Subscribe to a Global-Regulation Premium Membership Today!
Key Benefits:
- Unlimited Searches
- Weekly Updates on New Laws
- Access to 5,345,848 Global Laws from 110 Countries
- View the Original Law Side-by-Side with the Translation
Subscribe Now for only USD$40 per month.
LEGE din 19 martie 1937privitoare la organizarea şi încurajarea agriculturii
Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 67 din 22 martie 1937
CAROL al II-lea,Prin gratia lui Dumnezeu şi voinţa naţionala, Rege al României,La toţi de faţa şi viitori, sănătate:Adunările legiuitoare au votat şi adoptat, iar Noi, sanctionam ce urmează: + Titlul I Transmiterea şi ipotecarea proprietăţii agricole rurale provenite dela Stat şi prin Stat + Articolul 1Transmiterea şi ipotecarea proprietăţii agricole rurale, provenită dela Stat şi prin Stat, se vor face potrivit dispoziţiunilor legii de faţa, înţelegandu-se prin aceasta proprietate: a) Pământul dobîndit prin legea rurală din 1864; ... b) Pământul vândut de Stat - în loturi mici pînă la 10 ha în Dobrogea şi pînă la 5 ha în restul tarii - în virtutea legii din 7 Aprilie 1889 pentru înstrăinarea bunurilor Statului, cu modificările ei ulterioare, inclusiv cele aduse prin legea din 3 Mai 1916; a legii din 3 Aprilie 1882 pentru regularea proprietăţii imobiliare în Dobrogea, cu modificările ei ulterioare, inclusiv cele aduse prin legea publicată în Monitorul Oficial Nr. 9 din 10 Aprilie 1910; şi a legii din 18 Martie 1912 pentru trecerea în proprietatea Statului a bunurilor de mana moarta; ... c) Pământul dobîndit prin legea din 2 Aprilie 1903, pentru acordarea de pamanturi luptătorilor din războiul dela 1877-78; ... d) Pământul dobîndit prin legea din 9 Ianuarie 1888, pentru improprietarirea în Dobrogea a subofiţerilor cu 12 ani neintrerupti în serviciu şi prin legile din 5 Martie 1906 şi 21 Aprilie 1913, pentru reangajarea gradelor inferioare în armata; ... e) Loturile în întindere de pînă la 5 ha, dobândite prin cumpărare dela Casa Rurală; ... f) Pământul dobîndit pe baza legilor de reforma agrară pentru Basarabia, pentru Vechiul Regat, pentru Transilvania, Banat, Crisana şi Maramures şi pentru Bucovina. ... + Articolul 2Proprietatea agricolă rurală arătată la art. precedent va putea vândută sau donata numai cu respectarea următoarelor dispoziţiuni:1. Vânzarea sau donatiunea să fie autorizata în prealabil de Ministerul Agriculturii şi Domeniilor.2. Cumpărătorul sau donatorul să fie cetăţean român (bărbat sau femee) şi sa întrunească una din următoarele condiţiuni: a) Sa fie trecut pe tabloul de improprietarire, întocmit pe baza legilor de reforma agrară şi sa nu-şi fi pierdut acest drept; ... b) Sa fie absolvent al unei scoale de agricultura, silvicultura, ori medicina veterinara, de orice grad sau specializare; ... c) Sa fie satean cultivator de pămînt, înţelegandu-se prin aceasta locuitorul care are drept singura îndeletnicire agricultura şi-şi cultiva el însuşi pământul. Fiii minori ai satenilor din această categorie sînt consideraţi ca îndeplinesc aceasta condiţiune. Sînt asimilaţi cu satenii cultivatori de pămînt: preotii, invatatorii şi funcţionarii eclesiastici, domiciliaţi în comunele rurale; micii meseriasi domiciliaţi în comunele rurale şi avînd ca ocupaţie principala agricultura, precum şi muncitorii manuali de pămînt, cu domiciliul în comunele suburbane sau urbane, înţelegandu-se prin muncitori manuali de pămînt cel ce poseda pămînt, îl munceste personal şi are ca singura lui ocupaţie agricultura sau crescatoria de animale. ... 3. Dobanditorul sa nu stapaneasca la data cumpărării, împreună cu terenul achiziţionat, mai mult de 50 de hectare pămînt cultivabil de familie. Se considera cuprinşi în familie, în înţelesul acestei legi, sotii şi copiii minori necăsătoriţi.Achizitionarile intrecand suprafaţa de 25 ha, făcute sub imperiul legii din 20 August 1929, pentru circulaţia pământurilor dobândite prin legile de improprietarire, se ratifica de plin drept, sub condiţiunea de a nu se întrece astfel suprafaţa de 50 hectare prevăzută la alineatul precedent şi ca dobanditorul sa îndeplinească condiţiunea prevăzută la punctul 2 de mai sus. 4. Sa nu-şi fi exercitat Statul - prin Ministerul Agriculturii şi Domeniilor - dreptul sau de preemţiune, în termen de 60 zile dela notificarea ce-i va fi adresată de către cel ce voeşte sa vândă sau sa doneze. 5. Proprietatea agricolă rurală ce se vinde sau se doneaza să fie complet achitată la Stat sau Casa Rurală, iar vânzătorul sau donatorul ei sa fi fost pus definitiv în posesiune. Acestea trebuiesc să fie dovedite prin titlul de improprietarire, sau prin certificatul perceptiei şi al primăriei respective, ori al Casei Rurale.Autorizarea cerută la punctul 1 de mai sus va fi data de Ministerul Agriculturii şi Domeniilor direct, sau prin serviciul agricol judeţean respectiv.Ministerul va refuza autorizaţia sa, cînd nu sînt îndeplinite condiţiunile legii de faţa.Dovada îndeplinirii condiţiunilor prevăzute pentru categoriile de sub punctul 2 de mai sus, se va face astfel: pentru cei dela litera a, prin certificate eliberate de primăria comunei respective sau de serviciul agricol judeţean; pentru cei dela litera b, prin diplome sau certificate de Stat, emanate dela autorităţile în drept; pentru cei dela litera c, magistratul care autentifica actul sau care ordonă transcrierea în cartea funduara, va constata dacă ei îndeplinesc condiţiunea cerută de legea de faţa, ţinînd seama de certificatele eliberate de autorităţile unde ei domiciliază. Toată aceasta procedura este gratuita.Dreptul de preemptiune de care poate uza Statul, conform dispoziţiunii de sub punctul 4, va fi exercitat de Ministerul Agriculturii şi Domeniilor, potrivit procedurii fixată prin art. 81 din regulamentul promulgat cu Inaltul Decret Regal Nr. 3.387 din 1922, care a căpătat putere de lege pe baza legii privitoare la înstrăinarea loturilor dobândite prin improprietarire, publicată în Monitorul Oficial Nr. 58 din 13 Martie 1925.Ministerul Agriculturii şi Domeniilor nu-şi va exercita dreptul de preemţiune dacă cumpărătorul sau donatarul este vecin cu proprietatea pe care voeşte sa o dobândească şi îndeplineşte condiţiunile legii de faţa.Transmisiunile pe cale de succesiune, pe cale de donatiune către moştenitor, precum şi pe cale de inzestrare prin acte dotale - oricare ar fi regimul matrimonial - sînt permise, chiar dacă cei capatuiti sau inzestrati astfel nu intră în niciuna din categoriile de sub punctul 2 de mai sus, sub condiţiunea însă ca donatarul sau inzestratii să fie cetăţeni români. + Articolul 3Toate înstrăinările şi constituirile de sarcini, de care se ocupa dispoziţiunile acestui titlu din legea de faţa sînt valabile numai dacă vor fi făcute în Vechiul Regat şi Basarabia prin acte autentice. În Transilvania, Banat, Maramures şi Bucovina, înstrăinările sînt valabile numai dacă vor fi intabulate în Cărţile Funduare, aceasta dispoziţiune urmând a se aplică şi în Vechiul Regat şi Basarabia, pe măsura ce se vor executa lucrările de Cadastru Funciar şi de înfiinţarea cărţii funduare prevăzute de legea respectiva promulgată prin I. D. R. Nr. 1.110 din 1933 şi publicată în Monitorul Oficial din 20 Aprilie 1933. + Articolul 4Orice dobîndire, fie sub forma de cumpărare, fie sub forma de donatiune, precum şi orice mutaţiuni efectuate în condiţiunile din titlul de faţa al prezentei legi, cum şi orice sarcini constituite asupra proprietăţii agricole rurale, vor trebui: a) Intabulate şi notate în registrele de cărţi funduare - acolo unde acestea exista - la cererea părţii interesate, a Ministerului public sau a Ministerului de Agricultura şi Domenii, fie direct, fie prin serviciile agricole judeţene, cu menţiunea ca suprafaţa respectiva este proprietate agricolă rurală; ... b) Transcrise în registrul de transcripţiuni ce se tine la grefa tribunalului locului bunului de către grefierul tribunalului, făcându-se menţiunea ca suprafaţa respectiva este proprietate agricolă rurală. ... Calea de atac prevăzută de dreptul comun, în contra intabulării şi notarii în cartea funduara, este deschisă nu numai părţilor interesate, ci şi Ministerului public şi Ministerului de Agricultura şi Domenii. Contestaţia se face, pentru părţile interesate, în 15 zile libere, dela data notarii, iar pentru Ministerul public şi Ministerul Agriculturii şi Domeniilor în 15 zile libere, dela data comunicării.Apelul se face în 5 zile libere dela pronunţare, cînd părţile au fost de faţa şi dela comunicare pentru părţile lipsa; iar recursul în 5 zile libere dela pronunţarea instanţei de apel. Toată procedura şi judecata e gratuita şi urgenta. + Articolul 5În scopul de a întemeia, desvolta sau largi orice fel de industrii; a executa lucrări de irigatie, indiguire, sau drenaj; a face pepiniere de pomi, de arbori forestieri, ori de vite sau plantatiuni de pomi roditori, ori de vita altoita; a deschide drumuri particulare, ori canale de scurgere; a construi - în jurul statiilor de cale ferată, sau a porturilor - magazii, antrepozite, curăţitorii de cereale, pivnite, ori crame de vinificaţie; precum şi pentru a întemeia ingrasatorii rationale de vite ori crescatorii sistematice de păsări, se pot instraina prin vindere, către cetăţenii români şi cooperativele de producţie, fără restrictiunile prevăzute la art. 2, orice proprietate agricolă rurală, pînă la cel mult 5 ha, cu condiţiunea ca terenul cumpărat să fie întrebuinţat exclusiv într'unul din scopurile de mai sus.Deosebit de condiţiunea prevăzută la alineatul precedent, dobanditorii terenurilor destinate pentru întemeierea sau lărgirea industriilor care nu sînt agricole, trebuie să investească - pe terenul respectiv - un minimum de lei 100.000 de hectar; iar dobanditorii terenurilor destinate: pentru întemeierea sau lărgirea industriilor agricole, pentru construirea de magazii, antrepozite, curatatorii de cereale, pivnite ori crame de vinificaţie, sau pentru ingrasatorii rationale de vite, ori întemeierea de crescatorii sistematice de păsări, trebuie să investească pe terenul respectiv un minimum de 50.000 lei de hectar.Intabularea actului respectiv în cartea funduara sau transcrierea lui în registrul prevăzut de art. 4, precum şi înscrierea în registrul de inscriptiuni sau în foaia de sarcini a cărţilor funduare, se va face cu menţiunea acestei obligaţii.Neîndeplinirea condiţiilor şi obligaţiilor de mai sus - în termen de cinci ani dela data luării inscriptiunii - atrage după sine anularea actului de vânzare, fostul proprietar avînd dreptul sa restitue cumpărătorului preţul prevăzut în act, fără nicio despăgubire pentru lucrările lui de investiţie şi sa reintre apoi în posesiunea terenului respectiv.Nulitatea se poate cere de Ministerul public, de Ministerul Agriculturii şi Domeniilor, sau de fostul proprietar.Dobanditorii terenurilor, intrand sub prevederile acestui articol pot cere tribunalului să constate ca şi-au îndeplinit obligaţiunile impuse, sa ordone apoi radierea inscripţiei facuta pe baza alineatului 3 de mai sus şi să facă menţiune pe actul de cumpărare ca imobilul a ieşit din categoria proprietăţii agricole rurale, prevăzută de legea de faţa. Tribunalul va judeca cererea de urgenta, în Camera de Consiliu, citând şi Statul prin Ministerul Agriculturii şi Domeniilor, pentru ca aceasta să-şi poată face obiectiunile sale. + Articolul 6Proprietăţile agricole rurale, pînă la cel mult 10 ha, plantate - după normele ce se vor fixa prin regulamentul legii de faţa - cu vii sau cu pomi fructiferi; cele ocupate cu pepiniere de pomi sau de vite; cele împădurite; cele folosite permanent cu grădini de zarzavat, de flori sau de plante horticole; cele pe care se afla lucrări de irigatie, indiguire sau drenaj; cele pe care s'au făcut de către proprietarii lor investitiunile prevăzute la art. 5; locurile de casa pînă la cel mult 1 ha, cum şi proprietăţile agricole rurale intrate în perimetrul municipiilor, comunelor urbane, comunelor suburbane, sau staţiunilor turistice ori climatice pot fi înstrăinate către cetăţenii români, fără îndeplinirea condiţiunilor prevăzute la art. 2. + Articolul 7Statul, judeţele, municipiile, comunale urbane sau rurale, Camerele de agricultura şi institutiunile de Stat autonome, pot cumpara orice întindere de proprietate agricolă rurală de orice fel, fără restrictiunea prevăzută la art. 2.Comunele vor putea cumpara pînă la 1 ha terenuri din proprietatea agricolă rurală de mai sus, pentru locuri de construcţie de biserici sau case parohiale. + Articolul 8Proprietăţile agricole rurale pot fi ipotecate numai la Creditul Funciar Rural, la societăţile de credit agricol autorizate de lege să facă asemenea operaţiuni, precum şi la casele de credit ale agricultorilor din judeţ şi la unităţile cooperative de credit de orice grad, şi autorizate de Ministerul Agriculturii şi Domeniilor să facă asemenea operaţiuni.Aceste instituţiuni pot cumpara la licitaţie publică proprietăţile agricole rurale asupra cărora au ipoteca, cu obligaţiunea însă de a le vinde în 3 ani dela adjudecare, în conformitate cu dispoziţiunile de mai sus ale legii de faţa.Dacă în termen de maximum trei ani institutiunea cumparatoare nu-şi îndeplineşte aceasta obligaţiune, fostul proprietar, sau oricare dintre indreptatitii prevăzuţi la art. 2 de mai sus, are dreptul să depună - la instanţa judecătorească prin care s'a făcut urmărirea - preţul cu care s'a adjudecat pământul şi să între de drept în posesiunea proprietăţii vândute.Instanţa judecătorească va hotărî în camera de consiliu, cu citarea creditorului şi - admiţând cererea - va ordonă transcrierea încheierii sale în registrul de transcripţiuni, cum şi radierea menţiunilor anterioare sau intabularea dreptului de proprietate în favoarea fostului urmărit. Proprietăţile agricole rurale pentru care s'a îndeplinit obligaţiunea de investiţie prevăzută la art. 5, precum şi cele prevăzute la art. 6, se pot ipoteca şi vinde fără nicio restricţiune.Constatarea îndeplinirii obligaţiilor prevăzute de art. 5 şi 6 se va face potrivit dispoziţiilor din alin. ultim al art. 5. + Articolul 9Proprietăţile agricole rurale nu se pot divide prin vânzare, nici pe cale de succesiune, decât pînă la întinderea minima de 2 ha, care este declarata indivizibilă în puterea prezentei legi.În calculul acestei suprafeţe nu intra locurile de casa.În aceasta materie, pentru înlăturarea divizibilitatii proprietăţii, se vor aplica în întreg Regatul principiile cuprinse în dispoziţiunile art. 127-art. 134 inclusiv din legea pentru reforma agrară din Oltenia, Muntenia, Moldova şi Dobrogea, publicată în Monitorul Oficial Nr. 82 din 17 Iulie 1921, întrucât ele nu sînt contrarii dispoziţiunilor prezentei legi.Proprietăţile cu aceasta întindere, sau cele mai mici decât aceasta întindere, nu pot fi înstrăinate decât în întinderea lor totală.Se exceptează dela interzicerea diviziunii prin succesiune a loturilor sub 2 ha cazurile în care porţiunea sub 2 ha dobandita prin succesiune, împreună cu pământul propriu al succesorilor sau al sotiilor lor, împlinesc un lot de cel puţin 2 ha.Cînd prin lichidarea succesiunilor, s'ar ajunge la loturi sub 2 ha, Statul va fi sesizat pentru exercitarea dreptului de preemţiune, în condiţiunile art. 2, punctul 4. În cazul exercitării acestui drept, vor fi preferaţi - la transmiterea acestor bunuri, în loturi de 2 ha - succesorii respectivi, după modalităţile de amănunt ce se vor prevedea prin regulamentul legii de faţa.În caz de vânzare a proprietăţii agricole, la preţ şi în condiţiuni egale, oricare dintre vecinii acestor proprietăţi are drept de intaietate la cumparatoare, alegerea între vecini urmând a o avea proprietarul terenului ce se înstrăinează. În acest scop vânzătorul este obligat sa anunţe pe vecin, prin mijlocirea primăriei locale.În cazul cînd cel puţin 66% din numărul proprietarilor cu câte mai puţin de zece hectare proprietate necomasata într'un singur trup şi stapanind laolalta cel puţin 51% din întinderea totală a acestei categorii de proprietăţi, hotărăsc să-şi comaseze proprietăţile lor, hotărîrea aceasta e obligatorie pentru toţi proprietarii de această categorie, din tarlaua sau din comuna respectiva, precum şi pentru oricare alţi proprietari care s'ar alătură ulterior la aceasta hotărîre. Hotărîrea este valabilă şi în cazul cînd numărul proprietarilor e de cel puţin 51%, iar proprietatea lor de cel puţin 66% .Hotărîrea de comasare trebuie luată în prezenta judecătorului de ocol, care se va transporta în comuna, la cererea şi pe cheltuiala locuitorilor interesaţi.În contra hotărîrii exista dreptul de apel la tribunal - în 30 zile dela încheierea judecătorului de ocol - care va statua definitiv, judecand de urgenta şi cu precădere.Procedura şi toate actele în legătură cu hotărîrea de comasare şi cu executarea ei în fapt sînt scutite de timbru.După ce hotărîrea de comasare a rămas definitivă, organele tehnice ale Directiunii Cadastrului şi Comasarilor din Ministerul Agriculturii şi Domeniilor vor face lucrările de aplicare pe teren ale comasarii şi reparcelarii, lucrări care vor trebui să fie aprobate de Ministerul Agriculturii şi Domeniilor cu avizul Consiliului Tehnic Agronomic.Atribuirea noilor loturi se va face prin hotărîrea judecătorului de ocol respectiv, cu aceeaşi procedura şi aceleaşi cai de atac, prevăzute în acest articol. + Articolul 10Orice înstrăinări făcute fără respectarea dispoziţiunilor din acest titlu al legii de faţa, orice sarcini sau ipoteci de orice natura, constituite în afară de prevederile acestei legi, precum şi orice acte juridice ca: arendarea pe termen mai mare de 10 ani; procura cu drepturi de administraţie sau dispoziţie, procurare de fonduri şi dare în plata, asociaţie cu delegaţie de administraţie, constituire de privilegii ori drepturi reale sau orice alte convenţiuni, ori acte care - sub forma deghizată - ascund vînzarea, sînt nule de plin drept.Nulitatea lor este de ordine publică şi se poate cere de orice parte interesată, precum şi de Ministerul public, sau de Ministerul Agriculturii şi Domeniilor.Acţiunea în nulitate se prescrie în termen de 10 ani dela data actului respectiv.Nulitatea de mai sus nu este opozabilă societăţilor de credit agricol, cu condiţiunea însă ca formalităţile prevăzute de art. 9 al legii pentru organizarea Creditului Funciar Rural sa fi fost observate. + Articolul 11Schimbul terenurilor intrand în categoria proprietăţilor agricole rurale prevăzute în legea de faţa, este ingaduit - în condiţiunile art. 2 - atît între ele cat şi cu alte terenuri de aceeaşi întindere sau valoare. În acest din urmă caz pământul primit în schimb de improprietarit îşi dobândeşte calitatea de proprietate agricolă rurală.Gospodăria agricolă, adică locul pe care se afla casa de locuit, magazia, grajdul şi toate dependintele gospodăreşti, împreună cu curtea şi cu gradina inconjuratoare, pînă la suprafaţa maxima de un hectar, nu se poate ipoteca nici urmări decât pentru dările către Stat, judeţ şi comuna şi numai dacă urmăritul nu are alta avere mobila sau imobilă urmaribila. + Titlul II Îndrumarea şi rationalizarea producţiei agricole + Articolul 12În vederea îndrumării şi rationalizarii productiunii agricole, Ministerul Agriculturii şi Domeniilor va întocmi: a) Un program general de lungă durata, şi ... b) Un plan de lucru anual, pentru aplicarea programului general. ... + Partea I Îndrumarea tehnica a lucrărilor privitoare la sol şi plantele agricole + Capitolul 1 Rationalizarea productiunii plantelor agricole + Articolul 13În scopul de a rationaliza productiunea plantelor agricole, Ministerul Agriculturii şi Domeniilor va face următoarele lucrări tehnice pregătitoare: a) Studiul şi analiza solurilor cultivabile; ... b) Studiul condiţiunilor economice şi al condiţiunilor de mediu ce pot inrauri producţia şi rentabilitatea plantelor cultivate; ... c) Studiul rentabilitatii şi productiunii vegetale pe regiuni, în raport cu fiecare dintre plantele agricole şi cu cerinţele pieţelor de desfacere. ... Pe baza acestui material, Ministerul Agriculturii şi Domeniilor, luînd avizul Consiliului Superior al Agriculturii, va determina regiunile naturale de cultivare, cu cea mai mare rentabilitate, pentru fiecare specie de plante agricole, întocmind "Harta fitotehnica a tarii", pe care o va supune spre aprobare Consiliului de Miniştri.Harta fitotehnica va servi ca baza la operaţiunea de rationalizare a productiunii plantelor agricole.Ministerul Agriculturii şi Domeniilor, Centrala Cooperativa de valorificare agricolă şi unităţile sale, Uniunea Camerelor de agricultura şi Camerele de Agricultura, vor stimula - prin acţiunea lor de îndrumare şi încurajare - numai răspândirea şi extinderea plantelor agricole ce corespund programului şi planului de lucru prevăzut la art. 12 şi intrand în cadrul stabilit prin Harta fitotehnica a tarii. + Articolul 14Ministerul Agriculturii şi Domeniilor va întocmi planul sau de lucru, în raport cu zonele naturale de cultivarea plantelor determinate pe Harta fitotehnica, luînd - prin regulamentul legii de faţa - măsurile de aplicare necesare. + Capitolul 2 Lucrări de tehnica agricolă obligatorii + Articolul 15Sînt lucrări de tehnica agricolă, obligatorii pentru toţi proprietarii şi deţinătorii cu orice titlu, cultivatori de pămînt, precum şi pentru toate institutiunile publice sau particulare, care deţin ori administrează terenuri sau cai de comunicaţie de orice fel: a) Delimitarea - prin semne de hotar, vizibile, durabile şi bine întreţinute - a proprietăţilor agricole; ... b) Tratarea seminţelor împotriva boalelor criptogamice; ... c) Curăţirea de burueni a semanaturilor, gradinilor, livezilor, pasunilor, curţilor, locurilor virane, a drumurilor de exploatare şi a hotarelor, prin buruiana înţelegandu-se şi secara din culturile proprii de grâu; ... d) Distrugerea vetrelor de cuscuta şi a parazitilor vegetali şi animali, vatamatori culturilor agricole, viticole sau horticole; ... e) Combaterea animalelor, pasarilor, omizilor şi insectelor vătămătoare agriculturii. ... Regulamentul prezentei legi va determina cat mai explicit noţiunea de buruiana şi va indica animalele şi păsările vătămătoare agriculturii; f) Distrugerea focarelor de boale vegetale declarate primejdioase în baza legii de faţa. ... + Articolul 16Pe baza instrucţiunilor date de Ministerul Agriculturii şi Domeniilor, şeful Circumscripţiei agricole va lua măsuri pentru: a) Aplicarea unei rotatii a semanaturilor, potrivita cu împrejurările locale. ... În acest scop va întocmi, în fiecare comuna sau catun din circumscripţia sa, planuri de cultura cat mai apropiate de condiţiile locale.În caz cînd 66% din cultivatorii de pămînt dintr'o comuna sau catun consimt a se face un singur plan de cultura, pentru toată comuna sau catunul, - în vederea unei rotatiuni a semanaturilor pe tarlalele mari, - acest plan devine obligator pentru toţi cei din comuna sau catunul respectiv; b) Fixarea, în fiecare an, a datei la care se poate începe în fiecare comuna din circumscripţia sa recoltarea porumbului. ... Planul sau planurile de cultura prevăzute mai sus, precum şi hotărîrea privitoare la recoltarea porumbului se vor comunică pentru executare organelor administrative comunale, care sînt obligate a le afişa la usa primăriei.Cei nemultumiti pot face întâmpinare la Directorul Serviciului Agricol Judeţean, în zece zile dela afişare. Întâmpinarea se va depune la circumscripţia agricolă, care o va inainta, în cel mult trei zile, Serviciului agricol judeţean.Hotărîrea directorului Serviciului agricol judeţean e definitivă şi executorie.Planul de cultura, întocmit în aceste condiţiuni, e obligatoriu pentru toţi cultivatorii din comuna respectiva.Fac excepţie dela aceasta obligativitate cei ce au terenul lor împrejmuit, precum şi acei care aplica pe terenul lor o rotaţie a semanaturilor; c) Întoarcerea miristilor şi facerea ogoarelor de toamna - în limita posibilităţilor fixate de Camerele de agricultura - pentru semănăturile de primavara; ... d) Curăţirea seminţelor. ... Lucrările prevăzute la literele a, c şi d, de mai sus, vor deveni obligatorii în sensul fixat prin alin. 1 al articolului precedent şi se vor executa numai potrivit normelor şi în ordinea ce se va statornici anual de Ministerul de Agricultura, ţinînd seama de avizul Consiliului Superior al Agriculturii, dat pe baza avizelor consiliilor de administraţie ale Camerelor de agricultura.În baza dispoziţiunilor art. 15 şi ale articolului de faţa, organele administrative judeţene şi comunale sînt obligate sa dea - la cererea directorului Serviciului agricol judeţean - ordonanţa de executarea lucrărilor respective. + Articolul 17Starpirea buruenilor de pe păşunile comunale, de pe proprietăţile aparţinînd comunelor şi de pe marginea drumurilor şi soselelor, cade în sarcina administraţiei comunale.Operaţiunea de starpire se va face potrivit normelor ce se vor fixa prin regulament şi sub directiva şi controlul Serviciului agricol judeţean. + Articolul 18Distrugerea vetrelor de cuscuta este obligatorie, pentru deţinătorii terenurilor infectate.Ea se va face sub controlul serviciului agricol judeţean, urmandu-se prescripţiunile regulamentului acestei legi şi instrucţiunile Ministerului Agriculturii şi Domeniilor.În cazul cînd constata, printr'un proces-verbal încheiat la primăria comunei respective, ca vetrele de cuscuta sînt prea intinse şi lucrarea de combatere a acestor vetre nu este posibila altfel, Directorul Serviciului agricol judeţean va ordonă, prin primăria locală, întoarcerea culturilor respective.În caz de opunere sau de neexecutare din partea proprietarului, ori posesorului culturii respective, primăria locală va executa lucrarea de întoarcere a terenului infectat, în socoteala proprietarului sau a posesorului terenului, debitandu-l potrivit legii de urmărirea şi perceperea veniturilor publice, pentru toate cheltuielile ce primăria a avut de suportat. + Articolul 19Ţinerea, înăuntrul gospodăriei, a gunoiului produs de vite, în intervalul dela 15 Iunie-15 Octomvrie - nu e ingaduita decât dacă proprietarul sau posesorul gospodăriei respective are şi întreţine în bune condiţiuni platforma necesară pentru depozitarea şi pregătirea gunoiului.Cei ce n'au sau nu întreţin în buna stare platforma sînt obligaţi a-şi depozita şi răspândi gunoiul pe terenul lor din camp, sau a-l duce la platforma pe care comuna e datoare s'o înfiinţeze cu fondurile sale, pe pasunea comunală, iar - în lipsa acesteia - pe orice alt teren ce primăria ar avea disponibil, în afară vetrei comunale.Construcţia platformei comunale, întreţinerea ei şi tratarea gunoiului se va face de primărie, sub directiva şi controlul Serviciului agricol judeţean.Gunoiul depus la platforma comunală e proprietatea de drept a comunei. + Articolul 20Toţi cultivatorii de pămînt sînt obligaţi - sub sancţiunea prevăzută în legea de faţa - sa declare, la datele ce se vor fixa prin regulamentul legii de faţa, întinderea culturilor făcute pe terenurile lor, fie proprii, fie luate cu arenda, precum şi cantităţile obţinute la recoltare. De asemenea, proprietarii maşinilor de treer au obligaţia sa declare cantităţile de producte treerate, ţinînd în acest scop un registru după normele ce se vor stabili prin regulament.Declaraţia cultivatorilor şi a proprietarilor de maşini, prevăzuţi mai sus, se va face verbal sau scris - sub liberare de dovada - în comunele rurale notarului, iar în comunele suburbane, urbane şi municipii, secretarului primăriei respective.Notarii în comunele rurale şi secretarii primăriilor în comunele suburbane, urbane şi municipii, sînt obligaţi a înscrie declaraţiile cultivatorilor, precum şi a centraliza şi inainta serviciilor agricole judeţene datele privitoare la statistica agricolă, după normele ce se vor prevedea prin regulament şi sub sancţiunile fixate de legea de faţa. + Capitolul 3 Răspândirea cunoştinţelor şi metodelor de tehnica agricolă printre agricultori + Articolul 21În scopul de a înlesni răspândirea cunoştinţelor şi metodelor de tehnica agricolă printre agricultori, Ministerul Agriculturii şi Domeniilor va defalca, din disponibilităţile rămase dela expropriere sau din rezervele de Stat existente, la data publicării legii de faţa, întinderea de teren necesară pentru crearea unei reţele de centre agricole în tot cuprinsul tarii, în condiţiunile ce se vor fixa prin regulamentul acestei legi.Pentru înfiinţarea acestor centre, Ministerul e autorizat ca, pe baza acestui text şi fără alta lege specială, sa schimbe terenul proprietatea Statului, cu orice alt teren particular - cu consimţămîntul proprietarului respectiv - în scopul de a avea suprafeţele trebuitoare în localitatea unde ele ar putea fi mai bine şi mai raţional utilizate, luînd - după caz - şi avizul consiliilor tehnice respective din Minister.Terenurile astfel destinate rămîn proprietatea Statului.Ele vor putea fi puse gratuit la dispoziţia Camerelor de agricultura, pentru înfiinţarea de centre agricole, neputându-li-se da alta destinaţie în viitor decât pe bază de lege. + Articolul 22Terenurile atribuite scoalelor primare rurale sau bisericilor rurale, de orice rit, precum şi loturile zootehnice şi cele atribuite Oficiului Naţional de Educaţie Fizica, vor fi - pe cat posibil - comasate pe comune, pentru a fi cultivate de posesori numai ca loturi agricole model.Pe baza instrucţiunilor Ministerului Agriculturii şi Domeniilor şeful circumscripţiei agricole va întocmi planuri de cultura, care să poată asigura acestor terenuri un asolament raţional, potrivit cu situaţiunea locală.Deţinătorii acestor loturi sînt supuşi controlului tehnic al Serviciului agricol judeţean. + Articolul 23În scopul de a înlesni satenilor să-şi construiască gospodării rationale, precum şi pentru a ajuta la infrumusetarea satelor, Ministerul Agriculturii şi Domeniilor va îngriji sa pună la dispoziţia primăriilor planuri şi devize de case, de gospodării, de magazii, de patule şi de orice alte constructiuni rurale, precum şi planuri şi devize pentru plantarea şi infrumusetarea terenului din jurul primăriilor, scoalelor, bisericilor, cimitirelor şi a locurilor virane, infiintand şi o şcoala practica de construcţii rurale.Serviciile şi Camerele de agricultura judeţene vor lua măsuri pentru a organiza anual, în fiecare comuna, serbarea sadirii pomilor, serbarea recoltarii, expoziţii şi concursuri cu caracter agricol.Autorităţile judeţene şi comunale, preotii şi invatatorii, au obligaţiunea de a da tot concursul lor la îndeplinirea acestor dispoziţiuni. + Partea II Controlul şi încurajarea producerii de samanta superioară + Capitolul 1 Înfiinţarea Registrului Genealogic pentru înscrierea soiurilor originale + Articolul 24Se înfiinţează la Institutul de Cercetări Agronomice al României "Registrul Genealogic pentru înscrierea soiurilor originale".În acest registru se înscriu soiurile originale obţinute în România sau în străinătate, din orice fel de plante agricole, viticole, sau horticole.Se înţelege prin soiu original, în sensul legii de faţa, soiul obţinut prin metode ştiinţifice, din orice fel de plante agricole, viticole sau horticole şi a cărui origine, însuşiri caracteristice, constanta suficienta şi merite indiscutabile au fost recunoscute de Institutul de Cercetări Agronomice al României.Utilizarea altor denumiri, care ar crea confuziuni cu samanta ameliorata, e pasibila de penalităţile prevăzute în legea de faţa.Înscrierea în registrul genealogic garantează dreptul de proprietate pentru cei ce au obţinut aceasta înscriere şi ea se face potrivit cu normele ce se vor statornici prin regulamentul legii. + Articolul 25Toate soiurile originale ale institutiunilor oficiale sau ale întreprinderilor particulare din România, cum şi cele originale provenite din străinătate, dar care se vand pentru samanta în România, trebuiesc înscrise în prealabil în registrul genealogic de mai sus.Amelioratorii străini sau staţiunile de ameliorare străine, care cer înscrierea în registrul genealogic - pentru soiuri ameliorate în străinătate, însă înmulţite în România - trebuiesc să facă dovada ca cel puţin într'o staţiune de înmulţire aflătoare pe teritoriul Statului Roman şi-au organizat o staţiune filiala, în care se începe ameliorarea dela elite, pentru soiurile originale obţinute.Un soiu nu are dreptul sa poarte calificativul de "Anuntat la înscriere" sau "Original înscris în Registrul Genealogic al Institutului de Cercetări Agronomice al României", decât dacă acest Institut i-a acordat acest drept.Acordarea se va face pe bază de experimentare şi analiza, după normele şi condiţiunile ce se vor stabili prin regulament, selectionatorul avînd - în aceasta privinta - dreptul de apel la Comisiunea Centrala de Ameliorare, ce va funcţiona pe lîngă Institutul de Cercetări Agronomice al României.Comisiunea centrala de ameliorare se compune din:1. Un consilier dela Curtea de Apel din Bucureşti, care este şi preşedinte al comisiunii. 2. Directorul Institutului de Cercetări Agronomice.3. Preşedintele Consiliului tehnic agronomic.4. Directorul Agriculturii din Ministerul Agriculturii şi Domeniilor.5. Un delegat al Uniunii Camerelor de Agricultura. Hotărîrea data de aceasta comisiune este executorie, fiind un act administrativ de autoritate. + Articolul 26Înscrierea în Registrul Genealogic e valabilă pentru numărul de ani ce se va fixa la înscriere şi care nu va fi mai mare de 20 ani.Înăuntrul acestui termen se va putea cere o noua înscriere, pe baza unei cercetări facuta după normele ce se vor stabili prin regulament.În tot timpul valabilităţii înscrierii, amelioratorul are dreptul sa denumeasca soiul respectiv cu titlul de: "Soiu original, înscris în Registrul Genealogic al Institutului de Cercetări Agronomice al României".Amelioratorul respectiv este răspunzător, sub sancţiunile prevăzute prin legea de faţa, de abuzul pe care l-ar săvârşi - personal, sau prin reprezentanţii săi - cu înmulţirea soiului sau, intrebuintand aceasta denumire şi pentru alte soiuri care n'au fost înregistrate ca atare, sau au fost înregistrate pe numele altora.Amelioratorul este obligat sa trimeata Institutului de Cercetări Agronomice al României câte 5 exemplare din toate reclamele sale, oferte, broşuri etc., imediat după apariţia lor. + Articolul 27Dreptul ce decurge din anuntare sau înscriere e proprietatea amelioratorului şi a urmaşilor lui, acesta sau aceştia beneficiind de toate avantajele acordate prin legea de faţa. + Articolul 28Un soiu original se şterge din registrul genealogic: a) Cînd termenul de înscriere a expirat şi nu s'a obţinut reînscrierea lui; ... b) Cînd Institutul de Cercetări Agronomice al României constata ca samanta pusă în comerţ nu mai corespunde cu însuşirile soiului înscris; ... c) Cînd amelioratorul contravine la dispoziţiunea art. 26, alin. 3, 4 sau 5; ... d) Cînd - din eroare - înscrierea nu are la baza un soiu nou, sau cînd se constată că soiul a fost deja înregistrat pe numele altcuiva, în baza unei anuntari anterioare. ... Împotriva acestei stergeri, amelioratorul respectiv are drept de apel, la Comisiunea centrala de ameliorare, a carei hotărîre e definitivă şi executorie. + Capitolul 2 Recunoaşterea culturilor destinate producerii de seminţe şi încurajarea producătorilor + Articolul 29Recunoaşterea culturilor destinate producerii de seminţe, se face de comisiunea de recunoaştere, înfiinţată prin legea de faţa, în compunerea ce se va fixa prin regulament şi are drept scop: a) Supravegherea productiunii de samanta, în sensul de a se stabili ca samanta respectiva îndeplineşte condiţiunile de puritate, este lipsită de boale transmisibile şi de corpuri străine şi are o valoare culturală ridicată; ... b) Desemnarea producătorilor dela care Statul, judeţele şi Camerele de agricultura, sînt obligate sa cumpere de preferinta, în cazul cînd aceste organe întreprind o acţiune de distribuţie de samanta. ... Orice agricultor, ferma de Stat sau instituţie publică, poate cere recunoaşterea culturilor sale, în condiţiunile şi după normele ce se vor fixa prin regulamentul legii de faţa. + Articolul 30Producătorii de samanta originala - în înţelesul art. 24 şi 25 - sau de samanta recunoscută, sînt obligaţi sa ţină un registru în care vor înscrie cantitatea de samanta vândută, precum şi numele şi adresa cumpărătorului. O samanta nu poate fi pusă în vânzare cu titlul de recunoscută, dacă nu i s'a conferit acest drept potrivit normelor de mai sus.În cazul cînd proprietarul culturii recunoscute prezintă, în ofertele de vânzare ce face, pe baza certificatului de recunoaştere, alte însuşiri decât cele constatate de Institutul de Cercetări Agronomice al României, i se va anula recunoaşterea.Anularea recunoaşterii se pronunţa de Comisiunea centrala de ameliorare prevăzută la art. 25 de mai sus şi se va publică în Monitorul Oficial şi în ziare, aducandu-se şi la cunoştinţa proprietarului respectiv. + Articolul 31Ministerul Agriculturii şi Domeniilor, Camerele de agricultura şi instituţiile de Stat sau subvenţionate de Stat, care întreprind o acţiune de procurare sau de schimbare a semintei, sînt obligate sa cumpere, de preferinta, samanta originala din regiunea respectiva şi numai după aceea samanta recunoscută pe baza legii de faţa. + Articolul 32Amelioratorii care produc samanta originala, înscrisă în registrul genealogic al Institutului de Cercetări Agronomice al României, vor fi subventionati de Ministerul Agriculturii şi Domeniilor cu o sumă de pînă la 20 la suta peste preţul bursei Brăila, din ziua transactiei, pentru toată cantitatea de samanta originala produsă şi vândută pentru însămînţare.Agricultorii care produc samanta "recunoscută" vor primi din partea Ministerului Agriculturii şi Domeniilor - în limita mijloacelor bugetare anuale - o primă de pînă la 10 la suta peste preţul bursei Brăila, din ziua încheierii transactiei, pentru toată cantitatea de samanta recunoscută, ce vor fi dovedit ca au produs şi vândut pentru însămînţare. + Partea III Controlul comerţului de seminţe + Capitolul 1 Cadrul controlului şi organele de control + Articolul 33Comerţul cu seminţe de plante de nutret, cu samanta de în, cum şi cu seminţe de plante horticole, este supus controlului Ministerului Agriculturii şi Domeniilor care îşi exercită aceasta atributiune prin Serviciile agricole judeţene, în cadrul legii de faţa şi potrivit normelor ce se vor fixa prin regulament.Analizele necesare în acest scop, se vor face la Institutul de Cercetări Agronomice al României, sau la laboratoriile autorizate de Institut.Cu avizul Consiliului Superior al Agriculturii, Consiliul de Miniştri poate autoriza Ministerul Agriculturii şi Domeniilor, sa intinda controlul sau şi asupra comerţului de orice alte seminţe, decât cele menţionate la alineatul 1 de mai sus.Analizele pentru seminţele forestiere se vor face de Institutul de Cercetări şi Experimentari Forestiere. + Capitolul 2 Măsuri privitoare la comerţul interior + Articolul 34Comercianţii de seminţe, intrand în cadrul dispoziţiunilor articolului precedent, îşi pot exercita comerţul, numai cu respectarea prescripţiunilor legii de faţa şi în baza unei autorizatiuni speciale data de Ministerul Agriculturii şi Domeniilor, potrivit normelor ce se vor fixa prin regulament.Ei sînt obligaţi: a) Sa eticheteze seminţele puse în vânzare, cu etichete, indicând specia, varietatea, anul recoltarii, puritatea şi procentul de germinatie al semintei respective; ... b) Sa pună în vânzare numai seminţe de lucerna, trifoi, ghizdei (Lotus corniculatus) şi timoftica (Phleum pratense), avînd buletinul de analiza şi plumbul Institutului de Cercetări Agronomice al României, al staţiunilor acestui Institut, sau al laboratoarelor autorizate de Institut, doveditor ca seminţele întrunesc condiţiunile de mai jos; ... c) Sa dea cumparatorilor - la orice vânzare de seminţe - facturi, sau note de vânzare, semnate de ei sau de împuternicitul lor şi întocmite după indicatiunile ce se vor fixa prin regulament; ... Comercianţii de seminţe răspund faţă de cumpărător, pentru exactitatea datelor înscrise pe etichete, în facturile, sau în notele lor de vânzare.În scopul verificării, cumpărătorul poate lua şi închide - în faţa comerciantului şi după procedeul indicat în regulamentul legii de faţa - proba din seminţele cumpărate şi pe care o va trimete pentru analiza uneia din staţiunile Institutului de Cercetări Agronomice al României.Aceste analize se vor executa cu tarif redus pentru agricultori, iar buletinul de analiza eliberat de staţiune, face dovada deplina în justiţie, pînă la înscrierea lui în fals. + Articolul 35Pentru a putea fi puse în vânzare de către producători sau comercianţi, seminţele de lucerna, de trifoi, de ghizdei şi de timoftica, trebuie să întrunească următoarele condiţiuni: a) Sa nu conţină niciun bob de cuscuta, fie copt, fie verde, fie ca ar germina sau nu, şi nici o capsula de cuscuta; ... b) Sa aibă puritatea şi puterea de incoltire, ce se va fixa anual de Institutul de Cercetări Agronomice al României, după calitatea recoltei; ... c) Sa fie puse în saci noi de câte 100, 50, 25 şi 15 kg fiecare, examinati, inchisi, etichetati şi plumbuiti de una din institutiunile prevăzute la punctul b al articolului precedent. ... Producătorul sau comerciantul de asemenea seminţe, e obligat sa dea cumpărătorului - împreună cu sacul de seminţe, plumbuit şi etichetat - şi buletinul respectiv de analiza eliberat de institutiunea care a executat plumbuirea.În cazul vânzării în cantităţi mai mici decât conţinutul sacului, vânzătorul va da cumpărătorului o copie de pe buletinul de analiza al sacului respectiv.În cazul cînd seminţele ar avea cuscuta, ele pot fi vândute, în vederea colectării lor, pentru descuscutare şi curăţire - numai Camerelor de agricultura, întreprinderilor care au instalaţii de curatatorie, sau comercianţilor autorizaţi de Institutul de Cercetări Agronomice al României să facă aceasta operaţiune.Resturile de samanta de lucerna sau trifoi (deşeurile), provenite dela staţiunile de descuscutare, se vor distruge prin macinare sau ardere, punerea lor în vânzare fiind interzisă sub sancţiunile legii de faţa. + Articolul 36Celelalte seminţe de plante de nutret, neenumerate în art. precedent, precum şi seminţele de plante horticole - cu excepţia seminţelor de flori - pot fi puse în vânzare de către comercianţi, în saci neplumbuiti, respectându-se însă pozitiunile prevăzute de art. 34, alin. a şi c. + Capitolul 3 Măsuri privitoare la import şi export + Articolul 37Importul şi exportul seminţelor din categoria fixată la articolul 33, se va face numai prin punctele de vama ce se vor determina printr'un jurnal al Consiliului de Miniştri. + Articolul 38Seminţele de lucerna, trifoi, ghizdei, sau timoftica, nu pot intră în ţara decât cu condiţiunea: a) Sa nu conţină niciun bob de cuscuta, fie copt, fie verde, fie ca ar germina sau nu, şi nicio capsula de cuscuta; ... b) Sa fie încărcate în saci noi, numerotati, bine inchisi şi plumbuiti cu plumbul staţiunii din ţara de origine unde s'a făcut analiza; ... c) Sa aibă puritatea şi puterea de germinatie minima, fixată de Ministerul Agriculturii şi Domeniilor; ... d) Sa nu fie dintr'o provenienţă interzisă de Ministerul Agriculturii şi Domeniilor pentru ţara noastră. ... Transitul acestor seminţe se va face numai cu îndeplinirea condiţiunilor de mai sus şi numai cu autorizaţia specială a Ministerului Agriculturii şi Domeniilor.Importatorii acestor seminţe seminţe sînt obligaţi să facă - la punctul vamal - o declaraţie, arătând: felul semintei, provenienţă, firma furnisoare, numărul sacilor şi cantitatea seminţelor în kilograme şi să depună certificatul de analiza, emis de staţiunea de control a regiunii de unde provine samanta, şi în care trebuie să se arate puritatea şi germinatia semintei.Samanta importata va fi analizata şi plumbuita din nou de către staţiunea autorizata de Institutul de Cercetări agronomice al României şi în raza căreia se afla punctul vamal. + Articolul 39Exportul seminţelor de lucerna, trifoi, ghizdei, sau timoftica, se va face numai în saci noi, analizati, etichetati şi plumbuiti de către staţiunea respectiva a Institutului de Cercetări Agronomice al României.Punctele vamale nu vor permite exportul acestor seminţe, decât pe baza buletinului de export, eliberat de către staţiunea care a făcut analiza şi executat plumbuirea.Spre a putea fi plumbuite pentru export, aceste seminţe trebuiesc sa îndeplinească următoarele condiţiuni: a) Sa fie absolut libere de cuscuta, sau cu un conţinut de boabe de cuscuta la kg. de samanta, cuprins în limitele stabilite de regulament, în care scop, fiecare sac va purta eticheta "Absolut liber de cuscuta", în cazul cînd, în proba respectiva nu s'a găsit absolut niciun bob de cuscuta, şi "Liber de cuscuta", în cazul cînd proba extrasa are conţinutul de cuscuta permis de regulament; ... b) Sa fie de origine românească. ... + Articolul 40Seminţele de plante horticole - cu excepţia seminţelor de flori - nu pot intră în ţara, decât cu respectarea condiţiunilor prevăzute la alin. b şi c, ale art. 38. + Articolul 41Cheltuielile necesare pentru analiza şi plumbuirea seminţelor privesc pe comercianţii sau pe producătorii de seminţe respectivi.Aceste cheltuieli se vor plati după un tarif ce se va fixa prin regulamentul de aplicare al acestei legi. + Partea IV Îndrumarea exploatării pasunilor de interes obştesc + Capitolul 1 Cadrul şi mijloacele de îndrumare + Articolul 42Sînt considerate de interes obştesc şi sînt supuse dispoziţiunilor legii de faţa, următoarele categorii de păşuni:1. Păşunile comunale, inclusiv păşunile sau toloacele comunale din Bucovina.2. Păşunile în devalmesie aparţinînd obstiilor, composesoratelor, asociaţiunilor, precum şi locuitorilor improprietariti, sau grupurilor în număr mai mare de 25 persoane, sub orice denumire a coproprietarilor lor.3. Păşunile de rezerva, dela munte şi dela balta, inclusiv cele alpine, aparţinînd Statului, sub orice formă, judeţelor, comunelor, sau institutiunilor de interes public, puse sub controlul Statului. + Articolul 43Îndrumarea exploatării pasunilor de interes obştesc, se va face prin: a) Întocmirea amenajamentelor şi planurilor anuale de exploatarea pasunilor; ... b) Măsuri tehnice şi administrative, pentru conservarea şi folosirea pasunilor. ... Proprietarii pasunilor, menţionate la art. precedent, sînt obligaţi ca pînă la 1 Ianuarie 1940 să aibă pentru păşunile lor amenajamente întocmite în conformitate cu dispoziţiunile de mai jos. + Capitolul 2 Întocmirea amenajamentelor şi planurilor anuale de exploatarea pasunilor + Articolul 44Exploatarea pasunilor enumarate la art. 42, se va face pe baza unui amenajament pastoral sau silvico-pastoral.Potrivit acestui amenajament se va întocmi în fiecare an, planul de exploatare al pasunii.Amenajamentele pastorale se vor întocmi de personalul agronomic autorizat de Ministerul Agriculturii şi Domeniilor.Amenajamentele silvico-pastorale ale pasunilor împădurite şi ale golurilor de munte se vor întocmi de personalul silvic autorizat, după normele prescrise de legile şi regulamentele în vigoare.Plata cuvenită celui ce a întocmit amenajamentele se va face de către proprietarul pasunii respective, conform tarifului ce se va fixa prin regulamentul acestei legi.În caz de refuz din partea acestuia, plata se va putea face de către Ministerul Agriculturii şi Domeniilor, din alocaţiile bugetare, în contul proprietarului respectiv, care va fi apoi dat în debit şi urmărit conform legii de urmărire şi perceperea veniturilor publice.Amenajamentele întocmite, conform dispoziţiunilor de mai sus, se vor depune la Serviciul agricol judeţean, iar cele silvico-pastorale şi ale golurilor de munte, la inspectoratul silvic respectiv, care îl vor inainta Ministerului Agriculturii şi Domeniilor, împreună cu avizul Eforiei judeţene de păşuni şi împreună cu intampinarile pe care cei interesaţi şi nemultumiti cu prevederile din amenajament, au dreptul a le prezenta în termen de 30 zile dela data comunicării procesului-verbal de încheierea amenajamentului.Ministerul se va pronunţa asupra amenajamentelor şi eventualelor întâmpinări, pe baza avizului dat, după caz, de Consiliile Tehnice respective din Minister. + Articolul 45Planul de exploatare se va întocmi de şeful circumscripţiei agricole respective, pentru fiecare pasune, în cadrul amenajamentului şi va fi supus spre aprobare Serviciului agricol judeţean, înainte de 1 Ianuarie al fiecărui an.Pentru pasunele împădurite şi ale golurilor de munte, planul de exploatare se va întocmi de şeful ocolului silvic respectiv şi va fi supus spre aprobare Inspectoratului silvic pînă la acea data.În ambele cazuri, după aprobare, planul va fi adus la cunoştinţa proprietarului respectiv.Acest plan se va întocmi chiar dacă pasunea respectiva nu are amenajament. + Articolul 46Executarea dispoziţiunilor din amenajamentul pastoral sau silvico-pastoral, cum şi din planul de exploatare, este obligatorie.În caz de neexecutare, în afară de sancţiunile prevăzute în legea de faţa, Ministerul Agriculturii şi Domeniilor, poate executa, în contul proprietarului pasunii, lucrările din amenajament, pe care le-ar crede indispensabile.În acest caz, proprietarul va fi dat în debit şi urmărit pentru suma respectiva, conform legii de urmărire şi percepere a veniturilor publice. + Capitolul 3 Măsuri tehnice şi administrative pentru conservarea şi folosirea pasunilor + Articolul 47Păşunile de interes obştesc se întrebuinţează exclusiv pentru pasunat, pentru cultivarea plantelor de nutret şi pentru plantatiuni forestiere de protecţie.Cultivarea plantelor de nutret este permisă numai cu aprobarea Ministerului Agriculturii şi Domeniilor, care va lua avizul conform al Consiliului Tehnic Agronomic.Sînt plante de nutret, în înţelesul legii de faţa: lucerna, trifoiul, sparceta, borceagul, sorgul, porumbul de nutret, iarba de sudan, mazarea de nutret, sfecla de nutret, napii, parangul, amestecurile de graminee şi de leguminoase, făcute în vederea fanetelor insamantate, precum şi orice alte plante de nutret, declarate ca atare de Ministerul Agriculturii şi Domeniilor, pe baza avizului conform al Institutului de Cercetări Agronomice al României şi al Consiliului Tehnic Agronomic.Orice culturi de alte plante decât acestea, sînt interzise.Şefii circumscriptiilor agricole vor stabili existenta culturilor interzise, prin cercetare la faţa locului, încheind procese-verbale, pe care le vor inainta judecătoriei de ocol respective, spre judecarea contravenientilor.În mod excepţional şi numai cu avizul conform al Consiliului tehnic agronomic, Ministerul Agriculturii şi Domeniilor poate aproba - pentru un singur an şi numai o singură dată - cultivarea de cartofi, sfecla, fasole, rapita, sau pepeni, însă numai în vederea pregătirii terenului pentru lucerna, sau pentru alte plante vivace de nutret. + Articolul 48Cu îndeplinirea formelor prevăzute de legea administrativă şi cu aprobarea Ministerului Agriculturii şi Domeniilor, data cu avizul conform al Consiliului tehnic respectiv, comunele pot: a) Sa cedeze, sau sa întrebuinţeze - în lipsa de alt teren şi pînă la cel mult 5% din întinderea totală a pasunii comunale - suprafaţa necesară: pentru construcţii de scoale, biserici, primării, dispensarii şi spitale; pentru crearea de oboare şi întreprinderi industriale comunale, de interes obştesc; pentru pepiniere şi rasadnite comunale, precum şi pentru cimitire şi târguri; ... b) Sa cedeze sau sa întrebuinţeze suprafaţa necesară: pentru construirea de grajduri comunale; pentru aerodromuri şi lucrări ce interesează apărarea naţionala; pentru deschidere de drumuri, şosele, cai ferate şi canale, precum şi pentru înfiinţarea centrelor agricole sau campurilor demonstrative prevăzute de legea de faţa; ... c) Sa schimbe pasunea comunală cu terenuri de faneata sau cu terenuri arabile de aceeaşi calitate şi valoare, în interesul unei mai bune folosinţe; ... d) Sa înstrăineze o pasune, în total sau în parte, însă numai cu condiţiunea expresă de a cumpara, în acelaşi timp, un teren de aceeaşi valoare şi care să poată fi folosit în acelaşi scop. ... Cedarile, schimburile, sau înstrăinările făcute fără respectarea dispoziţiunilor de mai sus, sînt nule de drept.Nulitatea lor poate fi cerută de comuna respectiva, de prefectura judeţului, de Ministerul de Interne, de Ministerul Agriculturii şi Domeniilor, sau de oricare dintre locuitorii comunei respective.Nulitatea se va pronunţa de judecătoria de ocol, cu recurs la tribunal. + Articolul 49Comunele pot obliga pe proprietarii vitelor invoite la pasunea comunală să execute prestaţia, la timpul fixat de organele agricole sau silvice, pentru buna întreţinere a pasunei şi a pădurii de pe pasunea impadurita. + Articolul 50Cei ce nu vor face prestaţia prevăzută la articolul precedent la termenul şi în condiţiunile stabilite, vor fi obligaţi la plata unei contribuţii, corespunzătoare cu numărul vitelor şi cu preţul zilei de muncă din localitate, asa cum se va arata în regulamentul acestei legi.Sumele respective se vor incasa potrivit dispoziţiunilor din legea pentru perceperea şi încasarea veniturilor publice, făcându-se venit la bugetul Eforiei comunale de pasune şi intrebuintandu-se exclusiv pentru îmbunătăţirea pasunii. + Articolul 51Primării comunelor - ca presedinti ai Eforiilor comunale de pasune - sînt răspunzători personal - sub sancţiunile prevăzute în legea de faţa şi în legea administrativă de aducerea la îndeplinire a dispoziţiunilor prevăzute în amenajamente şi în planurile anuale de exploatare ale pasunilor comunale, putând fi suspendaţi din funcţiune pînă la executarea lucrărilor neefectuate sau rămase în întîrziere. + Articolul 52Coproprietarii pasunilor în devălmăşie sînt obligaţi, ca, pentru administrarea şi exploatarea pasunilor, să-şi desemneze dintre ei sau să-şi angajeze un administrator, numit dintre absolvenţii şcolilor de agricultura sau silvicultura. + Articolul 53Păşunile în deavalmasie nu intră în calculul suprafeţei de 2 ha prevăzută la art. 9, alin. 1 şi 2 de mai sus.Păşunile în devălmăşie şi accesoriile lor (clădiri, exploatări, inventar viu sau mort etc.), nu pot fi sustrase destinatiunii lor de bun comun afectat pasunei, decât cu consimţămîntul a 2/3 din numărul coproprietarilor şi cu aprobarea pe care Ministerul Agriculturii şi Domeniilor o poate da numai cu avizul Consiliului Tehnic respectiv, şi numai în următoarele cazuri a) Cînd pasunea nu se mai poate folosi ca atare; ... b) Cînd se constată că pasunea întrece nevoile coproprietarilor; ... c) Cînd terenul va fi afectat pentru satisfacerea unui interes general. ... Coproprietarii sînt obligaţi - în asemenea cazuri - sa dea bunului respectiv destinaţia ce i se va fixa de Ministerul Agriculturii şi Domeniilor, odată cu aprobarea.Orice operaţiune contrară acestor dispoziţiuni e nulă de drept.Nulitatea poate fi cerută organelor judecătoreşti prevăzute la art. 48, alineatul ultim, de către orice coproprietar, de către comuna respectiva, de către Ministerul de Interne, sau de către Ministerul Agriculturii şi Domeniilor. + Partea V Îndrumarea productiunii viticole şi horticole + Capitolul 1 Determinarea regiunilor viticole şi pomicole caracteristice ale tarii + Articolul 54Ministerul Agriculturii şi Domeniilor va alcătui Harta Viticolă şi Harta Pomicola a Tarii, pe baza studiilor şi în condiţiunile art. 13 din prezenta lege, cu respectarea tuturor dispoziţiunilor legii pentru apărarea viticulturii. + Articolul 55Ministerul Agriculturii şi Domeniilor va fixa - luînd şi avizul Consiliului Tehnic Agronomic - speciile şi varietatile de vita şi de pomi ce pot fi importate, cultivate şi înmulţite în România, precum şi pe acelea ce pot forma colecţii de varietati.Oricine planteaza sau înmulţeşte în scop de comercializare, precum şi cei care importa sau comercializează pomi sau vite, vor folosi numai speciile şi varietatile stabilite.În vederea cercetărilor, ministrul poate autoriza institutiunile cu caracter ştiinţific şi societăţile horticole sau pomicole sa importe diverse varietati de pomi sau de vite neadmise pentru cultura obişnuită. + Capitolul 2 Supravegherea pepinierelor de vite sau de pomi + Articolul 56Pepinierele de vite sau de pomi - existente la data publicării legii de faţa - cum şi orice alte pepiniere de vite sau pomi, înfiinţate după această dată, în scop de a produce material săditor pentru vânzare, nu pot funcţiona decât pe baza unei autorizatiuni, care se va elibera de Ministerul Agriculturii şi Domeniilor, cu respectarea normelor prezentei legi şi al regulamentelor ei de aplicare, şi cu avizul Consiliului Tehnic Agronomic.Acelaşi regim de autorizare şi control se va aplica şi producătorilor de plante ornamentale, trandafiri şi flori destinate comerţului.Termenul pentru depunerea cererii de autorizaţie, din partea celor ce au pepiniere de vite, sau de pomi, este de 90 de zile dela data publicării legii de faţa.Autorizaţia se da cu avizul Camerei de agricultura respective şi numai persoanelor sau institutiunilor publice ori particulare care: a) Dispun de instalatiuni tehnice suficiente pentru pregătirea şi desinfectarea materialului săditor; ... b) Au plantatiuni de port-altoi autentici, sau fac dovada ca şi-au procurat asemenea port-altoi dela pepinierele recunoscute de minister; ... c) Fac dovada ca au la conducerea pepinierii lor personal de specialitate. ... Niciun pepinierist nu poate inmulti alte varietati decât cele autorizate de Ministerul Agriculturii şi Domeniilor. + Articolul 57Pepinieristii de vite sau de pomi, precum şi producătorii de plante ornamentale, trandafiri şi flori, destinate comerţului sînt supuşi controlului Ministerului Agriculturii şi Domeniilor, care - prin organele sale autorizate - supraveghează şi cercetează autenticitatea port-altoilor şi a varietatilor stabilite, selectiunea şi sănătatea vitelor şi pomilor, precum şi îndeplinirea tuturor obligaţiunilor impuse de legea de faţa şi regulamentul ei.Nu se poate pune în vânzare sau instraina, cu orice titlu, decât material săditor garantat, în ce priveşte autenticitatea şi sănătatea, pentru vite fiind obligatoriu plumbul de verificare al organului autorizat de minister să facă aceasta operaţiune. + Articolul 58Pepinieristii care produc vite sau pomi pentru vânzare sînt obligaţi: a) Sa elibereze - la orice vânzare de vite ori de pomi - o factura, iar pentru furnituri mai mici o nota, în care să arate ca garantează autenticitatea şi sănătatea materialului vândut şi care să cuprindă datele ce se vor specifică prin regulament; ... b) Sa ţină la zi, după modelul aprobat de Ministerul Agriculturii şi Domeniilor, un registru parafat de judecătorie, de mersul operaţiunilor din pepiniera şi altul de operaţiunile comerciale şi cuprinzînd fiecare datele, indicatiunile şi vizele cerute de regulamentul legii de faţa; ... c) Sa comunice Ministerului Agriculturii şi Domeniilor, în toamna fiecărui an şi cel mai târziu pînă la 15 Decemvrie, numărul de pomi şi de vite altoite, pus în vânzare, pe categorii şi varietati; ... d) Sa comunice Ministerului Agriculturii şi Domeniilor, în primavara fiecărui an şi cel mai târziu pînă la 1 Iunie, lista cumparatorilor lor. ... Ministerul este obligat la ţinerea secreta a listei.Funcţionarul care va divulga secretul va fi pedepsit cu destituirea. + Articolul 59Cultivatorii care inmultesc vite sau pomi pentru trebuinţele proprii nu îi pot instraina sub nici o formă. + Capitolul 3 Controlul comerţului de vite şi de pomi + Articolul 60Comerţul de vite altoite, de port altoi, de butaşi - simpli sau inradacinati - şi de pomi fructiferi se exercită numai cu autorizaţia Ministerului Agriculturii şi Domeniilor.Autorizaţia se da pe termen de cinci ani, cu avizul Consiliului Tehnic Agronomic şi cu obligaţiunea pentru comercianţi de a nu vinde decât varietatile autorizate de minister.Pepinieristii sau comercianţii de vite sau de pomi sînt răspunzători faţă de cumpărători de autenticitatea, sănătatea şi calitatea varietatilor şi a port-altoilor vanduti. + Articolul 61Materialul viticol cu rădăcini destinat vânzării - fie în ţara, fie în străinătate - trebuie să fie etichetat, plumbuit şi ambalat, iar materialul viticol fără rădăcini şi pomicol etichetat şi ambalat, respectându-se în aceasta privinta şi dispoziţiile dela alineatul a al art. 58.Etichetarea, plumbuirea şi ambalarea se vor face potrivit normelor ce se vor fixa prin regulamentul legii de faţa. + Articolul 62Fructele şi strugurii destinaţi exportului sau consumatiunii interne nu pot fi transportaţi decât în condiţiunile ce se vor stabili prin regulament.Căile ferate şi serviciile oficiale de transport nu vor primi spre expediere fructe şi struguri, decât în ambalajul regulamentar.Se exceptează dela acestea transportul pentru uzul personal. + Capitolul 4 Supravegherea importului de vita şi de pomi + Articolul 63Importul de vite altoite sau nealtoite, de coarde de vite pentru altoit, de butaşi simpli sau inradacinati, de port-altoi, de pueti, de arbuşti şi arbori altoiti, se va face numai cu autorizaţia Ministerului Agriculturii şi Domeniilor.Importul se va face numai prin punctele de vama, prevăzute la art. 37 şi cu respectarea dispoziţiunilor din art. 55.Pepinierele sau firmele străine nu pot introduce pentru comercializare în România vite sau pomi decât dacă au în ţara o reprezentanta sau o firma comercială, înregistrată şi recunoscută de Camera de comerţ respectiva.Vitele, arbustii şi pomii care nu întrunesc condiţiunile art. 55 sau condiţiunile de autenticitate şi de calitate, cerute de legea de faţa sau regulamentul ei, se sechestreaza şi - dacă în termen de 15 zile libere dela comunicare importatorul nu le înapoiază peste granita - se vor declara confiscate şi se vor distruge prin ardere.Formalităţile de îndeplinit la punctele de vama, de către importatori, se vor fixa prin regulament. + Partea VI Protecţia plantelor cultivate + Capitolul 1 Cadrul şi mijloacele de actionare + Articolul 64Pentru îmbunătăţirea calitativă şi sporirea cantitativă a productiunii agricole de orice fel, se institue un regim de protecţia plantelor cultivate, care se va exercita de către Ministerul Agriculturii şi Domeniilor, prin serviciul de protecţia plantelor din acest minister. + Capitolul 2 Poliţia fito-sanitară interna + Articolul 65Toţi cei ce produc, deţin, sau pun în vânzare - sub orice titlu - seminţe, fructe, plante sau părţi de plante, sînt supuşi controlului Ministerului Agriculturii şi Domeniilor, care e în drept ca - prin delegaţii săi autorizaţi - sa inspecteze culturile, localurile de desfacere, depozitele, staţiunile şi porturile de încărcarea şi descărcarea unor asemenea produse, pentru a se asigura de starea lor sanitară. + Articolul 66Produsele considerate infectate sau ca fiind purtătoare de boale, insecte sau paraziti primejdiosi, nu pot fi vândute sau transportate decât după ce vor fi desinfectate de către proprietarii lor, potrivit normelor ce se vor fixa prin deciziunile Ministerului Agriculturii şi Domeniilor. + Articolul 67Sînt socotite ca boale, ca paraziti sau ca insecte primejdioase pentru produsele vegetale, toate acele boale, toţi acei paraziti şi toate acele insecte, ce se vor declara ca atare printr'un jurnal al Consiliului de Miniştri, dat pe baza avizului Consiliului Superior al Agriculturii. + Articolul 68În cazul cînd constata prezenta uneia dintre boalele, parazitii sau insectele declarate primejdioase, Ministerul Agriculturii şi Domeniilor va lua măsuri de distrugerea sau de desinfectarea materialului respectiv, oprind ieşirea oricărui material din pepiniera, localul sau depozitul respectiv, pînă la distrugerea completa a focarului şi încheind un proces-verbal constatator al tuturor acestor împrejurări, proces-verbal care va fi comunicat părţii interesate.În cazul cînd constata ca boala, parazitul sau insecta s'a intins şi a cotropit teritoriul uneia sau mai multor comune, Ministerul Agriculturii şi Domeniilor va declara comuna sau comunele respective contaminate, fiind în drept ca - prin delegaţii săi autorizaţi - sa ia apoi măsurile de distrugere sau de desinfectie, necesare pentru starpirea acestor focare.În asemenea cazuri, transporturile de plante, de părţi de plante, de seminţe sau de fructe, se va face numai potrivit dispoziţiunilor ce se vor fixa prin ordonanţa Ministerului Agriculturii şi Domeniilor. + Articolul 69Autorităţile poliţieneşti, comunale şi judeţene, sînt obligate sa dea delegaţilor autorizaţi ai Ministerului Agriculturii şi Domeniilor tot concursul, pentru ca aceştia să poată aduce la îndeplinire măsurile luate de minister pe baza art. 65, 66 şi 68 de mai sus. + Articolul 70Statul nu va plati niciun fel de indemnizaţie sau despăgubire pentru materialul distrus sau pentru pagubele pricinuite prin operaţiunile de desinfectare sau de distrugere prevăzute de art. 66 şi 68 de mai sus, dacă exista culpa sau neglijenţa din partea daunatilor respectivi. + Articolul 71Pepinieristii şi comercianţii ce cad sub prevederile art. 65 sînt obligaţi ca în trei zile dela ivirea oricăreia din boalele, parazitii sau insectele declarate primejdioase, potrivit art. 67 de mai sus, să facă cunoscut aceasta primăriei respective.Primăria e obligată ca, în cel mult două zile dela data acestei comunicări, sa înştiinţeze - după natura cazului - circumscripţia agricolă sau ocolul silvic respectiv. + Articolul 72Cu avizul conform al Consiliului Superior al Agriculturii şi pe baza unui jurnal al Consiliului de Miniştri, Ministerul Agriculturii şi Domeniilor poate: a) Sa facă obligatorie aplicarea tratamentelor necesare pentru combaterea boalelor, parazitilor sau insectelor declarate primejdioase, în baza art. 67, dând cuvenitele ordonanţe în acest sens; ... b) Sa execute - pe seama Statului, a comunelor, ori în tovarasie cu comunele, sau în contul celor ce nu se supun dispoziţiunilor luate în baza alineatului precedent - măsurile de combatere cerute de împrejurări, după normele ce se vor fixa prin regulamentul acestei legi. ... + Articolul 73În cazurile de calamitate ce se vor determina printr'un jurnal al Consiliului de Miniştri, dat cu avizul conform al Consiliului Superior al Agriculturii, comunele sînt obligate să contribuie la combaterea acestor calamitati, cu fonduri, cu materiale şi prin prestarea mainii de lucru, potrivit normelor ce se vor fixa de Ministerul Agriculturii şi Domeniilor, prin deciziunile sale.În acest scop, prefectii şi primării sînt obligaţi ca - la cererea Ministerului Agriculturii şi Domeniilor - sa dea ordonanţe pentru prestarea, din partea populaţiei respective, a lucrului în natura, fixând şi suma echivalenta a prestaţiei, pentru cei care n'ar voi sa presteze lucrul personal. + Capitolul 3 Poliţia fito-sanitară a importului, transitului şi exportului + Articolul 74Plantele, părţile de plante, seminţele şi fructele nu sînt admise la import şi în transit, decât însoţite de un certificat de sănătate şi altul de origine, prin care să se constate că nu sînt infectate sau infestate şi nu conţin paraziti daunatori agriculturii, silviculturii sau horticulturii.Modelele acestor certificate se vor fixa prin regulament.Aceste certificate trebuie să emane dela o instituţie oficială autorizata de ţara exportatoare şi recunoscută ca atare de către Ministerul Agriculturii şi Domeniilor al României.Importul şi transitul plantelor, al părţilor de plante, al seminţelor şi al fructelor din străinătate, se va face numai prin punctele de frontieră stabilite pe baza art. 37 şi a căror lista se va publică în Monitorul Oficial şi se va comunică tuturor ţărilor exportatoare. + Articolul 75Ministerul Agriculturii şi Domeniilor prin delegaţii săi autorizaţi va inspecta orice transport de plante, de părţi de plante, de seminţe sau de fructe, de îndată ce acestea au sosit la o staţiune de frontieră, fie ca ele sînt destinate importului, fie ca sînt numai în transit şi indiferent dacă transportul e sau nu însoţit de certificatele prevăzute la articolul precedent.În cazul cînd transportul va fi declarat infectat sau infestat, Ministerul Agriculturii şi Domeniilor, are latitudinea sa refuze intrarea în ţara a materialului respectiv, sau sa ia măsurile de desinfectare ori de distrugerea lui la vama, sau în orice punct din interiorul tarii, aducând la cunoştinţa guvernului tarii exportatoare măsura luată.Pagubele şi cheltuielile rezultate de pe urma oricăreia din aceste operaţiuni, vor privi exclusiv pe proprietarii mărfii, Statul Roman neavând nici o obligaţiune de despăgubire. + Articolul 76Ministerul Agriculturii şi Domeniilor va publică în fiecare an în Monitorul Oficial şi va face cunoscută Institutului Internaţional de Agricultura din Roma lista boalelor, a insectelor şi parazitilor vegetali sau animali, socotiţi primejdiosi pentru productiunea vegetala a tarii noastre.Aceasta lista va fi imprimata şi pe verso certificatului de sănătate şi origine.Ministerul Agriculturii şi Domeniilor va putea sa supună la carantina sau sa interzică temporar importul şi transitului plantelor, părţilor de plante, seminţelor sau fructelor, chiar dacă ele sînt însoţite de certificate de sănătate şi origine.Deciziunea interzicerii va fi publicată în Monitorul Oficial şi va fi adusă la cunoştinţa Guvernului tarii exportatoare. + Articolul 77Cu avizul Institutului de Cercetări, respectiv şi al Consiliului Superior al Agriculturii, Ministerului Agriculturii şi Domeniilor poate reglementa, din punct de vedere fito-sanitar şi în raport cu necesităţile constatate, exportul plantelor, părţilor de plante, seminţelor şi fructelor ce ies din ţara. + Capitolul 4 Controlul produselor întrebuinţate pentru combaterea dusmanilor la plante sau ca îngrăşăminte chimice + Articolul 78Nu se pot pune în vânzare, nu se pot introduce în ţara şi nu se pot întrebuinţa pentru combaterea dusmanilor la plante, decât numai produsele autorizate de Ministerul Agriculturii şi Domeniilor, potrivit normelor ce se vor stabili prin regulamentul acestei legi şi a căror compoziţie corespunde cu arătările buletinului de analiza respectiv.De asemenea, nu se pot pune în vânzare decât îngrăşăminte chimice autorizate de Ministerul Agriculturii şi Domeniilor, pe bază de analiza şi a căror compoziţie corespunde cu arătările buletinului de analiza respectiv.Analizele respective se vor face numai în laboratoarele Institutului de Cercetări Agronomice al României. + Articolul 79Sînt interzise orice fel de reclame cuprinzînd inexactitati în raport cu arătările buletinului de analiza şi cu experimentarea pe baza căruia Ministerul Agriculturii şi Domeniilor a autorizat punerea în vânzare a preparatului sau ingrasamantului respectiv. + Articolul 80Agenţii autorizaţi ai Ministerului Agriculturii şi Domeniilor sînt în drept: a) Sa inspecteze farmaciile, drogheriile, magaziile, fabricile şi depozitele, sau încăperile cu orice fel de produse destinate pentru a servi la combaterea dusmanilor plantelor sau pentru a servi ca îngrăşăminte chimice. ... b) Sa ia probe din produsele prevăzute la art. 78, să le sigileze şi să le înainteze Serviciului de protecţia plantelor, pentru a se constata dacă sînt conforme formulei şi eficacitatii, pe baza cărora s'a acordat autorizaţia. ... Agenţii specialişti autorizaţi sînt în drept sa confisce, prin dresare de proces-verbal, preparatele găsite fără autorizaţia prevăzută la art. 78 de mai sus, conformându-se - în aceasta privinta - normelor ce se vor stabili prin regulamentul de aplicare al legii de faţa. + Partea VII Supravegherea comerţului de combustibil, maşini şi unelte agricole, măsuri privitoare la mecanicii agricoli + Capitolul 1 Măsuri privitoare la comerţul de maşini şi unelte agricole + Articolul 81Pentru a putea importa, fabrica în ţara, sau vinde maşini şi unelte agricole, fabricile şi casele de comerţ respective vor fi obligate sa ţină seama de indicatiunile hotărîte de Ministerul Agriculturii şi Domeniilor, cu avizul Consiliului tehnic agronomic.În acest scop, după un an de zile dela publicarea acestei legi, fabricile şi Casele de comerţ respective vor fi obligate să aibă autorizaţia Ministerului Agriculturii şi Domeniilor, care e obligat sa comunice hotărîrea în maximum treizeci de zile dela înregistrarea cererii. + Articolul 82Maşinile şi uneltele agricole puse în vânzare vor purta marca fabricii.Marca fabricii va fi depusa la Institutul de cercetări Agronomice al României.Maşinile vor fi însoţite - în mod obligatoriu - de prospecte scrise în limba română şi cuprinzînd modul de întrebuinţare, de îngrijire şi de păstrare, planul şi o descriere amănunţită a masinii şi a modului ei de funcţionare.Pentru maşinile, făcînd parte din tipurile examinate la Institutul de Cercetări Agronomice al României, prospectele vor cuprinde şi copia buletinului de examinare al Institutului, cu toate datele înscrise intransul.După 5 ani, dela publicarea prezentei legi, batozele de treer ce se vor importa, fabrica sau vinde, vor fi înzestrate cu aspiratoare de praf.Uneltele agricole vor avea pe ele marcată greutatea normală stabilită de Institutul de Cercetări Agronomice al României, admiţându-se o toleranta de 5 la suta, în plus sau în minus.Lista uneltelor care intră în prevederile alineatului 5 de mai sus se va stabili de regulament.Nu pot fi puse în vânzare decât maşini şi unelte ce corespund în totul condiţiunilor tehnice specificate în buletinul de examinare şi prospectelor prevăzute mai sus. + Articolul 83Sumele înscrise în bugetul Statului şi al Uniunii Camerelor de Agricultura, precum şi în bugetul Camerelor de agricultura, în scopul de a fi distribuite ca ajutor pentru procurarea de maşini şi unelte agricole, scutirile sau reducerile de taxe vamale, precum şi orice avantaje la transportul pe căile de comunicaţie ale Statului, se vor acorda numai pentru maşinile şi uneltele agricole însoţite de certificatul Institutului de Cercetări Agronomice al României, doveditor ca ele întrunesc intradevar calităţile de ordin agricol şi tehnic cerute de nevoile speciale ale agriculturii noastre, dându-se preferinta maşinilor şi uneltelor agricole fabricate în ţara. + Capitolul 2 Măsuri privitoare la combustibil şi mecanicii agricoli + Articolul 84Combustibilul şi uleiurile procurate sau vândute pentru maşini şi unelte agricole trebuie să întrunească condiţiunile minime ce se vor stabili prin regulament.Combustibilul necesar agricultorilor pentru maşinile şi uneltele lor agricole se va bucura pînă la 1 Aprilie 1938, de o reducere de 50 la suta din taxele de consumaţie în vigoare.Începînd dela 1 Aprilie 1938, aprovizionarea agricultorilor cu combustibilul şi uleiurile necesare pentru maşinile şi uneltele lor agricole se va face cu preţul stabilit pentru export şi în cantităţile ce se vor fixa prin camerele de agricultura, la începutul fiecărei campanii de lucru. + Articolul 85Mecanicii agricoli nu vor putea fi angajaţi pe viitor decât cu condiţia de a fi trecut un examen, ce se va organiza în fiecare judeţ potrivit normelor din regulamentul prezentei legi.Cei reusiti la acest examen vor capata o carte de mecanic agricol, fiind ţinuţi a se conformă - în îndeplinirea îndeletnicirii lor - normelor ce se vor statornici prin regulamentul legii de faţa. + Partea VIII Îndrumarea productiunii animale + Capitolul 1 Rationalizarea productiunii animale + Articolul 86În scopul de a rationaliza productiunea animala Ministerul Agriculturii şi Domeniilor va face: a) Studiul materialului zootehnic existent şi al posibilităţilor de îmbunătăţirea lui; ... b) Studiul condiţiunilor economice şi al condiţiunilor de mediu ce pot inrauri creşterea animalelor, producţia şi rentabilitatea lor; ... c) Studiul rentabilitatii şi productiunii animale, în raport cu cerinţele pieţelor de desfacere. ... Pe baza acestor studii şi cu avizul Uniunii Camerelor de Agricultura, Ministerul stabileşte regiunile naturale de creştere şi exploatare cu cea mai mare rentabilitate, pentru fiecare specie şi rasa de animale domestice, întocmind "Harta Zootehnica a Tarii".Aceasta harta va fi supusă spre aprobare Consiliului de Miniştri, însoţită de avizul Consiliului Superior al Agriculturii.Excepţiuni la aceasta harta nu se vor putea admite decât cu aprobarea Ministerului Agriculturii şi Domeniilor, care va lua - în aceasta privinta - avizul Consiliului Superior al Agriculturii.Harta zootehnica existenta în momentul publicării legii de faţa, rămîne în vigoare pînă la alcătuirea hârtii zootehnice, prevăzută mai sus.Ministerul Agriculturii şi Domeniilor, Uniunea Camerelor de Agricultura, Camerele de Agricultura şi Centrala cooperativelor agricole de producţie, aprovizionare şi valorificare agricolă şi unităţile sale, vor indrepta acţiunea lor de îndrumarea şi încurajarea creşterii şi productiunii animale, stimuland răspândirea şi extinderea numai a speciilor şi raselor de animale domestice admise în harta zootehnica. + Capitolul 2 Aplicarea măsurilor de îndrumare zootehnica + Articolul 87Fiecare crescator de animale are dreptul sa întrebuinţeze, pentru animalele sale proprii, reproducatori masculi de orice rasa.Crescatorul care poseda reproducatori şi doreşte a-i folosi pentru monta altor animale decât ale sale, este obligat a-i declara la primăria comunei respective, pentru a fi examinati şi autorizaţi de comisiunea de expertiza a plăşii, numita de minister şi compusa din: medicul veterinar al circumscripţiei, ca preşedinte; şeful circumscripţiei agricole respective; pretorul plăşii respective şi un crescator de animale, desemnat de Camera de Agricultura.Comisiunea va lucra în fiecare comuna, împreună cu primarul respectiv.Comisiunea de expertiza va elibera certificatul de autorizaţie, pentru reproducatorii admişi, conform normelor ce se vor stabili prin regulamentul legii.Lucrările încheiate de comisiunea de expertiza vor fi centralizate de serviciul veterinar al judeţului şi înaintate Camerei de Agricultura. Aceste lucrări devin executorii după aprobarea consiliului de administraţie al Camerei de Agricultura.Proprietarii nemultumiti cu deciziunile comisiunii, pot face apel la Camera de Agricultura în termen de 15 zile dela comunicare. Camera va desemna o comisiune compusa din: preşedintele Camerei sau delegatul sau, medicul veterinar primar al judeţului, directorul Serviciului agricol şi un crescator, desemnat de Camera, care va da hotărîrea definitivă şi va elibera certificatul de autorizaţie respectiv.Procedura se va determina prin regulament.Reproducatorii neautorizati pentru monta publică, de către comisiunile de expertiza, se vor castra în contul Camerei de Agricultura respective, atunci cînd comisiunile vor constata ca necesităţile locale sînt satisfacute. + Articolul 88În termenele ce se vor fixa prin regulamentul legii de faţa, fiecare comuna e obligată să aibă reproducatorii masculi necesari, în raport cu numărul femelelor de prasila, din fiecare specie de animale domestice aflate în comuna.În acest scop, Comisiunea de expertiza a plăşii - prevăzută de articolul precedent - va întocmi, odată cu lucrările sale, un tablou de lipsurile de reproducatori masculi, de care comunele cu nevoie, pentru fiecare specie de animale.Câte un exemplar din acest tablou se va inainta la prefectura judeţului, la serviciul veterinar judeţean şi la Camera de Agricultura.Prefectura judeţului - luînd cunoştinţa de acest tablou - va pune în vedere autorităţilor comunale să-şi completeze lipsurile de reproducatori masculi, în termenele fixate potrivit alineatului 1 de mai sus.Cumpărarea reproducatorilor masculi necesari pentru împlinirea lipsurilor dela comune, se va face de către o comisiune compusa din: Preşedintele Camerei de Agricultura, sau delegatul lui, medicul veterinar primar al judeţului, Directorul Serviciului Agricol judeţean şi un crescator, delegat de Camera de Agricultura. + Articolul 89Cheltuielile necesare pentru cumpărarea şi întreţinerea reproducatorilor masculi comunali, se vor înscrie anual în bugetul comunei, potrivit cu numărul de reproducatori fixat pe baza alineatului doi dela articolul precedent.În lipsa de fonduri disponibile, suma trebuitoare, pentru completarea numărului de reproducatori fixat, se va realiza prin împrumuturi făcute din fondul de 100.000.000 lei creat pe baza legii publicată în Monitorul Oficial Nr. 39 din 17 Februarie 1937.În cazul cînd comuna nu-şi completează lipsurile, prefectura va înscrie din oficiu - în bugetul comunei - suma respectiva pentru alcătuirea fondului necesar acestei completări.Comuna poate repartiza asupra crescatorilor fără reproducatori masculi şi în proporţie cu numărul femelelor invoite la pasunea comunală, suma ce reprezintă costul reproducatorilor masculi cumpăraţi.Încasarea sumei se va face, în acest caz, de comuna, odată cu taxa de pasunat. + Articolul 90Pentru fiecare rasa de animale, admisă în harta zootehnica, se vor înfiinţa registre genealogice care vor fi ţinute la Camerele de Agricultura respective.Modul de ţinerea registrelor se va stabili prin regulament.Certificatele de origine se vor elibera de Camera de Agricultura, de crescatori sau de Sindicatele de crescatori, sub controlul şi cu viza Camerei de Agricultura. + Capitolul 3 Aplicarea măsurilor de încurajare şi de propaganda + Articolul 91În scopul de a ajuta creşterea animalelor, Ministerul Agriculturii şi Domeniilor va lua măsuri pentru:1. Acordarea de împrumuturi rambursabile Camerelor de Agricultura, comunelor, sindicatelor de creştere, asociaţiilor de pasunat şi cooperativelor agricole pentru cumpărarea de reproducatori masculi sau pentru inzestrarea staţiunilor de monta ale Camerelor de Agricultura cu constructiunile necesare.2. Înfiinţarea de târguri de desfacerea animalelor de prasila, remonta, macelarie şi de export, cum şi înfiinţarea de abatorii de export, hale şi instalatiuni frigorifere, în centrele mari de consum din interiorul tarii şi la punctele de frontieră.3. Aprovizionarea Camerelor de agricultura cu serurile, vaccinurile şi medicamentele necesare, acordându-le în acest scop şi subvenţii în raport cu nevoile lor şi cu mijloacele sale bugetare.4. Subvenţionarea cu pînă la 25% din preţul de cumpărarea reproducatorilor de mare valoare, importaţi pentru necesitatea improspatarii sângelui.5. Acordarea de prime de conservare pentru armasari, iepe de prasila şi manji; de prime pentru caii vanduti armatei direct de către crescator şi de subventiuni pentru încurajarea hergheliilor cu un efectiv de cel puţin zece iepe mume.6. Sprijinirea comercializării şi găsirea debuseurilor pentru produsele animale.7. Publicarea cotatiunilor de bursa ale animalelor, odată cu acelea ale cerealelor. + Articolul 92Sindicatele de creşterea animalelor se vor înfiinţa şi vor funcţiona pe baza unui statut, aprobat de Ministerul Agriculturii şi Domeniilor, cu avizul Institutului Naţional Zootehnic şi al Camerei de agricultura respective.Sindicatele se vor federaliza pe rase şi regiuni. Ele vor beneficia de avantajele acordate cooperativelor de productiune, numai dacă funcţionează pe temeiul statutului de mai sus şi îşi desfăşoară activitatea lor tehnica potrivit directivelor date de minister. + Articolul 93În vederea promovării creşterii animalelor, Ministerul Agriculturii şi Domeniilor întreţine herghelii, depozite de armasari, tamaslacuri, oerii, depozite de creşterea tineretului şi orice alte crescatorii de animale şi păsări pentru a produce materialul de elita necesar.Personalul de conducere al acestor instituţiuni de Stat, va fi recrutat pe bază de concurs, dintre medicii veterinari. + Capitolul 4 Măsuri de apărarea sănătăţii animalelor + Articolul 94Pentru apărarea sănătăţii animalelor se vor aplica dispoziţiunile din legea de poliţie sanitară veterinara publicată în Monitorul Oficial Nr. 199 din 2 Decemvrie 1912, cu modificările publicate în Monitorul Oficial Nr. 5 din 6 Ianuarie 1926, şi Nr. 81 din 5 Aprilie 1935 şi cu dispoziţiunile prevăzute în regulamentul ei de aplicare. + Articolul 95Ministerul Agriculturii şi Domeniilor are sarcina de a se ocupa cu procurarea serurilor, vaccinurilor şi substanţelor biologice necesare la tratarea şi profilaxia epizootiilor.Producerea acestor substanţe e un monopol de Stat.El se va exercita de Ministerul Agriculturii şi Domeniilor, în condiţiunile ce se vor fixa prin regulamentul legii de faţa.Ministerul Agriculturii şi Domeniilor va putea autoriza importul serurilor, vaccinurilor şi substanţelor de mai sus, numai cu avizul Consiliului zootehnic şi sanitar-veterinar şi sub rezerva controlului ce cade în competenţa lui. + Articolul 96Specialitatile şi preparatele medicamentoase şi alimentare, precum şi orice produse pentru uzul veterinar, se pot importa sau vinde în ţara numai cu prealabilă autorizaţie a Ministerului Agriculturii şi Domeniilor.Condiţiunile pentru obţinerea acestei autorizaţii se vor fixa prin regulamentul legii de faţa.Specialitatile şi preparatele medicamentoase şi alimentare neautorizate, nu pot fi introduse în ţara decât pentru scopuri strict ştiinţifice sau experimentale şi numai de laboratoarele Facultăţii de Medicina Veterinara ale Institutului de Sero-vaccinuri "Pasteur", sau ale Institutului Naţional Zootehnic. + Partea IX Comercializarea produselor agricole + Articolul 97În puterea legii de faţa şi potrivit normelor ce se vor statornici prin regulamentul ei de aplicare, comerţul intern şi comerţul de export, al produselor agricole din România, se va face numai pe baza sistemului de clasare, în care scop guvernul e autorizat sa ia - prin Ministerul Agriculturii şi Domeniilor - măsurile pregătitoare pentru introducerea şi aplicarea în bune condiţiuni a acestui sistem. + Articolul 98Introducerea sistemului de clasare se va face pe temeiul unui Înalt Decret Regal, dat în urma unui jurnal al Consiliului de Miniştri, cu avizul Consiliului Superior al Agriculturii şi al Consiliului Superior Economic. + Articolul 99Sistemul de clasare se va introduce întîi la comerţul de export şi numai după aceea - treptat şi în măsura posibilităţilor - la comerţul interior al produselor agricole, în ordinea de preferinta ce Consiliul de Miniştri va găsi cu cale. + Articolul 100Clasarea produselor agricole se va face în două categorii, şi anume:1. În categoria întâia vor fi clasate produsele agricole destinate exportului;2. În categoria a doua vor fi clasate produsele agricole destinate comerţului intern.Fiecare din aceste două categorii va avea clasele ce se vor stabili de Consiliul de Miniştri, pentru fiecare produs în parte, odată cu introducerea sistemului de clasare respectiv. + Articolul 101Clasarea produselor agricole, înăuntrul fiecăreia din cele două categorii dela articolul precedent, se va face pe tipurile ce se vor statornici anual de către Consiliul Superior de Clasarea produselor agricole, înfiinţat prin legea de faţa - în raport cu situaţiunea şi calitatea productiunii respective şi potrivit cu cerinţele pieţelor din afară - pentru produsele destinate exportului - sau cu cerinţele pietii launtrice, pentru produsele destinate comerţului intern. + Articolul 102În vederea clasarii privitoare la comerţul de export, Consiliul de Miniştri va fixa - prin jurnalul menţionat la art. 97 de mai sus - punctul de frontieră şi porturile prin care se va face exportul produsului agricol respectiv, interzicand ieşirea din ţara a acestui produs prin alte puncte sau porturi decât acestea. + Articolul 103Operaţiunea de clasare a produselor agricole se va executa de Ministerul Agriculturii şi Domeniilor, în conformitate cu dispoziţiunile de mai sus şi după directivele şi sub controlul unui consiliul numit Consiliul Superior de Clasarea produselor agricole, care va lua fiinta pe temeiul legii de faţa. + Articolul 104Din momentul aplicării sistemului de clasare, produsul agricol respectiv nu va putea fi negociat decât pe baza unui certificat de clasare, care e opozabil terţilor şi care se va elibera de organele special însărcinate cu clasarea, după normele ce se vor stabili prin regulamentul legii de faţa. + Partea X Regulamentarea şi coordonarea activităţii experimentale agricole în institutiunile de Stat + Articolul 105Institutele care vor contribui la desfăşurarea activităţii de cercetări ştiinţifice şi experimentale, în spiritul legii de faţa, sînt: a) Institutul de Cercetări Agronomice al României; ... b) Institutul Naţional Zootehnic; ... c) Institutul de Cercetări şi Experimentari Forestiere; ... d) Institutul Meteorologic Central, dela Ministerul Apărării Naţionale. ... Cercetările ştiinţifice şi experimentale la institutele de mai sus se vor face sub directivele şi sub controlul Ministerului Agriculturii şi Domeniilor, pe baza unui plan de experimentare, elaborat de o comisiune compusa din directorii acestor institute.Aceasta comisiune va lucra sub preşedinţia ministrului sau subsecretarului de Stat dela Departamentul Agriculturii şi Domeniilor.Planul întocmit de aceasta comisiune va fi supus Consiliului Superior al Agriculturii, pentru aprobarea şi încadrarea lui în programul general de îndrumare prevăzut la art. 12.Încercările cu scop demonstrativ şi de popularizare se vor face de Camerele de agricultura, de scoalele de agricultura şi silvicultura de diferite grade şi de celelalte instituţii ale Ministerului Agriculturii şi Domeniilor.Aceste instituţii vor putea întreprinde experienţe cu caracter ştiinţific numai în cadrul planului de lucru şi după metodele unitare stabilite de minister şi sub controlul institutului de specialitatea respectiva. Instituţiile sînt obligate sa comunice Ministerului rezultatele obţinute, spre a se putea întocmi, în fiecare an, o dare de seama generală. + Articolul 106Pentru a organiza reţeaua de staţiuni experimentale şi de câmpuri de experienta indispensabile, Ministerul Agriculturii şi Domeniilor va îngriji ca fiecare regiune tipica, din punct de vedere pedologic şi climatic, să fie înzestrată cu cel puţin o staţiune experimentala şi cu campurile de experienta trebuitoare. Terenurile atribuite acestor staţiuni şi câmpuri de experienta, precum şi terenurile aparţinînd fermelor, pepinierelor şi centrelor agronomice actuale sau celor ce se vor înfiinţa pe temeiul legii de faţa, nu pot primi alta destinaţie în viitor, decât pe bază de lege specială, cu excepţiunea cazului prevăzut de art. 21 din prezenta lege.Institutul Meteorologic Central este obligat sa instaleze staţiuni meteorologice de gradul al doilea şi al treilea, în localităţile unde exista staţiuni experimentale sau campurile de experienta menţionate mai sus. + Articolul 107Ministerul Agriculturii şi Domeniilor poate acorda ajutorul sau şi poate pune laboratoarele sale - pentru facerea de analize - la dispoziţia cercurilor experimentale particulare numai dacă acestea fac cercetări ce intră în cadrul planului de mai sus, au personalul tehnic necesar şi aplica metodele experimentale recomandate de Institutele Ştiinţifice de pe lîngă Minister. + Partea XI Măsuri privitoare la conducerea exploatarilor agricole, la invoielile agricole şi la organizarea muncii agricole + Capitolul 1 Măsuri privitoare la conducerea exploatarilor agricole + Articolul 108Conducerea exploatarilor agricole poate fi facuta de proprietari sau arendaşii lor, fie direct, fie prin personal anume angajat.Personalul angajat trebuie să fie de naţionalitate română şi să fie major. + Articolul 109Personalul angajat de Stat, de institutiunile de Stat şi de persoanele juridice sau morale publice, pentru conducerea exploatarilor agricole de orice fel şi de orice întindere, trebuie să întrunească şi condiţiunea de a fi înscris în Corpul Agronomic - sau secţiunile lui, - înfiinţat prin legea publicată în Monitorul Oficial Nr. 135 din 25 Iunie 1927.Aceeaşi obligaţiune o au şi persoanele juridice sau morale private, care exploatează o întindere de cel puţin 50 ha teren cultivabil.Drepturile celor ce se vor găsi în funcţiune în momentul publicării legii de faţa se respecta.Pentru institutiunile private salarizarea personalului angajat rămîne la libera convenţie a părţilor. + Capitolul 2 Măsuri privitoare la invoelile agricole + Articolul 110Sînt supuse legii de faţa următoarele învoieli agricole făcute între proprietarii sau arendaşii de moşii şi muncitorii de pămînt din localitatea respectiva: a) Invoielile - fie în bani, fie în dijma - prin care se arendeaza o întindere de pămînt mai mica de 6 ha, de fiecare cap de familie, pentru aratura sau faneata. ... Se exceptează fanetele insamantate, terenul dat cu arenda pentru cultura de zarzavaturi, pentru pepeni, sau pentru plantele industriale şi medicinale ce se vor determina prin regulamentul de aplicarea legii de faţa, terenul pe care s'au făcut îmbunătăţiri funciare, precum şi terenurile ce se dau invoitilor ogorate din toamna; b) Invoielile prin care muncitorii de pămînt se obliga sa lucreze cu ziua sau cu măsura la muncile agricole, ce se vor determina prin regulamentul de aplicare al legii de faţa, înţelegandu-se prin aceasta numai invoielile făcute cu cel puţin 30 zile înainte de începerea muncii respective în localitate. ... Se exceptează lucrătorii agricoli calificaţi, muncitorii străini, muncitorii angajaţi în timpul sezonului de lucru, precum şi servitorii angajaţi cu luna sau cu anul. + Articolul 111Invoielile agricole nu se pot face decât prin contracte scrise, încheiate în conformitate cu dispoziţiunile legii de faţa.Invoielile pentru arendarea de terenuri nu se pot încheia decât pentru o perioadă de cel mult 5 ani şi numai în cursul anului ce precede acea perioada.Invoielile pentru munci nu se pot face decât în bani şi numai pentru muncile ce urmează a fi executate în cursul anului agricol respectiv.Ele nu se pot executa decât în localitatea şi pentru lucrarea prevăzută în contract, neputând fi cedate decât proprietarului sau arendaşului care ar intra imediat în exploatarea mosiei respective.Contractele de învoieli agricole se vor încheia numai conform formularului tip stabilit de Ministerul Agriculturii şi Domeniilor.În comunele rurale şi suburbane, contractele vor fi autentificate la primărie, iar în comunele urbane şi municipii, ele se vor autentifica la judecătoria de ocol respectiva.Toatele contractele de învoieli agricole, cum şi orice cereri în legătură cu ele, sînt scutite de taxele de timbru şi înregistrare, cum şi de timbru de aviatie.Prin derogare dela legea de organizare a Corpului de avocaţi, aceste acte vor fi redactate de grefierii de judecătorii, de notarii sau de secretarii comunali, nefiind necesară la autentificare prezenta unui avocat.Procedura legalizarii şi autentificării acestor contracte, cum şi a acţiunilor izvorâte din ele, este gratuita.Conflictele ce nasc din asemenea contracte sînt de competenţa judecătoriilor de ocol, care judeca în prima instanţa, cu drept de opoziţie pentru părţile lipsa şi cu drept de recurs la tribunal.Aceste litigii se judeca de urgenta şi cu precădere. + Articolul 112Autentificarea contractelor de învoieli agricole nu se poate face decât dacă ele sînt întocmite în conformitate cu legea de faţa.În caz de refuz al primarului de a autentifica asemenea acte, părţile se pot adresa judecătoriei respective.Invoielile agricole încheiate fără respectarea condiţiunilor impuse prin legea de faţa sînt nule de plin drept şi nu li se va da curs nici după prezenta lege şi nici după dreptul comun.În cazul cînd aceste contracte au fost puse în lucrare, judecătorul de ocol, după cererea uneia din părţi, va cita părţile şi, în cazul cînd ele ajung la învoiala, prin buna înţelegere, în limitele legii, va confirma noua învoiala, anuland pe cea ilegala.În cazul cînd părţile nu cad de acord, judecătorul-anuland învoiala ilegala, pe bază de probe scrise, arătări de martori şi chiar pe prezumtiuni, rezultând din obiceiul locului-va fixa condiţiunile învoielii, potrivit legii de faţa.În ambele cazuri, hotărîrea judecătorului se va transcrie în registrul de învoieli agricole al comunei respective. + Articolul 113Preţul maxim de arenda sau proporţia maxima de dijma, cuvenită proprietarului ori arendaşului care da terenul, precum şi preţul minim al muncitorilor privitoare la lucrările specificate sub litera b dela art. 110, se vor fixa pe timp de 3 ani, de către comisiunea judeteana de învoieli agricole, ce va lua fiinta pe lîngă fiecare Cameră de Agricultura, pe baza acestei dispoziţiuni.Începutul anului agricol se va fixa prin regulament.Aceasta comisiune se va compune din: a) Preşedintele, sau - în lipsa - vicepreşedintele Camerei de Agricultura, ca preşedinte al comisiunii. ... În cazul cînd preşedintele sau vicepresedintele nu fac parte din categoria proprietarilor cu peste 50 ha, va intra şi un proprietar care să reprezinte această categorie, desemnat de Camera de Agricultura, asa cum se arata mai jos. b) Directorul, sau - în lipsa - subdirectorul Serviciului agricol judeţean, şi ... c) Un satean, delegat de adunarea generală a Camerei de Agricultura dintre membrii aleşi prevăzuţi la art. 25, pct. 3 din legea pentru înfiinţarea Consiliului Superior Economic şi organizarea Camerelor profesionale, publicată în Monitorul Oficial Nr. 98 din 29 Aprilie 1936. ... Odată cu alegerea proprietarului menţionat la alineatul 5, şi a sateanului delegat prevăzut la alineatul precedent, adunarea generală a Camerei va desemna şi pe supleanţii lor, din aceeaşi categorie din care se aleg titularii.Normele de funcţionare ale acestei comisiuni şi criteriile ce trebuiesc avute în vedere la fixarea preţului de arenda, a dijmei şi a preţului muncitorilor, se vor stabili prin regulamentul de aplicare al acestei legi.În caz de paritate, votul preşedintelui hotărăşte.Deciziunile date de Comisiunea judeteana de învoieli agricole, vor fi afişate în toate comunele şi publicate în Monitorul judeţului.Aceste deciziuni vor fi înaintate de Camera de Agricultura la Uniunea Camerelor de Agricultura, spre aprobare.În termen de 15 zile dela data publicaţiunii, orice parte interesată poate face întâmpinări, împotriva deciziunilor fixate de Comisiunea judeteana de învoieli agricole. Aceste întâmpinări se vor adresa Uniunii Camerelor de Agricultura.După expirarea acestui termen, Uniunea Camerelor de Agricultura va hotărî definitiv asupra preţurilor maxime şi minime de mai sus, publicându-le apoi în Monitorul Oficial. + Articolul 114Singura dijma ingaduita e dijma deavalma, înţelegandu-se prin aceasta proporţia în care se împarte recolta terenului între proprietar sau arendaş de o parte şi învoit de altă parte.Plata prin munca a banilor datorati pentru arendarea de pamanturi nu se poate face decât în baza unui contract deosebit. + Articolul 115Invoitul e răspunzător faţă de proprietarul sau arendaşul respectiv, pentru toată paguba rezultată din faptul că nu şi-a executat la vreme, sau în bune condiţiuni, muncile impuse prin contract. + Articolul 116În cazul cînd invoitul nu-şi executa lucrările tehnice, cerute de legea de faţa sau prevăzute în contact, proprietarul sau arendaşul respectiv poate angaja, în contul invoitului, oameni pentru executarea acestor lucrări, sau poate cere rezilierea contractului, cu pierderea oricărui drept de despăgubire, din partea invoitului respectiv.Angajarea oamenilor în contul invoitului se va face prin intermediul primăriei respective, cu procedura ce se va fixa prin regulament.Rezilierea contractelor se va pronunţa de judecătoria de ocol.În invoielile privitoare la arendarea de pămînt, proprietarul sau arendaşul respectiv este răspunzător, faţă de învoit pentru toate pagubele pricinuite din faptul că nu i-a pus la dispoziţie la timp, terenul arendat în condiţiunile contractului.Invoitul poate cere, fie rezilierea contractului cu daune, la judecătoria de ocol, a situaţiei proprietăţii, fie arendarea, în contul proprietarului sau arendaşului, a unui alt teren de aceeaşi întindere, prin intermediul primăriei şi după procedura ce se va prevedea la regulamentul legii de faţa. + Articolul 117În afară de cazurile de forta majoră, dijmuitul recoltei - de pe terenurile făcînd obiectul contractelor de învoiala agricolă - trebuie să înceapă în cel mult 15 zile dela terminarea completa a recoltarii din tarlaua respectiva şi sa continue fără întrerupere.În caz de întîrziere, dijmuitul se va face de către pretor, la cererea părţii şi după procedura ce se va stabili prin regulament.Dacă proprietarul, arendaşul, sau împuternicitul lor nu se prezintă la dijmuire dijma respectiva va fi lăsată pe camp, invoitul rămînînd deslegat de obligaţiunea de a mai cara dijma proprietarului sau arendaşului. + Articolul 118Invoitul nu-şi poate ridica recolta sau dijma decât după executarea tuturor obligaţiunilor sale, rezultând din contractele de învoiala în curs ce are cu proprietarul sau arendaşul respectiv şi după despăgubirea proprietarului sau arendaşului dela care are terenul, pentru toate pagubele pricinuite şi constatate, conform dispoziţiunilor art. 115 şi 116 de mai sus. + Articolul 119În cazul cînd invoitul nu achită proprietarului sau arendaşului respectiv sumele datorate, adică: arenda, cheltuielile făcute de proprietar ori arendaş în contul invoitului, potrivit dispoziţiunilor art. 116, precum şi orice alte sume certe, rezultând din hotărîri judecătoreşti definitive şi executorii - în legătură cu învoiala respectiva - primarul sau preşedintele comisiei interimare va declara - la cererea părţii - recolta cuvenită sateanului, sechestrata în mâinile proprietarului ori arendaşului respectiv, după procedura ce se va prevedea în regulamentul legii de faţa.Primarul va inainta judecătoriei ocolului respectiv un exemplar din procesul-verbal de sechestru.Judecătorul va chema părţile şi va hotărî de urgenta, atît asupra legitimitatii pretentiunii proprietarului sau arendaşului, cat şi asupra contestatiunii ce invoitul ar formula în instanţa.Hotărîrea judecătorului e definitivă şi executorie, cu drept de recurs la tribunal.Pe baza hotărîrii judecătorului de ocol, rămasă definitivă, notarul comunal în comunele rurale, sau şeful poliţiei, ori comisarul delegat, în comunele urbane, vor publică vînzarea recoltei sechestrata, cu procedura ce se va prevedea în regulament.Preţul arendei pămîntului - fie de cultura, fie de faneata - e privilegiat, avînd rang imediat după impozitul agricol al terenului respectiv.Dacă sateanul îşi ridica recolta înainte de a fi fost dijmuit sau înainte de a-şi fi achitat către proprietar datoriile sale derivând din terenul ce are în arenda - asa cum aceste datorii au fost prevăzute la alineatul 1 de mai sus - faptul va fi socotit ca abuz de încredere şi va fi pedepsit ca atare conform codului penal. + Articolul 120Proprietarii sau arendaşii sînt datori a socoti pe invoitii lor la sfîrşitul fiecărei campanii agricole şi a depune la primărie pînă la 31 Decemvrie - în dublu exemplar - lista rămăşiţelor de muncă sau bani rezultând din invoielile agricole respective. Primării vor fi obligaţi sa afiseze lista timp de 15 zile în localul primăriei, primind şi înregistrînd orice întâmpinare depusa de invoiti în acest timp.La expirarea acestui termen primarul va legaliza lista, făcînd menţiune de intampinarile depuse şi va preda un exemplar proprietarului sau arendaşului.Pentru sumele necontestate lista legalizată astfel de primar constitue un titlu definitiv şi executoriu al proprietarului sau arendaşului, faţă de invoitii respectivi, executarea ei urmând a se face potrivit dispoziţiunilor articolului precedent. + Articolul 121Primăriile sînt obligate să aibă şi sa ţină un registru pentru înscrierea contractelor de învoieli agricole.Notarul comunal e obligat sa trimeata Serviciu-agricol judeţean copie certificată de pe toate contractele de învoiala agricolă încheiate. + Capitolul 3 Măsuri privitoare la muncitorii agricoli, lucrătorii agricoli calificaţi şi servitorii agricoli + Articolul 122Angajarea muncitorilor agricoli, facuta cu cel puţin 30 de zile înainte de începerea muncii respective în localitate, precum şi a lucrătorilor agricoli calificaţi şi a servitorilor agricoli, nu se poate face decât dacă ei sînt înscrişi ca atare la primăria domiciliului lor.Primăria e obligată sa ţină, în acest scop, un registru pentru înscrierea muncitorilor agricoli, un registru pentru înscrierea pe categorii a lucrătorilor agricoli calificaţi şi alt registru pentru înscrierea pe categorii a servitorilor agricoli, stergand din registre pe cei ce nu-şi respecta angajamentele luate.Cererea de înscriere şi certificatele doveditoare sînt scutite de timbru fiscal şi de aviatie.Pentru a fi înscris în registru, solicitatorul trebuie să aibă cetăţenia română.Înscrierile se vor face şi din oficiu.Se exceptează, dela dispoziţiunile de mai sus, muncitorii agricoli angajaţi în timpul sezonului de lucru, precum şi lucrătorii agricoli calificaţi şi servitorii agricoli ce se angajează sa lucreze în localitatea unde domiciliază.Nimeni nu poate fi recunoscut ca lucrator agricol calificat decât pe baza supunerii la o proba ce se va organiza potrivit normelor ce se vor prevedea în regulamentul legii de faţa - în fiecare an - de Camera de Agricultura respectiva, pentru lucrările a căror lista se va fixa prin regulamentul legii de faţa.Cei declaraţi admişi ca lucrători agricoli calificaţi vor capata din partea Camerei de agricultura câte o carte de lucrator calificat, pe baza căreia posesorul ei va cere înscrierea în registrul de lucrători agricoli calificaţi, al primăriei unde domiciliază.Notarii, sau - în lipsa acestora, - secretarii comunali, sînt obligaţi sa înainteze Camerei de agricultura din judeţ, la 1 ale fiecărei luni, lista muncitorilor agricoli, a muncitorilor agricoli calificaţi şi a servitorilor agricoli disponibili şi dornici să se angajeze în alte comune sau în alt judeţ.Ei sînt de asemenea obligaţi sa înainteze Camerei de agricultura copie de pe toate contractele de muncă agricolă, încheiate. + Articolul 123Angajarea muncitorilor agricoli sau a lucrătorilor calificaţi se va face numai pe bază de contracte scrise, autentificate de primarul comunei, asistat de notar, iar a servitorilor agricoli se va face prin condicuta, ce se va elibera de primărie, după normele prevăzute în regulamentul acestei legi.În comunele urbane, contractele se vor autentifica de judecătorul de ocol respectiv, iar condicutele se vor elibera de organele poliţieneşti. Contractele şi condicutele de asemenea natura sînt scutite de timbre şi se vor încheia conform formularului-tip, întocmit de Ministerul Agriculturii şi Domeniilor.Conflictele ce se ivesc din asemenea contracte, sau cele ivite între stăpâni şi servitorii lor agricoli se vor judeca de judecătoria de ocol a locului unde trebuie executată munca sau serviciul.Cărţile de judecată se vor pronunţa cu opoziţie şi fără drept de apel.Acţiunea şi întreaga procedura de urmat sînt scutite de orice taxa, de timbru fiscal şi de aviatie. + Articolul 124Muncile angajate în condiţiunile de mai sus nu se pot executa decât în localitatea şi numai pentru lucrarea prevăzută în contractele respective, neputând fi cedate decât proprietarului sau arendaşului care ar urma imediat în exploatarea mosiei respective.Plata muncilor trebuie facuta numai în bani - cu sau fără tain - proprietarul sau arendaşul respectiv fiind indatorat sa îngrijească de starea sanitară a muncitorilor, a lucrătorilor calificaţi sau a servitorilor agricoli ce a angajat.Nu se pot încheia contracte de muncă decât pentru anul agricol în curs.În cazul cînd pentru plata muncilor se da şi tain se va înscrie în contract şi valoarea lui în bani, asa cum a fost fixată la contractare de către părţi. + Articolul 125Muncitorii agricoli, lucrătorii agricoli calificaţi şi servitorii agricoli sînt răspunzători faţă de contractant pentru toate pagubele pricinuite prin neexecutarea muncilor sau serviciului la care s'au angajat, pentru pagubele izvorâte din modul cum executa muncile sau serviciul, precum şi pentru pagubele pricinuite din neglijenţa sau reaua lor voinţa.Ei sînt răspunzători şi de ţinerea în buna stare a maşinilor şi instrumentelor încredinţate pentru executarea muncilor. + Partea XII Scutiri şi înlesniri + Articolul 126Sînt scutite de orice impozite către Stat, judeţ sau comuna, suprafeţele cultivate cu plantele ce se vor declara de utilitate naţionala printr'un jurnal al Consiliului de Miniştri. Durata scutirii se va fixa prin jurnalul respectiv. + Articolul 127Beneficiază de o reducere de 50 la suta din impozitul agricol elementar - începînd dela 1 Aprilie 1937 pînă la 1 Aprilie 1947 - suprafeţele mai mari de 1/2 ha ale aceluiaşi proprietar, cultivate cu: bumbac, orez, lupin, chimion, ricin, hamei, cicoare, mac, anison, naut.De aceeaşi reducere beneficiază şi suprafeţele ocupate cu legume cultivate pentru samanta, cu flori sau cu plante medicinale şi tinctoriale ce se vor determina prin regulamentul de aplicare al legii de faţa. + Articolul 128Beneficiază pe timpul dela 1 Aprilie 1937 pînă la 1 Aprilie 1947, de o reducere de 30 la suta din impozitul agricol elementar, suprafeţele mai mari de 1/2 ha ale aceluiaşi proprietar, cultivate cu: lucerna, trifoiul, sparceta, ghizdei, borceag, linte, bob, sfecla de nutret, canepa sau în. + Articolul 129Beneficiază de o reducere de 10 la suta din impozitul agricol elementar: a) Loturile de improprietarire atribuite prin legile de reforma agrară din 1921 şi care se păstrează în întinderea lor iniţială, în mana unuia din moştenitori; ... b) Păşunile comunale sau în devălmăşie, la care s'au executat în întregime amenajamentele întocmite în conformitate cu legea de faţa; ... c) Proprietăţile agricole comasate prin aplicarea dispoziţiunilor din art. 9 al legii de faţa. ... + Articolul 130Plantatiunile cu specii proprii regiunii, ce se vor face de agricultori după publicarea acestei legi, în regiunile declarate prin regulamentul acestei legi ca regiuni de stepa ale tarii, dau dreptul proprietarilor respectivi la o scutire totală din impozitul agricol elementar pe timp de 15 ani, pentru o suprafaţa de teren agricol, din oricare proprietate a lor, egala cu suprafaţa ce vor fi dovedit ca au plantat.De aceeaşi scutire beneficiază şi proprietarii plantatiunilor ce se vor face pe suprafeţe de orice mărime, de: ponoare, surpaturi, nisipuri, sau orice alte terenuri improprii culturilor agricole, plantate cu orice esente silvice sau cu răchitării, - sau ai terenurilor drenate.Perdelele de arbori cum şi pădurile ce se vor crea de proprietari în regiunile de stepa, pe soluri cultivabile - în afară de cele destinate cu păduri şi perdele de protecţie, în înţelesul legilor pentru pădurile de protecţie, publicate în Monitorul Oficial Nr. 88 din 13 Aprilie 1935 şi Nr. 94 din 20 Aprilie 1935 - nu sînt supuse regimului silvic.Pădurile şi perdelele de arbori create după publicarea acestei legi, în regiunile de stepa, cu specii proprii acestor regiuni şi intrand sub prevederile legilor din 13 Aprilie 1935 şi 20 Aprilie 1935, menţionate la alineatul precedent, dau dreptul proprietarilor respectivi la o scutire totală de impozitul agricol elementar pe timp de 25 ani, pentru o suprafaţa de teren agricol din orice proprietate a lor, egala cu suprafaţa pădurilor respective.Dovada plantarii, pentru oricare din cazurile de mai sus se va face cu certificatul eliberat de ocolul silvic respectiv.Noile plantatiuni de nuci făcute după publicarea legii de faţa, în conformitate cu dispoziţiunile regulamentului prezentei legi, se vor bucura de o scutire totală a impozitului elementar pentru o suprafaţa de teren agricol din orice proprietate a lor, egala cu suprafaţa plantata cu nuci, pe o durată de 25 de ani. + Articolul 131Sînt scutite de taxele vamale - cu avizul Institutului Naţional Zootehnic şi Consiliului Zootehnic şi Sanitar-veterinar, - animalele de reproducţie necesare institutiunilor şi fermelor recunoscute de Ministerul Agriculturii şi Domeniilor, ca producand material zootehnic de elita.De aceeaşi scutire se bucura, - cu avizul Institutului de Cercetări Agronomice al României şi al Consiliului tehnic agronomic, - maşinile şi uneltele ce nu se fabrica în ţara şi care se vor importa în intervalul dela 1 Aprilie 1937 pînă la 1 Aprilie 1947, de către agricultori, comune, Camere de agricultura, asociaţii sau cooperative agricole, instituţiuni de învăţămînt agricol şi de către Uniunea Camerelor de Agricultura: a) Pentru cultura, recoltarea şi prelucrarea producţiei plantelor menţionate la art. 126, 127 şi 128 de mai sus, sau pentru instalaţii industriale, înfiinţate în vederea condiţionarii şi prelucrării produselor agricole vegetale ori animale; ... b) Pentru înfiinţarea de abatorii, laptarii, sau orice fel de instalaţii necesare la păstrarea şi prelucrarea produselor agricole de origine vegetala ori animala; ... c) Pentru prelucrarea resturilor dela abatorii şi a transformarii lor în îngrăşăminte chimice. ... + Articolul 132Se bucura de o reducere de 50 la suta a impozitelor către Stat, judeţ şi comuna, pînă la 1 Aprilie 1947, instalaţiile industriale ce se vor înfiinţa după publicarea legii de faţa, în comunele rurale, în gări sau în porturi, de către producători ori de către sindicate, Camere de Agricultura, asociaţii, sau cooperative de producători, pentru curăţirea şi uscarea mecanică a seminţelor de plante agricole, sau pentru prelucrarea produselor agricole vegetale ori animale şi care vor întrebuinţa numai lucrători români şi vor avea la conducerea lor şi ca personal ajutator numai români specializaţi în tehnica industrializarii agricole. + Articolul 133Beneficiază pînă la 1 Aprilie 1947, de o reducere de 25 la suta din impozitele către Stat, judeţ şi comuna, instalaţiile industriale în fiinta sau cele ce se vor înfiinţa după publicarea legii de faţa şi care vor prelucra produse agricole alimentare pentru export, standardizate după normele ce se vor stabili prin regulamente speciale, întocmite de Ministerul Agriculturii şi Domeniilor, de acord cu Ministerul de Industrie şi Comerţ.Nu intră în cadrul acestei dispoziţii morile, fabricile de spirt, cele de băuturi spirtoase, cele de bere şi cele de zahăr.Producătorii sau fabricantii de produse standardizate, în conformitate cu regulamentele menţionate la alineatul 1 de mai sus, au dreptul de a imprima pe produsele lor - o marca specială - ce li se va conferi de Ministerul Agriculturii şi Domeniilor, după normele ce se vor stabili prin regulamentul legii de faţa. + Articolul 134În scopul de a reglementa desfacerea materiilor prime de provenienţă agricolă, Consiliul de Miniştri e autorizat ca la propunerea Ministerului Agriculturii şi Domeniilor sa impună furnisorilor tuturor institutiunilor de Stat sau puse sub controlul Statului, obligaţiunea de a face dovada ca şi-au procurat materiile prime respective dela producători prin Centrala Cooperativa de producţie, aprovizionare şi valorificare agricolă sau prin Uniunea Centrala a Sindicatelor Agricole, cu preţul minimal ce se va prevedea prin jurnalul respectiv şi care se va calcula pe baza preţului de cost.De asemenea Consiliului de Miniştri poate ca, la propunerea Ministerului Agriculturii şi Domeniilor, sa fixeze preţuri minimale la produsele agricole de origine vegetala sau animala, calculate pe baza preţului de cost.Primăriile comunelor urbane şi municipiilor nu pot fixa preţuri maximale la aceste produse decât cu respectarea preţurilor minimale stabilite în baza alineatului precedent. + Articolul 135În scopul de a reglementa raporturile dintre producătorii de materii prime agricole-vegetale sau animale-de o parte şi industriile ce transforma aceste materii de altă parte, Ministerul Agriculturii şi Domeniilor şi Ministerul Industriei şi Comerţului vor institui-pe baza legii de faţa-comisiuni speciale, pe categorii de industrii, prezidate de un consilier dela Curtea de Apel din Bucureşti, tras la sorţi, şi avînd fiecare din ele câte 6 membri, dintre care 5 reprezentanţi ai producătorilor şi 5 reprezentanţi ai fabricilor de categoria respectiva, aleşi de fiecare din ministerele de mai sus, din câte o lista de 10 persoane, recomandate deosebit de către Uniunea Centrala a sindicatelor agricole şi de către Uniunea generală a industriasilor din România; iar al saselea membru va fi preşedintele Uniunii Camerelor de Agricultura, sau un delegat al său şi preşedintele Uniunii Camerelor de Industrie şi Comerţ, sau un delegat al ei.Directorul agriculturii din Ministerul Agriculturii şi Domeniilor şi Directorul industriei din Ministerul Industriei şi Comerţului, fac parte din aceste comisiuni.Mandatul preşedintelui şi al membrilor ce alcatuesc comisiunile e pe termen de trei ani.Pentru fiecare dintre membrii comisiunii se va desemna în acelaşi mod câte un supleant.Constituirea fiecărei comisiuni se face prin Înalt Decret Regal, la propunerea ministrilor de agricultura şi domenii, de industrie şi comerţ şi ele vor funcţiona pe lîngă Ministerul de Industrie şi Comerţ.Aceste comisiuni vor stabili convenţiile anuale şi contractele-tip, fixând: condiţiunile de cultura plantelor; modalitatea de predare a producţiei brute către fabrica respectiva; preţul pentru producţia bruta, ţinînd seama de cheltuielile efective de fabricaţie şi de preţul de vânzare al produsului fabricat; modalitatea de plată către producători; sancţiunile de aplicat părţii în culpa, faţa cu obligaţiunile contractuale şi tot ceea ce se va mai găsi necesar, pentru armonizarea intereselor dintre producători şi fabricantii respectivi.Comisiunile vor stabili şi preţul produselor fabricate.Toate lucrările acestor comisiuni, în ceea ce priveşte fixarea definitivă a preţului, atît a materiilor prime cat şi a produselor fabricate, au caracterul de avize consultative. Ele urmează a fi supuse aprobării Consiliului de Miniştri, la propunerea Ministrilor de Agricultura şi Domenii şi de Industrie şi Comerţ. Deciziunea Consiliului de Miniştri, data pe baza propunerii departamentelor de mai sus, este definitivă şi obligatorie.Nerespectarea acestor preţuri, astfel fixate, atrage aplicarea sancţiunilor prevăzute în art. 7 din legea pentru infranarea şi reprimarea speculei ilicite. Deosebit de aceste atributiuni generale, fiecare comisiune se va pronunţa şi va da avize motivate, în toate chestiunile ce i se vor supune de Ministerul Agriculturii şi Domeniilor, de Ministerul de Industrie şi Comerţ, precum şi de organizaţiunile profesionale ale producătorilor sau industriasilor. Orice neintelegeri derivând din convenţiile sau contractele-tip de mai sus, se vor judeca în prima şi ultima instanţa de comisiunile speciale instituite prin alineatul 1-iu al acestui articol.Normele de funcţionare ale acestor comisiuni, procedura şi termenele de judecată, se vor fixa prin regulamentul legii de faţa.Hotărîrile acestor comisiuni, în ceea ce priveşte aplicarea sancţiunilor, vor putea fi atacate cu recurs la Curtea de Apel din Bucureşti, de către partea interesată, în termen de 15 zile dela pronunţare.În caz de casare Curtea evoca şi judeca fondul.Hotărîrile comisiunilor rămase definitive, precum şi deciziunile Curţii de Apel date în recurs, se vor investi cu formula executorie de către instanţa în drept, la cererea părţii, procedându-se la executare după dreptul comun. + Articolul 136Fabricile intrand în prevederile articolului precedent şi care în raporturile lor cu producătorii de materie prima nu vor respecta, în totalitatea lor, hotărîrile comisiunilor speciale instituite pe baza articolului precedent, vor fi condamnate, pe lîngă plata daunelor cauzate producătorilor, în raport cu convenţiile şi contractele-tip şi la o amenda pînă la un milion lei în folosul Ministerului de Agricultura şi Domenii şi al Camerei de Agricultura din judeţul unde îşi are sediul fabrica, pe jumătate pentru fiecare. În caz de recidiva comisiunile speciale vor sesiza Ministerul de Industrie şi Comerţ, pentru a se retrage fabricii în culpa toate avantajele de care s'ar bucura pe baza legilor în vigoare.Producătorii, care în raporturile lor cu fabricile nu vor respecta în totalitatea lor hotărîrile comisiunilor speciale instituite conform articolului precedent, vor fi condamnaţi pe lîngă plata pagubelor cauzate fabricilor şi la o amenda de 100-1.000 lei de fiecare hectar contractat, iar în caz de recidiva vor fi eliminati dela cultura pe timp de 1-3 ani.Pentru produsele categoriilor de industrii, cărora li se aplică dispoziţiunile legii de faţa, la licitatiunile pentru furnituri publice, nu pot fi admise decât fabricile care au cumpărat materia prima indigena pe baza convenţiilor speciale.De asemenea, atît la furniturile pe bază de licitaţie, cat şi la contractările prin buna învoiala cu institutiunile de Stat, judeţ sau comuna, se va tine seama, la calculul preţului fabricatelor furnisate, de acest preţ de cumpărare a materiei prime.Un jurnal al Consiliului de Miniştri, în urma propunerii Ministerului de Agricultura, va stabili categoria produselor agricole, vegetale sau animale, asupra cărora urmează să se aplice dispoziţiunile articolului precedent şi ale acestui articol.Tot printr'un jurnal al Consiliului de Miniştri, se vor putea delimita şi suprafeţele obligatorii de cultura, pentru fiecare dintre fabricile care utilizează produse agricole.Dispoziţiunile legii pentru infranarea şi reprimarea speculei ilicite, se aplică şi în aceasta materie. + Articolul 137În termen de cinci ani dela data publicării legii de faţa, primăriile municipiilor şi cele ale comunelor urbane sînt obligate sa înfiinţeze: a) Oboare de cereale şi târguri de vite, înzestrate cu cele necesare pentru cantarirea cerealelor şi pentru adăpostirea, hranirea şi cantarirea vitelor şi care vor fi puse sub administrarea Camerelor de comerţ şi de industrie şi sub controlul Camerelor de agricultura; ... b) Brutarii mecanice şi instalaţii pentru colectarea şi distribuirea laptelui; ... c) Antrepozite frigorifere şi hale de desfacere pentru produsele agricole, înzestrate cu instalaţii de sortare, depozitare şi păstrare şi conduse de titrati, specializaţi în tehnica industrializarii şi comercializării agricole. ... În acest scop, Ministerul de Interne va înscrie din oficiu - în bugetul municipiilor şi al comunelor urbane - o cota de 2 la suta, din totalul veniturilor ordinare ale bugetului respectiv.Aceasta reţinere va servi la constituirea unui fond numit "Fondul antrepozitelor frigorifere şi al halelor de desfacere" al comunei respective. Acest fond va fi depus la Cassa de Depuneri şi Consemnaţiuni şi va servi numai la aceasta destinaţie, orice alta întrebuinţare decât aceasta fiind socotită ca deturnare de fonduri.Antrepozitele şi halele de desfacere comunale vor fi puse, de preferinta, la dispoziţiunea producătorilor sau organizaţiunilor acestora, în schimbul unor taxe, fixate printr-un tarif aprobat de Ministerul Agriculturii şi Domeniilor.Dacă primăriile municipiilor şi cele ale comunelor urbane nu vor înfiinţa, în termenul prevăzut, târgurile de vite şi antrepozitele frigorifere şi halele de desfacere, Ministerul Agriculturii şi Domeniilor le va putea înfiinţa în contul primăriilor. + Partea XIII Măsuri de poliţie agricolă + Capitolul 1 Dispoziţiuni generale + Articolul 138Poliţia agricolă cuprinde totalitatea măsurilor cu caracter administrativ, poliţienesc, sau judiciar, luate de organele legale, cu privire la paza şi supravegherea bunurilor agricole de pe teritoriul comunelor rurale, suburbane, urbane şi municipiilor.Ea se exercită de organele prevăzute în legea de faţa.Pentru bunurile agricole aflate înăuntrul satelor cum şi înăuntrul zonei locuite a comunelor suburbane, urbane şi municipiilor, dispoziţiile din aceasta parte a legii de faţă se vor aplica de organele poliţieneşti obişnuite. + Articolul 139Prin bunuri agricole, în sensul legii de faţa, se înţeleg: terenurile de toate categoriile, în afară de cele acoperite cu păduri supuse regimului silvic; construcţiile, imprejmuirile şi fantanele; semănăturile de orice fel; viile; livezile de pomi; pepinierele de vita, de pomi, sau de arbori; serele; plantatiunile, parcurile, perdelele şi sadirile nesupuse regimului silvic; grădinile de legume sau de plante horticole; fanetele şi păşunile, afară de golurile de munti şi păşunile împădurite; iazurile şi baltile; drumurile de exploatare de orice fel; produsele neinmagazinate ale oricăruia din aceste bunuri; vitele aflate la lucru sau în stare de libertate, ingaduita de lege; stupinele şi crescatoriile de gandaci de mătase; maşinile, sculele şi materialele agricole aflate pe camp; precum şi orice fel de obiecte necesare muncii, productiunii şi gospodăriei agricole, cînd se găsesc pe camp sau în afară de adapostul lor firesc. + Capitolul 2 Paza bunurilor agricole + Articolul 140Paza şi supravegherea bunurilor agricole se va face: a) Prin paznicii agricoli publici, numiţi şi plătiţi de comuna, dintr'un fond special, alimentat printr'o taxa pe hectar, ce se va stabili anual de consiliul comunal, cu avizul Camerei de Agricultura şi aprobarea Ministerului Agriculturii şi Domeniilor, potrivit cu necesităţile locale şi scăzând terenurile imprejmuite şi suprafeţele pentru care funcţionează paznici agricoli particulari autorizaţi; ... b) Prin paznici agricoli particulari, autorizaţi de Pretura şi angajaţi şi plătiţi de proprietari sau de arendaşii respectivi. ... Recrutarea paznicilor agricoli, publici sau particulari, se va face numai dintre acei care ştiu a scrie şi a citi, cu respectarea condiţiunilor de admitere ce se vor fixa prin regulamentul legii de faţa.Numirea şi îndepărtarea din serviciu a paznicilor publici, precum şi confirmarea şi retragerea autorizaţiei celor particulari se vor face potrivit normelor ce se vor stabili prin regulamentul legii de faţa.Înainte de intrarea în serviciu, paznicii agricoli - publici sau autorizaţi - trebuie să depună jurământul de credinţa în faţa preotului şi a primarului, rostind formula următoare:"Jur, în faţa lui Dumnezeu, ca voiu îndeplini cu credinţa şi nepartinire slujba de gardian ce mi s'a încredinţat şi ca voiu urma întocmai după îndatoririle impuse de lege, dând ascultare şi supunere autorităţilor în drept. Asa să-mi ajute Dumnezeu".Depunerea jurămîntului se va constata prin foaia de jurământ, semnată de primar, de preot şi de paznic.Îndată după depunerea jurămîntului, primarul va preda paznicului respectiv insigna şi cartea de paznic. + Articolul 141Paznicii agricoli publici sînt puşi sub autoritatea agronomului comunal sau în lipsa a şefului circumscripţiei agricole.Paznicii agricoli autorizaţi sînt puşi sub controlul şefului de circumscripţie agricolă.În caz de abateri dela îndatoririle lor, paznicii sînt pasibili de pedepsele disciplinare ce se vor stabili şi se vor aplica potrivit dispoziţiunilor din regulamentul legii de faţa.În afară de pedeapsa disciplinară, paznicii răspund - faţă de proprietarii bunurilor agricole ce au sub paza - pentru toată paguba pricinuită din vina lor.Ei vor fi pedepsiţi cu amendă dela 200-1.000 lei, în cazul cînd pleacă din serviciu fără concediu sau fără motiv legal, înainte de termenul pentru care şi-au primit salariul, sau în cazul cînd părăsesc serviciul fără a anunta în scris primăria sau pe proprietarul respectiv, cu 15 zile înainte. ART.142Paznicii agricoli - publici sau autorizaţi - vor purta arma asupra lor, cu autorizarea data în conformitate cu legea port-armelor, fiind însă scutiţi de orice taxa pentru obţinerea acestei autorizaţii. + Capitolul 3 Despre stricăciuni şi despre constatarea, evaluarea şi urmărirea lor + Articolul 143Se înţelege prin stricăciune - în sensul legii de faţa - orice vătămare, paguba sau distrugere, parţială ori totală, adusă bunurilor agricole şi care este sancţionată prin legea de faţa.Stricăciunile pricinuite bunurilor agricole dau drept celor pagubiti sa ceara organelor în drept, prevăzute în aceasta parte a legii de faţă, constatarea stricaciunilor şi - pe baza procesului-verbal încheiat - sa introducă acţiune, sau sa stea în justiţie, formuland cerere de daune pentru pagubele ce vor fi suferit şi cerând cheltuielile de judecată ce au avut de suportat.Cei care - personal, ori prin membrii familiilor lor, cum şi prin animalele sau păsările lor - pricinuesc stricăciuni în bunurile agricole ale altora, răspund - faţă de aceştia - pentru toată paguba constatată.Pentru pagubele pricinuite de cei puşi sub tutela sau curatela, răspund tutorii sau curatorii lor. + Articolul 144Constatarea stricaciunilor se face de paznicii agricoli - publici sau autorizaţi - iar preţuirea pagubelor pricinuite se face de primar sau de consilierul desemnat de consiliul comunal, în comunele rurale şi de organul poliţienesc respectiv în comunele suburbane, urbane şi municipii, care vor verifica şi stricăciunile.Constatarea şi preţuirea se va face din oficiu, încheindu-se procese-verbale, semnate de cei prezenţi, paznicul avînd îndatorirea sa avizeze agentul agricol pentru a face preţuirea.Dacă pagubasul sau infractorul nu se prezintă, sau refuza semnarea, se va face menţiune despre aceasta în procesul-verbal, care, în acest din urmă caz, se va lipi pe usa locuinţei celui absent.În caz de flagrant-delict şi dacă infractorul nu poate fi identificat, paznicul are dreptul sa retina şi sa predea pe faptas autorităţii poliţieneşti sau administrative locale, care e obligată sa încheie acte de darea în judecata a infractorului, potrivit dispoziţiunilor legii de faţa. + Articolul 145În cazul cînd constatarea stricaciunilor şi evaluarea pagubei n'a fost facuta din oficiu, ea poate fi cerută organelor în drept de către cei pagubiti, fie direct, fie prin primăria sau circumscripţia politieneasca locală.Nesatisfacerea cererii celui pagubit în cel mult 24 ore dela formularea sau depunerea ei, va fi socotită ca refuz de serviciu legalmente datorit şi se va pedepsi potrivit dispoziţiunilor din codul penal. + Articolul 146Proprietarii şi arendaşii de bunuri agricole, membrii familiilor lor, cum şi împuterniciţii şi paznicii lor sînt în drept - fără a se expune la nicio despăgubire pentru aceasta şi cu facultatea de a cere daune în justiţie pentru paguba ce li s'a pricinuit - sa ucida pisicile, cainii, păsările de curte, porumbeii şi porcii străini gasiti pe bunul lor agricol, sub condiţiunea de a vesti apoi despre acest lucru în cel mult 24 ore, primăria sau organul poliţienesc local, care va proceda în asemenea cazuri, potrivit dispoziţiunilor ce se vor stabili prin regulamentul de aplicare al legii de faţa.Acelaşi drept îl au şi paznicii agricoli - publici sau particulari - în raza teritoriului încredinţat pazei şi supravegherii lor.Paznicii agricoli - publici sau particulari - proprietarii de bunuri agricole, arendaşii acestora, cum şi oricare dintre membrii familiilor lor, prepuşii sau servitorii lor, sînt în drept sa predea autorităţii competente locale, pe cei prinsi asupra faptului de furt sau de distrugere, sau zalogul luat dela cei ce vor săvârşi asemenea fapte.Ei pot sa ridice - personal, prin prepuşii lor, sau prin paznicii agricoli, publici ori autorizaţi - şi sa ducă la oborul de gloaba animalele găsite pe bunurile lor.În cazul cînd faptul se pedepseşte numai cu amendă fără despăgubiri, sau cînd pagubasul renunţa la despăgubiri, declaraţia celui pagubit, sau a mandatarului sau - data sub prestare de jurământ, în faţa instanţelor judecătoreşti, prevăzute de legea de faţa - face dovada deplina pînă la proba contrarie, în care caz cel ce a depus jurământul e pasibil de pedeapsa prevăzută de codul penal pentru mărturie mincinoasă. + Articolul 147Predarea animalelor şi a obiectelor, cum şi a faptuitorilor, pentru cazul prevăzut la articolul precedent, se va face încheindu-se de autoritatea către care s'a făcut predarea, un proces-verbal semnat de: cel ce face predarea; de cel pagubit, dacă acesta este de faţa şi de infractor, iar dacă el refuza, autoritatea va face menţiune despre aceasta.În asemenea cazuri autoritatea respectiva va elibera celui ce face predarea, celui pagubit sau infractorului câte o copie de pe procesul-verbal încheiat.În cazul cînd faptasul a fost prins în flagrant delict, procesul-verbal încheiat se va inainta de către autoritatea respectiva, în cel mult 24 ore, judecătorului de ocol, care se va pronunţa asupra liberării faptasului, în cel mult două zile dela primirea actelor.În celelalte cazuri, procesul-verbal încheiat va fi înaintat de către autoritatea respectiva, în cel mult 24 ore, primăriei, pentru a se urma apoi potrivit dispoziţiunilor de mai jos. + Articolul 148Preţuirea pagubelor pricinuite bunurilor agricole se va face de organele în drept, în cel mult 48 ore dela constatarea stricăciunii, înscriindu-se evaluarea în procesul-verbal respectiv, care se va depune, în cel mult 24 ore, la primăria locală în comunele rurale şi la circumscripţia politieneasca respectiva în comunele suburbane şi municipii.Primind procesul-verbal, primarul sau şeful circumscripţiei poliţieneşti, va înştiinţa - în cel mult 24 ore - atît pe pagubas, cat şi pe faptas, dacă nu au fost de faţa, pentru a lua cunoştinţa de cuprinsul procesului-verbal.În cazul cînd pagubasul sau faptasul nu sînt multumiti cu preţuirea facuta, oricare dintre ei are dreptul sa ceara a doua preţuire.Cererea pentru aceasta noua preţuire se va face de partea interesată, pretorului în comunele rurale şi chestorului de poliţie în comunele suburbane, urbane şi municipii, în termen de 2 zile libere dela data cînd cel care cere preţuirea a semnat sau a luat cunoştinţa de procesul-verbal menţionat mai sus.Primind cererea părţii nemultumite, aceştia vor numi un expert care să facă preţuirea, partea interesată fiind indatorata sa achite taxa expertului şi să-i pună la dispoziţie mijloacele de transport.Preţuirea facuta de expert se va consemna într'un proces-verbal şi se va anexa la dosarul pricinii.Preţuirea e definitivă şi executorie, dacă valoarea ei nu trece de 1.000 lei, iar în cazul cînd valoarea trece de această sumă, partea nemultumita poate face apel la judecătorie, în termen de trei zile libere, dela data cînd a luat cunoştinţa de aceasta a doua preţuire.Dacă faptasul achită, împreună cu amendă minima prevăzută de lege şi valoarea pagubei, şi dacă şi pagubasul e multumit cu despăgubirea, atunci primarul sau şeful circumscripţiei poliţieneşti va încheia proces-verbal cu aceasta arătare, fără sa mai dea alt curs lucrărilor, iar procesul-verbal încheiat se va depune la arhiva primăriei.În caz contrariu, sau în cazul cînd părţile nu se prezintă, primarul sau şeful circumscripţiei poliţieneşti va inainta judecătoriei de ocol, a doua zi după expirarea termenului de doua zile, prevăzut la alineatul 4 de mai sus, întreg dosarul pricinei spre judecare.În cazul cînd una din părţi cere judecătorului o noua preţuire, judecătorul va putea numi, în aceeaşi zi, un expert, care va face evaluarea şi va depune jurământul, odată cu depunerea expertizei.În cazul cînd faptul săvârşit se pedepseşte numai cu amendă şi dacă faptasul prezintă, la primul termen de judecată, chitanţa casieriei comunale, doveditoare ca a plătit minimum de amenda prevăzută de lege, pentru faptul săvârşit, precum şi chitanţa doveditoare ca a depus - cu titlu de cauţiune - la primăria respectiva, în contul celui pagubit, suma reprezentând valoarea pagubei - asa cum ea a fost evaluată de expert, potrivit dispoziţiunilor de mai sus - judecătorul va clasa afacerea penală, rămînînd a judeca numai în ce priveşte daunele datorate pentru stricăciunile făcute.Preţuirea facuta, conform procedurii de mai sus, constituie baza de apreciere a judecătorului, în privinta acordării daunelor către cel pagubit, dacă n'a avut loc expertiza prevăzută la alineatul 10 din acest articol.Dacă între vitele prinse pe locuri străine vor fi fost şi ale agronomului comunal, preţuirea se va face de organele prevăzute la alineatul doi al articolului 144 de mai sus. + Articolul 149Primăriile vor tine un registru de evidenta celor condamnaţi pentru infracţiuni săvîrşite la aceasta parte a legii de faţă şi vor afişa lista condamnaţilor la usa primăriei.Primăriile vor vărsa, la sfîrşitul fiecărei luni, în contul şi la dispoziţia Ministerului Agriculturii şi Domeniilor, amenzile încasate, potrivit alineatului 11 dela articolul precedent, retinand jumătate din sumele încasate. + Capitolul 4 Despre oboarele de gloaba + Articolul 150Fiecare comuna va avea, după necesitate, unul sau mai multe oboare de gloaba pentru închiderea animalelor prinse pe bunurile agricole.Administrarea oboarelor se va face de primăria comunei, sub supravegherea şi controlul pretorului.Comunele suburbane, urbane şi municipiile pot înfiinţa o administraţie separată a oborului sau oboarelor de gloaba, pusă sub directa supraveghere a primăriei. + Articolul 151Primăria sau administraţia oborului de gloaba, e indatorata a vesti în cel mult 24 ore, pe proprietarii animalelor închise şi pe cei pagubiti, dacă aceştia sînt cunoscuţi.Dacă cel pagubit nu se prezintă pînă în seara zilei următoare înştiinţării, să-şi arate pretentiunile de despăgubire, animalele se eliberează - la cerere - stapanului lor sau împuternicitului acestuia.Liberarea se va face numai după ce se va fi încheiat actele prevăzute la art. 144 şi numai după ce proprietarul animalelor sau împuternicitul lui va fi achitat taxa de gloaba şi costul întreţinerii animalelor.Taxa de gloaba se va fixa de consiliul comunal respectiv.Paznicii agricoli - publici sau autorizaţi - au dreptul la a 10-a parte din taxa de gloaba încasată, pentru toate vitele aduse de ei în oborul comunal. + Capitolul 5 Despre animalele de pripas şi despre vînzarea lor şi a obiectelor luate dela faptas + Articolul 152Dacă stapanul animalului globit nu se prezintă timp de 8 zile dela închiderea animalului, cum şi dacă nu achită înăuntrul acestui termen taxa de gloaba şi valoarea întreţinerii, animalul se va declara de pripas, printr'un proces-verbal încheiat de primar, asistat de notar sau secretar, în comunele rurale, şi de administraţia oborului de gloaba respectiv, în comunele suburbane, urbane şi municipii.Odată cu declararea de pripas se va fixa prin acelaşi proces-verbal ziua şi ora licitaţiei, pentru vînzarea animalului.Licitaţia se va tine de primărie sau de administraţia oborului de gloaba.Termenul licitaţiei va fi de cel puţin 20 zile libere, dela data procesului-verbal.Copie de pe procesul-verbal încheiat se va inainta prefecturii de judeţ, iar din partea municipiilor se va inainta o copie şi prefecturii de poliţie.Ziua de licitaţie se va anunta prin afişare la primărie şi la secţiile poliţieneşti locale, cum şi la primăriile comunale din aceeaşi plasa, şi din vecinătate pe o raza de 20 km, dresandu-se proces-verbal de afişare.Data licitaţiei se va publică şi în Monitorul judeţului. + Articolul 153Animalele închise în oborul de gloaba şi cele declarate de pripas se hranesc şi se întreţin de comuna dintr'un fond special, prevăzut în bugetul anual, sau se dau - spre întreţinere - în seama unui locuitor din comuna. + Articolul 154Stapanul animalelor declarate de pripas va putea sa şi le rascumpere oricînd, înainte de vînzarea lor, făcînd dovada identităţii sale şi a dreptului de proprietate asupra lor şi achitand taxa de gloaba, amenda, valoarea stricaciunilor, precum şi costul întreţinerii animalelor şi al cheltuielilor făcute cu publicitatea.În cazul cînd stapanul nu se prezintă să-şi rascumpere animalele, din preţul rezultat la vînzarea lor, se vor acoperi toate taxele, legale în ordinea următoare: taxa de gloaba, costul întreţinerii, cheltuielile de publicitate, valoarea stricaciunilor şi amenda.Restul se va repartiza şi vărsa: 50 la suta la casa comunei; iar diferenţa de 50 la suta se va depune în termen de 5 zile prin perceptia respectiva, în contul şi la dispoziţia Ministerului Agriculturii şi Domeniilor, pentru mărirea fondului de încurajarea agriculturii. Stapanul animalelor vândute în conformitate cu dispoziţiunile de mai sus, poate cere primăriei respective şi Ministerului Agriculturii şi Domeniilor, în termen de trei luni dela data vânzării, sa i se restitue cotele vărsate. + Articolul 155În cazul cînd animalele mor după închiderea în oborul de gloaba, sau după declararea lor de pripas, primarul sau administraţia oborului de gloaba va constata moartea lor, încheind un proces-verbal semnat de doi martori şi de medicul sau agentul veterinar, dacă aceştia se găsesc în localitate.Un exemplar din procesul-verbal se va inainta prefecturii de judeţ, iar altul prefecturii de poliţie locală. + Articolul 156Obiectele luate dela faptas se vor restitui acestuia, la prezentare, după constatarea faptului.Cele neridicate în termen de o luna, dela rămânerea definitivă a condamnării, se vor vinde la licitaţie, de către primărie, în urma unei afiseri pe usa primăriei, facuta cu 5 zile înainte de termenul vânzării.Pentru suma rezultată la licitaţie, se vor urma în totul dispoziţiunile din art. 154. + Titlul III Fondul pentru încurajarea agriculturii şi gestiunea lui. Organe de aplicare, sancţiuni. Dispoziţiuni finale şi dispoziţiuni transitorii + Partea I Fondul pentru încurajarea agriculturii şi gestiunea lui + Articolul 157Se înfiinţează la Ministerul Agriculturii şi Domeniilor un fond special numit "Fondul pentru încurajarea agriculturii" şi care se va alimenta cu:1. Toate amenzile şi sumele rezultând: din aplicarea legii de faţa; din infracţiunile prevăzute la art. 378, 593, 594, 595, punctele 1, 2, 7 şi 9, şi art. 596 din codul penal; din aplicarea legii de poliţie sanitară-veterinara şi din aplicarea legii pentru apărarea viticulturii, toate aceste amenzi şi sume urmând a fi încasate de administraţiile financiare ale Statului şi vărsate la Banca Naţionala, în contul şi la dispoziţia Ministerului Agriculturii şi Domeniilor.2. Sumele reprezentând fondul zootehnic central, existent la Ministerul Agriculturii şi Domeniilor la data publicării legii de faţa, în baza legii pentru creşterea, îmbunătăţirea şi apărarea sănătăţii animalelor, publicată în Monitorul Oficial Nr. 3 din 3 Ianuarie 1926 şi a modificărilor ei ulterioare.3. Un adiţional al impozitului agricol de 1 la suta asupra venitului agricol, conform legii contributiunilor directe şi care se va incasa şi vărsa de administraţiile financiare ale Statului la Banca Naţionala, în contul şi la dispoziţia Ministerului Agriculturii şi Domeniilor. 4. O taxa de 0,50 lei la suta la beneficiile constatate de organele fiscale prin bilanţul anual al întreprinderilor industriale care beneficiază de avantajele legii pentru încurajarea industriei naţionale.5. O taxa de 3 lei la hectar pentru copiile de planuri şi o taxa de 100 lei pentru orice copii de pe orice alte scripte eliberate de Direcţiunea Cadastrului, comasarilor şi ameliorării terenurilor agricole din Ministerul Agriculturii şi Domeniilor. 6. O contributiune anuală din bugetul Ministerului Agriculturii şi Domeniilor. + Articolul 158Sumele realizate la punctul 5 al articolului precedent vor fi întrebuinţate exclusiv pentru lucrările prevăzute de legea pentru organizarea cadastrului funciar şi introducerea cărţilor funduare în Vechiul Regat şi Basarabia, lege promulgată cu Inaltul Decret Regal Nr. 1.110 din 1933 şi publicată în Monitorul Oficial din 20 Aprilie 1933.Celelalte sume vor servi numai la:1. Înfiinţarea, organizarea şi inzestrarea centrelor agricole, prevăzute de legea de faţa.2. Crearea şi inzestrarea institutelor, staţiunilor şi laboratoarelor necesare în interiorul tarii, precum şi la punctele de frontieră, în vederea aplicării dispoziţiunilor cuprinse în legea de faţa.3. Organizarea şi susţinerea luptei împotriva dusmanilor vegetali sau animali şi a diverselor boale ce ar ameninta producţia agricolă a tarii.4. Pentru aducerea la îndeplinire a dispoziţiunilor cuprinse în capitolul V din Legea pentru încurajarea şi apărarea viticulturii, publicată în Monitorul Oficial Nr. 73 din 27 Martie 1936.5. Aplicarea măsurilor de poliţie sanitară veterinara.6. Cercetări, studii, publicaţii, premii şi lucrări în legătură cu agricultura şi propaganda agricolă. 7. Plata despăgubirilor, primelor, incurajarilor şi premiilor necesare sau impuse Ministerului Agriculturii şi Domeniilor prin legea de faţa.Se vor acorda premii celor mai bune gospodării din fiecare comuna rurală, ţinându-se seama de ordinea materială şi morala a gospodăriei, de igiena, de creşterea vitelor şi de cea mai mare productiune agricolă.Aceste premii se vor da din fondul pentru încurajarea agriculturii, prevăzut mai sus, din fondurile Camerelor de Agricultura, sau din bugetele judeţelor sau ale comunelor.Se vor acorda de asemenea alte premii după expozitia agricolă ce se va face în fiecare capitala de judeţ odată pe an, celor mai bune gospodării premiate în comunele rurale, conform unui regulament ce se va întocmi. + Articolul 159Fondul pentru încurajarea agriculturii va figura în bugetul Ministerului Agriculturii şi Domeniilor, atît la venituri, cat şi la cheltuieli şi va fi depus la Banca Naţionala.Administrarea lui, se va face de Ministerul Agriculturii şi Domeniilor potrivit normelor ce se vor fixa prin regulamentul de aplicare al legii de faţa şi potrivit hotărîrilor luate de Consiliul Superior al Agriculturii.Pe baza acestui fond şi cu autorizaţia data prin jurnalul Consiliului de Miniştri, Ministerul Agriculturii şi Domeniilor va putea să se imprumute, fie la Cassa de Depuneri, fie la Cassa Naţionala de Economii şi Cecuri Poştale, fie la Banca Centrala Cooperativa, cu sumele necesare, în scopul de a împlini nevoile agricole de ordin imediat şi a căror satisfacere e impusa prin legea de faţa.Sumele necesare pentru restituirea împrumuturilor se vor înscrie în bugetul Ministerului Agriculturii şi Domeniilor, potrivit condiţiunilor fixate la contractarea împrumuturilor. + Partea II Organe de aplicare + Articolul 160Aplicarea legii de faţa e încredinţată Ministerului Agriculturii şi Domeniilor, potrivit dispoziţiunilor din decretul-lege Nr. 1.986 din 29 August 1936, publicat în Monitorul Oficial Nr. 255 din 2 Noemvrie 1936 şi ratificat prin legea publicată în Monitorul Oficial Nr. 20 din 26 Ianuarie 1937, cu modificările aduse acestui decret prin legea de faţa. + Articolul 161Aplicarea dispoziţiunilor de sub titlul I al legii de faţa revine Directiunii reformei agrare.În ce priveşte aplicarea dispoziţiunilor cuprinse în părţile I, II, III, IV, V, VI, VII, VIII şi X de sub titlul II al legii de faţa, aceasta se va face astfel:1. Cele cuprinse în părţile: I, II, III, VII şi X, de către Direcţiunea agriculturii.2. Cele cuprinse în partea V, de către Direcţiunea viticulturii şi horticulturii.3. Cele cuprinse în VI, de către Serviciul de protecţia plantelor.4. Cele cuprinse în partea VIII, de către Direcţiunea zootehnica.5. Dispoziţiunile cuprinse în partea IV de sub titlul II al legii de faţa, se vor aplica de către Direcţiunea agriculturii şi Direcţia ameliorării şi a pădurilor particulare, administrate de Stat. + Articolul 162Dispoziţiunile cuprinse în partea XI şi XIII de sub titlul II al legii de faţa vor fi aplicate de Direcţiunea agriculturii, în care scop - la aceasta directiune - se va crea în plus, pe baza acestui text, un serviciu numit: "Serviciul Invoielilor, Muncii şi Poliţiei Agricole".Acest serviciu va fi condus de un şef de serviciu tehnic cu gradul de inginer agronom inspector general, şi va cuprinde:1. Biroul invoielilor agricole, condus de un şef de birou tehnic cu gradul de inginer agronom inspector şi care se ocupa cu lucrările privitoare la invoielile agricole.2. Biroul muncii şi poliţiei agricole, condus de un şef de birou tehnic, cu gradul de inginer agronom inspector şi care se ocupa cu lucrările privitoare la organizarea muncii agricole de toate categoriile şi cu lucrările privitoare la poliţia agricolă.Personalul cu care se va încadra acest serviciu - repartizat pe unităţi - va fi următorul:1. Şef de serviciu tehnic, inginer agronom inspector general.I. Biroul invoielilor agricole:1 şef de birou tehnic, inginer agronom inspector.1 referent, inginer agronom şef.1 impiegat.1 dactilografa.II. Biroul muncii şi poliţiei agricole1 şef de birou tehnic, inginer agronom inspector.1 referent, inginer agronom şef.1 impiegat.1 dactilografa.În limitele posibilităţii se va utiliza personalul existent. + Articolul 163Pentru aplicarea dispoziţiunilor cuprinse în partea IX de sub titlul II al legii de faţa, se va înfiinţa şi va funcţiona pe lîngă Ministerul Agriculturii şi Domeniilor "Consiliul superior de clasarea produselor agricole", compus din:1. Preşedintele Uniunii Camerelor de agricultura sau delegatul sau.2. Delegatul Uniunii Camerelor de comerţ şi industrie.3. Preşedintele Consiliului tehnic agronomic, din Ministerul Agriculturii şi Domeniilor.4. Preşedintele Consiliului zootehnic, din acelaşi minister.5. Directorul Institutului de cercetări agronomice al României.6. Directorul Institutului naţional zootehnic.7. Directorul Institutului naţional de export.8. Directorul general al C.F.R., sau delegatul sau.9. Directorul general al porturilor, sau delegatul sau.10. Delegatul Centralei cooperative de producţie, aprovizionare şi valorificarea agricolă.Consiliul superior de clasarea produselor agricole are sediul în Bucureşti şi va fi constituit prin Înalt Decret Regal, la propunerea ministrului agriculturii şi domeniilor.Consiliul va avea un preşedinte şi un vicepreşedinte, numiţi prin Înalt Decret Regal dintre membrii consiliului, pe termen de cinci ani, după propunerea ministrului agriculturii şi domeniilor.Atribuţiunile şi normele de funcţionare ale consiliului se vor preciza printr'un regulament special.Membrii consiliului nu pot exercita - nici direct şi nici prin interpusi-comerţ de produse agricole, nu pot figura ca membri în consiliul de administraţie al niciunei instituţiuni publice sau private care face astfel de comerţ şi nu pot lucra nici direct, nici indirect, în niciuna din întreprinderile de transport, de inmagazinare, sau manipulare de asemenea produse. Se exceptează delegatul prevăzut la punctul Nr. 10.Retribuţiunea preşedintelui, a vicepreşedintelui şi a celorlalţi membri ai consiliului se va stabili printr'un jurnal al Consiliului de Miniştri, pe baza propunerii ministrului agriculturii şi domeniilor.Consiliul va avea un secretariat, condus de un secretar cu gradul de inginer agronom inspector şi va fi încadrat cu numărul de funcţionari tehnici şi administrativi ce Consiliul de Miniştri va socoti necesar şi care vor fi prevăzuţi în bugetul Ministerului Agriculturii şi Domeniilor. + Articolul 164Pentru celelalte dispoziţiuni din legea de faţa necuprinse în repartizarea arătată în articolul 161, 162 şi 163 de mai sus, se vor da deciziuni potrivit atributiunilor fixate prin decretul-lege Nr. 1.986 din 29 August 1936, menţionat la art. 160. + Articolul 165Institutul de Cercetări Agronomice al României, Institutul Naţional Zootehnic şi Institutul de Cercetări şi Experimentari Forestiere, au rolul de a studia şi rezolva problemele ştiinţifice, fixate prin programul general de îndrumare şi prin planul de lucru prevăzut la art. 12 al legii de faţa, potrivit normelor din art. 105. + Articolul 166Cade în atributiunea serviciilor agricole judeţene aplicarea dispoziţiunilor cuprinse sub titlul I, precum şi a celor cuprinse în părţile I, II, III, IV, V, VI, VII, X, XI şi XIII de sub titlul II, al legii de faţa, asa cum aceasta atributiune va fi oranduita prin regulamentul de aplicare al legii şi prin deciziunile ministrului agriculturii şi domeniilor.În exercitarea atributiunilor lor, serviciile agricole judeţene au ca organe ajutatoare şefii de circumscripţie agricolă la plasa şi agronomi comunali la comuna.Agronomii comunali sînt organe de execuţie locală şi funcţionează sub autoritatea, supravegherea şi controlul direct al sefilor de circumscripţie agricolă.Agronomii comunali se vor recruta dintre inginerii agronomi sau absolvenţii scoalelor de agricultura, horticultura şi viticultura, de gradul al II-lea.Agronomii comunali au însărcinarea de a îngriji de administrarea şi exploatarea raţională a pasunilor puse sub regimul legii de faţa, afară de păşunile împădurite şi golurile de munti, de care se ocupa organele silvice, şi de a aduce la îndeplinire pe teritoriul aflat în seama lor a tuturor măsurilor de îndrumare, luate de Ministerul Agriculturii şi Domeniilor, de Camera de agricultura, de Serviciul agricol judeţean, sau de oricare alte organe legale pentru îndrumarea şi îmbunătăţirea agriculturii cu toate ramurile ei, şi pentru paza şi supravegherea bunurilor agricole.Agronomii comunali vor fi numiţi de Camera de agricultura şi vor fi confirmati de Ministerul Agriculturii şi Domeniilor. Ei vor funcţiona în aceleaşi condiţiuni ca şi ceilalţi funcţionari ai Camerei.Plata lor se va face de Camera de agricultura, dintr'un fond, alimentat printr'o taxa pe hectar, pusă cu autorizaţia adunării generale a Camerei şi cu aprobarea Ministerului de Agricultura şi Domenii.Aceasta taxa nu va putea trece în niciun caz peste 1% din venitul agricol înscris în rolul perceptiei şi se va raporta numai la terenul arabil, pasunea, faneata, viile şi livezile de pomi.Cade în atributiunea serviciilor veterinare judeţene aplicarea dispoziţiunilor cuprinse în partea VIII-a de sub titlul II al legii de faţa, asa cum aceasta atributiune va fi oranduita prin regulamentul de aplicare al legii şi prin deciziunile ministrului agriculturii şi domeniilor.În ceea ce priveşte dispoziţiunile art. 86, alineatele a, b, şi c, acestea cad şi în atributiunea serviciilor agricole judeţene.Cade în atributiunea serviciilor silvice aplicarea dispoziţiunilor respective din partea IV-a şi a VI-a de sub titlul II al legii de faţa, asa cum aceasta atributiune va fi oranduita prin regulamentul de aplicare al legii şi prin deciziunile ministrului agriculturii şi domeniilor. + Articolul 167Ministerul Agriculturii şi Domeniilor - pentru întreaga ţara sau parte din ea - şi prefectii de judeţ şi de poliţie, pentru judeţele sau municipiile respective, sînt autorizaţi ca - pe cale de ordonanţa - sa ia toate măsurile necesare pentru aplicarea dispoziţiunilor din prezenta lege şi regulamentul ei, precum şi pentru asigurarea pazei şi supravegherii bunurilor agricole.Prefectii - ca organe ale guvernului - administraţiile judeţene şi administraţiile comunale au obligaţia să asigure aplicarea dispoziţiunilor din legea de faţa, dând întreg concursul lor serviciilor tehnice exterioare ale Ministerului Agriculturii şi Domeniilor, pentru a-şi putea îndeplini atribuţiunile fixate de lege. + Partea III Sancţiuni + Capitolul 1 Pedepse + Articolul 168Obligaţiunile impuse funcţionarilor publici şi primarilor, prin sau pe baza legii de faţa, sînt socotite ca servicii legalmente datorate şi neexecutarea lor va fi pedepsita ca atare, conform codului penal. + Articolul 169Se considera ca săvârşind delict de înşelăciune şi se pedepseşte ca atare, conform prevederilor codului penal:1. Acela care vinde cu titlul de "originala", "anunţată la înscriere", sau "recunoscută", samanta care n'a fost înscrisă, anunţată sau recunoscută ca atare, potrivit legii de faţa, precum şi acela care face asemenea operaţiune, după ce i se va fi retras calificativul respectiv.2. Acela care pune în vânzare produse necorespunzătoare cu arătările buletinului de analiza respectiv, sau cu numirea, specia, varietatea, calitatea şi cu orice alte indicatiuni înscrise pe reclame, prospectele, etichetele, notele, sau facturile sale;3. Acela care pune în vânzare produse vegetale declarate de organele prevăzute în legea de faţa ca infectate ori purtătoare de boale, de insecte, sau de paraziti potrivit dispoziţiunilor art. 66-68 de mai sus;4. Acela care contravine dispoziţiunilor art. 79, art. 95 sau art. 96;5. Acela care vinde unelte, maşini, combustibil sau uleiuri, neintrunind condiţiunile prezentei legi;6. Acela care foloseşte o marca ce nu i s'a conferit, potrivit art. 134, sau care aparţine altuia;7. Acela care se angajează ca mecanic agricol sau ca lucrator agricol calificat, fără să aibă cartea respectiva.Condamnarea pe baza dispoziţiunilor acestui articol atrage după sine şi retragerea tuturor autorizatiunilor pe care cel condamnat le-ar avea în baza legii de faţa, materialele respective urmând a fi confiscate, distruse sau denaturate, în cazul cînd sînt oprite dela răspîndire sau înmulţire, sau cînd sînt infectate, ori ar putea să contribuie la răspândirea infectiunii; + Articolul 170Se considera ca săvârşind delict de stricăciune şi se pedepseşte conform art. 559 din codul penal: a) Acela care pune orice substanţe vătămătoare viermilor de mătase, pe frunza duzilor de pe proprietatea altuia, de pe zona soselelor, de pe hotare sau din locurile publice; ... b) Acela care opareste sau întrebuinţează diferite substanţe, în scopul de a face să se usuce arborii, pomii roditori, aparţinînd altuia, sau plantatia de pe drumurile ori din locurile publice; ... c) Acela care - personal, sau prin oamenii săi - arunca fire sau samanta de cuscuta în lucerniera ori trifoistea altuia, sau pune substanţe toxice în lucerniera, fanul, nutreţul, productele ori paiele altuia; ... d) Acela care - personal sau prin oamenii săi - arunca pe proprietatea în crescatoria, în fântâna altuia, sau în fantanile publice orice fel de obiecte sau de resturi care ar putea pricinui îmbolnăvirea sau infectarea pasunii, fanetei, semanaturii, vietatilor, sau plantaţiei de orice fel a altuia. ... e) Acela care ia franghia sau galetile fantanilor din camp, sau le pune în orice chip în stare de a nu mai putea servi scopului lor public. ... + Articolul 171Se pedepseşte conform art. 595 din codul penal:1. Acela care fără învoire trece - cu piciorul, călare sau cu orice fel de vehicul - pe proprietatea altuia, pe un drum public oprit de autoritatea în drept sau pe un drum particular interzis;2. Acela care curata frunza de pe copacii altuia, sau foloseşte - fără voia celui în drept - maşinile ori uneltele agricole ale altuia, aflate în camp liber;3. Acela care - fără autorizaţia celui în drept - face arie, săpături ori gropi, sau arunca ori depozitează materiale sau resturi de materiale pe proprietatea altuia;4. Acela care scoate sau liberează, fără drept, din oboarele de gloaba vitele sale sau ale altuia;5. Acela care arunca sau seamana pe locul altuia, seminţe de orice fel de plante vătămătoare culturilor. + Articolul 172Se pedepseşte:1. Cu amenda dela 100-500 lei, iar în caz de recidiva, cu amendă indoita: a) Cultivatorul care contravine la dispoziţiunile art. 59; ... b) Acela care întrebuinţează reproducatorii lui pentru monta publică, fără a avea certificatul prevăzut la art. 87 de mai sus. ... 2. Cu amenda dela 250-500 lei, iar în caz de recidiva, cu retragerea cărţii prevăzută la art. 85, alin. 2, mecanicul agricol care pricinueste din vina sa stricăciuni maşinilor şi uneltelor avute în seama.3. Cu amenda dela 250-500 lei, iar în caz de recidiva cu amendă indoita; acela care contravine dispoziţiunilor art. 52, alin. 1 induce în eroare comisiunea de expertiza, cu acte false privitoare la ascendenta reproducatorilor masculi, prezentaţi pentru obţinerea certificatului prevăzut la art. 87, precum şi acela care contravine la dispoziţiunile art. 26, alin. 5, art. 30, alin. 1, sau art. 58, punctele b, c sau d.4. Cu amenda dela 500-5.000 lei, iar în caz de recidiva cu retragerea autorizaţiei de funcţionare data pe baza legii de faţa, acela care contravine dispoziţiunilor art. 34, punctele a sau c; art. 35, punctul b, alin. 5 sau 6; art. 36, art. 58, punctul a, precum şi comerciantul care împiedica pe cumpărător sa ia şi sa inchida probe, potrivit dispoziţiunilor art. 34, alin. 7, din lege.5. Cu amenda dela 500-5.000 lei, iar în caz de recidiva cu amendă indoita acela care exercită comerţ de seminţe, tine pepiniera, ori pune în vânzare produsele la care se referă art. 78, fără a avea autorizaţia respectiva prevăzută de legea de faţa.6. Cu amenda dela 2.500-5.000 lei, iar în caz de recidiva cu amendă indoita, acela care contravine la dispoziţiunile art. 104. + Articolul 173Se pedepseşte cu amendă dela 500-5.000 lei, iar în caz de recidiva sau opunere cu violenta, cu închisoare dela 5 zile pînă la 30 zile, refuzul sau împiedicarea organelor autorizate de a controla, a lua probe, a inspecta pepinierele, depozitele publice ori particulare, de seminţe sau de materiale supuse legii de faţa şi destinate comercializării şi a adresa actele ce intră în cadrul competentei lor legale. + Articolul 174Se pedepseşte: Cu amenda dela 500-5.000 lei, precum şi cu confiscarea şi distrugerea materialului respectiv, iar în caz de recidiva cu retragerea autorizaţiei de funcţionare data pe baza legii de faţa, pepinieristul sau comerciantul care vinde sau înstrăinează, cu orice titlu, vite fără plumbul de verificare prevăzut de art. 57, alin. 2, sau pomi neintrunind condiţiunile prevăzute de prezenta lege.2. Cu amenda dela 2.500-10.000 lei şi cu confiscarea semintei sau materialului respectiv, iar în caz de recidiva şi cu retragerea autorizaţiei de funcţionare, data pe baza legii de faţa, infracţiunile la art. 34, punctul b, sau art. 35, punctele a sau c, sau alin. 7.3. Cu amenda dela 2.500-10.000 lei şi cu confiscarea şi distrugerea semintei sau materialului respectiv, iar în caz de recidiva şi cu retragerea autorizaţiei de funcţionare data pe baza legii de faţa, infracţiunile la art. 35, alin. ultim, art. 55, alin. 2, sau art. 56, alin. ultim, precum şi acelea privitoare la transportul produselor prevăzute la art. 66 şi 68. + Articolul 175Va fi oprit pe cale administrativă şi amendat cu 500-1.000 lei de fiecare hectar, iar în caz de recidiva cu amendă indoita şi cu confiscarea în folosul comunei a recoltei respective, acela care - avînd în folosinţă o porţiune din pasunea comunală, sau din cea în devălmăşie - contravine dispoziţiunilor art. 47. + Articolul 176Se pedepsesc cu amendă dela 250-1.000 lei, în caz de recidiva cu amendă indoita:1. Persoanele însărcinate cu administrarea pasunilor supuse regimului legii de faţa şi: care permit sau tolereaza intrarea vitelor la pasune fără sa încheie în prealabil contracte; care schimba ori tolereaza să se schimbe destinaţia pasunii, incalcand dispoziţiunile art. 47, sau ingadue culturi de plante ilicite; care - în urma înştiinţării în scris din partea celui în drept - refuza participarea lor la facerea amenajamentului sau a planului de exploatare al pasunii; sau care împiedica ori întârzie cu intenţie executarea lucrărilor prevăzute în amenajamentul sau în planul de exploatare al pasunii.2. Acela care contravine la dispoziţiunile art. 71, alin. 1, art. 82, alin. 2, 3 sau 4, art. 108, alin. 2, sau art. 109 din lege. + Articolul 177Se considera contraventiuni speciale şi se pedepsesc cu amendă dela 25-300 lei, aplicată pe baza ordonanţelor ce se vor întocmi de Ministerul Agriculturii şi Domeniilor:1. Infracţiunile săvîrşite de proprietarii sau deţinătorii de orice titlu, cultivatori de pămînt, la dispoziţiunile prevăzute în titlul II, partea I, capitolul II al legii de faţa.2. Infracţiunile săvîrşite faţă de măsurile luate de Ministerul Agriculturii şi Domeniilor, pe cale de regulament sau ordonanţa, de prefectii de judeţ şi de municipii pe cale de ordonanţa, în baza art. 72, punctul a; art. 73, art. 138 şi 167 din lege şi care nu sînt sancţionate prin art. 168-176 inclusiv, de mai sus.Ordonanţele date de Ministerul Agriculturii şi Domeniilor, în baza dispoziţiunilor de mai sus, vor fi publicate în Monitorul Oficial, iar cele date de către prefecţi vor fi publicate în organele de publicitate locală.În municipii şi comunele urbane, ordonanţele vor fi afişate la toate circumscripţiile poliţieneşti şi pe străzi; iar în comunele suburbane şi rurale, ordonanţele vor fi afişate la primărie, biserici, scoale şi orice alte localuri publice, aducandu-se la cunoştinţa publică şi prin bataie de toba.Constatarea acestei afisari se va face prin procese-verbale încheiate de organele poliţieneşti în municipii şi comunele urbane, de secretari în comunele suburbane şi de notari în comunele rurale.Neîndeplinirea acestei obligaţiuni e considerată ca refuz de serviciu legalmente şi se pedepseşte ca atare conform prevederilor codului penal.Ordonanţele de mai sus intră în vigoare după publicarea lor, începînd cu a patrusprezecea zi, dela data procesului-verbal de afişare în localitatea respectiva. + Articolul 178Infracţiunile săvîrşite noaptea, în timp de foc sau de alte asemenea întâmplări, cum şi cele săvîrşite de unul dintre cei chemaţi a păzi, a inlatura, a reprima sau a apara de asemenea fapte, vor fi pedepsite totdeauna cu maximum de pedeapsa. + Articolul 179În cazul condamnării unui cultivator de pămînt la oricare din pedepsele prevăzute în legea de faţa, instanţa de fond, prin însăşi hotărîrea condamnatoare, va putea suspenda executarea pedepsei pronunţate pe timp de un an, dacă condamnatului nu i s'a aplicat mai înainte vreo alta pedeapsa pentru acelaşi fapt. Suspendarea executării pedepselor atrage de drept pe timpul suspendării şi suspendarea incapacitatilor, decaderilor şi interdictiilor, care decurg din condamnare, dar nu poate împiedica celelalte măsuri de siguranţă impuse de legea de faţa.Condamnarea se considera inexistenta dacă în timp de un an dela pronunţarea ei, condamnatul nu cade în aceeaşi vina.Condamnatul care, înainte de expirarea termenului de un an, a comis acelaşi fapt pentru care fusese pedepsit, va fi supus şi la executarea pedepsei care fusese suspendată şi care nu se va putea contopi cu pedeapsa aplicată pentru noua infracţiune.În toate cazurile prevăzute de legea de faţa se poate aplica dispoziţiunile art. 157 şi urm. din codul penal. + Capitolul 2 Organe de constatare + Articolul 180Infracţiunile la legea de faţa se vor constata şi deferi justiţiei, în afară de organele prevăzute de codul de procedura penală, după cum urmează:1. Cele pedepsite în baza art. 168 de către organele competente prevăzute de legi sau de organele autorizate de Ministerul Agriculturii şi Domeniilor.2. Cele referitoare la partea II-a şi III-a de sub titlul II, de către directorii serviciilor agricole judeţene, şefii circumscriptiilor agricole şi agronomii comunali sau orice alte persoane oficiale, autorizate de Ministerul Agriculturii şi Domeniilor, prin deciziuni publicate în Monitorul Oficial.3. Cele referitoare la partea IV-a de sub titlul II, de către primării sau administratorii pasunilor respective şi de către directorii serviciilor agricole judeţene, şefii circumscriptiilor agricole, agronomii comunali, sau orice alte persoane oficiale autorizate de Ministerul Agriculturii şi Domeniilor sau de Ministerul de Interne, prin deciziuni publicate în Monitorul Oficial.4. Cele referitoare la părţile V, VI, VII şi XI, de sub titlul II, de către directorii serviciilor agricole judeţene, şefii circumscriptiilor agricole, agronomii comunali sau orice alte persoane oficiale autorizate de Ministerul Agriculturii şi Domeniilor, prin deciziuni publicate în Monitorul Oficial.5. Cele referitoare la partea VIII-a de sub titlul II, de către medicii veterinari, sau de orice alţi agenţi oficiali autorizaţi de Ministerul Agriculturii şi Domeniilor, prin deciziuni publicate în Monitorul Oficial.6. Cele referitoare la partea XIII-a de sub titlul II, de către organele prevăzute la art. 144, sau de orice alţi agenţi oficiali autorizaţi de Ministerul Agriculturii şi Domeniilor sau de Ministerul de Interne, prin deciziuni publicate în Monitorul Oficial.7. Cele pedepsite în baza art. 173 de către organul legal, faţă de care se produce împiedicarea.8. Cele pedepsite în baza art. 177 de către organele autorizate de Ministerul Agriculturii şi Domeniilor.9. Cele pedepsite în baza art. 170 şi 171, de către organele competente, precum şi de către agronomii comunali şi paznicii agricoli publici sau particulari, care sînt în drept să constate şi infracţiunile la art. 590, p. 1, 2 şi 3; art. 595, p. 1, 7, 8, 9, 10 şi 11, şi art. 596 din codul penal. + Articolul 181Infracţiunile se vor constata prin încheiere de proces-verbal, dresat de agentul respectiv şi semnat de infractor.În cazul cînd infractorul lipseşte, sau refuza semnarea, procesul-verbal va fi contrasemnat de doi martori, care pot fi şi funcţionari publici.Procesele-verbale încheiate de agenţii constatatori în baza legii de faţa, se vor inainta în cel mult 5 zile libere la instanţa respectiva.Cu privire la infracţiunile referitoare la partea XIII de sub titlul II, se vor aplica dispoziţiunile cuprinse în acea parte a legii, plângerea şi urmărirea pentru pagubele avute în aceste cazuri prescriindu-se, dacă ele nu sînt reclamate într'o luna dela infaptuire. + Articolul 182Procesele-verbale încheiate de agenţii împuterniciţi prin legea de faţa, fac dovada deplina în justiţie pînă la înscrierea în fals, atunci cînd ele sînt dresate de procuror, judecător, chestor de poliţie, precum şi ingineri agronomi, medici veterinari, ingineri silvici, dacă sînt funcţionari publici.Celelalte procese-verbale fac dovada numai pînă la proba contrarie.În toate cazurile în care e necesară facerea unor analize, agenţii constatatori vor lua şi sigila probe duble, din care una va fi trimeasa institutului, staţiunii sau laboratorului care urmează să facă analiza, iar cealaltă proba va rămîne în primirea presupusului infractor, care va putea cere, în faţa instanţelor de judecată, o contra-analiza a probei rămasă în păstrarea lui. + Capitolul 3 Organe de judecată + Articolul 183Toate infracţiunile cu caracter de contravenţie la dispoziţiunile legii de faţa, se vor judeca în prima şi ultima instanţa, de judecătoriile de ocol, cu drept de opoziţie pentru cei lipsa şi cu drept de recurs la tribunal.Celelalte infracţiuni se vor judeca după natura lor, în conformitate cu dispoziţiunile codului de procedura penală.Atît judecătoria de ocol, cat şi tribunalele, vor judeca de urgenta şi cu precădere, înaintea altor procese, infracţiunile pedepsite de legea de faţa. + Articolul 184Termenul de recurs este de 10 zile dela pronunţare, pentru partea care a fost de faţa, iar pentru absenţi, dela comunicare.Recursul trebuie motivat cel mai târziu la primul termen de înfăţişare, recurentul fiind obligat să facă alegere de domiciliu în circumscripţia tribunalului.În caz de casare, tribunalul evoca şi judeca fondul. + Articolul 185Agenţii instrumentatori nu pot fi citaţi ca martori sau ca informatori înaintea justiţiei, pentru a confirma constatările consemnate în actele dresate de dânşii.Ministerul Agriculturii şi Domeniilor va fi citat în toate procesele, prin serviciile judeţene respective, indicate în procesele-verbale de constatarea infracţiunilor, delegatul serviciului judeţean respectiv avînd dreptul ca - fără alta delegaţie - sa reprezinte ministerul cu depline puteri. + Articolul 186Este recidiva - în sensul legii de faţa - dacă n'a trecut un an dela ultima condamnare definitivă, pînă la săvîrşirea unui nou fapt pedepsit pe baza aceluiaşi text din legea de faţa. + Articolul 187Amenzile prevăzute în legea de faţa, afară de cele achitate potrivit art. 148, alin. 11, au caracter penal şi se vor incasa pe baza legii de urmărirea şi perceperea veniturilor publice, în contul şi la dispoziţia Ministerului Agriculturii şi Domeniilor. În cazul de insolvabilitate, amenda se transforma de drept în zile de închisoare sau de prestaţie, pe care instanţa le va preciza odată cu amendă, prin sentinta ce va pronunţa.Transformarea în zile de închisoare se va face conform dispoziţiunilor codului şi procedurii penale, iar transformarea în zile de prestaţie se va face potrivit normelor din regulamentul legii de faţa. + Partea IV Dispoziţiuni finale şi dispoziţiuni transitorii + Articolul 188Toate expertizele ordonate de organele judecătoreşti, în virtutea legii de faţa, vor fi făcute, de preferinta, după natura expertizei, de către membrii Corpului agronomic, ai Corpului veterinar şi ai Corpului silvic şi de către profesorii de specialitate din învăţămîntul superior. + Articolul 189Începînd dela data publicării legii de faţa, fiecare tipografie e obligată sa trimeata Ministerului Agriculturii şi Domeniilor, pentru biblioteca sa, câte doua exemplare din orice fel de publicaţie sau tiparitura cu caracter agricol, ce editează sau tipareste, contravenienţii la aceasta dispoziţiune urmând a fi pedepsiţi cu amendă dela 500-1.500 lei. + Articolul 190În Bucovina şi Basarabia, în cel mult un an dela publicarea legii de faţa, o comisiune alcătuită din delegatul serviciului agricol judeţean, delegatul prefecturii şi delegatul comunei respective vor delimita - din toloaca comunală - teritoriul necesar comunei pentru vatra de sat şi în care vor fi cuprinse toate terenurile cutropite (uzurpele).Terenul delimitat astfel va putea fi întrebuinţat de comuna potrivit intereselor sale, cu respectarea dispoziţiunilor din legea administrativă.Pasunea comunală, rămasă după delimitarea de mai sus, intra sub dispoziţiunile părţii IV din legea de faţa. + Articolul 191Jumătate din taxele încasate de Camerele de comerţ şi industrie dela oboarele de cereale şi târgurile de vite vor fi vărsate Camerelor de Agricultura; toate taxele încasate astfel, atît de Camera de Comerţ cat şi de aceea de Agricultura, vor fi întrebuinţate numai la întreţinerea şi inzestrarea oboarelor de cereale şi targurilor de vite. + Articolul 192Articolele 9, 11, alin. 2; 12, 14, alin. 3; 15; 17, alin. 3; 126, alin. 1; 158 şi 160 din decretul lege Nr. 1.986 din 29 August 1936, ratificat prin legea publicată în Monitorul Oficial Nr. 20 din 26 Ianuarie 1937, se modifica astfel:"Art. 9 - Consiliul superior al agriculturii va funcţiona pe lîngă Ministerul Agriculturii şi Domeniilor, avînd următoarea compunere:A) Membrii de drept:1. Ministru şi subsecretarii de Stat ai Ministerului de Agricultura.2. Ultimul ministru dela Departamentul Agriculturii şi Domeniilor.3. Ultimii subsecretari de Stat dela Departamentul Agriculturii şi Domeniilor.4. Preşedinţii: Uniunii Camerelor de Agricultura, Uniunii Sindicatelor Agricole, Uniunii Sindicatelor Viticole şi al Federaţiei sindicatelor zootehnice.5. Guvernatorul Băncii Naţionale a României.6. Preşedintele Casei Centrale a Cooperaţiei.7. Preşedintele consiliului centralei cooperativelor de producţie şi valorificare agricolă. (C. E. C. O. P. A. V. A.).8. Directorul general al căilor ferate române.9. Directorii: Institutului de cercetări agronomice al României, Institutul naţional zootehnic, Institutului de cercetări şi experimentari forestiere şi al Institutului meteorologic central.10. Preşedinţii: consiliului tehnic agronomic, al consiliului zootehnic şi sanitar veterinar şi al consiliului tehnic al pădurilor.B) Membrii numiţi:5 agricultori, 2 viticultori, 2 pomicultori, 3 crescatori de animale, 2 proprietari de păduri, toţi numiţi pe 5 ani, dintr'o lista cu un număr indoit de persoane, întocmită de Uniunea Camerelor de Agricultura.Consiliul se va constitui prin jurnalul Consiliului de Miniştri, dat pe baza propunerii făcute de Ministerul Agriculturii şi Domeniilor.Art. 11, alin. 2. - Consiliul lucrează valabil cu jumătate din numărul total al membrilor ce-l compun şi dă aviz cu majoritatea celor de faţa.Art. 12. - Se adauga alin. al cincilea cu următorul cuprins: Se va respecta însă, din punct de vedere al salarizarii plafonul fixat prin legea cumulului.Art. 14, alin. 3. - Avizele consiliului au caracter consultativ, afară de cazul cînd legea, pe baza căreia îşi da avizul, dispune altfel.Art. 15. - Se adauga al saselea alineat cu următorul cuprins: Se va respecta însă, din punct de vedere al salarizarii, plafonul fixat prin legea cumulului la art. 13.Art. 17, alin. 3. - Avizele consiliului au caracter consultativ, afară de cazul cînd legea, pe baza căreia îşi da avizul, dispune altfel.Art. 126, alin. 1. - Serviciul agricol judeţean e condus de un director cu gradul de inginer agronom şef cl. I şi ajutat de un subdirector cu gradul de inginer agronom şef cl. II, recrutati dintre inginerii agronomi cu practica agricolă de cel puţin trei ani.Art. 158 se adauga ca alin. nou: Fac excepţie dela aceasta dispoziţiune, funcţionarii care - în momentul publicării acestei legi - se vor găsi detasati din Ministerul Agriculturii şi Domeniilor la Casa Centrala a Cooperaţiei. Toţi aceştia rămîn şi mai departe funcţionari în Administraţia Centrala a Ministerului Agriculturii şi Domeniilor, pastrandu-şi gradul şi salariul ce au ca funcţionari ai acestui minister.Art. 160, se adauga al cincilea alineat cu următorul cuprins: Se exceptează detasarile făcute pînă la publicarea legii de faţa, care vor putea sa dureze şi peste acest termen." + Articolul 193Se institue un Comitet Naţional al Vinului, compus din 25 persoane, în care vor figura reprezentanţi ai viticultorilor, ai comerţului de vin, medici, specialişti în oenologie, cum şi persoane care prin activitatea lor pot aduce servicii viticulturii, prin restabilirea reputaţiei vinului din podgoriile de seama ale tarii.Numirile se vor face prin Înalt Decret Regal, după propunerea ministrului agriculturii şi domeniilor, pe timp de cinci ani şi sînt onorifice.Comitetul Naţional al Vinului se convoacă de ministrul agriculturii şi domeniilor ori de câte ori e nevoie, iar de doua ori pe an obligatoriu. El serveşte ca organ consultativ al ministrului pentru toate problemele referitoare la producţia şi valorificarea vinului: concursuri, expoziţii şi târguri în ţara şi străinătate; standarde pentru export, instalatiuni de vinificat şi de industrializat produsele şi subprodusele viei; organizarea cazierelor vinicole pe regiuni; propaganda pentru respectarea denumirii de origine, educarea consumatorilor şi dezvoltarea consumului de calitate.Normele de funcţionare şi modalitatea aplicării atributiunilor de mai sus se vor desvolta prin regulament. + Articolul 194Deosebit de serviciile centrale independente, prevăzute la cap. II, partea I-a, titlul II, din decretul-lege Nr. 1.986 din 29 August 1936, ratificat prin legea publicată în Monitorul Oficial Nr. 20 din 26 Ianuarie 1937, se înfiinţează - în administraţia centrala a Ministerului Agriculturii şi Domeniilor - un serviciu independent numit "Serviciul Industriilor Agricole şi Alimentare", ale cărui atributiuni şi al cărui personal se vor fixa prin regulamentul legii de faţa. + Articolul 195Se desfiinţează, pe data infiintarii Consiliului zootehnic şi sanitar veterinar, comisiunea zootehnica şi comisiunea sanitară veterinara, atribuţiunile acestora trecând asupra Consiliului zootehnic şi sanitar-veterinar. + Articolul 196În conflictele dintre proprietari sau arendasi şi personalul angajat în exploatările agricole, care nu au caracter industrial, nu se aplică legea contractelor de muncă. + Articolul 197Terenurile dobândite în condiţiuni legale, dela emigrantii din Dobrogea noua, prin acte de cumpărare voluntare, vor putea fi comasate în condiţiunile şi după procedura prevăzută la articolul 9 din prezenta lege.Aceste dispoziţii nu privesc terenurile colonistilor. + Articolul 198Guvernul este autorizat, ca pe cale de Decret Regal, dat în baza unui jurnal al Consiliului de Miniştri, sa ia măsurile administrative, economice şi fiscale necesare pentru organizarea asigurărilor agricole, fie în forma de serviciu public, fie în forma de regie mixtă. + Articolul 199Gospodăriile agricole mici, mijlocii şi mari pot fi recunoscute de Ministerul Agriculturii şi Domeniilor, cu avizul Consiliului Superior al Agriculturii, ca gospodării model, dacă poseda inventarul şi capitalul necesar.Recunoaşterea se face pe specialităţi: agricultura, crescatorii şi ingrasatorii de vite şi păsări, viticultura, pomicultura, horticultura, pepiniere etc. O exploatare model poate să cuprindă una sau mai multe din aceste specialităţi.Produsele acestor gospodării model sînt recunoscute ca produse de calitate.Aceste gospodării model se vor putea bucura de aceleaşi avantaje acordate prin art. 131, alineatul prim. + Articolul 200Prezenta lege se aplică în tot cuprinsul tarii dela data publicării ei.Pe aceeaşi dată se abroga:1. Orice dispoziţiuni contrare legii de faţa, precum şi:2. Legea pentru comerţul cu seminţe de plante de nutret, promulgată prin Inaltul Decret Regal Nr. 1.431 şi publicată în Monitorul Oficial Nr. 89 din 22 Aprilie 1924, cu regulamentul ei de aplicare, publicat prin Inaltul Decret Regal Nr. 318 din 28 Ianuarie 1925, publicat în Monitorul Oficial Nr. 19 din 3 Martie 1925 şi modificat prin Inaltul Decret Regal Nr. 3.161 din 3 Noemvrie 1927, publicat în Monitorul Oficial Nr. 247 din 6 Noemvrie 1923 şi I. D. R. Nr. 4.074 din 13 Decemvrie 1930.3. Legea pentru creşterea, îmbunătăţirea şi apărarea sănătăţii animalelor, sancţionată prin Inaltul Decret Regal Nr. 3.921 din 23 Decemvrie 1925 şi publicată în Monitorul Oficial Nr. 3 din 3 Ianuarie 1926, cu regulamentul ei de aplicare, aprobat prin Inaltul Decret Regal Nr. 1.137 din 19 Martie 1926 şi publicat în Monitorul Oficial Nr. 70 din 25 Martie 1926, cu excepţia art. 11, care rămîne încă în vigoare.4. Legea pentru regulamentarea circulaţiei pământurilor dobândite prin legile de improprietarire, promulgată prin I. D. R. Nr. 2.714 din 29 Iulie 1929 şi publicat în Monitorul Oficial Nr. 183, partea I, din 20 August 1929.5. Legea pentru oprirea plantarii viilor cu producători direcţi, publicată în Monitorul Oficial nr. 141, partea I, din 28 Iunie 1930, împreună cu regulamentul ei de aplicare, publicat în Monitorul Oficial Nr. 55, partea I, din 7 Martie 1931.6. Legea relativă la combaterea filoxerei, publicată în Monitorul Oficial Nr. 76 din 7 Iulie 1891, cu modificările publicate în Monitorul Oficial Nr. 285 din 28 Martie 1899 şi cu regulamentul ei de aplicare, publicat în Monitorul Oficial Nr. 111 din 18 August 1899.7. Legea poliţiei rurale a Vechiului Regat din 25 Decemvrie 1868.8. Legea XII-a din 1894, asupra economiei agricole şi poliţiei de camp, aplicată în Banat, Transilvania, Maramures şi Crisana.9. Legea din 16 Iunie 1872, publicată în Reichs Gesetz Blatt Nr. 84, privitoare la situaţiunea oficială a personalului de paza, pentru paza diverselor ramuri agricole din Bucovina, precum şi legea din 5 August 1875, publicată în Landes Gesetz Blatt, privitoare la paza câmpului (Schutz des Feldsgutes) din Bucovina.10. Regulamentul sancţionat prin inaltul decret regal Nr. 2.707 din 2 Noemvrie 1933 şi publicat în Monitorul Oficial, partea I, Nr. 262 din 13 Noemvrie 1933 şi Nr. 269 din 20 Noemvrie 1933.11. Legea invoielilor agricole, promulgată prin I. D. R. Nr. 4.153 din 23 Decemvrie 1907 şi publicată în Monitorul Oficial Nr. 213 din 23 Decemvrie 1907, cu modificările ei din 22 Aprilie 1908 şi 28 Martie 1909.Toate lichidarile neefectuate pînă la publicarea prezentei legi, cu privire la constituirea de păşuni comunale după legea menţionată la punctul de faţa, şi aflate înaintea instanţelor judecătoreşti - la data publicării acestei legi - se vor rezolva conform dispoziţiunilor din legea invoielilor agricole menţionată mai sus, dispoziţiuni care mai rămîn în vigoare numai pînă la lichidarea acestor diferende. + Articolul 201Un regulament de aplicare, întocmit de Ministerul Agriculturii şi Domeniilor, va dezvolta şi preciza în amănunt dispoziţiunile din legea de faţa.Această lege s'a votat de Adunarea Deputaţilor în şedinţa dela 10 Martie, anul 1937 şi s'a adoptat cu majoritate de unasuta şaptezeci şi doua voturi, contra unu.Vicepreşedinte, P. GHIATA.(L.S.A.D.).Secretar, Traian Berberian.Această lege s'a votat de Senat în şedinţa dela 13 Martie, anul 1937 şi s'a adoptat cu unanimitate de una suta cinci voturi.Vicepreşedinte, C. ALIMANESTIANU.(L.S.S.).Secretar, Matei Vasiliu.Promulgăm această lege şi ordonăm ca ea să fie investită cu sigiliul Statului şi publicată în Monitorul Oficial.Dat în Bucureşti la 19 Martie 1937.(L.S.St.). CAROLMinistrul justiţiei şi ad-interimla Ministerul Agriculturii şiDomeniilor,V.P. Sassu---------------
