Advanced Search

 LEGE nr. 86 din 6 octombrie 1938


Published: 1938-10-06
Read law translated into English here: https://www.global-regulation.com/translation/romania/3070905/-lege-nr.-86-din-6-octombrie-1938.html

Subscribe to a Global-Regulation Premium Membership Today!

Key Benefits:

Subscribe Now for only USD$40 per month.
LEGE nr. 86 din 6 octombrie 1938pentru măsurarea, comasarea şi parcelarea pământurilor locuitorilor improprietariti în Basarabia, în baza legilor din 13 iunie 1874 şi 19 februarie 1875, aflaţi în indiviziune
EMITENT PARLAMENTUL
Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 232 din 6 octombrie 1938



 +  Capitolul 1 Dispoziţiuni generale +  Articolul 1Pământurile cu care au fost improprietariti locuitorii colonisti şi dominieni din Basarabia, în virtutea legii din 13 Iunie 1874, modificată şi completată prin Legea din 19 Februarie 1875, pamanturi aflate indiviziune, fie între ele, fie cu bunurile ce constituiesc "Fondul imobilelor basarabene", creat prin legea pentru reforma agrară în Basarabia din 13 Martie 1920, fie cu orice alte proprietăţi, se vor măsura, comasa şi parcela, conform prescripţiunilor prezentei legi. +  Articolul 2Suprafaţa de teren cuvenită fiecărui locuitor ce are drept la pămînt, pe baza legilor din 13 Iunie 1874 şi 19 Februarie 1875, se va stabili pe baza rolurilor din 1874-1875 şi a titlurilor de proprietate, avându-se în vedere şi situaţia de fapt din fiecare sat, cum şi pe baza arendarilor de lungă durata, pe timp de 36 ani şi mai mulţi ani şi a actelor de promisiune de vânzare făcute înainte de alipirea Basarabiei, cînd locuitorii au folosinţă necontestata şi plătesc impozite pentru aceste terenuri. Totalul suprafeţelor astfel recunoscute lotasilor din ultimele două categorii, nu va putea depăşi sub nici un motiv cuantumul suprafeţelor atribuite şi înscrise în rolurile iniţiale a acelora cu care ei au contractat.Suprafaţa de teren se compune din: a) Locul de casa ce poseda în vatra satului, grădinile, viile, livezile sau plantatiunile ce aparţin personal şi pentru care are un drept de posesiune tolerată; b) Restul ce revine din terenul de cultura pînă la completarea întinderii totale ce i se cuvine. +  Articolul 3Constatarea drepturilor cuvenite fiecărui locuitor se va face de către o comisiune prezidata de către judecătorul ocolului respectiv, din care va mai face parte primarul satului sau un delegat al său, membru în consiliul comunal, secretarul comunal şi doi locuitori desemnaţi de locuitori în faţa judecătorului în momentul constituirii comisiunii.Aceasta comisiune va întocmi un tablou cuprinzînd pe toţi locuitorii care deţin pămînt din cel provenit prin improprietarirea facuta în baza legilor menţionate la art. precedent, cu arătarea titlurilor în baza cărora poseda, fără a se tine seama de schimbările provenite prin aplicarea legii de reforma agrară. +  Articolul 4Acest tablou se va afişa pe usa primăriei respective, timp de 15 zile, aducandu-se aceasta, de către primar, la cunoştinţa locuitorilor prin strigări şi bătăi de toba.La expirarea celor 15 zile, primarul comunal, sau locţiitorul sau legal, asistat de secretar, vor încheia un proces-verbal, în dublu exemplar, în care se va menţiona ziua în care s-a făcut afişarea tabloului şi ca s-au făcut strigările şi bătăi de toba.Tabloul astfel întocmit, împreună cu un proces-verbal de afişare, se trimite preşedintelui tribunalului respectiv. +  Articolul 5Toţi cei nemultumiti cu datele înscrise în tabloul alcătuit conform art. 3, vor putea face apel, printr-o cerere scrisă adresată preşedintelui tribunalului respectiv, în termen de cel mult 30 zile dela data expirării termenului de afişare, specificat la art. 4 din prezenta lege.Neintroducerea unei astfel de cereri face definitiv pentru toate părţile interesate tabloul întocmit conform art. precedent, fără nici o alta cale de atac. În acest caz, preşedintele tribunalului, printr-un jurnal, va confirma tabloul, comunicând de îndată aceasta primăriei respective. +  Articolul 6În caz cînd contra tabloului întocmit conform art. 3 din prezenta lege s-a făcut apel, preşedintele tribunalului va fixa de îndată termen de judecată, înaintea tribunalului.În termen de cel mul trei luni dela data introducerii apelului, tribunalul va pronunţa hotărîrea sa, în care se va specifică modificările ce eventual urmează a se aduce tabloului specificat la art. 3 din prezenta lege.Hotărîrea se va trimite prin îngrijirea grefei tribunalului, în termen de cel mult o luna dela pronunţare, secretarului satului respectiv, care în termen de cel mult cinci zile dela primire, o va inainta părţilor interesate sub luare de dovada, în care va menţiona data predării.Dovada de inmanare se va trimite de secretarul comunal în aceeaşi zi tribunalului, spre a se anexa la dosarul respectiv. +  Articolul 7Cei nemultumiti cu hotărîrea tribunalului vor putea face recurs la Curtea de Apel, în termen de o luna de la comunicare.Recursul se va depune la grefa tribunalului. +  Articolul 8Curtea de Apel va judeca recursul cu precădere şi gasindu-l întemeiat va evoca fondul, judecand în ultima instanţa. +  Articolul 9Deciziunea Curţii sau sentinta tribunalului rămasă definitivă prin neatacare cu recurs, se va trimite prin grefa respectiva, primăriei spre a modifica tabloul menţionat la art. 3, în conformitate cu aceste hotărîri. +  Articolul 10Copie de pe tabloul rămas definitiv se va inainta de urgenta de către primărie Directiunii cadastrului, care va dispune executarea lucrării de măsurătoare, comasare şi parcelare. +  Capitolul 2 Executarea lucrărilor tehnice de măsurătoare, comasare şi parcelare +  Articolul 11Delegatul cadastrului însărcinat cu executarea lucrărilor tehnice de măsurătoare a terenului aflat în indiviziune într-un sat, va fixa data începerii lucrărilor pe teren şi va dispune, printr-o încunoştinţare colectivă, chemarea tuturor părţilor interesate, la stabilirea hotarelor: primăria satului respectiv, vecinii, precum şi pe oricine ar avea vreun drept de orice natură. +  Articolul 12Încunoştinţarea colectivă va fi semnată personal de delegatul Directiunii cadastrului şi va cuprinde: numele satului pe teritoriul căruia se afla terenul în indiviziune, anul, luna, ziua şi ora fixată pentru începerea lucrărilor, cînd părţile chemate se va infatisa în localul primăriei, aducând toate planurile sau actele ce vor avea şi pe care îşi sprijină pretentiunile lor.Aceasta încunoştinţare va fi trimisa cu cel puţin 15 zile mai înainte de ziua înfăţişării, atît secretarului satului respectiv, cat şi tuturor secretarilor satelor vecine care o vor afişa pe uşile primăriilor, aducând aceasta la cunoştinţa publicului prin strigări şi bătăi de toba, în prima Duminica ce precede ziua înfăţişării.Încunoştinţarea colectivă va rămîne afişată timp de 10 zile şi la expirarea acestui termen secretarii satelor vor încheia câte un proces-verbal de constatarea afisarilor.Aceste procese-verbale vor fi trimise secretarului satului pe teritoriul căruia se afla terenul în indiviziune, spre a fi predate delegatului cadastrului.Existenta proceselor-verbale, de constatarea afisarilor la dosarul lucrărilor, face completa dovada ca părţile interesate au fost regulat chemate. +  Articolul 13Odată începute lucrările, părţile interesate vor putea să le urmărească pe teren pînă la terminarea lor. +  Articolul 14Delegatul cadastrului, pe baza actelor prezentate, a informatiunilor luate, a declaraţiunilor părţilor şi în prezenta lor, de vor voi sa asiste, va alege de acord cu ele, pe teren, toate punctele de hotar care vor fi asigurate şi pe plan.În caz de neînţelegere, delegatul cadastrului va alege linia de hotar, pe limita posesiunii actuale.Delegatul cadastrului va întocmi apoi un proces-verbal de începerea lucrării, în care va constata îndeplinirea procedurii de chemarea părţilor, actele şi planurile înfăţişate şi modul cum au decurs pe teren operaţiunile de alegerea hotarelor. +  Articolul 15După terminarea acestei operaţiuni, delegatul cadastrului va proceda la executarea lucrărilor tehnice de măsurătoare, atît a perimetrului general, cat şi a tuturor detaliilor interioare, după care va dresa un al doilea proces-verbal, în care va constata: suprafaţa terenului măsurat, atît în total, cat şi parţial, pe categorii de folosinţă a terenului, precum şi hotarele, în mod amănunţit, despre fiecare vecinătate. +  Articolul 16Câte un exemplar din procesele-verbale menţionate la art. 14 şi 15, împreună cu o copie de pe plan, se vor trimite de delegatul cadastrului, atît secretarului satului respectiv, cat şi secretarilor satelor vecine, care de îndată le vor afişa pe uşile primăriilor, timp de 10 zile, aducandu-se şi la cunoştinţa publică prin strigări şi bătăi de toba.La expirarea termenului de afişare, secretarii satelor vor încheia procese-verbale de constatarea afiserii, din care un exemplar îl vor inainta delegatului cadastrului.Câte un exemplar al lucrărilor, încheiate de delegatul cadastrului, împreună cu planul ridicat şi cu dovezile de constatarea afiserilor de către secretar, vor rămîne la dosar. +  Articolul 17Toţi cei nemultumiti de lucrarea de măsurătoare şi alegere a hotarelor vor putea face contestaţie la judecătoria ocolului de care depinde satul a cărui moşie se divizeaza, în termen de 15 zile libere dela data expirării termenului de afişare a proceselor-verbale a delegatului cadastrului la primărie, fie ca lucrarea s-a făcut în prezenta lor, fie ca au fost lipsa. +  Articolul 18Contestaţia facuta în dublu exemplar va cuprinde numele, pronumele şi domiciliul contestatorului şi va arata toate motivele contestaţiei.Ea va fi însoţită de toate actele, în copie sau original, de care contestatorul voieşte să se servească. +  Articolul 19Judecătorul, în cel mult 10 zile dela primirea contestaţiei, va trimite un exemplar Directiunii cadastrului, căreia îi va cere copii de pe toate lucrările respective, precum şi un memoriu de modul cum s-a făcut lucrarea.După primirea acestor din urma lucrări va fixa termen de judecată şi va dispune citarea părţilor, pronunţând hotărîrea în termen de maximum doua luni dela primirea lucrărilor cadastrului. +  Articolul 20Contestatorul va fi citat la domiciliul arătat prin contestaţie: Direcţiunea cadastrului, la sediul sau din Bucureşti, iar toţi ceilalţi care ar putea avea vreun interes, printr-o încunoştinţare colectivă.Aceasta încunoştinţare colectivă va fi trimisa cel puţin cu o luna înainte de ziua înfăţişării, atît secretarului satului de care aparţine terenul măsurat, cat şi tuturor secretarilor, satelor vecine, care de îndată o vor afişa pe uşile primăriilor, aducând aceasta la cunoştinţa publică prin strigări şi bătăi de toba.Încunoştinţarea colectivă va rămîne afişată timp de zece zile, iar la expirarea acestui termen, secretarii satelor vor încheia câte un proces-verbal de constatarea afiserilor.Procesele-verbale, prin care secretarii constata afişarea, se vor trimite de aceştia, cu cel puţin 10 zile mai înainte de ziua înfăţişării, grefei judecătoriei, care le va ataşa la dosarul contestaţiei.Existenta acestor procese-verbale la dosar face deplina dovada ca părţile interesate au fost regulat chemate. +  Articolul 21Judecătorul de ocol va judeca contestaţia, bazându-se pe probele ce i se vor prezenta, putând face corectări sau ordonă verificarea măsurătorilor.Verificarea se va face de către doi experţi şi anume: un delegat al cadastrului şi un inginer ales de contestator.În caz de divergenta între aceştia, judecătorul va desemna din oficiu un al treilea inginer expert. +  Articolul 22Introducerea contestaţiei peste termenul fixat la art. 17 va avea ca efect anularea ei. +  Articolul 23Hotărîrea se va redacta în cel mult o luna dela pronunţare şi se va trimite secretarului satului, spre a o inmana părţilor, conform normelor prevăzute la art. 6 din prezenta lege, din Directiunii cadastrului, prin Prefectura Poliţiei Capitalei. +  Articolul 24Cei nemultumiti cu hotărîrea judecătorii vor putea face recurs la tribunal, în termen de o luna dela comunicare, după normele prevăzute la art. 7, iar judecarea recursului se va face conform prescripţiunilor prevăzute la art. 8. +  Articolul 25Sentinta tribunalului, sau hotărîrea judecătoriei rămasă definitivă prin neatacare cu recurs, se va trimite prin grefa respectiva Directiunii cadastrului pentru executare. +  Articolul 26După ce tablourile prevăzute la art. 3 şi lucrările de măsurătoare vor rămîne definitive, se va institui o comisiune sub denumirea de Comisiune de comasare şi parcelare.Aceasta comisiune se compune din:Un delegat al Directiunii cadastrului, comasarilor şi ameliorarilor agricole;Un delegat al Directiunii reformei agrare;Un delegat al Directiunii regimului silvic;Primarul comunei respective sau un membru al Consiliului comunal, delegat de consiliu;Doi delegaţi ai locuitorilor îndreptăţiţi.Notarul sau secretarul comunei respective va îndeplini funcţiunea de secretar al comisiunii.Delegatul Directiunii cadastrului, comasarilor şi ameliorarilor agricole al Directiunii reformei agrare şi al Directiunii regimului silvic vor fi numiţi de Ministerul Agriculturii şi Domeniilor.Delegaţii locuitorilor vor fi desemnaţi prin aclamatiuni sau prin tragere la sorţi, dintre locuitorii îndreptăţiţi, în faţa primarului comunei respective.Preşedintele comisiunii este funcţionarul cel mai înalt în grad şi în caz de egalitate, cel mai vechiu în grad.Hotărîrile se iau cu majoritate de voturi, şi în caz de paritate votul preşedintelui este hotarator. +  Articolul 27Aceasta comisiune va proceda, în primul rând, la alegerea şi determinarea suprafeţelor de teren, care nu intră în totalul intinderilor de teren acordate locuitorilor conform art. 11 din legea din 19 Februarie 1875 şi a terenurilor cu caracter de folosinţă generală, care se vor scădea din suprafaţa totală rezultată în urma masuratorii.Aceste terenuri sînt; a) Toate necultivabilele ca: rapi, prunduri, matcile apelor şi stufariile, precum şi terenurile degradate şi cele improductive; b) Suprafeţele de teren ocupate de şosele naţionale, judeţene şi comunale, şosele necesare apărării naţionale, cai ferate, toate existente sau numai în proiect, precum şi strazile din interiorul satelor; pentru toate aceste drumuri publice se vor destina latimile respective, conform legilor în vigoare c) O zona de 20 m în jurul lacurilor necesară pentru pescuit; d) Orice alte terenuri ce nu sînt expres concedate locuitorilor sau comunelor prin lege şi care nu se cuprind în categoria celor mai sus indicate; e) 10% din suprafaţa totală arabila, ce se va destina pentru crearea perdelelor de protecţie necesare sporirii productiunii agricole şi pentru apărarea naţionala.Defalcarea, fixarea şi delimitarea terenurilor destinate perdelelor de protecţie se va face anticipat lucrărilor cadastrale pentru parcelarea în loturi. +  Articolul 28Dacă după masuratoarea rămasă definitivă şi după efectuarea operaţiunilor de scădere prevăzute de articolul precedent se va constata o suprafaţa totală mai mica decât cea prevăzută în tabloul menţionat la art. 10 din prezenta lege, se va reduce proporţional suprafaţa cuvenită fiecăruia.Dacă se va găsi o suprafaţa mai mare, diferenţa va rămîne proprietatea primăriei respective cu destinaţie, pentru crearea staţiunilor de experimentari agricole şi forestiere, şi pentru impadurire, mărirea vetrei satului sau improprietarirea celor lipsiţi de pămînt, cărora li se va vinde cu un preţ indoit decât cel fixat în localitate, pentru exproprierea efectuată pe baza legii pentru reforma agrară din Basarabia din 13 Martie 1920. +  Articolul 29Pe baza datelor obţinute la măsurătoare, comisiunea de comasare şi parcelare va întocmi un tablou cu numele celor improprietariti, specificand suprafeţele deţinute de fiecare pentru loc de casa în vatra satului, grădini, vii, livezi, păduri şi plantatiuni de orice natura, precum şi suprafaţa ce i se mai cuvine ca teren de cultura şi imas pînă la completarea suprafeţei totale la care are drept, conform tabloului dela art. 10, cu modificările aduse eventual, în baza dispoziţiunilor art. 28 din prezenta lege. +  Articolul 30În comunele unde s-au făcut exproprieri şi improprietariri, pe baza legii de reforma agrară pentru Basarabia din anul 1920, comisiunea de comasare şi parcelare, luînd de baza tabloul prevăzut la art. 29 din prezenta lege şi cel întocmit de comisiunea de improprietarire, va întocmi un tablou nominal cu indicarea în coloana separată a suprafeţelor cuvenite fiecărui improprietarit, atît pe baza legilor din 1874 şi 1875, cat şi a legii agrare din 13 Martie 1920.Dacă după masuratoarea rămasă definitivă se va constata ca suprafaţa totală expropriata este mai mica decât cea prevăzută în tablourile comisiunii de improprietarire se va reduce proporţional suprafaţa cuvenită fiecărui improprietarit. +  Articolul 31Cota intangibila fixată proprietarului prin hotărîrea de expropriere nu va putea fi redusă în nici un caz, iar terenurile inexpropriabile, prevăzute în hotărîrile de expropriere pronunţate conform legii de reforma agrară pentru Basarabia din 1920, se vor lasă în suprafaţa reală gasita la măsurătoare. +  Articolul 32Pământul de pasune (imas), pentru toţi locuitorii din raza unui sat, se va alege de preferinta în apropierea satului sau unde se va găsi teren propriu pentru acest scop.Suprafaţa imasului va fi de cel puţin 10 la suta din suprafaţa terenului arabil al mosiei, reducându-se proporţional aceasta suprafaţa din cea cuvenită fiecărui lotas.În calculul acestei suprafeţe nu va intra cota atribuită proprietarului, pe baza legii de reforma agrară din Basarabia din 6 Martie 1920.Imasul astfel determinat în mod definitiv pe teren constituie averea comuna a cooperatorilor care, conform legii pentru organizarea, administrarea şi exploatarea pasunilor, sînt obligaţi să se constituie în asociaţie de pasunat, în termen de 6 luni dela delimitarea imasului. +  Articolul 33Loturile se vor da în ordinea marimei lor, cele mai mici mai aproape de sat.Loturile de aceeaşi mărime se vor repartiza prin tragere la sorţi.Ziua şi ora destinate pentru efectuarea acestei operaţiuni se vor fixa de către comisiunea de comasare şi parcelare şi se vor aduce la cunoştinţa locuitorilor de către secretarul comunal.Convocare va cuprinde locul, ziua şi ora începerii lucrărilor şi se va afişa pe usa primăriei cu cel puţin 5 zile înaintea termenului fixat, anunţându-se totodată şi prin strigări şi bătăi în toba.De îndeplinirea acestor formalităţi secretarul comunei va încheia un proces-verbal, pe care îl va trimite comisiunii de comasare şi parcelare spre a-l ataşa la dosarul lucrărilor.Existenta la dosar a procesului-verbal menţionat mai sus face deplina dovada ca locuitorii au fost regulat chemaţi. +  Articolul 34În ziua convocării, în prezenta comisiunii de comasare şi parcelare, locuitorii vor fi strigati în ordinea în care sînt înscrişi în tabloul prevăzut la art. 29 şi 30 din prezenta lege spre a trage la sorţi, în vederea stabilirii ordinei în care se va face distribuirea loturilor.Strigarea şi tragerea la sorţi se vor face fie individual, fie pe grupe de improprietariti, cuprinzînd pe membrii aceloraşi familii, dacă aceştia o vor cere.Pentru locuitorii absenţi va trage la sorţi primarul, făcându-se despre aceasta menţiune în procesul verbal ce se va încheia.Constatarea executării lucrării de tragere la sorţi se va face printr-un proces-verbal întocmit în doua exemplare din care unul se va păstra în arhiva primăriei, iar al doilea exemplar se va ataşa în dosarul lucrărilor comisiunii de comasare şi parcelare. +  Articolul 35Comisiunea de comasare şi parcelare, avînd în vedere rezultatul masuratoarei va stabili un proiect parcelar amănunţit al distribuirii terenului de cultura cuvenit celor îndreptăţiţi, fixând ordinea şi sensul în care se va face aşezarea şi numerotarea loturilor. +  Articolul 36Loturile vor fi constituite din una sau cel mult trei parcele, cu condiţiunea ca în acest din urmă caz diferenţa de calitate sa impună diviziunea. Parcelele nu vor putea fi mai mici de 2 ha.Parcelele vor avea o formă cat mai regulată, cu dimensiuni alese astfel ca lăţimea lor să fie cam de 1/4 - 1/5 din lungime.Capetele parcelelor vor fi obligatoriu marcate pe teren prin borne de piatra naturala sau de beton armat.Costul bornelor, inclusiv transportul şi ingropatul lor în pămînt, va fi în sarcina lotasilor. +  Articolul 37Pe baza ordinei stabilite prin tragere la sorţi şi a proiectului de parcelare prevăzut la art. 35, delegatul Cadastrului va proceda la parcelarea pe plan şi aplicarea pe teren a portiunilor cuvenite locuitorilor, conform tabloului prevăzut la art. 29 şi 30. +  Articolul 38După terminarea lucrărilor de aplicare a parcelarii pe teren, delegatul cadastrului va comunică în scris ziua ce va fixa pentru predarea loturilor celor îndreptăţiţi şi care vor fi anuntati din vreme, prin afisari, strigări şi bătăi de toba.În ziua fixată delegatul cadastrului însoţit de delegatul Oficiului Agricol Judeţean, primar, secretar şi de locuitorii interesaţi, se va transporta pe teren şi va preda fiecăruia lotul ce i s-a atribuit.Loturile celor absenţi sau ale celor ce vor refuza a le primi se vor da în primire primarului, sau în lipsa acestuia secretarului, prin proces-verbal, care va fi opozabil titularului respectiv. În intervalul pînă la prezentarea titularului, pământul se va putea arenda anual de primărie, prin licitaţie publică orala, iar venitul se va consemna pe seama şi la dispoziţia titularului.Executarea lucrării de predare se va constata printr-un proces-verbal, dresat în 4 exemplare, luându-se câte un exemplar de delegatul cadastrului, unul de primar şi doua de delegatul Oficiului Agricol Judeţean, din care un exemplar îl va trimite Camerei de agricultura.Copii de pe planul parcelar se vor trimite de Direcţiunea cadastrului, Camerei de agricultura, Serviciului agricol, Serviciului silvic şi primăriei respective. +  Articolul 39Pe baza planului parcelar şi a datelor înscrie în tabloul menţionat la art. 39 şi 30, Ministerul Agriculturii şi Domeniilor va elibera titluri individuale de proprietate. +  Capitolul 3 Plata lucrărilor +  Articolul 40Pentru lucrările de măsurătoare şi aplicare a parcelarii, locuitorii ce primesc pămînt vor plati Statului următoarele preţuri: a) 100 lei pentru fiecare loc de casa în vatra satului; b) 100 lei hectarul pentru locurile de vii, livezi de pomi sau plantatiuni; c) 80 lei hectarul pentru loturile de cultura, pasune sau improductive; d) 25 lei de fiecare borna ingropata în pămînt. +  Articolul 41Plata cuvenită Statului pentru executarea lucrărilor se va face pe baza preţurilor unitare specificate în art. precedent şi se va împlini de agenţii fiscului, conform legii de urmărire a veniturilor Statului. +  Articolul 42Ministerul de Finanţe va pune la dispoziţiunea Ministerului Agriculturii şi Domenii, Direcţiunea cadastrului, sumele necesare pentru executarea lucrărilor de măsurătoare, parcelarea şi aplicarea parcelarii, prin deschidere de credite extraordinare, rambursabile din sumele ce se vor incasa dela locuitori pe baza art. precedent. +  Capitolul 4 Dispoziţiuni finale +  Articolul 43Locurile necultivabile ca: rapi, prunduri, matcile apelor şi stufariile, conform art. 11 din legea din 19 Februarie 1875, se vor rezerva pe seama comunelor, care vor fi datoare a le pune în valoare prin impadurire sau alte mijloace de exploatare.Terenurile degradate se vor rezerva pe seama comunelor, care vor avea obligaţiunea de a le impaduri, potrivit legii pentru ameliorarea terenurilor degradate din anul 1930.Terenurile destinate pentru crearea perdelelor de protecţie, de asemenea se vor atribui comunelor respective, cu obligaţiunea de a le impaduri.Impadurirea, administrarea şi exploatarea tuturor acestor terenuri se va face de către Serviciul silvic al Statului, conform legilor silvice în vigoare, perdelele şi plantatiunile forestiere înfiinţate pe aceasta cale constituind păduri comunale de protecţie.Primăriile sînt obligate sa prevadă în bugetele lor fonduri speciale pentru satisfacerea obligaţiunilor impuse de prezenta lege, cu privire la împăduriri şi orice venituri realizate de pe suprafeţele delimitate pentru perdelele de protecţie, pînă la impadurirea lor, vor fi afectate acestui scop. +  Articolul 44Suprafaţa drumurilor dintre parcele va fi cuprinsă în suprafaţa loturilor. +  Articolul 45Toate actele judiciare şi extra-judiciare, făcute în executarea legii de faţa, sînt scutite de orice taxe de timbru. +  Articolul 46Primării, funcţionarii administrativi şi grefierii care nu vor executa îndatoririle impuse prin această lege, în afară de pedeapsa disciplinară, vor fi pedepsiţi potrivit dispoziţiunilor art. 190 din codul penal. +  Articolul 47Suprafeţele înscrise în tablourile de care se face menţiune în prezenta lege vor fi indicate în hectare şi metri patrati.Pentru transformarea desetinelor în hectare se va considera o desetina egala cu un hectar şi 925 metri patrati (1 ha, 0,925 mp). +  Articolul 48Se vor respecta ieşirile din indiviziune făcute în mod definitiv, cu planuri inginereşti, pînă la data promulgării prezentei legi, fie pe cale judecătorească, fie prin buna învoiala a obstei locale. +  Articolul 49În termen de 30 zile libere, socotite de la publicarea în Monitorul Oficial a acestei legi, toţi acei care nu au fost trecuţi în tablourile pînă aci alcătuite, conform art. 3 din legea din 1931, sau care nu sînt multumiti de drepturile ce li s-au recunoscut prin aceste tablouri, vor putea face apel după procedura prevăzută la art. 5, la preşedintele tribunalului. +  Articolul 50Terenurile supuse dispoziţiunilor prezentei legi vor fi exploatate după terminarea operaţiunilor iesirii din indiviziune, prin asociaţiuni agricole, din care vor face parte de drept şi în mod obligatoriu toţi locuitorii proprietari ai acestor terenuri.Aceste asociaţiuni se vor crea şi vor activa conform dispoziţiunilor legii pentru organizarea cooperaţiei, sub controlul şi privegherea unui agronom.Ministerul Agriculturii şi Domeniilor, prin deciziune ministerială, va determina în detalii modul de organizare şi funcţionare a acestor asociaţiuni. +  Articolul 51Un regulament de administraţie publică va putea lămuri şi completa dispoziţiunile prezentei legi. +  Articolul 52Toate legile, regulamentele şi dispoziţiunile contrarii prezentei legi sînt şi rămîn abrogate.Ministru,Gh. Ionescu-Sisesti.──────────