Advanced Search

 LEGE nr. 70 din 8 mai 1934 pentru organizarea şi reglementarea comerţului de bancă*)


Published: 1934-05-08
Read law translated into English here: https://www.global-regulation.com/translation/romania/3070884/-lege-nr.-70-din-8-mai-1934-pentru-organizarea-i-reglementarea-comerului-de-banc%252a%2529.html

Subscribe to a Global-Regulation Premium Membership Today!

Key Benefits:

Subscribe Now for only USD$40 per month.
LEGE nr. 70 din 8 mai 1934pentru organizarea şi reglementarea comerţului de banca*)
EMITENT PARLAMENTUL
Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 105 din 8 mai 1934



Notă *) Aceasta Lege s-a votat de Senat şi Adunarea deputaţilor în şedinţele de la 27 şi 28 Aprilie 1934; s-a promulgat cu Decretul Nr. 1.275/1934 şi publicat în Monitorul Oficial, Partea I, Nr. 105 din 8 Mai 1934. A se vedea Legea şi Regulamentul de aplicare din 26 Septembrie 1934. +  Titlul I Dispoziţiuni generale1. Prin întreprindere de banca se înţelege orice întreprindere comercială al carei obiect principal este acela de a săvârşi orice fel de operaţiuni asupra sumelor de bani în numerar, asupra creditelor, asupra efectelor de comerţ, asupra diferitelor valori negociabile, precum şi orice alte operaţiuni în legătură cu acestea. 2. Comerţul de banca nu se poate exercita decât numai de către societăţi bancare, constituite în condiţiunile legii de faţa.3. Se considera societate bancară orice societate comercială înscrisă în registrul societăţilor bancare. Întreprinderile, al căror obiect principal este comerţul de banca, neînscrise în acest registru, pe lîngă celelalte sancţiuni civile şi penale, vor fi puse în stare de lichidare potrivit art. 54, alineatul final, din această lege.4. Comerţul de banca nu se poate exercita decât pe baza unei autorizatiuni speciale.Aceasta autorizaţiune se acordă de către Consiliul Superior Bancar în condiţiunile legii de faţa şi poate fi data pentru tot felul de operaţiuni de banca sau numai pentru un număr limitat din aceste operaţiuni.Nefolosirea autorizaţiunii timp de un an de la data acordării ei, atrage de plin drept pierderea beneficiului de a exercita comerţul de banca.Autorizaţiunea va putea fi totuşi reînnoită după o noua examinare a condiţiunilor de încuviinţare.5. Cererea de autorizare se va adresa Consiliului Superior Bancar, instituit potrivit art. 42 din prezenta lege, la care se va alătură actul constitutiv şi statutele.Consiliul Superior Bancar examinând oportunitatea economică generală şi locală a infiintarii unei noi întreprinderi de banca, precum şi îndeplinirea tuturor condiţiunilor cerute de lege, hotărăşte în mod definitiv asupra infiintarii societăţii.Consiliul Superior Bancar poate propune părţilor modificările şi completările care trebuiesc aduse actului constitutiv şi statutelor, cînd cele prezentate cuprind clauze sau norme contrare legii de faţa sau celorlalte legi în vigoare.6. Toate întreprinderile bancare funcţionînd în România sînt supuse legii de faţa.Întreprinderile bancare cu sediul principal în străinătate, vor putea exercita comerţul de banca în România, constituindu-se în condiţiunile legii de faţa.Numai întreprinderile bancare avînd sediul în România pot înfiinţa sucursale pe teritoriul acestei tari.În toate societăţile bancare funcţionînd în România, administratorul unic şi cel puţin două treimi din numărul membrilor consiliului de administraţie şi al consiliului de censori vor fi cetăţeni români.7. Sînt aplicabile societăţilor bancare toate dispoziţiunile din codul de comerţ sau din celelalte legi în vigoare, care nu sînt contrare prescripţiunilor acestei legi.Dispoziţiunile legii de faţa se aplică şi institutiunilor comerciale de credit, funcţionînd pe bază de legi speciale, în măsura în care nu contravin dispoziţiunilor din acele legi. +  Titlul II Dispoziţiuni referitoare la constituirea şi administrarea societăţilor bancare8. Societăţile bancare, oricare ar fi felul lor, trebuiesc constituite prin act autentic.Statutele unei societăţi bancare vor arata operaţiunile pe care banca este autorizata a le exercita.9. La fiecare Oficiu al registrului comerţului din ţara se va înfiinţa câte un registru special, denumit "registrul societăţilor bancare", în care se va înscrie, în întregime actul constitutiv.Odată cu cererea de înscriere se vor depune şi statutele societăţii bancare.Înscrierea în registrul societăţilor bancare înlocuieşte înscrierea în registrul comerţului.Nici o societate bancară nu va putea fi înscrisă în acest registru mai înainte ca actul constitutiv şi statutele sale sa fi fost aprobate de către Consiliul Superior Bancar.La cererea de înscriere se va alătură şi recipisa Casei de Depuneri sau adeverinta Băncii Naţionale a României, de depunerea capitalului în condiţiunile prevăzute de art. 11.Înscrierea în acest registru se va face pe baza unei ordonanţe data de judecătorul delegat pe lîngă Oficiul registrului comerţului din localitate unde societatea bancară îşi va stabili sediul sau principal, în conformitate cu deciziunea data potrivit art. 5, fără a mai fi nevoie de vreo alta formalitate cerută de legile comerciale.În termen de 30 de zile de la data rămînerii definitive a ordonanţei de înscriere, atît actul constitutiv şi statutele, cat şi deciziunea de încuviinţare data de Consiliul Superior Bancar vor fi publicate, în întregime, în Monitorul Oficial şi, în extras, în unul din ziarele cele mai răspândite în localitate.Sînt aplicabile registrului societăţilor bancare toate dispoziţiunile din legea pentru înfiinţarea unui registru al comerţului*), care nu sînt contrarii legii de faţa.Societăţile înscrise în acest registru se considera regulat constituite, fără îndeplinirea nici unei alte formalităţi şi au personalitate juridică.----------------Notă *) A se vedea Legea pentru înfiinţarea unui registru al comerţului, din 10 Aprilie 1931, cu modificări din 27 Iulie 1931 şi 9 Aprilie 1932, precum şi Regulamentul de aplicare din 8 Mai 1931.10. Societăţile bancare sînt supuse dispoziţiunilor referitoare la firmele sociale din legea pentru înfiinţarea unui registru al comerţului, precum şi următoarelor dispoziţiuni.Cuvântul de "banca" nu poate fi întrebuinţat decât de firma socială a unei întreprinderi bancare legalmente autorizata şi constituită.Nici o banca nu poate alege o firma socială care să poată da loc la confuziune cu Banca Naţionala a României sau cu o alta întreprindere bancară existenta.Orice modificare a firmei sociale nu se poate face decât cu autorizarea expresă a Consiliului Superior Bancar.Pe orice act de corespondenta al societăţii bancare se va arata lămurit capitalul efectiv vărsat, rezervele, localitatea sediului principal şi adresa, sucursalele, precum şi data şi numărul de înscriere în registrul societăţilor bancare.11. Capitalul unei societăţi bancare în nume colectiv, în comandită simpla, sau cu răspundere limitată, nu poate fi mai mic: în Bucureşti de 20.000.000 lei, în municipii de 10.000.000 lei, în celelalte comune urbane de lei 5.000.000, iar în comunele rurale de lei 2.000.000.Este interzis a se constitui capitalul social prin aporturi în natura sau prin debitari în cont.Cel puţin jumătate din capitalul social va trebui să fie efectiv vărsat la constituirea societăţii, iar restul cel mai târziu într-un an de la constituire.12. Capitalul societăţilor bancare anonime sau în comandită pe acţiuni, nu va putea fi mai mic decât indoitul sumelor specificate în articolul precedent, după localităţi.Este interzisă constituirea capitalului social prin aporturi în natura sau prin debitari în cont.Fiecare din membrii fondatori ai societăţilor bancare pe acţiuni este obligat a păstra timp de 5 ani o cota de cel puţin 30% din capitalul ce a subscris. Aceste acţiuni vor fi nominative şi blocate la sediul băncii. Cel puţin jumătate din capitalul subscris va fi vărsat pînă în ziua constituirii societăţii, restul urmând a fi vărsat cel mai târziu într-un an de la constituire.Capitalul social va fi divizat în acţiuni a căror valoare nominală nu poate fi mai mica de 500 lei fiecare.Sînt interzise acţiunile cu vot plural.Cheltuielile de constituire nu vor putea depăşi 5 la suta din valoarea capitalului social şi ele vor fi amortizate în decursul primilor 5 ani de la înfiinţarea societăţii.13. Orice societate bancară este obligată a prelua în fiecare an cel puţin 10 la suta din beneficiile nete pentru constituirea unui fond de rezerva, destinat sa acopere eventualele pierderi din operaţiunile băncii.Aceste preluări se vor efectua pînă ce fondul de rezerva va atinge cel puţin capitalul social.După aceea, aceasta obligaţie se reduce la 5 la suta, pînă cînd fondul de rezerva va fi egal cu de doua ori capitalul.Rezervele legale, constituite în limitele cotelor obligatorii arătate în alineatele de mai sus, sînt neimpozabile prin derogare de la dispoziţiunile legii contributiunilor directe*).Jumătate din rezervele astfel constituite după promulgarea prezentei legi vor fi plasate în titluri de Stat, garantate de Stat, sau în titluri lombardabile la Banca Naţionala a României.----------------Notă *) A se vedea Legea contribuţiilor directe, cu toate modificările din 19 Aprilie 1933 şi ultima modificare din 1 Aprilie 1934.14. Capitalul unei societăţi bancare nu poate fi sporit prin aporturi în natura sau prin debitari în cont.În caz cînd o societate bancară îşi sporeşte capitalul prin emitere de noi acţiuni la un curs superior valorii lor nominale, diferenţa va fi trecută la fondul de rezerva de la art. 13.Primele de emisiune, percepute peste valoarea nominală a acţiunilor, cu ocaziunea sporirii capitalului unei societăţi anonime bancare, nu sînt impuse atîta timp cat raportul dintre prima de emisiune şi valoarea nominală a acţiunii este egal cu cel dintre rezerva legală existenta (constituită prin scutire de impozit) şi capitalul social. 15. Nici o societate bancară nu-şi va putea modifica statutele, decât cu autorizarea Consiliului Superior Bancar.Aceste modificări se vor înscrie în registrul societăţilor bancare, pe baza unei ordonanţe data de judecătorul delegat la oficiul registrului de comerţ, potrivit procedurii fixată prin art. 9.16. Nici o sucursala a unei societăţi bancare nu poate lua fiinta, în ţara sau în străinătate, mai înainte de a fi fost autorizata de Consiliul Superior Bancar.Neinfiintarea sucursalei în timp de un an de la obţinerea autorizaţiunii atrage de plin drept pierderea beneficiului de a o mai înfiinţa fără o noua aprobare.Formalităţile prescrise de art. 9 se vor respecta şi în caz de creatiune a unei sucursale.Pe lîngă aceste formalităţi, sucursala va fi înscrisă şi în registrul societăţilor bancare al oficiului registrului de comerţ al locului unde se deschide. În acest caz se vor trece în registru, în întregime, atît actul constitutiv, cat şi numele şi puterile acordate reprezentanţilor ei din sucursala.17. Membrii fondatori ai unei societăţi bancare pe acţiuni nu pot stipula, în propriul lor interes, nici un avantaj de natura sa micşoreze capitalul social şi rezervele, nici în momentul constituirii şi nici în viitor.Orice stipulaţiune contrară este nulă.Ei pot totuşi stipula, prin actul constitutiv, o participare la beneficiile nete ale societăţii, care să nu reprezinte un procent mai mare de 6% calculat asupra beneficiului net, aprobat de adunarea generală, şi care să nu aibă o durată mai mare de 5 ani.În caz de sporire a capitalului social în decursul acestor 5 ani, calculul beneficiului net se va face numai în raport cu capitalul social de constituire.Plata acestor avantaje sau părţi de fondator nu poate avea loc decât după acordarea unui dividend de minimum 5%, distribuit acţionarilor societăţii. Părţile de fondatori vor fi reprezentate prin titluri nominative de egala valoare, care nu vor putea fi transmise prin acte între vii, sau gajate, decât cu consimţămîntul expres al consiliului de administraţie.Sînt consideraţi ca membri fondatori, în înţelesul acestui articol, numai persoanele desemnate ca atare prin actul constitutiv.18. Administratorii unei societăţi bancare pe acţiuni vor trebui să fie acţionari într-o proporţie de cel puţin 1/200 din valoarea capitalului social.Valoarea nominală a acţiunilor prevăzute de acest articol nu poate fi mai mica de 50.000 lei; statutele vor putea însă prevedea ca valoarea acestor acţiuni sa nu depăşească nominal 300.000 lei.La intrarea în funcţiune a administratorilor, acţiunile vor fi depozitate cu titlu de garanţie la sediul societăţii şi nu vor putea fi eliberate decât după expirarea sau încetarea mandatului şi numai după descărcarea lor de gestiune, data de adunarea generală a acţionarilor.Administratorii societăţilor bancare în nume colectiv sau în comandită simpla vor fi numiţi de adunarea asociaţilor numai dintre asociaţii cu răspundere nemărginită.În societăţile cu răspundere limitată administratorii vor fi aleşi tot de adunarea generală a asociaţilor numai dintre posesorii de cote a căror valoare nu poate fi mai mica pentru fiecare administrator în parte de 1/50 din valoarea capitalului social.19. Administratorii unei societăţi bancare sînt ţinuţi a executa personal funcţiunile ce le sînt încredinţate, cu grija unui comerciant constiincios şi de a observa secretul comercial.Directorii şi funcţionarii băncii nu pot face parte nici din consiliul de administraţie şi nici din consiliul de censori.20. Administratorii unei societăţi bancare nu pot ocupa fără autorizare expresă a consiliului de administraţie sau, în lipsa unui consiliu, fără autorizarea expresă a adunării asociaţilor, postul de membri în consiliile de administraţie sau de directori în alte întreprinderi bancare şi nici sa participe în asemenea întreprinderi ca asociaţi cu răspundere nemărginită.Tot astfel membrii directiunii nu pot conduce, pe contul lor sau pe contul unor terţe persoane, alte întreprinderi bancare, comerciale sau industriale; ei nu pot participa în alte întreprinderi de acest fel, nici în calitate de asociaţi, personal răspunzători şi nici ca administratori sau directori, afară de cazurile cînd exercita aceste funcţiuni cu autorizarea consiliului băncii.21. Consiliul de administraţie al unei bănci nu poate delibera valabil decât dacă sînt prezenţi sau reprezentaţi două treimi din numărul total al membrilor care-l compun. Deciziunile consiliului de administraţie al unei bănci se iau cu majoritate absolută a membrilor prezenţi sau reprezentaţi; statutele pot însă prevede o majoritate mai însemnată.Un membru din consiliul de administraţie nu poate reprezenta în consiliu mai mult decât un alt membru şi numai pe baza unei delegatiuni speciale.Administratorii societăţilor bancare sînt datori a tine un registru de procese-verbale, constatând, în ordine cronologică, deciziunile luate de consiliu, cu menţiunea membrilor care au luat parte la şedinţa, precum şi a rezultatului votului.Procesele-verbale vor trebui semnate de membrii care au luat parte la şedinţa. Ele vor consemna impotrivirile exprimate prin opiniile separate ale membrilor prezenţi şi la ele se vor alătură cele trimise ulterior de membrii absenţi.Pînă la redactarea definitivă a procesului-verbal, precum şi pînă la trecerea deciziunilor în registrul de procese-verbale, minuta semnată de membrii prezenţi va tine loc de proces-verbal.22. Administratorii societăţilor bancare, cu al căror vot s-a luat deciziunea, sînt solidar răspunzători, atît faţă de societate, cat şi faţă de terţi, de toate prejudiciile cauzate prin culpa lor, conform regulelor de la mandat.Solidaritatea nu poate fi degajata, decât prin împotrivire formala la săvîrşirea actului prejudiciabil consemnată în procesul-verbal, dresat conform articolului precedent.Acţiunea în responsabilitate civilă în contra administratorilor, aparţine societăţii, prin adunarea sa generală; pentru deschiderea acţiunii este necesară numai majoritatea absolută de voturi a adunării asociaţiilor. Orice clauza contrară este nulă.23. Directorii societăţilor bancare, precum şi conducătorii sucursalelor şi agentiilor lor, sînt responsabili, atît faţă de societate, cat şi faţă de terţi, de toate prejudiciile cauzate prin culpa lor, conform regulelor de la mandat.Cînd mai mulţi directori au participat la săvîrşirea unor asemenea acte prejudiciabile, responsabilitatea lor este solidară, afară de împotrivirea formala în chiar momentul luării deciziunii pentru încheierea actului.24. Întreprinderile bancare vor comunică Consiliului Superior Bancar, odată cu trimiterea bilanţurilor, remuneraţia globală acordată administratorilor, directorilor şi censorilor, care nu se preleva asupra beneficiului, făcînd parte din cheltuielile generale, cum ar fi: salariile fixe, jetoanele de prezenta, indemnizaţiile de locuinta, misiune şi transport, gratificatiile de orice fel, tantiemele contractuale sau orice alte sume de aceeaşi natură.Toate remuneraţiile alocate conducerii întreprinderilor bancare din beneficiul net, vor fi supuse aprobării adunării generale. Se va proceda în acelaşi mod şi pentru participatiile la beneficiu ale personalului.Statutele întreprinderilor bancare vor prevedea cotele maxime ce pot fi alocate conducerii şi personalului.Totalul cheltuielilor generale ale băncii, exceptând dobânzile plătite, nu va putea depăşi 5 la suta din totalul plasamentelor.25. Censorii societăţilor bancare pe acţiuni vor trebui să fie acţionari într-o proporţie de cel puţin jumătate din aceea stabilite de art. 18. La intrarea în funcţiune ei vor depune în garanţie aceste acţiuni, conform art. 18. Cel puţin unul din censori va fi expert contabil.Acesta nu este supus condiţiunilor din alineatul precedent.Durata funcţiunii censorilor va fi determinata prin statute, fără a putea depăşi 5 ani şi tot prin statute se va fixa şi modul lor de retribuire, independent de rezultate.Censorii al căror mandat a expirat sau a încetat, pot fi realeşi.26. Membrii din consiliul de censori trebuie să-şi îndeplinească personal atribuţiunile lor legale şi statutare şi sînt datori sa păstreze secretul comercial asupra tuturor celor constatate cu prilejul exercitării funcţiunii lor.Consiliul de censori, sau fiecare censor în parte, are dreptul de a asista la deliberaţiunile consiliului de administraţie. Ei vor fi convocaţi în acest scop de preşedintele consiliului de administraţie sau inlocuitorul sau.Censorii pot cere oricînd lămuriri şi documente de la administratorii societăţii, sa verifice registrele, casa, depozitele de titluri, utilizarea fondului de rezerva, potrivit art. 13, bilanţul anual, repartizarea beneficiilor etc., despre care vor face o dare de seama prin raportul lor către adunarea generală.Aceste cercetări se vor face cu discretiune şi fără a tulbura activitatea normală a băncii.În cazul în care se constata abateri de la aplicarea legii, sau nerespectarea statutelor, consiliul de censori, sau fiecare censor în parte, vor aduce cele constatate la cunoştinţa preşedintelui consiliului de administraţie.Dacă acesta nu ia de îndată măsurile necesare de îndreptare, censorii vor aduce abaterile la cunoştinţa primei adunări generale, iar dacă neregulile sînt grave, consiliul de censori va convoca în cel mai scurt timp posibil, adunarea generală spre a delibera asupra acestor nereguli, sesizand despre aceasta şi Consiliul Superior Bancar.În acest din urmă caz, Consiliul Superior Bancar, verificand reclamatiunea consiliului de censori, va putea lua după expirarea termenului pentru ţinerea adunării generale, măsurile dictate de titlul V din această lege.Censorii sînt direct şi solidar răspunzători de prejudiciile cauzate societăţii prin culpa lor, conform regulelor de la mandat.27. Administratorii, membrii directiunii şi censorii nu pot lua sume de bani pe credit de la societate.Cu toate acestea, consiliul de administraţie, cu avizul consiliului de censori, le va putea acorda, pe bază de garanţii reale, credite a căror valoare totală nu va putea întrece, pentru toţi administratorii, censorii şi directorii, 20 la suta din valoarea capitalului social, plus rezervele.Este de asemenea interzis a se acordă în cursul primului an de funcţionare a întreprinderii, credite fondatorilor, membrilor consiliului de administraţie, censorilor, directorilor şi rudelor lor pînă la al patrulea grad.Nerespectarea dispoziţiunilor prezentului articol, atrage pentru administratorii care au semnat asemenea acte, pierderea mandatului lor, deosebit de responsabilitatea decurgînd din aceste acte.28. Banca nu va putea încheia cu nici unul din funcţionarii săi, nici un fel de operaţiuni privind patrimoniul băncii, decât cu autorizarea expresă a consiliului de administraţie şi cu avizul consiliului de censori. 29. Nu pot fi fondatori de societăţi bancare, administratori, censori şi directori, persoanele care au suferit vreo condamnare penală pentru furt, escrocherie, abuz de încredere, fals, delapidare, bancruta simpla ori frauduloasă, sau orice crime sau delicte săvîrşite în vederea unui interes patrimonial ilicit, cum şi complicii la asemenea fapte.De asemenea nu pot fi fondatori de societăţi bancare, administratori, censori şi directori, faliţii chiar reabilitaţi, cum şi persoanele care sînt sau au fost administratori, censori sau directori ai unei întreprinderi falite.30. La 30 Iunie al fiecărui an, administratorii societăţilor bancare sînt obligaţi sa întocmească bilanţul brut semestrial al întreprinderii, după modelul tip, stabilit în regulamentul acestei legi*).Bilanţul anual trebuie să fie întocmit şi aprobat de adunarea generală cel mai târziu în termen de patru luni de la finele fiecărui an, după modelul tip stabilit prin regulamentul acestei legi.Aceste bilanţuri vor fi depuse la Oficiul registrului comerţului al locului unde banca îşi are sediul principal, precum şi la Oficiul registrului de comerţ al sediului fiecăruia din sucursale, şi vor fi înaintate Consiliului Superior Bancar, cele anuale în termen de maximum 30 zile de la data aprobării lor de către adunarea generală, iar cele semestriale în termen de cel mult două luni de la întocmirea lor, arătându-se şi data publicării în Monitorul Oficial.Bilanţul anual se va publică în Monitorul Oficial, în termen de cel mult 15 zile de la expirarea termenului prevăzut de alineatul precedent.În acelaşi termen, atît bilanţul anual, cat şi cel semestrial, se vor publică şi în Buletinul Consiliului Superior Bancar cum şi în cel puţin unul din ziarele cele mai răspândite în localitate.Societăţile bancare sînt de asemenea obligate a inainta Băncii Naţionale a României situaţiuni sumare lunare, conform modelului stabilit prin regulamentul acestei legi, în termen de maximum 15 zile de la sfîrşitul lunii expirate.----------------Notă *) A se vedea Regulamentul de aplicare al Legii bancare din 26 Septembrie 1934.31. La întocmirea bilanţului se vor observa următoarele reguli: a) Odată cu publicarea bilanţului anual se va publică separat şi contul de profit şi pierdere, întocmit conform modelului stabilit prin regulamentul acestei legi; b) Capitalul social, atît cel subscris, cat şi cel deplin vărsat, cum şi rezervele oricărei societăţi bancare, vor trebui să rezulte fiecare lămurit din bilanţ; c) Debitele şi creditele băncii, astfel cum rezultă din registre, trebuiesc trecute în mod distinct în bilanţ, după diferitele lor categorii.Nu sînt admisibile compensatiuni de partide deosebite, atît în bilanţ, cat şi în contul de profit şi pierdere; d) Cambiile vor trebui trecute în mod distinct de orice alte titluri şi vor fi clasate după categoriile ce se vor determina prin regulament.Valoarea cambiilor reescontate trebuie să rezulte în mod expres din bilanţ.Cambiile primite spre încasare vor fi trecute în conturi de ordine ce se vor alătură la bilanţ.Cambiile primite în garanţie şi cele de circulaţiune vor fi trecute în bilanţ, în posturi separate, în măsura în care corespund unui sold creditor pentru banca, diferenţa trecandu-se în conturi de ordine ce se vor alătură la bilanţ.Obligaţiunile cambiale ale băncii vor figura în pasivul bilanţului în mod distinct de celelalte obligaţiuni ale ei, fiind clasificate după cum sînt plătibile în ţara sau în străinătate; e) Titlurile proprietatea băncii trebuiesc trecute în mod distinct de cele provenind din participatiuni.Cele provenite din raporturi, comodate, depozite şi gajuri, vor fi trecute la conturile de ordine ce se vor alătură la bilanţ.Asemenea se vor arata separat valorile mobiliare cu venit fix şi cele cu venit variabil; f) La postul "cassa", nu pot fi trecute decât monedele metalice sau de hârtie, naţionale sau străine, sumele disponibile la Banca Naţionala a României, precum şi cupoanele şi titlurile exigibile, emise sau garantate de Stat.32. Pentru evaluarile diferitelor posturi din bilanţ se vor observa următoarele reguli: a) Monedele de aur, precum şi devizele străine, trebuiesc evaluate în bilanţ, după media schimbului din luna anterioară datei în care s-a întocmit bilanţul; b) Titlurile cotate la bursa vor fi trecute în bilanţ la cursul rezultat din media celor 30 zile anterioare datei de întocmire a bilanţului.Diferenţa de curs ce s-ar realiza în plus după scăderea pierderilor la totalitatea portofoliului de titluri, nu va fi distribuita şi prin derogare la dispoziţiunile legii contributiunilor directe, nu va fi impusa.Diferenţa în minus între cele doua cursuri va fi trecută la pierderi.Titlurile necotate în bursa nu vor putea fi trecute la un preţ mai mare decât cel de cumpărare sau cel din ultimul bilanţ. În caz ca valoarea actuala a acestor titluri ar fi inferioară preţului de cumpărare sau celei înregistrată în bilanţul precedent, ele vor fi trecute la valoarea lor actuala, iar diferenţa în minus va fi trecută la pierdere; c) Toate creanţele vor fi menţionate în activ la valoarea lor reală.Prin derogare de la dispoziţiunile legii contributiunilor directe creanţele asupra unor debitori recunoscuţi insolvabili, sau pentru parte din aceste creanţe, nu vor fi trecute în bilanţ, ci vor fi înregistrate la pierderi, dacă nu au fost amortizate printr-un fond de rezerva special.Creanţele sau parte din creanţe pentru care s-a făcut dovada insolvabilitatii debitorului, prin acte judecătoreşti, cu data certa în ce priveşte încetarea de plati a debitorului şi de la serviciile de constatare ale Ministerului de Finanţe, în ce priveşte averea debitorului, vor putea fi înregistrate la pierderi.Pentru dobânzile neîncasate, calculate la creanţele dubioase, se va crea un post rectificativ neimpozabil, prin derogare de la dispoziţiunile legii contributiunilor directe; ele vor fi impuse numai în momentul realizării lor; d) Imobilele băncii vor fi trecute la preţul lor de construcţie sau de cumpărare. Ele vor putea fi amortizate treptat, în proporţie cu uzura lor, printr-un post special de amortizare.Prin derogare de la dispoziţiunile legii contributiunilor directe*), la primul bilanţ ce se va alcătui după punerea în aplicare a acestei legi, plus valoarea ce va rezultă pentru imobile din evaluarea lor la preţul de reconstrucţie, faţă de preţul din registre, va fi trecută într-un cont special de amortizare, neimpozabil.---------------Notă *) A se vedea Legea contributiunilor directe, cu modificări, la 19 Aprilie 1933; apoi modificările 1 Aprilie 1934 şi 5 Mai 1934.  +  Titlul III Despre operaţiunile de banca33. Prin operaţiune de banca se înţelege orice operaţiune juridică asupra sumelor de bani în numerar, asupra creditelor, asupra efectelor de comerţ şi asupra valorilor negociabile, române sau străine, săvîrşite de o întreprindere bancară.34. Operaţiunile de banca se împart în: a) Operaţiuni de banca ordinare, şi b) Operaţiuni de banca care necesita o autorizare expresă din partea Consiliului Superior Bancar.Operaţiunile de banca necesitand o autorizaţiune expresă sînt: 1. Eliberarea de livrete de economie la purtător sau nominative, dar plătibile la purtător;2. Emiterea de bonuri de casa la purtător sau nominative, dar plătibile la purtător;3. Emiterea de titluri de obligaţiuni;4. Primirea de depozite spre fructificare pe termen sau la vedere, şi5. Emiterea de cecuri circulare sau de cecuri de călătorie.Toate celelalte operaţiuni de banca sînt considerate ordinare.35. Dreptul de a elibera livrete de economie la purtător sau nominative dar plătibile la purtător, precum şi de a elibera bonuri de casa la purtător sau nominative dar plătibile la purtător, nu poate fi acordat decât societăţilor bancare avînd o existenta de cel puţin 5 ani şi al căror capital social reprezintă, după felul societăţii, cel puţin indoitul capitalului social cerut de art. 11 şi 12 din prezenta lege.Aceste livrete şi bonuri de casa nu vor putea fi emise decât pe bază de depozite în numerar.Acest drept nu va putea fi acordat băncilor care au suferit condamnare pentru abateri de la prezenta lege în cursul ultimilor 5 ani.Totalul depunerilor pe care o banca le poate primi nu poate fi mai mare de şapte ori valoarea capitalului social, plus rezervele.Din acest total depozitele de livrete de economie şi contra bonuri de casa la purtător, sau nominative dar plătibile la purtător, nu pot depăşi de trei ori valoarea capitalului social, plus rezervele.Bonurile de casa emise conform acestui articol vor putea avea o valoare mai mica de 5.000 lei fiecare.Aceleaşi condiţiuni de capital şi de emisiune sînt obligatorii şi pentru băncile care emit cecuri circulare sau călătorie, fără aplicarea alineatului precedent.36. Totalul obligaţiunilor, de orice fel, pe care o banca le poate contracta, nu poate depăşi de 10 ori valoarea capitalului social, plus rezervele.37. Nici o banca nu va putea acorda unui singur client, fără garanţii reale, un credit mai mare de 10 la suta din valoarea capitalului social, plus rezervele. Aprobarea de credite unui singur client peste 5 la suta din valoarea capitalului social, plus rezervele, este exclusiv de competenţa consiliului de administraţie.Orice stipulaţiune contrară acestui articol este nulă. 38. Băncile nu pot face următoarele operaţiuni:1. De a cumpara şi vinde mărfuri pe cont propriu.Se exceptează de la aceasta interzicere, cumpărarea acelor mărfuri care au fost dobândite în executarea creanţelor băncii şi care vor fi vândute în cel mai scurt timp posibil, precum şi primirea în depozit a mărfurilor engros ale clienţilor săi, sau chiar ale persoanelor străine, în magazii anume destinate.2. De a cumpara imobile pe cont propriu, afară de acelea necesare exerciţiului comerţului sau de banca sau uzului personalului băncii, precum şi afară de imobilele dobândite în executarea creanţelor băncii. Aceste din urma imobile vor fi vândute în cel mai scurt timp posibil.De la aceasta interzicere se exceptează şi imobilele cumpărate pentru inmagazinarea mărfurilor a căror depozitare este permisă în condiţiunile alin. 1 din acest articol.3. De a cumpara pentru contul lor propriu, titluri producătoare de dividende pentru un total mai mare de 25 la suta din valoarea capitalului social, plus rezervele.4. De a crea sau participa în alte întreprinderi de orice natura, cu un capital mai mare de 25 la suta din valoarea capitalului social, plus rezervele.5. De a cumpara propriile lor acţiuni pe cont propriu, de a acorda credite asupra lor, de a le constitui în gaj pentru datoriile băncii, de a le plasa prin colportaj, sau impunandu-le cu prilejul acordării împrumuturilor clienţilor.Se exceptează răscumpărarea de acţiuni proprii în vederea reducerii capitalului social, hotarita de adunarea generală extraordinară a acţionarilor.6. De a primi depozite în numerar sau titluri, cînd patrimoniul băncii se afla în stare de încetare de plati, sau pasivul întrece activul. În toate aceste cazuri responsabilitatea administratorilor este prezumată pînă la dovada contrarie.39. Nimeni nu poate exercita în mod obişnuit operaţiuni de credit pe termen scurt, nici din capitalul sau propriu şi nici din capitalul altor persoane sau bănci, decât în condiţiunile legii de faţa.Prin credit pe termen scurt se înţelege orice fel de operaţiune de împrumut de sume de bani, al căror termen nu este mai lung de şase luni.În ce priveşte creditele acordate agricultorilor, aceste se socotesc a fi pe termen scurt cînd scadenta lor nu trece de un an de la acordarea împrumutului.Dovada ca o persoană este agricultor se face cu un certificat eliberat de Camera de agricultura competenţa, sau de perceptia respectiva.40. Băncile care primesc depuneri la vedere sau contractează alte obligaţiuni la vedere, sînt obligate a avea o rezervă în numerar de cel puţin 10 la suta din totalitatea acestor angajamente.În afară de aceasta, băncile sînt obligate a avea o rezervă uşor lichidabila, constând din titluri de Stat, sau garantate de Stat, efecte de comerţ sau warante scontabile la Banca Naţionala a României, în proporţie de 1/3 din aceste angajamente.Prin depozite şi obligaţiuni la vedere se înţeleg toate depozitele şi obligaţiunile contractate de banca, a căror executare trebuie să aibă loc la cerere sau într-un termen de maximum 30 zile.41. Întreprinderile bancare care primesc titluri sau efecte de comerţ în depozit sau în gaj, sînt obligate a le păstra cu grija unui comerciant constiincios, de a le înscrie în registre speciale, cu arătarea felului lor, a valorii lor nominale, a numerelor şi seriilor ce poarta, precum şi a tuturor semnelor ce le deosebesc de alte titluri, purtînd aceeaşi denumire.Aceste valori nu pot fi date în gaj de către banca şi nici încredinţate altor persoane, decât cu consimţămîntul expres al deponentului sau al celui care a constituit gajul.Nici o banca nu poate exercita dreptul de vot aparţinînd titlurilor ce i-au fost date în depozit sau în gaj, decât cu încuviinţarea expresă a deponentului sau constituitorului gajului.Aceasta încuviinţare trebuie data cu prilejul fiecărei depuneri de titluri în depozit sau în gaj.Pentru valorile primite în depozit sau în gaj întreprinderea bancară este obligată a elibera clientului o adeverinta constatând enumerarea tuturor elementelor distinctive prevăzute în alineatul 1 din acest articol. +  Titlul IV Supravegherea şi controlul comerţului de banca42. Pentru aplicarea acestei legi, cum şi pentru supravegherea comerţului de banca în genere, se instituie un Consiliu Superior Bancar, avînd de drept personalitate juridică.Consiliul Superior Bancar funcţionează pe lîngă Banca Naţionala a României.Acest Consiliu se compune din:Guvernatorul Băncii Naţionale a României;Un delegat desemnat dintre administratorii acestei instituţiuni;Un delegat al Ministerului de Finanţe;Un delegat al Ministerului de Justiţie, ales dintre consilierii Curţii de apel din Bucureşti;Un delegat al Uniunii Camerelor de comerţ şi industrie.Un delegat al Uniunii Camerelor de agricultura.Profesorul de moneda, credit şi bănci de la Academia de Înalte Studii Comerciale din Bucureşti.Patru delegaţi ai Asociaţiunii Băncilor Române, din care unul va fi desemnat de gruparea băncilor mici din aceasta asociaţiune. Cel puţin doi din aceşti delegaţi vor fi din provincie.Numirile membrilor care compun Consiliul se fac prin decret regal, după propunerea ministrului de finanţe şi recomandarea institutiunilor care îi desemnează, cu excepţia guvernatorului Băncii Naţionale a României.Durata delegatiunilor membrilor din Consiliul Superior Bancar va fi de 4 ani.La doi ani de la instituire, trei dintre membrii Consiliului Superior Bancar, afară de guvernatorul Băncii Naţionale a României şi delegaţii Statului, se vor trage la sorţi, mandatul lor incetand de drept.În locul lor vor fi îndată numiţi alţi trei membrii, în aceleaşi condiţiuni arătate mai sus.Membrii iesiti la sorţi sau al căror mandat a expirat, sau a încetat, pot fi din nou recomandaţi şi numiţi.Delegaţiunea membrilor din Consiliul Superior Bancar este irevocabilă, afară de abateri grave ce se vor constata prin deciziunea unanima a celorlalţi membri care compun Consiliul.Guvernatorul Băncii Naţionale a României este de drept preşedintele Consiliului Superior Bancar; Consiliul va desemna din sanul sau un vicepreşedinte.Membrii numiţi în baza calităţii pe care o deţin, sînt consideraţi demisionaţi atunci cînd activitatea lor încetează.Membrii Consiliului trebuie să îndeplinească condiţiunile cerute de art. 29 al prezentei legi. Ei pierd de drept calitatea lor de membri, în cazul unei condamnări definitive pentru faptele prevăzute la acel articol.43. Pe lîngă Consiliul Superior Bancar se creează un Secretariat general.Secretarul general va fi numit prin decret regal, după propunerea Ministerului de Finanţe şi recomandarea Consiliului Superior Bancar.Secretarul general va avea un titlu academic de specialitate.El va asista la deliberaţiunile Consiliului Superior Bancar, contrasemnand toate deciziunile acestuia.44. Consiliul Superior Bancar hotărăşte asupra chestiunilor date în competenţa sa, în prezenta a cel puţin 7 membri. El judeca pe bază de memorii scrise la termenul ce va fixa.Pentru acest termen partea interesată va fi citata din oficiu, prin scrisoare recomandată, cu cel puţin 10 zile libere înainte de ziua termenului fixat. La primul termen partea interesată va putea cere încă un termen pentru depunere de acte şi memorii.45. Pentru valabilitatea deciziunilor Consiliului Superior Bancar sînt necesare 6 voturi. În caz de paritate, votul preşedintelui decide.Deciziunile Consiliului Superior Bancar trebuiesc motivate.Ele sînt definitive.Deciziunile Consiliului Superior Bancar sînt obligatorii pentru judecătorul delegat la Oficiul registrului de comerţ, chemat sa dea ordonanţa de înscriere în registrul societăţilor bancare, potrivit art. 9, atît în caz de constituire cat şi în caz de modificare a statutelor băncii. Aceste deciziuni se vor comunică prin scrisoare recomandată, în termen de 30 zile de la pronunţarea lor, părţii interesate şi procurorului general al Curţii de Casaţie.În termen de 30 zile de la comunicarea deciziunii, partea interesată şi procurorul general vor putea face recurs în Casaţie.În caz de admitere a recursului, Curtea de Casaţie va evoca fondul.Curtea de Casaţie va judeca de urgenta în camera de consiliu.Recursul Ministerului public suspenda executarea.46. În caz de abateri de la prezenta lege sau de la statutele băncii, Consiliul Superior Bancar se poate sesiza, fie din oficiu, prin reclamaţia oricărei părţi interesate, fie de către Ministerul public. În cazul în care se sesizează, Consiliul Superior Bancar va ordonă o cercetare a situaţiunii reclamate.Cercetarea se va face de Consiliu prin organele speciale ale Băncii Naţionale a României. După depunerea raportului de constatare, preşedintele Consiliului Superior Bancar sau inlocuitorul sau va fixa un termen pentru judecarea cazului, conform art. 44. Dacă Consiliul găseşte reclamatiunea intemeiata, va pronunţa o deciziune potrivit art. 45, prin care va lua măsurile prevăzute în această lege, date în competenţa sa şi va sesiza, de va fi cazul, Ministerul public sau instanţele judecătoreşti competente.Deciziunile Consiliului Superior Bancar, pronunţate conform acestui articol, sînt executorii de drept.Ele vor fi executate printr-un delegat al Consiliului Superior Bancar; la caz de necesitate va putea cere concursul autorităţii publice, conform legilor de executarea silită*).Recursul în contra deciziunilor date pe baza acestui articol suspenda executarea.-----------------Notă *) A se vedea Legile din 11 Iulie 1930, 18 Decembrie 1931, 23 Decembrie 1932 şi 1 Aprilie 1933.47. Membrii Consiliului Superior Bancar sînt obligaţi a păstra secretul comercial.De asemenea sînt obligaţi a păstra secretul comercial secretarul general şi ceilalţi funcţionari ai Consiliului, sub sancţiunile ce se vor prevedea în regulament.48. Prin regulamentul acestei legi se vor determina în chip amănunţit modul de funcţionare al Consiliului Superior Bancar, organele sale de reprezentare şi executare a deciziunilor luate, serviciile şi personalul necesar birourilor sale, precum şi bugetul cheltuielilor şi salarizarii, atît a membrilor compunand Consiliul, cat şi a personalului ajutator.49. Bugetul Consiliului Superior Bancar va fi acoperit prin cotizaţiile tuturor băncilor funcţionînd în România şi prin taxele speciale pentru autorizari, ce se vor determina prin regulamentul acestei legi.Cotizaţiile vor fi proporţionale cu capitalul social al fiecărei bănci, fără a putea depăşi 0,25 la mie anual şi se vor achită în patru rate trimestriale, sub sancţiune de retragerea autorizării în caz de refuz nejustificat la cererea Consiliului, după o prealabilă somaţie prin scrisoare recomandată de 15 zile. +  Titlul V Dispoziţiuni finale, penale şi tranzitorii50. Casele de schimb sau zarafiile care îşi limitează comerţul numai la operaţiuni de schimb de orice fel de monede nu sînt supuse art. 2 şi 4 şi nici celorlalte dispoziţiuni de constituire şi funcţionare din această lege.Ele vor fi însă supuse supravegherii şi controlului Consiliului Superior Bancar.Casele de schimb nu vor putea pune în firma lor cuvântul "banca".51. Întreprinderile comerciale care au de obiect principal al comerţului lor numai acordarea de împrumuturi pe gaj, de orice fel de obiecte şi care nu cad sub prevederile legii din 9 Martie 1915, modificate la 30 Mai 1929*), referitoare la casele de împrumut pe gaj a agricultorilor şi industriasilor, se constituiesc şi funcţionează în condiţiunile legii de faţa.Casele de împrumut pe gaj nu vor putea însă purta în firma lor cuvântul "banca", ci numai denumirea de "case de împrumut pe gaj" sau o alta asemănătoare.----------------Notă *) A se vedea Legea pentru casele de împrumut pe gaj a agricultorilor, din 10 Martie 1915, cu modificări, din care ultima la 30 Mai 1929.52. Fuziunea a doua sau mai multe societăţi bancare, oricare ar fi felul lor, se hotărăşte de fiecare societate în parte, cu votul necesar pentru modificarea statutelor.Consiliul de administraţie al fiecăreia din băncile care voiesc a fuziona va putea însă supune prospectul de fuziune vizei prealabile a Consiliului Superior Bancar.Deciziunea de fuzionare a fiecărei societăţi bancare, cuprinzînd condiţiunile fuziunii, bilanţurile şi deciziunea de autorizare a Consiliului Superior Bancar, se vor depune la Oficiul registrului de comerţ al fiecărei societăţi care fuzionează, spre a fi înscrise în registrul societăţilor bancare şi publicate potrivit art. 9.În termen de 2 luni de la data publicării actelor de mai sus, fiecare creditor va putea face opoziţie la fuziune la tribunalul de comerţ al locului unde societăţile fuzionate şi-au fixat sediul central.Toate opoziţiile se vor judeca de urgenta în camera de consiliu, printr-o singura hotărîre.În contra hotărîrii tribunalului se poate face apel în termen de 10 zile de la pronunţare. Curtea va judeca de urgenta în camera de consiliu.Termenul de recurs este de 10 zile de la pronunţare.Recursul se va judeca de urgenta în camera de consiliu.Opoziţiunea suspenda fuziunea, afară de cazurile cînd se va justifica plata tuturor datoriilor sociale sau consemnarea lor la Banca Naţionala a României sau la Cassa de Depuneri, cînd toţi creditorii consimt la fuziune sau cînd creditorii oponenţi au fost desinteresati prin plata sau consemnarea sumei.După expirarea termenului de mai sus, sau în cazul ca s-a făcut opoziţiune şi oponentii nu au fost desinteresati, în urma rămînerii definitive a hotărîrii data asupra opoziţiei, fuziunea va putea fi executată.Societatea rămasă în fiinta sau noua societate care rezultă din fuziune preia asupra sa toate drepturile şi obligaţiunile societăţilor stinse.Deciziunile de fuziune sînt opozabile acţionarilor, fără a se putea retrage din societate.53. Dacă la alcătuirea primului bilanţ al băncilor fuzionate ar rezultă din reevaluarea imobilelor sau altor active plusuri de valoare, care, conform legilor în vigoare, sînt impozabile, ce vor fi scutite de orice impunere dacă vor fi trecute la rezervele băncii fuzionate.54. Dacă, din cauza pierderilor suferite, capitalul social al unei bănci a scăzut la jumătate din valoarea capitalului statuar, sau la jumătate din valoarea capitalului necesar, prevăzut la art. 11, 12 şi 35 din prezenta lege, cînd cel statuar nu a fost mai mare, administratorii, iar în caz de omisiune din partea lor, consiliul de censori, sînt datori a convoca, în maximum 2 luni de la aceasta constatare, adunarea generală extraordinară a asociaţilor, spre a decide asupra reintregirii capitalului social.Dacă adunarea generală nu va fi convocată de către aceste organe, convocarea se va face de urgente, în urma unei cercetări prealabile, de către Consiliul Superior Bancar.Dacă adunarea generală nu decide completarea capitalului social sau lichidarea societăţii, sau dacă în termen de 3 luni de la data întrunirii adunării generale a asociaţilor completarea capitalului social nu este realizată, Consiliul Superior Bancar va retrage autorizaţiunea putând decide şi lichidarea societăţii bancare.Aceleaşi norme se vor putea aplica şi societăţilor în nume colectiv, în comandită sau cu răspundere limitată, cînd adunarea asociaţilor va putea fi convocată de oricare dintre asociaţi.Lichidarea se va face conform prescripţiunilor codului de comerţ în materie de lichidare a societăţilor comerciale*) şi sub supravegherea Consiliului Superior Bancar, care va sesiza în acest scop tribunalul de comerţ competent.------------------Notă *) A se vedea Secţia VI din Codul Comercial, art. 199.55. În caz de faliment din partea unei întreprinderi bancare, activul inventariat de judecătorul sindic se va lichidă de către un curator numit de tribunalul care a declarat falimentul, după o lista de specialişti întocmită de Consiliul Superior Bancar.Numirea curatorului se va face prin chiar sentinta declarativă de faliment sau printr-o încheiere posterioară.Activul băncilor falite se va lichidă de curator, sub direcţiunea şi controlul judecătorului sindic.În caz de necesitate, adunarea creditorilor unei bănci falite va putea desemna o comisiune de creditori care să ajute şi sa supravegheze opera de lichidare încredinţată curatorului.Conturile de lichidare se vor depune judecătorului sindic care le va supune omologării tribunalului.Toate acţiunile şi actele săvîrşite de curator, în vederea lichidării, sînt scutite de orice taxe sau timbru, fără prejudiciul taxelor falimentare cuvenite Statutului.Dispoziţiunile acestui articol se aplică şi falimentelor bancare în curs de lichidare.56. Dacă în cursul existenţei unei bănci se constată că aceasta nu respecta prescripţiunile legii de faţa, Consiliul Superior Bancar va putea decide limitarea operaţiunilor băncii sau la caz de necesitate lichidarea acesteia.Dacă din cercetarea facuta se constată că valoarea totalului angajamentelor unei bănci întrece valoarea activului sau, Consiliul Superior Bancar va putea decide lichidarea şi va sesiza tribunalul comercial competent, spre a se proceda la lichidarea băncii.57. Oricine va exercita comerţul de banca fără autorizarea cerută de art. 4 sau va viola dispoziţiunea art. 39 din prezenta lege, se va pedepsi cu închisoare de la 3 luni pînă la 2 ani şi cu amendă de la 20.000 pînă la lei 500.000.Transmisiunea cambiilor care garantează împrumuturile de către împrumutătorul contravenient la dispoziţiunea art. 39, nu-l apara de penalitatea prevăzută de acest articol.În caz de înfiinţare a unei sucursale fără autorizarea cerută de art. 16, administratorii şi directorii vinovaţi se vor pedepsi cu amendă de 50.000 pînă la lei 500.000 fiecare. În acest caz Consiliul Superior Bancar va decide desfiinţarea sucursalei.58. Fondatorii, administratorii, directorii şi censorii, care vor fi trecut sub tăcere situaţiunea de falit sau vreuna din condamnările prevăzute de art. 29, vor fi pasibili de pedeapsa de la 15 zile pînă la 6 luni închisoare şi amenda de la 10.000 pînă la lei 100.000, fără aplicare de circumstanţe uşurătoare. Ei vor pierde de plin drept calitatea de administratori, censori sau directori ai băncii respective.Aceasta decădere se va pronunţa de către Consiliul Superior Bancar, chiar mai înainte de deschiderea acţiunii publice, în care caz recursul nu suspenda executarea.59. În caz de faliment din partea unei bănci, violarea art. 4, 9-15, 17, 19, 20, 24, 26-28, 30-32, 34-38, 40-41, va atrage pentru administratorii, directorii şi censorii vinovaţi, sancţiunea prevăzută de legi pentru bancruta frauduloasă, fără prejudiciul celorlalte sancţiuni civile şi penale prevăzute în această lege sau alte legi în vigoare.60. Sancţiunile penale prevăzute în această lege sînt de competenţa tribunalelor ordinare.61. În termen de doua luni de la promulgarea acestei legi, în care timp va lua fiinta Consiliul Superior Bancar, fiecare banca existenta este obligată a comunică Consiliului Superior Bancar, copie de pe ultimul bilanţ anual, copie de pe bilanţul brut al ultimului semestru, cum şi lista membrilor Consiliului de administraţie, a censorilor şi directorilor.Întreprinderile bancare înscrise astăzi în registrul comerţului*), vor fi înscrise în registrul bancar, pe baza unei cereri, însoţită de actul constitutiv, de statute cum şi de lista administratorilor. Cererea se va adresa în termen de 2 luni de la promulgarea acestei legi judecătorului delegat la Oficiul respectiv, indicând numărul de înscriere în registrul comerţului, fără orice formalitate sau plata vreunei taxe.Dispoziţiunile acestui articol se aplică şi băncilor existente sub firma individuală. Acestea sînt obligate totdeodată a declara capitalul lor propriu, a comunică actul constitutiv şi statutele. Ele vor mai putea primi depuneri spre fructificare, pe termen sau la vedere, încă timp de doi ani de la promulgarea prezentei legi.Băncile existente sub forma de societăţi în nume colectiv, în comandită simpla sau cu răspundere limitată, care nu îndeplinesc prescripţiunile prezentei legi, sînt supuse aceloraşi condiţiuni, putând însă primi depozite numai pînă la valoarea capitalului lor social deplin vărsat.Depozitele primite pînă la data promulgării acestei legi, cum şi totalul angajamentelor, vor fi proportionate în termen de maximum cinci ani, de la această dată, potrivit prescripţiunilor acestei legi.De asemenea băncile existente sub forma de societăţi pe acţiuni sînt supuse condiţiunilor fixate prin acest articol, fiind în acelaşi timp obligate ca în termen de maximum cinci ani sa proportioneze depunerile şi totalul pasivului, în conformitate cu dispoziţiunile prezentei legi.De drepturile câştigate, prevăzute în prezentul articol, vor beneficia şi societăţile care vor fuziona în decursul acestor 5 ani.------------------Notă *) A se vedea Legea pentru registrul comerţului, din 10 Aprilie 1931, cu modificări 27 Iulie 1931 şi 9 Aprilie 1932.62. Dispoziţiunile prezentei legi intră în vigoare de la publicarea ei în Monitorul Oficial.Imobilele care se găsesc la promulgarea legii de faţa în patrimoniul unei bănci, nu sînt supuse dispoziţiunilor art. 38, punctul 2.În termen de cinci ani de la publicarea ei toate băncile existente în România se vor conformă tuturor condiţiunilor prevăzute în prezenta lege. Acest termen va putea fi prelungit de Consiliul Superior Bancar.63. Toate dispoziţiunile contrarii acestei legi se abroga.Printr-un regulament al acestei legi se vor determina normele de funcţionare ale Consiliului Superior Bancar, bilanţurile şi situaţiile sumare tip, cum şi orice alte norme de aplicare a dispoziţiunilor prezentei legi.---------------------