numit de Preşedintele României, în termen de cel mult 6 luni de la data validării examenului de capacitate îi încetează calitatea de magistrat.Împotriva refuzului Consiliului Superior al Magistraturii de a propune Preşedintelui României numirea în funcţie a magistratului, acesta se poate adresa cu plîngere Curţii Supreme de Justiţie, în termen de 30 de zile de la expirarea termenului prevăzut la alin. 1. Plângerea este suspensivă de executare. Curtea Suprema de Justiţie judeca plângerea în complet format din 9 judecători. Hotărârea pronunţată este irevocabilă."27. Articolul 67 va avea următorul cuprins:"Art. 67. - Pentru a fi promovat în funcţii superioare, magistratul trebuie să aibă o activitate meritorie, atestata prin notele calificative acordate de şefii ierarhici.Notele calificative se acordă anual şi vor reflecta rezultatele activităţii profesionale a magistratului, comportamentul la serviciu şi în societate, calităţile acestuia, precum şi perspectivele de dezvoltare în profesie.Pentru magistraţii care deţin funcţii de conducere, notele calificative vor menţiona în mod obligatoriu calităţile manageriale.Condiţiile minime de vechime pe care trebuie să le îndeplinească magistraţii sunt următoarele: a) pentru funcţiile de judecător de tribunal, procuror la parchetul de pe lângă tribunal, preşedinte, vicepreşedinte de judecătorie, prim-procuror al parchetului de pe lângă judecătorie şi adjunct al acestuia, să aibă o vechime în magistratura de cel puţin 4 ani; b) pentru funcţiile de preşedinte, vicepreşedinte, preşedinte de secţie de tribunal, prim-procuror al parchetului de pe lângă tribunal, adjunct al acestuia şi procuror şef de secţie al parchetului de pe lângă tribunal, să aibă o vechime în magistratura de cel puţin 5 ani; c) pentru funcţiile de judecător de curte de apel sau procuror la parchetele de pe lângă curţile de apel, să aibă o vechime în magistratura de cel puţin 6 ani; d) pentru funcţiile de preşedinte, vicepreşedinte, preşedinte de secţie de curte de apel, procuror general al parchetului de pe lângă curtea de apel, adjunct al acestuia şi procuror şef de secţie al parchetului de pe lângă curtea de apel, precum şi de procuror şef de secţie şi procuror la Parchetul de pe lângă Curtea Suprema de Justiţie, să aibă o vechime în magistratura de cel puţin 8 ani; e) pentru funcţiile de procuror general al Parchetului de pe lângă Curtea Suprema de Justiţie şi de adjunct al acestuia, să aibă o vechime în magistratura de cel puţin 10 ani.Promovarea în funcţii de conducere a magistraţilor se face pentru o perioadă de 4 ani, cu posibilitatea reinvestirii.La promovarea în funcţii de conducere în magistratura se va tine seama, în afară de calităţile profesionale, de aptitudinile manageriale ale magistratului, îndeosebi de capacitatea de organizare şi decizie, gradul de comunicativitate, tactul în relaţiile de serviciu, obiectivitatea în aprecierea colaboratorilor."28. Articolul 68 va avea următorul cuprins:"Art. 68. - În mod excepţional pot fi numiţi în magistratura, fără concurs sau examen, în oricare dintre funcţiile prevăzute la art. 67 lit. a), b) şi c), persoane care au titlul de doctor în drept ori au avut calitatea de magistrat sau inspector general ori consilier juridic în Ministerul Justiţiei sau avocat o perioadă de cel puţin 5 ani.În cazurile de la alin. 1, vechimea necesară, prevăzută la art. 67 pentru a ocupa una dintre funcţiile în magistratura, se majorează cu 3 ani."29. La titlul IV "Corpul magistraţilor", capitolul II "Admiterea în magistratura", după secţiunea a II-a se introduce secţiunea a III-a "Institutul Naţional al Magistraturii", cu următorul cuprins:"Secţiunea a III-aInstitutul Naţional al MagistraturiiArt. 70^1. - Institutul Naţional al Magistraturii este instituţia publică subordonata exclusiv Ministerului Justiţiei, care realizează pregătirea specifică a viitorilor judecători şi procurori, precum şi perfecţionarea profesională a magistraţilor în funcţie, în conformitate cu prevederile prezentei legi.Institutul Naţional al Magistraturii nu face parte din sistemul naţional de învăţământ şi educaţie şi nu este supus dispoziţiilor legale în vigoare cu privire la acreditarea instituţiilor de învăţământ superior şi recunoaşterea diplomelor.Institutul Naţional al Magistraturii are personalitate juridică şi sediul în municipiul Bucureşti.Art. 70^2. - Institutul Naţional al Magistraturii este condus de un consiliu format din 11 membri, dintre care: un judecător al Curţii Supreme de Justiţie, un procuror de la Parchetul de pe lângă Curtea Suprema de Justiţie, un judecător al Curţii de Apel Bucureşti, un procuror de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti, desemnaţi de Consiliul Superior al Magistraturii; 3 reprezentanţi aleşi ai personalului de instruire din cadrul institutului, directorul Direcţiei de resurse umane din Ministerul Justiţiei; 2 reprezentanţi ai auditorilor de justiţie care participa la cursurile de pregătire profesională.Directorul Institutului Naţional al Magistraturii şi cei 2 adjuncţi ai acestuia sunt numiţi prin ordin al ministrului justiţiei.Directorul Institutului Naţional al Magistraturii face parte de drept din consiliu.Durata mandatului membrilor Consiliului Institutului Naţional al Magistraturii este de 3 ani, cu excepţia mandatului reprezentanţilor auditorilor de justiţie, care sunt aleşi pentru un an.Mandatul membrilor consiliului poate fi reînnoit.La şedinţele consiliului pot participa, fără drept de vot, reprezentanţi ai asociaţiilor legal constituite ale magistraţilor.Art. 70^3. - Consiliul Institutului Naţional al Magistraturii deliberează asupra problemelor care privesc organizarea şi funcţionarea Institutului Naţional al Magistraturii, precum şi bugetul acestuia.Hotărârile Consiliului Institutului Naţional al Magistraturii devin executorii după aprobarea lor de către ministrul justiţiei.Art. 70^4. - Directorul Institutului Naţional al Magistraturii şi adjunctii săi asigura conducerea curenta a activităţii şi organizează aducerea la îndeplinire a hotărârilor consiliului.Art. 70^5. - Personalul de instruire al Institutului Naţional al Magistraturii este asigurat, de regula, din rândul judecătorilor şi al procurorilor în funcţie, care pot fi detasati, cu acordul lor, pe timp de 3 ani în cadrul institutului.Salarizarea personalului de instruire de specialitate juridică al Institutului Naţional al Magistraturii se stabileşte prin asimilarea funcţiilor acestuia cu funcţiile de magistrat, în raport cu vechimea în magistratura, în condiţiile Legii privind salarizarea şi alte drepturi ale personalului din organele autorităţii judecătoreşti.Institutul Naţional al Magistraturii poate folosi, în condiţiile legii, şi cadre didactice universitare, alţi specialişti, români şi străini, precum şi magistraţi în funcţie sau asimilaţi ai acestora, pentru desfăşurarea procesului de formare şi perfecţionare profesională.Statul de personal şi statul de funcţii ale Institutului Naţional al Magistraturii se aproba de ministrul justiţiei, în limita numărului total de posturi aprobat pentru sistemul justiţiei.Art. 70^6. - Durata cursurilor de pregătire specifică magistraţilor în cadrul Institutului Naţional al Magistraturii este de 1-2 ani.În fiecare an, ministrul justiţiei stabileşte durata cursurilor şi numărul de cursanţi, în funcţie de numărul judecătorilor şi al procurorilor necesari pentru ocuparea posturilor vacante.Art. 70^7. - Admiterea în Institutul Naţional al Magistraturii, care reprezintă modalitatea principala de recrutare a magistraţilor, se face pe bază de concurs, la care au dreptul sa participe persoanele care îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 50 lit. a)-e).Art. 70^8. - Componenta comisiei, condiţiile de concurs şi modul de desfăşurare a acestuia sunt stabilite prin regulament aprobat de ministrul justiţiei.Art. 70^9. - Candidaţii admişi la concursul de intrare în Institutul Naţional al Magistraturii au calitatea de auditori de justiţie şi beneficiază de o bursa lunară egala cu salariul funcţiei de judecător stagiar, care se plăteşte din fondul de burse prevăzut în bugetul Ministerului Justiţiei, în raport cu vechimea pe care o au.Art. 70^10. - Pregătirea auditorilor de justiţie pentru cariera de magistrat se bazează pe cunoaşterea tendinţelor şi a evoluţiei principalelor instituţii juridice, inclusiv în dreptul comparat, şi, îndeosebi, pe dobândirea de cunoştinţe practice necesare pentru a deveni judecător sau procuror.Art. 70^11. - În perioada cursurilor, auditorii de justiţie vor desfăşura stagii de practica în cadrul instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor, vor efectua, sub îndrumarea personalului de instruire şi a magistraţilor instanţelor şi parchetelor, lucrări de grefa în cadrul tuturor serviciilor, vor asista la şedinţele de judecată şi la activitatea de urmărire penală, pentru a cunoaşte în mod direct activităţile pe care le desfăşoară magistraţii şi personalul auxiliar.Art. 70^12. - În cazul în care auditorii de justiţie savarsesc o abatere de la îndatoririle ce le revin sau de la Regulamentul de ordine interioară al Institutului Naţional al Magistraturii, pot fi sancţionaţi disciplinar de către directorul institutului.Sancţiunile disciplinare ce pot fi aplicate auditorilor de justiţie sunt: a) observatia; b) avertismentul; c) exmatricularea din institut, cu restituirea cheltuielilor de şcolarizare.Art. 70^13. - La absolvirea Institutului Naţional al Magistraturii, auditorii de justiţie vor susţine un examen care va consta preponderent în probe practice, prin care să demonstreze ca şi-au insusit cunoştinţele necesare funcţiei de judecător sau de procuror.Examenul va fi susţinut în faţa unei comisii mixte formate din 3 membri ai personalului de instruire al institutului şi 3 magistraţi de la instanţe şi parchete, numiţi prin ordin al ministrului justiţiei.Absolvenţilor Institutului Naţional al Magistraturii li se eliberează un atestat.Art. 70^14. - Absolvenţii Institutului Naţional al Magistraturii vor fi numiţi magistraţi stagiari de către ministrul justiţiei.Judecătorii stagiari, absolvenţi ai Institutului Naţional al Magistraturii, au dreptul de a judeca în cauzele prevăzute la art. 58^1; procurorii stagiari, absolvenţi ai institutului, au dreptul de a pune concluzii în instanţa şi de a semna acte procedurale, cu excepţia celor care privesc libertatea persoanei.După 6 luni de funcţionare efectivă, magistraţii stagiari, absolvenţi ai Institutului Naţional al Magistraturii, au dreptul să se înscrie la examenul de capacitate. Dispoziţiile art. 61-65 sunt aplicabile.Art. 70^15. - Judecătorilor şi procurorilor stagiari, absolvenţi ai Institutului Naţional al Magistraturii, le sunt aplicabile dispoziţiile legale privind pe magistraţii stagiari.În cazul în care durata cursurilor Institutului Naţional al Magistraturii, stabilită conform legii, va fi de 2 ani, absolvenţii au dreptul de a se înscrie direct pentru susţinerea examenului de capacitate.Art. 70^16. - Organizarea şi funcţionarea Institutului Naţional al Magistraturii sunt stabilite prin regulament elaborat de consiliul institutului şi aprobat de ministrul justiţiei."30. Articolul 73 va avea următorul cuprins:"Art. 73. - Consiliul Suprem al Magistraturii are următoarele atribuţii: a) propune Preşedintelui României, la recomandarea ministrului justiţiei, numirea în funcţie a preşedintelui, vicepreşedintelui şi preşedinţilor de secţii ai Curţii Supreme de Justiţie; b) propune Preşedintelui României, la recomandarea ministrului justiţiei, numirea în funcţie a judecătorilor Curţii Supreme de Justiţie; c) propune Preşedintelui României, la recomandarea ministrului justiţiei, numirea în funcţie a celorlalţi judecători şi procurori, cu excepţia celor stagiari; d) dispune, la propunerea ministrului justiţiei, cu privire la promovarea, transferarea, suspendarea din funcţie a judecătorilor, precum şi la încetarea funcţiei acestora; e) validează examenele de capacitate ale magistraţilor; f) îndeplineşte rolul de consiliu de disciplina a judecătorilor; g) da avize, la solicitarea ministrului justiţiei, cu privire la administrarea judecătoriilor, tribunalelor, curţilor de apel şi parchetelor.Consiliul Superior al Magistraturii exercita orice alte atribuţii prevăzute de lege.Consiliul Superior al Magistraturii poate cere Ministerului Justiţiei, instanţelor judecătoreşti sau parchetelor relaţii sau acte referitoare la activitatea profesională sau la conduita magistraţilor.Pentru numirea în funcţia de preşedinte al Curţii Supreme de Justiţie, vor fi prezentate Preşedintelui României trei propuneri.Consiliul Superior al Magistraturii îşi desfăşoară lucrările în prezenta a cel puţin două treimi din numărul membrilor săi şi adopta hotărâri cu majoritatea voturilor membrilor consiliului.Lucrările Consiliului Superior al Magistraturii sunt prezidate, fără drept de vot, de ministrul justiţiei, cu excepţia cazului în care îndeplineşte rolul de consiliu de disciplina, când este prezidat de preşedintele Curţii Supreme de Justiţie.Pregătirea lucrărilor necesare desfăşurării activităţii Consiliului Superior al Magistraturii se asigura de către direcţia din Ministerul Justiţiei care răspunde de resursele umane. Lucrările de secretariat ale Consiliului Superior al Magistraturii se realizează de către un compartiment de specialitate al acestei direcţii."31. După articolul 74 se introduce articolul 74^1, cu următorul cuprins:"Art. 74^1. - Membrii Consiliului Superior al Magistraturii au dreptul la o indemnizaţie stabilită prin Legea privind salarizarea şi alte drepturi ale personalului din organele autorităţii judecătoreşti."32. Articolul 75 va avea următorul cuprins:"Art. 75. - Judecătorii numiţi de Preşedintele României sunt inamovibili. Procurorii şi judecătorii stagiari se bucura de stabilitate.Magistraţii nu pot fi cercetati, reţinuţi, arestaţi, perchezitionati sau trimişi în judecata fără avizul ministrului justiţiei.Ministerul de Interne are obligaţia de a acorda, la cerere, protecţie magistraţilor şi familiilor lor în cazurile în care viaţa, integritatea corporală sau avutul acestora sunt supuse unor ameninţări."33. Articolul 76 alineatul 1 va avea următorul cuprins:"Magistraţii pot fi eliberaţi din funcţiile pe care le deţin, numai în următoarele cazuri: a) demisie; b) pensionare pentru limita de vârsta sau incapacitate de muncă, potrivit legii; c) transferarea într-o alta funcţie, în condiţiile legii; d) dacă împotriva magistratului s-a luat măsura indepartarii din magistratura, fie ca sancţiune disciplinară, fie pentru vădită incapacitate profesională ori pentru boala psihică; e) dacă magistratul a fost condamnat definitiv pentru o faptă prevăzută de legea penală; f) dacă magistratul nu mai îndeplineşte condiţiile prevăzute la art. 50 lit. a)-e)."34. Articolul 76 alineatul 2 va avea următorul cuprins:"Când împotriva unui magistrat se pune în mişcare acţiunea penală, acesta va fi suspendat de drept din funcţie până la rămânerea definitivă a hotărârii. Ministrul justiţiei, prin ordin, va constata existenta suspendării de drept a magistratului. Despre această măsură magistratul va fi încunoştinţat de către ministrul justiţiei."35. Articolul 76 alineatul 4 va avea următorul cuprins:"În cazurile prevăzute la alin. 1 lit. d) şi e), calitatea de magistrat încetează de drept pe data rămânerii definitive a hotărârii prin care s-a dispus îndepărtarea din magistratura sau condamnarea."36. După articolul 79 se introduce articolul 79^1, cu următorul cuprins:"Art. 79^1. - Ministrul justiţiei poate dispune detasarea judecătorilor inamovibili, numai cu acordul scris al acestora, în cadrul Ministerului Justiţiei, la Institutul Naţional al Magistraturii, la alte instanţe judecătoreşti sau la alte autorităţi publice.Durata detaşării este între 6 luni şi 3 ani. Detasarea poate fi prelungită pentru o durată de până la 3 ani, o singură dată, cu respectarea condiţiilor prevăzute la alin. 1.Detasarea procurorilor se poate dispune de către ministrul justiţiei, cu respectarea condiţiilor prevăzute la alin. 1 şi 2.Pe perioada detaşării, judecătorii şi procurorii îşi păstrează statutul de magistraţi şi beneficiază de drepturile prevăzute de lege pentru personalul detaşat. Când salariul şi celelalte drepturi băneşti prevăzute pentru funcţia în care este detaşat magistratul sunt inferioare celor de care acesta beneficiază în calitatea sa de magistrat, el îşi păstrează salariul şi celelalte drepturi băneşti ale funcţiei de magistrat pe care o deţine."37. Articolul 80 alineatul 1 va avea următorul cuprins:"În cazul în care un magistrat suferă de o boala psihică, ministrul justiţiei, pe baza unui raport scris şi după examinarea de către o comisie formată din 3 medici primari de specialitate, va dispune suspendarea din funcţie a magistratului, sesizand de îndată Consiliul Superior al Magistraturii. Suspendarea încetează de drept, dacă în termen de o luna Consiliul Superior al Magistraturii nu hotărăşte eliberarea din funcţie a magistratului sau prelungirea suspendării."38. Articolul 80 alineatul 3 va avea următorul cuprins:"Împotriva hotărârilor de îndepărtare din magistratura, luate în cazurile prevăzute de alin. 1 şi 2, magistratul poate face contestaţie în termen de 30 de zile de la comunicare. Contestaţia se judeca la Curtea Suprema de Justiţie, în complet format din 9 judecători. Hotărârea prin care se soluţionează contestaţia este irevocabilă."39. Articolul 81 va avea următorul cuprins:"Art. 81. - Magistraţii beneficiază de salarii stabilite în raport cu nivelul instanţei, de indemnizaţii pentru stabilitate în magistratura, pentru îndeplinirea unei funcţii de conducere, pentru participare la şedinţe de judecată, de sporuri pentru vechime în munca, pentru risc şi suprasolicitare neuropsihica, pentru titluri ştiinţifice, precum şi de alte drepturi reglementate prin lege."40. După articolul 81 se introduc articolele 81^1-81^11, cu următorul cuprins:"Art. 81^1. - Magistraţii în activitate sau pensionari, precum şi soţul sau sotia şi copiii aflaţi în întreţinerea acestora beneficiază în mod gratuit de asistenţa medicală, medicamente şi proteze.Condiţiile de acordare în mod gratuit a asistenţei medicale, a medicamentelor şi a protezelor se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi.Art. 81^2. - Magistraţii beneficiază de asigurare realizată din fonduri bugetare, pentru viaţa, sănătate şi bunuri, în limita veniturilor pentru 15 ani de activitate.La eliberarea din funcţie, asigurarea prevăzută la alin. 1 încetează.Art. 81^3. - Magistraţii beneficiază de un concediu de odihnă anual de 30 de zile lucrătoare, plătit. Condiţiile de efectuare şi de plată a concediului de odihnă se stabilesc prin regulament aprobat de ministrul justiţiei.În perioada concediului de odihnă, magistraţii beneficiază, o singură dată pe an, de transport gratuit, dus-întors, între localitatea de domiciliu şi localitatea din ţara în care îşi petrec concediul de odihnă.Art. 81^4. - Magistraţii beneficiază, anual, de 12 călătorii dus-întors, cu tarife reduse cu 50% la transportul intern pe calea ferată clasa I, auto, naval şi aerian.Condiţiile în care se acordă drepturile prevăzute la alin. 1 şi la art. 81^3 alin. 2, precum şi fondurile din care se suporta aceste drepturi se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi.Art. 81^5. - Magistraţii cu o vechime de cel puţin 25 de ani în magistratura beneficiază, la împlinirea vârstei prevăzute de lege, de pensie de serviciu, în cuantum de 80% din venitul net realizat din salariul de baza, sporul pentru vechime în munca şi sporul de stabilitate în magistratura, avute la data pensionării.Pentru fiecare an care depăşeşte vechimea în magistratura prevăzută la alin. 1 se adauga la cuantumul pensiei câte 1% din venitul net, fără a se putea depăşi 100% din venitul net stabilit conform alin. 1, avut la data pensionării.Partea din pensia de serviciu care depăşeşte nivelul pensiei din sistemul asigurărilor sociale de stat se suporta din bugetul de stat.Pensia suplimentară se stabileşte în condiţiile Legii privind pensiile de asigurări sociale de stat şi asistenţa socială.Pensiile magistraţilor se actualizează în raport cu nivelul salariilor de baza ale magistraţilor în activitate.De aceste drepturi beneficiază şi magistraţii reincadrati după pensionare.Art. 81^6. - Magistraţii cu o vechime continua în magistratura de cel puţin 20 de ani beneficiază, la pensionare sau la eliberarea din funcţie pentru motive neimputabile, de o indemnizaţie egala cu 5 salarii de baza nete.Indemnizaţia prevăzută la alin. 1 se acordă o singură dată în decursul carierei de magistrat.Art. 81^7. - Magistraţii în vârsta de până la 35 de ani vor fi sprijiniti în construirea sau cumpărarea unei locuinţe proprietate personală în localitatea în care îşi are sediul instanţa sau parchetul la care funcţionează, cu acordarea de credite pe termen lung, cu dobânda minima, în condiţiile legii.În condiţiile prevăzute de lege, se poate înfiinţa, prin hotărâre a Guvernului, Casa de credit pentru magistraţi şi celălalt personal din sistemul justiţiei.Art. 81^8. - Magistraţilor care funcţionează la instanţe sau la parchete din mediul rural li se va asigura locuinta de către administraţia locală, pentru perioada în care lucrează în acea localitate.Art. 81^9. - Se instituie ordinul şi medalia "Meritul judiciar", care se conferă magistraţilor în activitate, pentru vechime în magistratura ca judecător sau procuror, având în vedere rezultatele meritorii obţinute în activitate, respectarea îndatoririlor prevăzute de lege şi calificativul anual de "foarte bine".Ordinul şi medalia "Meritul judiciar" se acordă de către Preşedintele României, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii.Art. 81^10. - Ordinul şi medalia "Meritul judiciar" se conferă astfel:- Ordinul "Meritul judiciar" clasa I, pentru 25 de ani vechime în magistratura;- Ordinul "Meritul judiciar" clasa a II-a, pentru 20 de ani vechime în magistratura;- Ordinul "Meritul judiciar" clasa a III-a, pentru 15 ani vechime în magistratura;- Medalia "Meritul judiciar" clasa I, pentru 10 ani vechime în magistratura;- Medalia "Meritul judiciar" clasa a II-a, pentru 5 ani vechime în magistratura.În cazul întreruperii activităţii în magistratura, timpul cat magistratul a desfăşurat alta activitate nu va fi luat în calculul vechimii în magistratura pentru care se conferă ordinul sau medalia.Descrierea ordinului şi a medaliei este prevăzută în lege specială.Art. 81^11. - Magistraţii în activitate, decorati cu Ordinul "Meritul judiciar" clasele a III-a, a II-a şi I, beneficiază de reducerea impozitului pe venit cu 30%, 40% şi, respectiv, 50%, iar cei decorati cu Medalia "Meritul judiciar" clasele a II-a şi I beneficiază de reducerea impozitului pe venit cu 20% şi, respectiv, 25% .Magistraţii pensionari, decorati cu Ordinul "Meritul judiciar" clasele a III-a, a II-a şi I, beneficiază de o majorare cu 10%, 15% şi, respectiv, 20% a cuantumului pensiei, fără a se depăşi salariul de baza actualizat."41. La articolul 83 se introduce un alineat, cu următorul cuprins:"Magistratul poate să opteze ca funcţia de baza, potrivit legii, să fie într-o instituţie de învăţământ superior, având obligaţia să respecte durata timpului de lucru şi celelalte îndatoriri prevăzute de lege pentru instanţa de judecată sau parchet. În aceasta situaţie, programul de activitate al magistratului la instanţa de judecată sau la parchet se stabileşte cu acordul conducătorului instanţei sau al parchetului."42. Articolul 84 va avea următorul cuprins:"Art. 84. - Magistraţilor le este interzisă exercitarea, direct sau prin persoane interpuse, a activităţilor de comerţ, participarea la conducerea unor societăţi comerciale sau civile. De asemenea, le este interzisă participarea la administrarea unor asemenea societăţi."43. Articolul 85 va avea următorul cuprins:"Art. 85. - Magistraţii pot colabora la publicaţii de specialitate, cu caracter literar, ştiinţific sau social, ori la emisiuni audiovizuale, fără însă a participa la acţiuni politice."44. Articolul 91 va avea următorul cuprins:"Art. 91. - Magistraţii sunt obligaţi să efectueze, cel puţin o dată la 5 ani, conform programării aprobate de ministrul justiţiei, stagii de pregătire sau, după caz, de perfecţionare profesională la Institutul Naţional al Magistraturii, la instituţii de învăţământ superior din ţara sau din străinătate ori în cadrul formelor organizate de curţile de apel sau, după caz, de parchetele de pe lângă curţile de apel.La fiecare curte de apel şi parchet de pe lângă aceasta va fi desemnat un magistrat care să răspundă de perfecţionarea profesională a magistraţilor."45. Articolul 95 alineatul 1 va avea următorul cuprins:"Sancţiunile disciplinare ce se pot aplica magistraţilor în raport cu gravitatea abaterilor sunt: a) observatie; b) mustrare; c) diminuarea salariului de baza cu până la 15% pe o perioadă de 1-3 luni; d) mutarea disciplinară pentru o perioadă de 1-3 luni la o instanţa sau la un parchet, situate pe raza teritorială a aceleiaşi curţi de apel, respectiv parchet de pe lângă aceasta; e) suspendarea din funcţie pe timp de maximum 6 luni; f) îndepărtarea din magistratura."46. Articolul 97 alineatul 2 va avea următorul cuprins:"Cercetarea prealabilă se efectuează de către judecători, având cel puţin acelaşi grad ierarhic cu judecătorul cercetat, sau de inspectori generali ori de alte persoane asimilate magistraţilor din Ministerul Justiţiei."47. Articolul 101 va avea următorul cuprins:"Art. 101. - Împotriva hotărârilor pronunţate de Consiliul Superior al Magistraturii sau de Comisia de disciplina a Ministerului Public, magistratul în cauza poate face contestaţie în termen de 30 de zile de la comunicarea hotărârii.Contestaţia se depune la comisia disciplinară care a pronunţat hotărârea şi se judeca de Curtea Suprema de Justiţie, în complet format din 9 judecători. Hotărârea prin care se soluţionează este irevocabilă."48. Denumirea titlului VIII va fi: "Personalul auxiliar de specialitate, economic, administrativ şi de serviciu."49. Articolul 104 alineatul 1 va avea următorul cuprins:"La judecătorii, tribunale şi curţi de apel, precum şi la toate parchetele funcţionează personal auxiliar de specialitate, economic, administrativ şi de serviciu."50. Articolul 105 alineatul 2 va avea următorul cuprins:"Tribunalele şi parchetele de pe lângă acestea vor avea şi câte un compartiment economico-administrativ, condus de un contabil-şef, pentru activitatea proprie, precum şi pentru activitatea judecătoriilor şi a parchetelor din circumscripţia lor. În localităţile reşedinţa de judeţ, în care funcţionează curţi de apel, compartimentul economico-administrativ al tribunalelor sau parchetelor de pe lângă acestea va deservi şi activitatea acestor curţi, respectiv a parchetelor de pe lângă acestea."51. Articolul 107 va avea următorul cuprins:"Art. 107. - Compartimentul economico-administrativ va avea ca atribuţii principale efectuarea operaţiunilor financiar-contabile, evidenta bunurilor, asigurarea condiţiilor materiale pentru desfăşurarea activităţii instanţelor şi a parchetelor şi gospodărirea localurilor."52. Articolul 112 alineatul 1 va avea următorul cuprins:"Personalul prevăzut în titlul de faţa se numeşte de către preşedintele curţii de apel ori, după caz, de către procurorul general al parchetului de pe lângă curtea de apel în a carei circumscripţie urmează sa funcţioneze, cu excepţia executorilor judecătoreşti şi a contabililor-şefi. Înainte de numire va fi consultat preşedintele instanţei sau, după caz, prim-procurorul parchetului la care va funcţiona persoana în cauza. Executorii judecătoreşti şi contabilii-şefi ai tribunalelor se numesc de către ministrul justiţiei, iar contabilii-şefi ai parchetelor de pe lângă tribunale se numesc de procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea Suprema de Justiţie."53. La articolul 112, după alineatul 2 se introduce un alineat, cu următorul cuprins:"Pregătirea şi perfecţionarea profesională a personalului auxiliar de specialitate se fac potrivit regulamentului aprobat de ministrul justiţiei."54. După articolul 112 se introduce articolul 112^1, cu următorul cuprins:"Art. 112^1. - Personalul auxiliar de specialitate de la instanţe şi parchete beneficiază de toate drepturile prevăzute de legislaţia aplicabilă salariaţilor din unităţile bugetare, precum şi de drepturile prevăzute la art. 81^1 şi 81^3 din prezenta lege. Prevederile art. 116 sunt aplicabile."55. Articolul 116 va avea următorul cuprins:"Art. 116. - Concediile anuale de odihnă cuvenite, potrivit legii, personalului instanţelor se efectuează, de regula, în cea mai mare parte în perioada vacantei judecătoreşti."56. Articolul 122 va avea următorul cuprins:"Art. 122. - Membrii comisiilor de examinare pentru primirea în magistratura şi pentru examenul de capacitate sunt remuneraţi prin plata cu ora, în condiţiile Legii privind salarizarea şi alte drepturi ale personalului din organele autorităţii judecătoreşti."57. Articolul 123 se abroga.58. După articolul 129 se introduce articolul 129^1, cu următorul cuprins:"Art. 129^1. - Judecătorilor în funcţie, care nu au fost propuşi de Consiliul Superior al Magistraturii, pentru a fi numiţi de Preşedintele României, la expirarea termenului prevăzut la art. 129 alin. 2, le încetează calitatea de magistrat prin ordin al ministrului justiţiei, emis în termen de 30 de zile de la data rămânerii irevocabile a hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii. Dispoziţiile art. 65^1 sunt aplicabile în mod corespunzător."59. Anexa nr. 1 se modifica astfel:- la judeţul Arges, după Judecătoria Costesti se scrie: Judecătoria Topoloveni, localitatea de reşedinţa Topoloveni;- la judeţul Bacau, în locul Judecătoriei Parincea din localitatea Parincea se scrie: Judecătoria Podu Turcului, localitatea de reşedinţa Podu Turcului;- la judeţul Bihor, după Judecătoria Alesd se scrie: Judecătoria Salonta, localitatea de reşedinţa Salonta;- la judeţul Galaţi, în locul Judecătoriei Beresti, localitatea de reşedinţa Beresti, se scrie: Judecătoria Liesti, localitatea de reşedinţa Liesti;- după judeţul Iaşi se scrie judeţul Ilfov, cu Judecătoria Buftea, localitatea de reşedinţa Buftea, şi Judecătoria Ilfov, localitatea de reşedinţa municipiul Bucureşti;- la judeţul Maramures, după Judecătoria Dragomiresti se scrie: Judecătoria Somcuta Mare, localitatea de reşedinţa Somcuta Mare.60. Anexa nr. 2 se modifica astfel:- la poziţia VII Curtea de Apel Bucureşti, la coloana a doua, după Ialomita, se va scrie Ilfov. +  Articolul 2În termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi, ministrul justiţiei va face propuneri Consiliului Superior al Magistraturii pentru promovarea în toate funcţiile de conducere de la judecătorii, tribunale şi curţi de apel.Mandatul de 4 ani prevăzut la art. 67 alin. 5 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească, astfel cum a fost modificat prin prezenta lege, va începe de la data promovarilor dispuse de Consiliul Superior al Magistraturii în condiţiile alin. 1. +  Articolul 3Expresiile: Parchet General şi procuror general, folosite în Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească, precum şi în restul legislaţiei, până la intrarea în vigoare a prezentei legi, se înlocuiesc cu expresiile: Parchet de pe lângă Curtea Suprema de Justiţie şi, respectiv, procuror general al Parchetului de pe lângă Curtea Suprema de Justiţie. Expresia: prim-procuror al parchetului de pe lângă curtea de apel se înlocuieşte ce cea de: procuror general al parchetului de pe lângă curtea de apel.Noţiunea avansare, folosită în Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească, se înlocuieşte cu cea de promovare. +  Articolul 4Prezenta lege intră în vigoare în termen de 30 de zile de la data publicării ei în Monitorul Oficial al României.Termenul de 30 de zile prevăzut la art. 129^1 din Legea nr. 92/1992 curge de la data intrării în vigoare a prezentei legi pentru cazurile în care hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii a rămas irevocabilă înainte de această dată.În termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, ministrul justiţiei va stabili structura şi organizarea tuturor parchetelor. Până la expirarea acestui termen, parchetele vor funcţiona în structura şi organizarea existente. +  Articolul 5Pe data intrării în vigoare a prezentei legi se abroga art. 11 din Legea Curţii Supreme de Justiţie nr. 56/1993, Hotărârea Guvernului României nr. 48/1992 privind înfiinţarea şi organizarea Institutului Naţional pentru Pregătirea şi Perfecţionarea Magistraţilor, precum şi orice alte dispoziţii contrare. +  Articolul 6Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească, cu modificările şi completările ulterioare, inclusiv cu cele aduse prin prezenta lege, se va republica în Monitorul Oficial al României, dându-se textelor o noua numerotare.Această lege a fost adoptată de Senat în şedinţa din 1 iulie 1997, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) din Constituţia României.p. PREŞEDINTELE SENATULUIMIRCEA IONESCU-QUINTUSAceastă lege a fost adoptată de Camera Deputaţilor în şedinţa din 9 iulie 1997, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) din Constituţia României.p. PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILORANDREI IOAN CHILIMAN--------------