Advanced Search

 LEGE din 19 aprilie 1935 cu privire la unele dispoziţiuni pentru înlesnirea şi refacerea creditului


Published: 1935-04-19
Read law translated into English here: https://www.global-regulation.com/translation/romania/3070888/-lege-din-19-aprilie-1935-cu-privire-la-unele-dispoziiuni-pentru-nlesnirea-i-refacerea-creditului.html

Subscribe to a Global-Regulation Premium Membership Today!

Key Benefits:

Subscribe Now for only USD$40 per month.
LEGE din 19 aprilie 1935cu privire la unele dispoziţiuni pentru înlesnirea şi refacerea creditului
EMITENT PARLAMENTUL
Publicat în  MONITORUL OFICIAL NR. 94 din 20 aprilie 1935



CAROL al II-lea,Prin gratia lui Dumnezeu şi voinţa naţionala, Rege al României,La toţi de faţa şi viitori, sănătate:Adunările legiuitoare au votat şi adoptat, iar Noi, sanctionam ce urmează:Dispoziţiuni referitoare la fuziunile bancare +  Articolul 1Societăţile bancare, care vor fuziona conform art. 52 din legea pentru organizarea şi reglementarea comerţului de banca, publicată în Monitorul Oficial Nr. 105 din 8 Mai 1934, în termen de dela data publicării prezentei legi, se vor lua de următoarele înlesniri fiscale:Toate actele de fuziune, inclusiv transmisiunile mobiliare sau imobiliare cuprinse în acea fuziune, capitalul şi acţiunile societăţilor rezultândfuziuni, vor fi scutite de orice taxa de timbru şi impozite; Aceste societăţi vor fi scutite, timp de 5 ani de la data fuzionării, de orice impozit comercial, de impozitul supra-cota aferent veniturilor comerciale.Dispoziţiunile alineatului b al prezentului articol aplica numai fuziunilor, în care capitalul cel mai anterior fuziunii al vreuneia din societăţile bancare care fuzionează, nu reprezintă mai mult de cinci ori capitalul oricăreia din celelalte societăţi care intră în fuziune, afară de cazul cînd asemenea fuziuni, s-ar face cu autorizarea anume data de Consiliul Superior Bancar, în care ipoteza dispoziţiunile prezentului articol se aplică. +  Articolul 2Societăţile bancare rezultând din fuziune, în termenul prevăzut de articolul precedent, avea dreptul sa beneficieze de privilegiile şi avantajele speciale acordate prin legi oricăreia din societăţile fuzionate. +  Articolul 3În decursul termenului de un an, prevăzut la art. 1 din această lege, deciziunile adunării generale privitoare la fuzionare se pot lua de adunările generale ordinare, cu majoritate absolută, cu toate ca prin actul constitutiv statute s-ar prevedea altfel. +  Articolul 4În ce priveşte deciziunile de fuzionare, ce se vor lua în termenul de un an prevăzut art. 1 din această lege, termenul de opoziţie prevăzut de art. 52 din legea pentru organizarea şi reglementarea comerţului de banca se reduce la 15 de la data publicaţiunii prevăzute de acel articol.Dispoziţiunile făcute, fie de creditori, fie de acţionari, cu privire la asemenea decizii de fuzionare, se vor judeca de către Consiliul Superior Bancar, potrivit procedurii prevăzută de titlul IV din legea pentru organizarea şi reglementarea comerţului de banca.Aceste opoziţiuni nu suspenda deciziunile de fuziune, decât dacă oponentul sau oponentii vor depune o garanţie de cel puţin 209 din capitalul social, în numerar sau în acţiuni ale societăţii.Dispoziţiuni referitoare la modificarea unor texte din legea pentru organizarea şi reglementarea comerţului de banca  +  Articolul 5Dispoziţiunile cuprinse în art. 6, al. II din legea pentru organizarea şi reglementarea comerţului de banca nu se aplică societăţilor bancare, avînd sediul principal în străinătate şi care la promulgarea legii se găseau în funcţiune sub forma de sucursala, avînd o vechime de cel puţin 30 ani în România. +  Articolul 6Se adauga la art. 7 din legea pentru organizarea şi reglementarea comerţului de banca, următoarele aliniate:"Nu sînt supuse dispoziţiunilor prezentei legi următoarele instituţiuni de credit: "Banca Naţionala a României;"Cassa Generală de Economie şi Cecuri Poştale;"Cassa de Depuneri şi Consemnaţiuni;"Societatea Naţionala de Credit Industrial;"Societatea Creditului Rural şi Societăţile de Credit Funciar Urban, funcţionînd pe baza legilor din 27 Iunie 1923, 20 August 1929 şi din 20 Martie 1926;"Cooperativele de credit care funcţionează sub controlul Centralei Cooperative de Îndrumare şi Control;"Casele de Împrumut pe Gaj ale Agricultorilor şi Industriasilor, funcţionînd pe baza legii din 9 Martie 1915, modificată prin legea din 30 Mai 1929;"Institutiunile de credit şi ajutor cu caracter profesional şi mutual care, conform statutelor lor, sînt constituite numai de funcţionari publici şi care nu fac operaţiuni decât cu membrii lor;"Creditul Agricol Ipotecar al României;"Institutul de Credit Ipotecar".  +  Articolul 7La art. 9 din legea pentru organizarea şi reglementarea comerţului de banca, după alineatul penultim, se adauga următorul text:"Toate publicaţiunile societăţilor bancare prevăzute în legi, statute sau în hotărîrile adunărilor generale ca şi ale consiliului de administraţie, se vor face prin Monitorul Oficial şi printr-un ziar răspândit, redactat în limba română şi care apare fie în Capitala, fie în localitatea unde societatea bancară îşi are sediul principal".  +  Articolul 8Se adauga la art. 12 din legea pentru organizarea şi reglementarea comerţului de banca, înainte de alineatul ultim:"Titlurile acţiunilor nominative sau la purtător ale societăţilor bancare, care se vor emite după publicarea acestei legi, vor trebui sa cuprindă:"1. Denumirea societăţii."2. Data actului constitutiv şi aceea a publicaţiunii sale, cu arătarea locului unde ea a fost facuta. "3. Cifra capitalului social, numărul şi suma totală a acţiunilor."4. Durata societăţii."Aceste titluri vor fi tăiate dintr-un registru cu matca şi vor purta semnatura a doi administratori sau a administratorului unic". +  Articolul 9Se va introduce la începutul art. 18 din legea pentru organizarea şi reglementarea comerţului de banca următorul text:"Numărul maxim şi minim al administratorilor va fi stabilit prin statute; în caz de vacanta a unui loc de administrator, ceilalţi administratori deliberând împreună cu censorii, vor proceda la înlocuire printr-un alt administrator, pînă la convocarea adunării generale."Cînd este un singur administrator şi acesta se retrage, adunarea generală va trebui să fie convocată. În caz de moarte sau de împiedicare fizica, numirea provizorie se va face de către censori; însă adunarea generală va fi convocată de urgenta pentru numirea definitivă a administratorului".  +  Articolul 10Articolul 19 din legea pentru organizarea şi reglementarea comerţului de banca se înlocuieşte cu următorul text:"Administratorii unei societăţi bancare sînt ţinuţi a executa personal funcţiunile ce le sînt încredinţate, cu grija unui comerciant constiinciosde a observa secretul comercial."Ei pot însă delega parte din atribuţiunile lor, pe timp mărginit, la unul sau mai mulţi dintre administratori, care vor constitui un comitet restrâns."Directorii şi funcţionarii băncii nu pot face parte nici din consiliul de administraţie şi nici din consiliul de censori. "Directorul general (sau inlocuitorul sau) al unei societăţi bancare, poate totuşi face parte cu vot deliberativ din comitetul format împreună cu administratorii delegaţi.  +  Articolul 11Se va introduce la începutul art. 25 din legea pentru organizarea şi reglementarea comerţului de banca următorul text:"Adunarea generală ordinară va alege 3 pînă la 5 censori şi tot atâţia supleanţi."Rudele şi afinii administratorilor, pînă la al patrulea grad inclusiv nu sînt eligibili, sau dacă sînt aleşi, pierd calitatea de censori."În caz de moarte, de renunţare decădere legală a unuia din censori, supleantul cel mai în vîrsta îl înlocuieşte. Dacă, cu acest chip, numărul censorilor nu se poate completa, censorii care rămîn, numesc alte persoane care să înlocuiască pe cei absenţi pînă la întrunirea celei mai apropiate adunări generale". +  Articolul 12Se va adauga la sfîrşitul art. 32, lit. b, din legea pentru organizarea şi reglementarea comerţului de banca, alineatul următor:"Evaluarea acestor titluri se va face de Consiliul de Administraţie, împreună cu censorii, după orice fel de date şi informaţiuni, sau prin apreciere, diferenţele rezultate neintrând în beneficiul impozabil".  +  Articolul 13Societăţile bancare existente sînt obligate a se conformă dispoziţiunilor art. 10 şi 11, în termenul de 2 ani. +  Articolul 14Articolul 32, lit. d, alineatul 2, din legea pentru organizarea şi reglementarea comertului de banca se inlocuieste cu textul urmator:"Prin derogare de la dispoziţiunile legii contributiunilor directe, vor fi neimpozabile rezervele speciale formate de societatile bancare, prin reevaluareaimobilelor lor, la valoarea actuala, dacă aceste rezerve sînt formate în bilanţul exerciţiilor 1934 sau 1935, şi dacă sînt destinate exclusiv la amortizarea pagubelor lor de orice fel".Aceste dispoziţii se aplică şi bilanţurilor de fuziune ale societăţilor bancare încheiate conform art. 1 al acestei legi. +  Articolul 15Amortizarile sau reducerile aplicate creanţelor apreciate de bănci ca insolvabile sau dubioase vor putea fi făcute la bilanţ, fie prin conturile de rezultate, fie prin întrebuinţarea rezervelor de orice fel create în acest scop. Sumele destinate la amortizari sau reduceri de creanţe nu vor fi impozabile decât atunci cînd creanţele respective vor fi efectiv încasate de bănci. Aceste încasări vor trebui sa figureze în contul de profit şi pierdere într-o rubrica separată. Nerespectarea acestei dispoziţiuni atrage impunerea la de cinci ori suma respectiva.Amortizarile sau reducerile de creanţe se vor putea opera fie direct la partida debitorului respectiv, fie prin crearea de posturi creditoare reprezentând cuantumul amortizarii sau reducerii pentru fiecare caz în parte. Totalul acestor posturi nu va fi considerat ca rezerva şi intră în calculul impozitului minimal. Băncile sînt autorizate sa amortizeze din beneficiile anuale pînă la 10% din valoarea bunurilor lor mobiliare, sumele întrebuinţate în acest scop fiind impozabile. Dispoziţiunile prezentului articol se aplică la toate bilanţurile societăţilor bancare, începînd cu bilanţul exerciţiului 1934. +  Articolul 16Se adauga la art. 34 din legea pentru organizarea şi reglementarea comerţului de banca următorul alineat după alineatul Nr. 5: "6. Efectuarea operaţiunilor de gaj agricol conform legii asupra contractului de gaj agricol, publicată în Monitorul Oficial Nr. 87 din 16 Aprilie 1931". +  Articolul 17Se adauga la art. 42 din legea pentru organizarea şi reglementarea comerţului de banca următorul alineat, înainte de alineatul penultim: "În lipsa preşedintelui, vicepreşedintele exercita toate drepturile şi atribuţiunile acestuia. Preşedintele va putea da delegaţie unuia sau mai multor membri din consiliu să semneze orice acte sau documente, sau sa-l reprezinte la lucrările consiliului, în lipsa vicepreşedintelui". +  Articolul 18Alin. II şi III al art. 43 din legea pentru organizarea şi reglementarea comerţului de banca vor avea următorul cuprins: "Secretarul general va fi numit de Consiliul Superior Bancar şi va avea un titlu academic de specialitate sau diploma de absolvire a Şcolii Superioare de Comerţ, eliberata mai înainte de înfiinţarea Academiei de Înalte Studii Comerciale şi Industriale, dacă titularul unei asemenea diplome a ocupat, timp de cel puţin 10 ani, funcţiunea efectivă de director de banca".La sfîrşitul articolului se adauga alineatul următor:"În lipsa secretarului general, preşedintele Consiliului Superior Bancar poate imputernici pe unul din funcţionarii consiliului să semneze pentru secretarul general deciziunile consiliului şi toate lucrările care cad în sarcina acestuia". +  Articolul 19Se adauga la finele alin. 1 al art. 45 din legea pentru organizarea şi reglementarea comerţului de banca următorul alineat:"Fac excepţie deciziunile relative la administraţia interioară a Consiliului Superior Bancar sau la expedierea lucrărilor curente, cat şi cele prin care se ordonă o cercetare, conform art. 46 al acestei legi, sau prin care se trimite cazul în judecata consiliului. Aceste deciziuni pot fi luate de unul sau mai multe comitete de 3 - 5 membri, delegaţi de consiliu şi care vor putea lua hotărîri valabile cu votul a 3 din membrii lor". +  Articolul 20Alin. 4 al art. 52 din legea pentru organizarea şi reglementarea comerţului de banca se înlocuieşte cu textul următor:"În contra deciziunii de fuziune se va putea face opoziţie în termen de 2 luni de la publicarea actelor de mai sus, de oricare din creditorii sau actionarii societăţii care au votat contra sau au fost absenţi, dacă aceşti acţionari dovedesc ca la data adunării generale care a decis fuziunea erau proprietari ai unui număr de acţiuni reprezentând 1/10 din capitalul social. Opoziţia se va indrepta la tribunalul locului unde societăţile fuzionate şi-au fixat sediul central". +  Articolul 21Lichidarea prevăzută de art. 54 şi 55 din legea pentru organizarea şi reglementarea comerţului de banca se va putea incredinta unei alte societăţi bancare. +  Articolul 22Alineatul final din art. 54 al legii pentru organizarea şi reglementarea comerţului de banca se înlocuieşte cu textul următor:"În toate cazurile în care societăţile bancare intră în lichidare pentru una din cauzele prevăzute de prezentul articol, operaţiile de lichidare se vor face conform dreptului comun în materie de lichidare a societăţilor comerciale şi sub supravegherea Consiliului Superior Bancar, printr-un delegat a cărui delegaţiune se va publică întocmai ca şi actul de numire a lichidatorului."În caz de lichidare voluntara lichidatorul va fi obligat sa ceara, în termen de 8 zile de la numirea sa, Consiliului Superior Bancar desemnarea delegatului. "Lichidatorul nu va putea încheia nici un act de dispoziţiune sau înstrăinare, decât cu aprobarea prealabilă a delegatului Consiliului Superior Bancar. "În caz de conflict între aceştia va decide tribunalul printr-o încheiere data în Camera de Consiliu."Onorariile şi retribuţiunile lichidatorilor nu vor putea trece de 10% asupra sumelor încasate din lichidare". +  Articolul 23Nici o institutiune de credit, de orice fel ar fi, nu va putea primi sau conserva denumirea de "Casa de Economii", fie chiar parţial în titulatura societăţii, cu excepţiunea Caselor de Economii şi Cecuri Poştale sau a Caselor comunale de economii, funcţionînd în baza legii de constituire din 1932.Acele instituţiuni care actualmente au aceasta denumire vor trebui sa o înlocuiască cu denumirea de Casa de păstrare sau alta asemănătoare, în termen de maximum un an de la publicarea prezentei legi.Dispoziţiuni referitoare la unele dispoziţiuni din legea pentru lichidarea datoriilor agricole şi urbane +  Articolul 24Debitorii intrand în prevederile art. 50 al legii din 7 Aprilie 1934 vor putea introduce cererile de convocarea creditorilor, prevăzute de acel articol, în termen de maximum 3 luni de la publicarea acestei legi.Institutiunile de credit prevăzute de art. 52 al aceleiaşi legi vor putea beneficia de dispoziţiunile acelui articol numai dacă în termen de 4 luni de la publicarea acestei legi vor fi depus la tribunal procesul-verbal al consiliului de administraţie, prevăzut la art. 26 al acestei legi, sau dacă în acelaşi termen vor fi cerut convocarea comisiei de judecată a capacităţii de plată a institutiunii, Consiliul Superior Bancar va putea prelungi acest termen pe cel mult trei luni institutiunii de credit care-i va solicita prelungirea.În acelaşi termen de 4 luni, institutiunile de credit prevăzute la art. 61 din legea de la 7 aprilie 1934 vor putea exercita opţiunea în alin. III al art. 61 din acea lege. +  Articolul 25Adesiunea creditorilor reprezentând majoritatea creanţelor, data potrivit dispoziţiunilor art. 52 din legea lichidării datoriilor agricole şi urbane din 7 Aprilie 1934, va fi constatată printr-un proces-verbal încheiat de consiliul de administraţie al institutiunii debitoare.Acest proces-verbal va cuprinde numele creditorilor aderenti, cuantumul creanţelor respective, totalul pasivului conform art. 27, precum şi condiţiunile aranjamentului.Acest proces-verbal va fi depus la tribunalul sediului principal al institutiunii care va ordonă, la cererea institutiunii, publicarea în Monitorul Oficial a unui extras din procesul-verbal, cuprinzînd cuantumul total al creanţelor aderente, precum şi condiţiunile aranjamentului.Aranjamentul constatat prin procesul-verbal depus la tribunal devine executoriu şi opozabil tuturor creditorilor din momentul depunerii lui.Orice cerere de anulare a aranjamentului, oricare ar fi motivul pe care ar fi intemeiata, se va putea face cel mult în termen de 2 luni de la publicarea în Monitorul Oficial a extrasului din procesul-verbal respectiv şi se va adresa exclusiv tribunalului sediului principal al institutiunii, pe calea unei acţiuni principale, care se va judeca de urgenta în camera de consiliu. Asemenea acţiunii nu suspenda executarea aranjamentului. Hotărîrile de anulare vor avea efect faţă de toţi creditorii,În caz de anulare a aranjamentului pentru faptul neîntrunirii majorităţii, institutiunea va mai putea sesiza comisia prevăzută de art. 52 în vederea stabilirii capacităţii sale de plată, în termen de o luna de la rămânerea definitivă a hotărîrii de anulare. +  Articolul 26Aranjamentele prevăzute de art 50 şi 52 ale legii publicată în Monitorul Oficial Nr 83 din 7 Aprilie 1934, precum şi deciziunile comisiunilor prevăzute de aceste articole, pot avea ca obiect numai datoriile anterioare acelei legi oricare ar fi natura creanţelor, chiar cu prestaţiuni periodice sau cu scadente viitoare şi oricare ar fi creditorii, şi vor putea fi încheiate numai dacă cotele stabilite prin aceste articole de 15% şi 10%, constând în creanţesupuse prevederilor zisei legi, se găseau în patrimoniul celui care a propus aranjamentul la data publicării legii din 7 Aprilie 1934.În calculul pasivului şi al majorităţii creanţelor prevăzute la art. 52 din legea lichidării datoriilor de la 7 Aprilie 1934, creanţele creditorilor care au aderat la aranjamentul de plată se vor socoti după cuantumul datorat la data adesiunii, iar creanţele creditorilor care n-au aderat se vor socoti după cuantumul rămas de plată la data depunerii la tribunal a procesului-verbal prevăzut la art. 26 al acestei legi.  +  Articolul 27Banca Naţionala a României este în drept sa voteze sau sa adere, în calitate de creditoare, la orice cerere sau propunere de aranjament, facuta conform art. 50 şi 52 din legea de la 7 Aprilie 1934, pentru cuantumul creanţelor sale. +  Articolul 28Dispoziţiunile art. 49 al legii din 7 Aprilie 1934 se aplică şi în favoarea girantilor, garantilor şi în genere în favoarea oricăror obligaţi accesori, cînd debitorul principal beneficiază de art. 50 şi 52 ale aceleiaşi legi. +  Articolul 29Diferenţa între datoria iniţială şi cea redusă în conformitate cu înţelegerea sau cu hotărîrile comisiunilor de arbitri, pronunţate pe baza art. 50 şi 52 din legea lichidării datoriilor din 7 Aprilie 1934, nu constituie un beneficiu pentru comercianţi sau institutiunile de credit care vor fi obţinut aranjamente sau reduceri din creanţe şi ca atare asemenea diferenţe nu sînt impozabile.  +  Articolul 30Prin derogare de la art. 49 şi urm. şi art. 94 ale legii asupra cambiei şi biletului la ordin, cambiile şi biletele la ordin care constata creanţe supuse dispoziţiunilor art. 50 şi 52 ale legii lichidării din 7 Aprilie 1934, sînt dispensate de protest la scadentele lor şi orice decădere se suspenda din momentul introducerii unei cereri, conform art. 50 şi 52, alin. II, sau din momentul depunerii la tribunal a procesului-verbal prevăzut de art. 26 şi pînă în termen de 6 luni de la expirarea termenul de plată acordat debitorilor care au solicitat beneficiul art. 50 şi 52, sau de la respingerea definitivă a reducerii propuse de debitori pe temeiul aceloraşi articole, sau de la decăderea debitorilor ori constatarea judecătorească ca debitorii nu întrunesc condiţiunile cerute de art. 50 şi 52 ale legii din 7 Aprilie 1934.În consecinţa, detentorii acestor cambii vor putea intenta acţiunile cambiale sau introduce cererile de executare cambiala în acest interval de timp, fără a pierde dreptul de regres faţă de orice semnatar, girant sau avalist al cambiei sau biletului la ordin. +  Articolul 31La finele art. 53 al legii pentru lichidarea datoriilor din 7 Aprilie 1934 se adauga următoarele:"În toate cazurile prevăzute de acest articol Curtea de apel va judeca în camera de consiliu cu precădere şi de urgenta. "În caz de admitere a recursului, Curtea va evoca fondul, putând însă admite numai acele probatorii care tind la lămurirea unor chestiuni de fapt, a căror examinare a devenit ca o consecinţa directa a admiterii unui motiv de casare". +  Articolul 32Se adauga la art. 109, alin. III din legea cambiei şi biletului la ordin, următoarele:"iar pentru acţiunile deja intentate înainte sau după promulgarea legii din 7 Aprilie 1934, perimarile sau prescripţiunile, cat şi orice decăderi sînt suspendate pe tot timpul aplicatiunii acelei legi".Dispoziţiuni referitoare la cesiunea dreptului de ipoteca şi de gaj +  Articolul 33Dacă într-un act de gaj, ipoteca sau alt drept de preferinta se constată că pentru creanta garantată s-au emis cambii sau bilete la ordin, cesiunea drepturilor de garanţie se face şi fără a se îndeplini formalităţile cerute de dreptul comun, prin simpla girare a cambiilor, sau a biletelor la ordin, fără a se considera însă cesionat prin aceasta şi raportul fundamental, care a pricinuit emiterea cambiilor sau a biletelor la ordin.Posesorul cambiei sau a biletului la ordin va fi în drept sa ceara înscrierea sa la tabloul de distribuţia sumelor rezultate din executarea garanţiei, în calitate de creditor privilegiat, chiar dacă nu prezintă actul de constituirea garanţiei în original, cu condiţiunea de a stabili conform dreptului comun, ca acele cambii sau bilete la ordin prezentate, sînt acelea de care face vorbire actul de constituire sau le-au înlocuit prin preschimbare.Cînd cambiile sau biletele la ordin nu reprezintă totalitatea creanţei figurand în act, posesorul lor va fi colocat în acelaşi rang cu creditorul titular al testului creanţei. +  Articolul 34La cambiile trate documentare, cu menţiunea conosamentului (poliţa de încărcare) sau a altui titlu reprezentând mărfuri, giratarul se socoteşte ca are un drept de gaj asupra acestor titluri, cum şi asupra mărfurilor reprezentate prin documente, fără a fi nevoie de vreun act separat de constituire a gajuluiDispoziţiuni referitoare la gajul agricol +  Articolul 35Alineatul II al art. 2 din legea contractului de gaj agricol, publicată în Monitorul Oficial Nr. 87 din 16 Aprilie 1931, se înlocuieşte cu următoarelealineate: "Contractele de gaj asupra semnaturilor prinse de rădăcini, încheiate sau ce se vor încheia pe baza prezentei legi, sau pe baza art. 29 din legea pentru lichidarea datoriilor agricole şi urbane din 7 Aprilie 1934, conferă creditorului gagist un drept de preferinta asupra recoltelor anilor viitori, pînă la completa achitare a întregii datorii garantată cu acel gaj, inclusiv cheltuielile făcute cu asigurarea şi conservarea gajului, fără a fi nevoie de alta formalitate decât reînscrierea gajului în registrul de gaj agricol, în cursul lunii Ianuarie a fiecărui an."Acest drept va fi opozabil şi terţului achizitor al imobilului".Dispoziţiuni referitoare la interpretarea unor dispoziţiuni din condica de procedura civilă +  Articolul 36Se adauga la art. 378 pr. civ. din Vechiul-Regat următoarele dispoziţiuni cu caracter interpretativ:"Creanta certa este aceea a carei existenta rezultă din însuşi actul de creanta sau şi din alte acte, chiar neautentice, emanate dela debitor sau recunoscute de dânsul."Creanta este lichidă atunci cînd câtimea ei este determinata prin însuşi actul de creanta sau cînd este determinabilă cu ajutorul actului de creanta sau şi a altor acte chiar neautentice, fie emanând dela debitor, fie recunoscute de dânsul, fie opozabile lui în baza unei dispoziţii legale sau a stipulatiunilor conţinute în actul de creanta, chiar dacă prin aceasta determinare ar fi nevoe de o osebită socoteala".Dispoziţiuni finale +  Articolul 37Dispoziţiunile art. 26, 27, 28, 29, 32 33, 34 şi 36 au caracter interpretativ. +  Articolul 38Toate dispoziţiunile contrare acestei legi sînt şi rămîn abrogate.Articolul 223 din legea pentru modificarea unor articole din legea pentru organizarea cooperaţiei din 28 Martie 1929, publicată în Monitorul Oficial Nr. 73 din 27 Martie 1935, nu este abrogat sau modificat întru nimic prin dispoziţiunile legii de faţa.Această lege s-a votat de Senat în şedinţa dela 10 Aprilie anul 1935 şi s-a adoptat cu majoritate de nouăzeci şi cinci voturi, contra trei.Vicepreşedinte, TONY ILIESCU (L.S.S.)Secretar, Octavian PopAceastă lege s-a votat de Adunarea Deputaţilor în şedinţa dela 13 Aprilie anul 1935 şi s-a adoptat cu unanimitate de una suta douăzeci şi patru voturi.Vicepreşedinte, V. BARCA (L.S.A.D.)Secretar, Remus Zaganescu--------------------