Advanced Search

 LEGE nr. 88 din 19 aprilie 1933 pentru unificarea contributiunilor directe şi pentru înfiinţarea impozitului pe venitul global*)


Published: 1933-04-19
Read law translated into English here: https://www.global-regulation.com/translation/romania/3070879/-lege-nr.-88-din-19-aprilie-1933-pentru-unificarea-contributiunilor-directe-i-pentru-nfiinarea-impozitului-pe-venitul-global%252a%2529.html

Subscribe to a Global-Regulation Premium Membership Today!

Key Benefits:

Subscribe Now for only USD$40 per month.
LEGE nr. 88 din 19 aprilie 1933pentru unificarea contributiunilor directe şi pentru înfiinţarea impozitului pe venitul global*)
EMITENT PARLAMENTUL
Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 89 din 19 aprilie 1933



____________Notă *) Ministerul de FinanţeDirecţiunea contributiunilor directe +  Titlul I Clasificarea şi natura impozitelor directe +  Articolul 1Contribuţiunile directe corespunzătoare celor de mai jos, acum existente în tot cuprinsul României, se înlocuiesc dela 1 Aprilie 1923, cu următoarele:1. Impozitul pe veniturile proprietăţilor agricole;2. Impozitul pe veniturile proprietăţilor cladite;3. Impozitul pe veniturile valorilor mobiliare;4. Impozitul pe veniturile comerciale şi industriale;5. Impozitul pe salarii;6. Impozitul pe veniturile din profesiuni şi ocupatiuni neimpuse la celelalte impozite;7. Impozitul progresiv pe venitul global.Primele 6 impozite sînt obiective, ele lovind veniturile speciale, împărţite în 6 categorii, după originea şi tratamentul care li se aplică, şi formând astfel 6 impozite elementare.Pe lîngă aceste impozite se pot stabili impuneri adiţionale în folosul comunelor, judeţelor şi altor instituţiuni publice, în limitele prevăzute de această lege.Ultimul impozit este subiectiv şi completează impunerea, lovind totalitatea veniturilor. +  Articolul 2Sînt supuse impozitelor elementare persoanele fizice sau juridice cărora le previn veniturile sus vizate, independent de naţionalitatea şi sediul lor.Persoanele impozabile la impozitul progresiv asupra venitului global sînt prevăzute la titlul II, cap. VII, al acestei legi. +  Titlul II Impozite +  Capitolul 1 Impozitul pe veniturile proprietăţilor agricole +  Articolul 3Sînt supuse unui impozit de 6% pe numele proprietarilor, uzufructuarilor sau titularilor oricărui alt drept real de folosinţă, veniturile proprietăţilor funciare agricole sau celor asimilate lor, constatate conform prevederilor prezentei legi.Pentru veniturile proprietăţilor arendate impozitul este sporit la 7%, afară de cele ce aparţin minorilor orfani, ori cele arendate obstilor sau cooperativelor locale de exploatare.Dacă contribuabilul locueste în străinătate mai mult de 6 luni, în cursul unui an, impozitul va fi de 24% fără deosebirea de mai sus, afară de cazul cînd este trimis în calitate de funcţionar public ori cu o însărcinare oficială, sau în cazul cînd sade acolo mai mult de 6 ani pentru studii universitare sau asimilate lor, sau 2 ani pentru studii speciale. +  Articolul 4Venitul impozabil se determina din 5 în 5 ani de comisiunile de recensământ prevăzute de art. 79.Comisiunile de recensământ vor face evaluări şi impuneri în fiecare comuna, avînd sa stabilească:1. Întinderea proprietăţilor în parte pe proprietari şi distribuirea lor pe categorii şi clase.Vor fi 12 categorii şi anume: 1) pamanturi arabile; 2) fanete; 3) izlazuri; 4) grădini de legume cu caracter permanent; 5) livezi de pruni şi alţi arbori fructiferi; 6) vii; 7) mlastini, terenuri necultivabile; 8) păduri; 9) balti; 10) pepiniere şi grădini de flori ornamentale; 11) terenuri de agrement rurale; 12) orice alta categorie neprevăzută aci.Clasificarea se va face după calităţi şi numai pentru proprietăţile de categoriile 1-6 inclusiv.Pentru teritoriile unde se afla întocmit cadastrul se va ţine seama de intinderile, categoriile şi clasificarile cadastrale, dacă aceste lucrări sînt ţinute în regula.Acolo unde nu e cadastru numărul claselor nu va fi mai mare de şase pentru o singura categorie de proprietăţi.2. Valoarea locativă medie pe hectar pentru proprietăţile de categoriile 1-6, care va fi aceeaşi pentru toate proprietăţile de aceeaşi categorie şi clasa comuna.Aceasta valoare locativă se stabileşte ţinându-se seama de mijlocia contractelor de arendare din comuna încheiate în ultimii 4 ani, de mijlocia pe 4 ani a valorii productiunii la hectar, scăzând cheltuielile obişnuite, sau de preţul mediu de vânzare al proprietăţilor în ultimii 4 ani, socotindu-se dobînda de 5%, fără ca pe baza acestui din urma criteriu valoarea locativă să depăşească preţul mediu al arendarilor din regiune.În valoarea locativă astfel stabilită se considera cuprinse veniturile proprietăţii, realizate din orice ramura de productiune agricolă sau din transformarea produselor proprii, afară de veniturile din stabilimente industriale de sine stătătoare, aflate pe proprietăţi, cum: mori, fabrici de spirt şi alte asemenea.3. Venitul impozabil pe proprietăţi, şi anume: a) Pentru categoriile 1-6 prin înmulţirea întinderii cu valoarea locativă medie pe hectar; b) Pentru celelalte categorii, pe fiecare proprietate, după contractele de arenda în vigoare, iar în lipsa prin apreciere în comparatie cu alte proprietăţi similare arendate. Pentru terenuri de agrement, în lipsa de contracte de arendare, venitul va fi de 8%, asupra preţului de vânzare fixat pentru calitatea de pămînt corespunzătoare.4. Condiţiunile în care se exploatează fiecare proprietate, dacă e arendată sau exploatată de proprietar, ori dacă proprietarul domiciliază în străinătate, şi în fine,5. Sa stabilească impozitul cuvenit a se plati pentru fiecare proprietate, după cota aplicabilă. +  Articolul 5La preţul contractelor de arenda, după care se fac evaluarile şi se stabilesc veniturile, se vor adaoga toate sarcinile impuse arendaşului, care legalmente privesc pe proprietar, cum şi accesoriile în bani sau în natura pe care arendaşul e obligat a le da peste arenda.Pentru proprietăţile din comunele în care se afla cadastru valoarea locativă şi venitul, se vor putea fixa în raport cu evaluarile cadastrale, ţinându-se seama de valorile analoage stabilite la recensământ. +  Articolul 6Pădurile din care nu se trage nici un folos nu se impun decât atunci cînd sînt date în tăiere.Cele date în arenda, spre alta folosinţă decât exploatarea lor prin tăiere, sau care aduc asemenea foloase proprietarului, se impun după valoarea locativă, pe hectar, stabilită conform art. 4.Cele puse în exploatare prin taere se impun potrivit procedurii prevăzută de art. 94, din momentul cînd sînt date altora în tăiere sau cînd începe exploatatiunea, cu cota de 8% fără distinctiune în ce priveşte cota dacă pădurile sînt arendate sau exploatate de proprietar. În cazul cînd taerea are ca urmare defrişarea, cota va fi de 15%, afară de acelea care din oficiu sînt destinate defrişării.În toate cazurile cota va fi sporită la 24% pentru contribuabilii ce locuesc în străinătate în condiţiunile prevăzute de art. 3, alin. 3.Pentru pădurile înfiinţate din nou dela punerea în aplicare a legii, venitul rezultat din prima tăiere este impus pe jumătate.Cîştigurile rezultând din exploatatiune fac obiectul unei impuneri separate, conform art. 30. +  Articolul 7Terenurile afectate unei concesiuni miniere sînt supuse la acest impozit numai în ce priveşte venitul agricol al suprafatei şi în afară de taxele prevăzute de legea minelor.Impozitul va inceta pentru întinderea ce n'ar mai putea aduce venit agricol din cauza lucrărilor de exploatare ale subsolului. +  Articolul 8Sînt scutite de acest impozit:1. În mod permanent: a) Proprietăţile publice afectate unui serviciu public şi neproducatoare de venit, cum şi cele afectate sporturilor în interes public; b) Imobilele statului care se exploatează în regie.Pentru imobilele statului, în cazul cînd ele se exploatează prin arendare, impozitul se stabileşte pe numele statului, prin arendaş, care este obligat la facerea declaraţiunilor de impunere şi la plata impozitului. Acesta se va calcula asupra venitului statului prevăzut în contract cu toate sarcinile, afară de impozitul agricol şi aditionalele aferente.2. În mod vremelnic: a) Pentru 10 ani, dela schimbarea lor în pămînt de cultura cu cheltuiala proprietarului, mlastinile şi baltile, cum şi alte pamanturi necultivabile prin natura lor; terenurile inundate prin distrugerea lucrărilor de apărare pentru tot timpul cat n'au putut fi folosite, iar dacă în acest interval ele au fost folosite, vor fi impuse la categoria pentru care au fost folosite; b) Pentru 5 ani dela plantare, livezile de pomi roditori şi pământurile plantate din nou cu vii, fie prin replantare, fie înfiinţate din nou, afară de cele plantate cu producători direcţi; c) Pentru 5 ani dela repunerea lor în stare de a fi cultivate, prin cheltuiala proprietarului, terenurile devastate în timpul războiului, în asa grad, ca devenisera cu totul improprii culturii.Cererile de scutiri vor fi făcute şi rezolvate potrivit procedurii prevăzute în art. 98.Scăderea impozitului va avea loc dela 1 Aprilie ce urmează cererii, iar epoca de scădere decurge în tot cazul dela 1 Aprilie a anului ce urmează aceluia în care a avut loc faptul ce motiveaza scăderea.Cu începere dela 1 Ianuarie 1932, toate proprietăţile bunurilor rurale şi urbane, precum şi orice drepturi reale sau personale aparţinînd Eforiei spitalelor civile din Bucureşti, Aşezămintelor Brancovenesti din Bucureşti, Epitropia Sf. Spiridon din Iaşi, Epitropia Caritatea galateana din Barlad şi Epitropia spitalului Beldiman din Barlad, dacă sînt direct administrate de Eforia respectiva, sînt scutite de orice impozit către stat, judeţ, municipii sau comune, sub orice denumiri şi prin orice lege, regulamente sau ordonanţe ar fi fost înfiinţate.Pentru contractele în fiinta la data de 1 Ianuarie 1932, în care plata impozitelor e în sarcina părţilor cu care sus zisele instituţii au contractat, impozitele vor continua a fi plătite tot de aceste părţi contractante pînă la terminarea contractelor.Contractele ce se vor încheia de sus zisele instituţii cu începere dela 1 Ianuarie 1932, sînt scutite numai în ce priveşte partea aferentă care în niciun caz nu poate fi mai mica de 50% din valoarea totală a taxelor şi impozitelor cuvenite către stat, judeţ şi comuna. +  Articolul 9Proprietarii, uzufructuarii sau titularii oricăror drepturi reale de folosinţă sînt obligaţi sa declare proprietăţile, intinderile de terenuri posedate, arendările şi contractele respective, precum şi orice alte acte şi împrejurări necesare constatării şi asezarii impunerii.Ei vor face declaraţiuni după formularele şi în termenul ce se va hotărî şi publică de Ministerul de Finanţe.Ele pot fi făcute colectiv, pe formulare anume întocmite, de către toţi locuitorii dintr'o comuna, sat ori catun, sub îngrijirea şi atestarea primăriei respective şi se vor depune prin îngrijirea primarului la perceptia locului, cu cel puţin 3 zile înainte de începerea lucrărilor comisiunii.Comisiunile vor tine seama de aceste declaraţiuni la stabilirea impunerilor, evaluarile făcându-se conform art. 4.Ziua începerii lucrărilor comisiunii într'o comuna se va afişa la primărie şi perceptie, cu cel puţin 10 zile înainte, dresandu-se proces-verbal.Pentru comunele unde se tine cadastru în regula, proprietarii sînt dispensaţi a declara datele cuprinse în el. +  Articolul 10Comisiunile vor dresa procese-verbale de stabilirea categoriilor, a claselor şi a evaluării pe hectar, conform art. 4, punctele 1 şi 2, şi, îndată ce aceste lucrări sînt terminate, vor afişa procesele-verbale la primăria comunei. După aceasta, vor întocmi tablouri de distribuirea proprietăţilor pe categorii şi clase, cum şi de stabilirea veniturilor şi impozitului pe proprietăţi şi proprietari. Aceste tablouri se vor afişa la primărie, imediat după întocmirea lor.Afişarea proceselor-verbale şi a tablourilor se va constata prin proces-verbal.Contribuabilii, precum şi oricare reprezentant al fiscului au dreptul să facă apel în contra acestor hotărîri, în termen de 20 zile dela aceasta afişare, înaintea comisiunii de apel. Apelul se declara la administraţia de constatare respectiva sau la circumscripţiile de constatare ale comunelor unde vor funcţiona comisiuni de apel. +  Articolul 11Toate apelurile dintr'o comuna, în ce priveşte gruparea terenurilor pe categorii şi clase, cum şi valoarea locativă medie pe hectar, se vor putea conexă şi judeca prin aceeaşi hotărîre, şi deciziunea data în aceasta privinta va avea putere de lucru judecat faţă de toţi contribuabilii comunei pentru proprietăţile aflate în aceeaşi categorie şi clasa.Apelul unuia profita tuturor contribuabililor din comuna.Contribuabilii vor fi citaţi colectiv, în ce priveşte judecarea acestor apeluri, făcându-se publicaţii cu cel puţin 8 zile înainte de ziua fixată pentru judecata, la primărie, şcoala, biserica şi casele delegaţilor săteşti. Apelantii pot fi reprezentaţi prin locuitori ai comunei. +  Articolul 12Hotărîrea comisiunii de apel rămîne definitivă în ce priveşte clasificarea pe categorii şi stabilirea valorilor locative; ea poate fi atacată în recurs pe calea arătată la articolul 84.Procedura şi judecata apelurilor şi a recursurilor, cum şi orice schimbări a impunerilor în cursul periodului de 5 ani, se vor îndeplini conform dispoziţiunilor cuprinse în titlul III. +  Capitolul 2 Impozitul pe veniturile proprietăţilor cladite +  Articolul 13Sînt supuse unui impozit de 10% pe numele proprietarilor, uzufructuarilor sau titularilor oricărui alt drept real de folosinţă, veniturile nete din proprietăţile cladite sau celor asimilate lor şi care nu sînt prevăzute la cap. 1.Dacă contribuabilul locueste în străinătate mai mult de 6 luni în cursul unui an, impozitul va fi de 20% afară de cazul cînd este trimis în calitate de funcţionar public ori cu o însărcinare oficială, sau în cazul cînd sade acolo cel mult 6 ani pentru studii universitare sau asimilate lor, sau 2 ani, pentru studii speciale.Veniturile brute ale proprietăţilor cladite noui sînt supuse puse în întregime unei taxe statistice anuale de 1% pe timpul cat ele se afla în perioadele de scutire prevăzute de art. 17.Fac parte din clădiri, instalatiunile mobiliare şi accesoriile care devin imobile prin destinaţie.Sînt asimilate clădirilor: a) Terenurile virane din oraşe; b) Terenurile necultivate, afectate unei întreprinderi comerciale sau industriale, ca santiere, depozite, locuri de petrecere sau pentru publicitatea industriala ori comercială; c) Instalatiunile pe bacuri.Cînd condiţiunile de impunere ale proprietăţilor cladite s'au schimbat prin închiriere, rămîne neinchiriate, majorarea ori diminuarea venitului impus cu cel puţin o pătrime, în conformitate cu art. 93 şi prin derogare dela art. 18 şi 75, impunerea se va putea modifica în cursul periodului de recensământ. Modificarea se va face în urma declaratiunii contribuabilului, data în termen de o luna dela schimbarea condiţiei de impunere şi se operează cu începere din prima zi a lunei următoare celei în care a avut loc schimbarea. În lipsa declaratiunii, modificarea se face în condiţiunile art. 94. Aceasta dispoziţie se aplică şi pentru clădirile industriale în cazul cînd întreprinderea încetează, dar nu şi în cazul cînd încetarea întreprinderii este datorită unei înţelegeri de cartel.Reducerea prevăzută la alineatul precedent nu se aplică pentru taxa statistica. +  Articolul 14Pentru clădirile care se închiriază cu mobile, venitul impozabil la acest impozit este acela al clădirii fără mobile, afară de cele care devin imobile prin destinaţie şi servesc la exploatarea imobilelor.Venitul mobilelor va face obiectul impozitului pe veniturile din ocupatiuni necomerciale. +  Articolul 15Venitul se determina pe baza valorii locative a imobilului.Valoarea locativă se stabileşte după contractele de închiriere, iar în lipsa lor prin evaluarea directa, în comparatie cu imobilele similare din vecinătate.Pentru clădirile afectate industriilor venitul se stabileşte. socotind dobînda de 5% la preţul lor de cost, excluzandu-se valoarea instalatiunilor mobiliare sau imobiliare. Pentru clădirile construite înainte de 1919, se va proceda mai intaiu la reevaluarea preţului de cost, calculand leul la cursul de stabilizare Din acest preţ de cost se va reduce amortismentele făcute, socotit câte 5% pe fiecare an anterior, reevaluate apoi însă pe aceeaşi baza, fără ca scăderea totală sa intreaca 40% din costul reevaluat. Apoi se va aplica dobînda de 5% pentru aflarea venitului impozabil.Pentru terenurile virane, venitul se stabileşte după preţul mijlociu de vânzare al acestor terenuri, la care se socoteşte o dobînda de 5%.La preţul contractului de închiriere se va adaoga valoarea tuturor sarcinilor impuse chiriaşilor care legalmente privesc pe proprietari. +  Articolul 16Pentru clădiri şi instalatiuni imobiliare venitul net impozabil se obţine scăzând din valoarea locativă 20% drept cheltuieli de gestiune, asigurări contra riscurilor, întreţinere şi amortizare.Pentru clădirile industriale venitul net impozabil se obţine scăzându-se 20% drept cheltuieli de gestiune, asigurări şi întreţinere.Pentru terenurile asimilate clădirilor, valoarea locativă constitue venitul net impozabil. +  Articolul 17Sînt scutite de acest impozit:1. În mod permanent: a) Imobilele publice sau ale aşezămintelor de utilitate publică, neproducatoare de venit şi afectate serviciilor publice sau scopului acestor aşezăminte, precum şi imobilele particulare puse în mod gratuit la dispoziţia unor asemenea aşezăminte în acelaşi scop.Clădirile Statului închiriate se impun pe numele Statului prin chiriaş, care este obligat la facerea declaratiunii de impunere şi la plata impozitului; b) Clădirile parohiale ale cultelor religioase întreţinute sau subvenţionate de Stat, care nu produc niciun venit şi care s'au bucurat pînă în prezent de asemenea scutiri, precum şi clădirile parohiale ale cultelor religioase subvenţionate de Stat, care nu produc niciun venit; c) Sub condiţiunea reciprocităţii, clădirile aparţinînd legatiunilor şi consulatelor străine şi ocupate de ele; d) Clădirile rurale ce servesc de locuinta, agricultorilor şi care nu au mai mult de 3 camere locuibile de fiecare familie, precum şi toate cele necesare exploatării agricole a terenurilor.2. În mod vremelnic: a) Clădirile noui, pe timp de 10 ani de cînd au devenit locuibile sau intrebuintabile pentru scopul lor industrial în total sau în parte.Adaosele în înălţime sau suprafaţa vor beneficia de aceeaşi scutire, dacă reprezintă cel puţin jumătate din capacitatea locativă a clădirii la care s'a făcut adaosul.Clădirile reparate, chiar radical, nu vor fi asimilate clădirilor noui, şi, deci, nu vor fi scutite; b) Pentru 10 ani dela începerea exploatării, stabilimentele de ape naturale, recunoscute.După acel termen impozitul se reduce la jumătate pe încă 10 ani; c) Stabilimentele de băi, de ape minerale, puse în exploatare pentru căutarea sănătăţii muncitorilor şi funcţionarilor publici în mod gratuit, atît timp cat funcţionează numai în acest scop; d) Pentru 10 ani de cînd au devenit locuibile, venitul clădirilor construite de societăţi de locuinţe eftine, recunoscute ca atare prin legi speciale.După acest termen, impozitul se reduce la 1/4 pe 5 ani şi la 1/2 pe încă 5 ani.Clădirile ce se vor construi în viitor de aceste societăţi, vor fi scutite de impozit pe 10 ani; e) Clădirile noui construite sau care se vor construi pe Calea Victoriei din Capitala, în conformitatea legilor din Decemvrie 1910 şi 1913, vor fi scutite în aceleaşi condiţii ca cele din alineatul d; f) Clădirile construite în conformitate cu legea pentru înfiinţarea unei Case Autonome a Construcţiilor din 30 Mai 1930, cele de tip popular, pe timp de 20 de ani şi cele de tip economic pe timp de 15 ani, precum şi renovarile, transformările şi adaogirile făcute în condiţiunile aceleeasi legi; g) Clădirile şi terenurile aparţinînd societăţilor cooperative, conform dispoziţiunilor legii respective pentru organizarea cooperaţiei din 20 Martie 1929; h) Terenurile din raza comunelor urbane, aparţinînd societăţilor comunale de locuinţe eftine, pe timp de 10 ani dela cumpărarea lor.Scutirile se înţeleg atît pentru dreptul cuvenit Statului, cat şi pentru impozitele adiţionale.Pentru societăţile de constructiuni, venitul clădirilor noui se va deduce din totalul supus cotei impozitului complimentar, prevăzut de art. 42 din legea contributiunilor directe, rămînînd a fi impuse numai cu impozitul elementar, dela art. 30 din aceeaşi lege, la care se vor calcula şi aditionalele.Clădirile noui construite cu începere din anul 1921 pînă la 1 Ianuarie 1933, cum şi cele începute înainte de această dată şi care vor deveni locuibile în cursul anului 1933, vor beneficia încă de o scutire suplimentară, de 75% pe timp de 5 ani următori şi de 50% pe alţi 5 ani. Venitul acestor clădiri este scutit şi de impozitul pe venitul global, în proporţia în care aceste imobile sînt scutite de impozitul elementar pe clădiri, dacă ele sînt locuite de proprietarii lor; în caz cînd sînt închiriate, se scuteşte partea de venit pînă la 100.000 lei, impunandu-se, cînd venitul este mai mare, tot ce depăşeşte această sumă. Scutirile prevăzute la acest alineat se vor acorda de către comisiunile de recensământ şi de instanţele anuale pe baza declaraţiunilor date de contribuabili în termenul legal numai pe restul timpului la care mai au dreptul, socotit dela data de cînd clădirea a devenit locuibilă.Prin derogare dela art. 61, punctul 2, dobânzile ipotecare sau privilegiate ce grevează imobilele scutite, nu se vor mai scădea la stabilirea venitului impozabil pentru impozitul pe venitul global decât în proporţia în care venitul lor este scutit de impozitul global. +  Articolul 18Valoarea locativă şi venitul net impozabil se stabileşte din 5 în 5 ani de către comisiunile de recensământ prevăzute la art. 79.Comisiunile de recensământ vor proceda atît la stabilirea venitului clădirilor care nu se bucura de scutiri permanente, cat şi la impunerea celor impozabile, pe loc la fiecare imobil, În intervalul de timp ce se va fixa şi publică de Ministerul Finanţelor prin Monitorul Oficial. +  Articolul 19Contribuabilii sînt datori a face declaraţiuni pentru fiecare imobil în parte, la perceptiile respective, pe formularele oficiale, în termenele prevăzute prin publicaţiunile Ministerului de Finanţe.Comisiunile vor tine seama de aceste declaraţiuni şi de actele prezentate, cum şi de înscrierile cadastrale. +  Articolul 20Pentru toate evaluarile se vor încheia procese-verbale pe imobile şi contribuabili, care vor fi predate la imobil, sub dovada de primire, contribuabilului sau unui membru din familie ori din serviciul sau.În cazul cînd cei în drept a primi procesul-verbal nu se afla faţa pentru a da dovada, delegatul fiscului va afişa procesul-verbal de impunere la imobil, iar dacă prin declaraţia de impunere, contribuabilul şi-a ales alt loc pentru comunicarea impunerii, va fi comunicat la acel loc.Afişarea sau, comunicarea se va constata prin procesul-verbal.Contribuabilii, cum şi ori ce reprezentant al fiscului au dreptul să facă apel la comisia de apel prevăzută de art. 78, în termen de 20 de zile dela înmânarea procesului-verbal de impunere sau dela afişarea lui.Apelul se face la administraţia de constatare sau la circumscripţiile de constatare din comunele neresedinte în care vor funcţiona comisiuni de apel. +  Articolul 21Hotărîrea comisiunii de apel rămîne definitivă în ce priveşte constatarea şi evaluarea venitului; ea poate fi atacată în recurs pe calea arătată la art. 84.Procedura şi judecata apelurilor şi a recursurilor cum şi orice schimbări a impunerilor în cursul periodului de 5 ani se vor îndeplini conform dispoziţiunilor cuprinse în titlul III. +  Capitolul 3 Impozitul asupra veniturilor valorilor mobiliare +  Articolul 22*)Veniturile capitalurilor mobiliare şi cele asimilate lor, conform dispoziţiunilor din art. următor, sînt supuse unui impozit de 15 la suta, afară de cele mai jos arătate, pentru care impozitul va fi de:12 la suta pentru veniturile din acţiuni nominative.10 la suta pentru veniturile din depunerile în numerar la bănci, şi alte instituţiuni de credit şi economii, efectuate pe termen pînă la trei luni şi 5 la suta peste trei luni.8 la suta pentru cele din scrisurile de credit funciar, formate prin asociaţie de proprietari şi autorizate prin lege a emite asemenea obligaţiuni, ori din titlurile societăţilor de locuinţe ieftine, create în baza legii din 13 Februarie 1910.5 la suta pentru cupoanele scrisurilor Creditului Funciar Rural din Bucureşti, precum şi Creditele funciare Urbane din Bucureşti şi Iaşi, emisiunea de 10 la suta anual. Aceasta reducere este obligatorie pe un period de 10 ani, începînd dela 1 Ianuarie 1932.5 la suta pentru veniturile din depozite, în numerar, făcute de străinii domiciliaţi în străinătate, la băncile din ţara, precum şi pentru veniturile din renta de expropriere.Impozitul se aseaza asupra veniturilor brute, provenite din România, de către oricine s'ar incasa, cum şi cele din alta ţara, luate de către locuitorii tarii, acestea fiind impuse cu 15 la suta, fără distinctiune.Toate depunerile în numerar la bănci sau alte instituţiuni de credit şi economie, sînt supuse secretului comercial şi nu pot fi controlate sau cercetate decât pe baza unui mandat al justiţiei._________Notă *) Toate articolele prevăzute la art. 22 au fost sporite cu 10 la suta, prin legea din 1 Ianuarie 1929. Acest spor este în vigoare. +  Articolul 23Veniturile impozabile sînt:1. Dividendele şi produsele de orice fel la acţiunile, obligaţiunile şi orice titluri sau drepturi din valori mobiliare, sub orice denumire ale societăţilor şi colectivităţilor de orice fel, afară de dividendele distribuite de băncile populare şi cooperativele şi federalele enumerate la art. 34, precum şi dividendele încasate de băncile populare, cooperative şi federale la sumele cu care ele participa la capitalul centralelor lor, toate aceste dividende impunandu-se conform art. 35 la impozitul pe venitul întreprinderilor comerciale.2. Cupoanele la rente şi obligaţiuni ale Statului Roman, judeţelor sau comunelor, care nu au fost scutite de impozite prin legea de emisiune a lor.3. Rentele viagere dela 25.000 lei anual în sus, cele mai mici fiind supuse la impozitul pe salarii.4. Dobânzile şi produsele de orice fel încasate de cei ce nu fac afaceri de banca, scont sau împrumut, pentru care aceştia plătesc impozitul prevăzut de art. 30, ce se cuvin la sumele plasate în: a) Creanţe ipotecare, privilegiate şi chirografare.Impozitul va fi calculat asupra unei dobânzi de 6 la suta pentru creanţele comerciale şi de 5 la suta pentru cele civile, dacă în aceste creanţe nu se prevede nicio dobînda, ori se prevede o dobînda mai mica.Se exclud dobânzile încasate de comercianţi sau industriasi la creanţele comerciale care au de obiect o vânzare sau alte afaceri de comerţ, pentru care ei sînt supuşi impozitului pe beneficiile comerciale şi industriale; b) Depozitele de sume de bani la vedere sau cu scadenţa, cum şi soldul creditor de dobânzi al conturilor curente la bănci; c) Garanţii în numerar.5. Tantiemele acordate de societăţi în afară de cele plătite directorilor şi funcţionarilor întreprinderii, care vor fi impuse la impozitul pe salarii.6. Redevenţele în bani sau în natura, precum şi sumele primite dintr'o dată sau periodic pentru cesiuni de drepturi sau de exerciţiul unor drepturi, concesiuni miniere sau închirieri ori arendări de întreprinderi comerciale ori industriale.Intra în venit valoarea instalatiunilor mobiliare sau imobiliare ce concesionarii, arendaşii şi chiriaşii sînt obligaţi să facă în profitul beneficiarului. +  Articolul 24Sînt scutite de acest impozit: a) Dobânzile la economiile înscrise pe livretele de economie ale Casei de Depuneri, la economiile pînă la 10.000 lei înscrise pe carnetele de economie ale Caselor de credit, aparţinînd institutiunilor publice ori Societăţilor cooperative ce funcţionează pe bază de legi şi la cele pînă la 5.000 lei, înscrise pe carnetele altor instituţiuni de credit.Se scuteşte o singura asemenea depunere pentru o persoană.Impozitul se percepe la veniturile sumelor ce trec de cele mai sus prevăzute, iar pentru economiile făcute la băncile populare între 10.000-20.000 lei se reduce la jumătate; b) Dobânzile creanţelor ipotecare sau privilegiate ale institutiunilor de credit autorizate prin lege sa emita în contul acelor ipoteci obligaţiuni supuse impozitului de faţa; c) Renta perpetua de expropriere, precum şi celelalte valori mobiliare, ce aparţin institutiunilor culturale ori de binefacere, ce au în vedere un scop de utilitate publică, cu condiţia ca aceste valori să fie depuse spre păstrare la Casa de Depuneri şi Consemnaţiuni; d) Veniturile din titluri străine sau din depozite ale personalului diplomatic străin, sub condiţiunea reciprocităţii şi în condiţiunile ce se vor fixa prin regulament. +  Articolul 25Impozitul este datorat din ziua exigibilitatii dreptului creditorilor.Perceperea se face pe cale de reţinere de către debitorii dividendelor, cupoanelor, dobânzilor, rentelor, tantiemelor şi produselor specificate la art. 23.Impozitul va fi vărsat la stat, conform normelor şi în termenele ce se vor stabili prin instrucţiunile Ministerului de Finanţe, aceste termene neputând fi mai mare de 3 luni dela reţinere, iar pentru dobânzile plătite la creanţele ipotecare privilegiate sau chirografare, prevăzute la punctul 4, litera a al art. 23, de trei zile.Pentru aceste din urma dobânzi, plata impozitului se va putea efectua prin aplicarea de timbre mobile speciale, pe înscrisul constatând achitarea lor, de îndată ce Ministerul Finanţelor va întocmi şi va publică modalităţile de aplicarea şi anularea acestor timbre, cum şi limita pînă la care se pot face asemenea plati.Pînă la înfiinţarea de timbre, perceptorul sau administraţia de încasări şi plati unde se vărsa impozitul, vor face la cerere menţiune despre aceasta pe act.Lipsa acestor vize ori timbre sau a chitanţei doveditoare de plată impozitului constituie o dovadă îndestulătoare de sustragerea dela plata, urmând a se aplică sancţiunile legale.Societăţile pe acţiuni sînt obligate a trimite administraţiilor de constatare respective, cel mai târziu o luna după adunarea generală care a aprobat bilanţul, o lista nominală a tuturor membrilor consiliului de administraţie, al censorilor cu adresele lor şi cu menţiunea sumelor pe care aceştia le-au primit în decursul anului trecut sub forma de: tantieme, jetoane, salarii, cheltuieli de reprezentare, şi a sumelor primite sub orice alta forma, împreună cu numărul carnetului de contribuţiuni pentru impozitul global al perceptiei care a eliberat carnetul.Societăţile pe acţiuni sînt obligate sa trimită în acelaşi termen administraţiilor de constatare respective o lista nominală, cuprinzînd şi adrese respective ale tuturor acţionarilor care au încasat din beneficiul trecut dividende, al căror total depăşeşte 20.000 lei, precum şi acţiuni gratuite sau acţiuni cu preţ de favoare a căror valoare nominală trece de 30.000 lei.Dacă vărsămîntul sau transmiterea dividendului s'a făcut printr'un intermediar, atunci acest intermediar va fi obligat la rândul sau sa trimită autorităţilor mai sus arătate numele şi adresa persoanelor care au încasat dividendul sau au primit acţiunile gratuite sau cu preţ de favoare menţionate la alineatul precedent. +  Articolul 26Perceperea şi vărsarea impozitului pe veniturile din valorile mobiliare străine, se face pînă la o înţelegere cu diferitele State interesate, de către bancherul, agentul de schimb sau orice altă persoană care efectuează, în România, plata dobânzilor sau veniturilor produse de aceste valori.Oricine face o profesiune sau un comerţ din a strânge, plati sau cumpara cupoane sau orice alte instrumente de credit create pentru plata acestor venituri din alte tari, este dator să facă o declaraţie despre aceasta la administraţia de încasări şi plati a reşedinţei sale şi să se conformeze regulelor stabilite prin instrucţiunile Ministerului de Finanţe.Sînt dispensaţi de aceste declaraţiuni cei obligaţi la publicarea bilanţului.Cei care vor incasa din străinătate, fie direct, fie prin altul, asemenea venituri, sînt obligaţi a vărsa, impozitul la administraţia de încasări şi plati sau la perceptie, în termen de o luna, putând cere vizarea titlurilor pentru dovada plăţii impozitului.Cei ce efectuează în România asemenea plati sînt obligaţi sa comunice administraţiei de constatare o lista cuprinzînd numele şi adresa persoanelor cărora bancherul sau intermediarul le-a plătit dividende de ale societăţilor străine, cupoane din efecte publice străine, dobânzi la depozite aflate în bănci străine, lozurile cîştigătoare şi acţiunile gratuite, provenind din valorile mobiliare străine a căror valoare totală în cursul anului e mai mare de 10.000 lei. +  Articolul 27Vărsarea impozitului reţinut de către debitorii veniturilor menţionate la punctul 6 de sub art. 23 se va face conform celor arătate în articolul 25, însă cu titlu provizoriu, pînă la stabilirea definitivă a impozitului de către comisiunile de impunere ce vor urma după acea vărsare.Constatarea se face pe baza declaraţiunilor ce contribuabilii sînt obligaţi a da, în conformitate cu dispoziţiunile art. 86, ţinându-se seama de contracte, registre şi orice acte, pe cari atît debitorii, cat şi creditorii veniturilor sînt datori a le prezenta.Modalităţile şi formele de constatare sînt cele prevăzute în titlul III.Nu intră în venitul impozabil: a) Amortismentul repartizat pe numărul de ani, cat durează concesiunea, al capitalului investit de concedent în întreprindere şi care se pierde pînă la sfîrşitul concesionarii, arendării ori închirierii; b) Amortismentul anual de cel mult 5% al instalatiunilor utile întreprinderii cari nu se pierd în totul dar rămîn la expirare în stare degradata.Înscrierea impozitului se va face în roluri speciale, unde se va nota şi încasarea prealabilă a impozitului. În cazul cînd s'a încasat mai mult se va face compensatiune în anii următori sau cu alt impozit conform art. 125. Dacă aceasta compensare nu se poate face, se va restitui diferenţa. +  Articolul 28Impozitul e în sarcina creditorului chiar dacă prin contracte s'ar prevedea clauza contrarie; orice asemenea clauza contrarie este nulă. +  Articolul 29Instanţele judecătoreşti şi orice autoritate publică nu vor putea da curs nici unei cereri relative la asemenea acte sau creanţe ce fac obiectul impozitului de faţa şi nu vor opera nicio radiere de sarcini, privilegii sau ipoteci asupra imobilelor pînă nu se va justifica plata impozitului, afară de cazurile de dispensa prevăzute de lege. +  Capitolul 4 Impozitul pe venitul întreprinderilor comerciale şi industriale +  Articolul 30Sînt supuse unui impozit de 10 la suta veniturile nete din întreprinderile comerciale şi industriale, din exploatări agricole făcute de arendasi, cum şi din exploatări de păduri sau de mine făcute fie de către arendasi sau concesionari, fie de proprietari.Impozitul se sporeşte cu 2 la suta, pentru veniturile nete din operaţiuni de banca, scont sau împrumuturi şi se reduce cu 2 la suta pentru veniturile nete ale întreprinderilor care au de obiect exclusiv exploatări industriale, miniere sau de transport pe cale ferată sau pe apa.Venitul impozabil se stabileşte în fiecare an pe baza venitului rezultat în anul ce precede celui de impunere sau în perioada de 12 luni, care a servit la stabilirea ultimului bilanţ, în cazul cînd bilanţul nu se încheie pe anul civil.Fac excepţie dela dispoziţia precedenta micii comercianţi şi micii industriasi care vor fi impusi pe o perioadă de trei ani, potrivit tabelei de mai jos: Clasa VENITURILE Impozit partea Statului I II III IV V VI VII VIII IX X Pînă la 5.000 lei Dela 5.001 - 10.000 " " 10.001 - 15.000 " " 15.001 - 20.000 " " 20.001 - 25.000 " " 25.001 - 40.000 " " 40.001 - 50.000 " " 50.001 - 75.000 " " 75.001 - 100.000 " " 100.001 - 150.000 " 300 lei 700 " 1.200 " 1.800 " 2.300 " 3.500 " 4.600 " 6.800 " 9.000 " 14.000 " Se considera mici comercianţi, acei care vor fi clasificati ca atare de către comisiune prevăzută, la art. 76.Se considera mici industriasi, acei care îndeplinesc condiţiunile art. 12 din legea impozitului pe lux şi cifra de afaceri din 31 Decemvrie 1932.Se vor excepta de asemenea şi micile asociaţiuni miniere de aur şi argint pe cuxe, care vor plati prin reţinere directa, la data preschimbarii, un impozit de 1,5 la suta, asupra valorii brute a aurului şi argintului prezentat la preschimbare.Clasificarea contribuabililor impozabili pe baza tabelei de mai sus, se va face de către comisiunea judeteana prevăzută de art. 70 din prezenta lege, conform normelor respective.Comercianţii şi industriasii impusi pe baza tabelei dela acest articol, sînt scutiţi de impozitul suplimentar prevăzut de art. 42. +  Articolul 31Venitul net impozabil se obţine scăzându-se din veniturile brute rezultate din operaţiunile făcute în cursul anului cheltuielile proprii ale întreprinderii, şi anume:1. Chiria sau arenda imobilelor care servesc întreprinderilor comerciale ori industriale, sau care sînt destinate exploatării.Dacă aceste imobile sînt proprietatea exploatatorului şi sînt impozabile la impozitele pe veniturile proprietăţilor agricole sau al celor cladite, se va scădea venitul brut impus acolo;2. Dobânzile capitalurilor împrumutate întreprinderii, dacă aceasta are o personalitate juridică, distinctă de aceea a împrumutătorului, fie acele dobânzi fixe, fie sub forma participării la beneficiile întreprinderii debitoare;3. Salariile, retribuţiunile, indemnizarile şi remizele plătite agenţilor, lucrătorilor, funcţionarilor întreprinderii, fie în bani, fie în natura;La impunerea societăţilor cooperative, sumele încasate de asociaţi pentru plata muncilor efectuate de ei în întreprinderea comuna pînă la 150 la suta din salariile primite de lucrătorii neasociaţi pentru munci similare, se considera ca salarii şi ca atare li se vor aplica dispoziţiunile legii pentru unificarea contributiunilor directe referitoare la salarii.Dacă societatea cooperativa nu are salariaţi neasociaţi, se va lua ca norma salariile plătite de întreprinderile similare.4. Participările obligatorii la beneficii ale lucrătorilor sau funcţionarilor, stabilite prin contract sau statute, precum şi gratificatiunile neobligatorii pînă la 50 la suta, din totalitatea retributiunilor anuale.5. Costul materiilor prime transformate în cursul anului de exploatare pe care s'a încheiat bilanţul.6. Amortismentul de cel mult 3 la suta pe an din costul imobilelor ce aparţin întreprinderii şi sînt utilizate de ea pentru birouri şi locuintele funcţionarilor şi lucrătorilor şi cel mult 5 la suta pe an, din costul lor pentru clădirile uzinelor; pentru instalatiunile mobiliare şi imobiliare, pînă la 15 la suta din preţul lor de cost, în condiţiunile dela punctul 7 de mai jos.7. Chiria instalatiunilor care n'au caracterul de imobile prin natură. Dacă acestea aparţin exploatatorului, se vor scădea sumele necesare pentru amortizarea lor, fără a putea depăşi 15 la suta din cost.Cota amortizărilor pentru diferitele categorii de industrii va fi fixată de Ministerul Finanţelor după normele ce se vor stabili de comisiunea centrala prevăzută la art. 83, luându-se şi avizul comisiunii industriale de pe lîngă Ministerul Industriei şi Comerţului. Pentru acele investitiuni cu caracter cu totul aparte, aflate în întreprinderile industriale speciale, a căror scoatere din uz are loc în mod obişnuit într'un timp mai scurt de 7 ani, cota de amortizare prevăzută la alin. 6 şi 7 de mai sus, va putea fi sporită cu avizul comisiunii centrale fiscale.În tot cazul amortizarea nu se va putea face într'un timp mai scurt de 3 ani. La supravaloarea investitiunilor precum şi la investitiunile făcute din fondurile suplimentare, create în baza art. 3 din legea dela 28 Martie 1926, nu se pot face amortizari.8. Amortismentul capitalului investit în concesiuni de exploatări pe termen limitat, care rămîne neamortizat într'unul din modurile prevăzute la alin. 6 şi 7 precum şi investirile în instalatiuni utilizabile care rămîn în proprietatea concedentului.Aceasta parte de capital se amortizeaza, repartizandu-se anual pînă la expirarea concesiunii.9. Alocaţiile la Casele de pensiuni şi asistenţa ale funcţionarilor sau primelor plătite de întreprinderi pentru asigurarea funcţionarilor pînă la cel mult 10 la suta din salarii, cum şi sumele alocate din beneficii pentru instituţiuni de cultura şi de asistenţa socială ale Statului, judeţelor şi comunelor.10. Cheltuelile diverse sau cheltuelile generale privind strict întreprinderea, între cari intra şi cele de întreţinere şi de asigurare, şi fără de impozitul de faţa, care priveşte însuşi obiectul întreprinderii.În afară de scazamintele prevăzute în acest articol, nici o alta scădere nu se mai poate face la stabilirea beneficiului net.Astfel nu se vor putea scădea sumele cheltuite spre a da o plusvaloare instalatiunilor sau sumelor afectate sporirii întreprinderilor. +  Articolul 32După alegerea beneficiului net, în urma scaderilor de mai sus, se mai scade: a) La societăţile anonime pe acţiuni, rezervele statutare pînă la limita de 10% din beneficiul net arătat prin bilanţ, atunci cînd rezervele nu au atins un sfert din capital şi 5 la suta cînd ele nu au atins jumătate din capital. După ce s'a atins aceasta limita, nu se mai scade nimic.În cazul cînd rezervele se distribue sub orice formă acţionarilor, ele se vor taxa atît la impozitul mobiliar, cat şi la impozitul prevăzut de art. 30, scăzându-se cu ocazia acestei taxari, rezervele deja impuse conform art. 30.Rezervele de orice fel ale Băncii Naţionale a României nu vor fi impuse decât atunci cînd se vor distribui acţionarilor sub orice formă, chiar prin sporire de capital. În acest caz se va scădea cota-parte ce revine Statului în raport cu capitalul sau în Banca.Rezervele matematice ale societăţilor de asigurare nu sînt impozabile, întrucât nu ar cuprinde beneficii ale societăţii; b) Rezervele speciale pentru creanţele dubioase trecute ca atare în bilanţ, atît la societăţile anonime, cat şi la întreprinderile particulare, comerciale şi industriale, care se impun pe baza registrelor lor regulat ţinute, asa cum se prevede în art. 39, punctul 1.Cota acestor rezerve în total se fixează la 3 la suta din plasamentul în creanţe al întreprinderii, putând fi sporită pînă la 5 la suta în epocile de depresiune economică cu avizul comisiunii centrale fiscale. +  Articolul 33Nu sînt supuse decât la impozitul complimentar prevăzut la art. 42 sumele ce intră în compunerea beneficiului net al societăţilor pe acţiuni pentru care s'a plătit impozitul mobiliar şi anume: a) Participările reale la beneficiile altor societăţi, dovedite cu acte, cum şi veniturile din sumele plasate în mod permanent, în efecte publice supuse impozitului mobiliar; b) Redevenţele din concesiuni; c) Dobânzile cuvenite la sumele depuse spre fructificare sau păstrare.Cheltuielile speciale privitoare numai la sumele de mai sus nu pot fi scăzute din beneficiul impozabil.Din beneficiul net total rămas după scăderea rezervelor scutite, conform articolului precedent şi a sumelor de mai sus, se impune cu cotele prevăzute la art. 30 ceea ce rămîne după deducerea dividendului, care e supus impozitului mobiliar.La stabilirea beneficiului net impozabil al institutiunilor financiare, create de Stat se va scădea partea ce revine Statului pentru dreptul sau regalian concedat acelor instituţiuni.Societăţile ipotecare prin asociaţiune mutuala de proprietari, constituite pe baza legii din 5 Aprilie 1873, nu sînt impuse decât pentru aceea parte a excedentului dintre venituri şi cheltuieli, care, conform deciziunilor adunării generale, se restituie imprumutatilor societari prin imputare asupra ratelor datorite de ei.Beneficiul distribuit ca dividend acţionarilor de băncile populare, cooperativele şi federalele enumerate la art. 34, neimpunandu-se la impozitul mobiliar, conform art. 23, este supus acestui impozit în condiţiunile prevăzute la art. 35. +  Articolul 34Se scutesc de impozit: a) Pentru 3 ani dela constituirea lor, cooperativele de meseriasi, funcţionari şi muncitori, precum şi asociaţiile şi cooperativele din industrie casnica, băncile populare, cooperativele săteşti, cooperativele populare orăşeneşti, cum şi federalele acestor cooperative şi bănci, dacă ele satisfac condiţiunile impuse prin legile lor organice.Impunerea începe dela 1 Aprilie a anului ce urmează implinirii termenului de 3 ani; b) Societăţile functionaresti sau în scop de binefacere, care se bucura de scutire pe bază de legi speciale, întru cat nu fac operaţiuni decât cu membrii funcţionari şi se conformează condiţiunilor stabilite prin legile lor organice; c) Casele comunale de păstrare pentru veniturile care serva edilitatii publice; depunatorii vor plati însă impozitul pe venitul valorilor mobiliare; d) Societăţile pentru exploatarea apelor minerale ale Statului, menţionate în legea din 18 Aprilie 1909, pînă la împlinirea termenului de scutire de 10 ani dela începerea exploatării prevăzută în aceea lege. +  Articolul 35Impozitul se reduce: a) Cu jumătate pentru cooperativele, băncile populare şi federalele prevăzute în art. precedent, alin. a, pentru societăţile pentru construirea de locuinţe ieftine, înfiinţate conform legii speciale, dacă satisfac condiţiunile legilor lor organice, precum şi pentru asociaţiunile profesionale fără scop lucrativ, care nu împart sub nicio forma beneficiile membrilor lor, ci le întrebuinţează în scop de utilitate generală recunoscută; de asemenea pentru asociaţiile şi societăţile de industrie casnica sau avînd de obiect exclusiv producerea sau desfacerea obiectelor de industrie casnica; b) Cu un sfert pentru cooperativele, băncile populare şi federale precum şi asociaţiile sau societăţile de industrie casnica prevăzute la alin. a, care au peste 6 ani de funcţionare şi capital vărsat de peste un milion lei. +  Articolul 36Întreprinderile industriale şi miniere noui se vor bucura de scutire de impozitul de faţa pînă în al cincilea an dela punerea în funcţionare, dacă beneficiul lor net anual nu trece de 8% din capital împreună cu rezervele, şi de o reducere la jumătate dacă aceasta rentabilitate e cuprinsă între 8-10%.Intra între acestea şi cele distruse de razboiu pentru partea refăcută, dacă aceasta trece de o treime din totalul instalatiunilor, clădiri şi maşini.Aceste scutiri ori reduceri se acordă întreprinderilor industriale şi miniere noui, sub rezerva îndeplinirii condiţiunilor impuse de legile şi regulamentele industriale şi miniere pentru acordarea unor asemenea avantaje. +  Articolul 37Impozitul se aseaza pe numele exploatatorului, în locul unde se exercită întreprinderea. În caz cînd întreprinderea se exercită în mai multe locuri, impozitul se aseaza acolo unde are loc principala activitate a întreprinderii.Pentru societăţile anonime, în caz cînd întreprinderea se exercită prin mai multe exploatări aflate în diferite judeţe din ţara, impunerea se va face la sediul directiunii comerciale pentru toate veniturile realizate din ţara.Întreprinderile care n'au sediul în ţara sînt impuse la locul unde se afla sucursalele, pentru beneficiile realizate în ţara, ele fiind obligate a le declara şi a încheia bilanţ pentru operaţiunile şi capitalul din care a rezultat acele beneficii. +  Articolul 38Constatarea venitului şi stabilirea impozitului se face după normele de mai jos şi pe baza declaraţiunilor ce contribuabilii sînt obligaţi a da anual sau la începerea întreprinderilor, conform regulelor prevăzute la titlul III.Declaraţiunea trebuie să cuprindă capitalul întrebuinţat în întreprindere, venitul brut şi net realizat în anul încheiat la 31 Decembrie precedent sau în perioada de timp pe care e încheiat bilanţul, cifrele propuse ca scaderi conform art. 31, precum şi toate justificările necesare în sprijinul cifrelor ce declara.Declaraţiunea va fi însoţită de bilanţ şi de contul de profit şi pierdere; iar pentru cei ce n'au obligaţiunea întocmirii lui şi nici nu l-au încheiat în regula, pe lîngă cifrele indicate ca venituri şi capital, vor declara cifra afacerilor. +  Articolul 39Stabilirea venitului net impozabil se face într'unul din următoarele moduri:1. După elementele bilanţului, pentru cei obligaţi la publicarea lui, sau pentru cei care l-au încheiat în regula, corespunzînd cu registrele regulat ţinute în conformitate cu art. 31.2. Prin constatarea directa sau prezumţii, în celelalte cazuri, bazate pe următoarele elemente: a) După cifra afacerilor anului precedent, comparata cu aceea a altor exploatări similare; b) Dacă cifra afacerilor nu se poate constata precis după registre sau orice alte elemente, venitul impozabil se va stabili prin apreciere în comparatie cu alţi contribuabili de aceeaşi categorie şi importanţa, cum şi avându-se în vedere chiria sau valoarea locativă a stabilimentului, în care se exercită întreprinderea şi a locuinţei contribuabilului.Înlăturarea de către comisiunile de apel a registrelor comerciale se va face luându-se în considerare şi raportul expertului contabil numit de minister şi va fi motivată.Întreprinderile comerciale şi industriale care nu sînt cuprinse în categoria acelora ce se impun pe baza tabelei dela art. 30 nu pot fi impuse la un venit inferior venitului minimal stabilit după cum urmează:3. Pentru întreprinderile comerciale particulare, venitul minimal se stabileşte prin înmulţirea cu 1,5 a valorii locative a stabilimentului în care se exercită întreprinderea; pentru acele întreprinderi comerciale în care valoarea locativă joaca rol secundar, valoarea locativă se înmulţeşte cu 2,5. Valoarea locativă este aceea prevăzută în contractele de închiriere în vigoare în momentul impunerii, sau în caz cînd contribuabilul este proprietar al imobilului în care se exercită întreprinderea, valoarea locativă este aceea ce rezultă din comparatia cu imobile similare închiriate.Pentru întreprinderile industriale particulare, venitul minimal va fi egal cu 2% din valoarea totală a investiţiilor imobiliare şi mobiliare destinate exploatării întreprinderii.Pentru întreprinderile particulare comerciale şi industriale, prevăzute în cele 2 alineate ce preced impozitul minimal, partea Statului nu poate fi superior sumei de 75.000 lei şi nici inferior sumei de 18.000 lei.4. Pentru societăţile pe acţiuni impozitul minimal se stabileşte asupra unui venit prezumat, care rezultă din aplicarea unui coeficient de 2% pentru societăţile industriale şi 3% pentru cele comerciale, la capitalul constatat prin bilanţ, împreună cu rezervele de orice fel.Pentru societăţile filiale sau afiliate, al căror capital reprezintă mai puţin de 1/4 din cifra lor de afaceri, venitul prezumat se stabileşte, aplicând la cifra de afaceri coeficienţii de mai sus, redusi la jumătate, dacă venitul astfel obţinut e superior celui calculat conform alineatului precedent.La societăţile pe acţiuni cu un capital de peste 600.000.000 lei şi cu o cifra de afaceri de 10 ori mai mica decât capitalul plus rezervele, venitul minimal se stabileşte aplicând la cifra de afaceri coeficienţii de mai sus. Impozitul stabilit în acest mod nu poate fi mai mic de 100 mii lei.Societăţile pe acţiuni care sînt în lichidare, precum şi cele ce se găsesc în concordat preventiv, plătesc impozitul minimal redus la jumătate pe tot timpul cat durează lichidarea sau perioada concordatară. De aceasta reducere beneficiază şi institutele financiare de credit din al căror plasament cel puţin 40% este supus asanarii datoriilor agricole.Sînt scutite de acest impozit, societăţile anonime create în staţiunile balneare sau climaterice, exploatate în folosul sănătăţii publice.Venitul prezumat stabili pentru particulari şi societăţi pe acţiuni, asa cum se arata mai sus, constitue venitul impozabil la impozitul cu cota dela art. 30, din care nu se mai admite niciun scazamant şi serveşte şi la aşezarea impozitului complimentar, conform art. 42 şi a impozitului pe venitul global.La societăţile pe acţiuni, pentru stabilirea venitului supus impozitului complimentar la venitul prezumat se mai adauga şi sumele prevăzute la art. 33.5. Societăţile cooperative care funcţionează pe baza legii pentru organizarea cooperaţiei din 1929, neavând caracterul societăţilor anonime pe acţiuni, vor fi impuse ca şi întreprinderile particulare şi vor beneficia la calcularea impozitului de dispoziţiunile art. 34, 35, 36 din lege şi art. 101 din legea pentru organizarea cooperaţiei din 1929. +  Articolul 40Aprecierea veniturilor nete ale arendaşilor, în cazul cînd nu ţin o contabilitate regulată, şi nu se poate dovedi acest beneficiu, se va face ţinându-se seama de valoarea locativă a proprietăţii exploatate, stabilită la recensământ, conform normelor ce se vor stabili de comisiunea centrala prevăzută la art. 83.Pentru păduri şi mine, în afară de prevederile legii minelor, venitul net al exploatatorilor, oricărei ar fi ei, se stabileşte tot pe calea prevăzută la art. 38 şi 39. +  Articolul 41Pentru primul an de exercitare al unei întreprinderi venitul se constata pe calea prevăzută de art. 39, alin b.Dacă întreprinderea a început în anul precedent, venitul acelui an serva de baza pentru cel de impunere, numai în cazul cînd este constatat prin bilanţ, şi dacă exercitarea a durat mai mult de 3 luni. În acest caz venitul se socoteşte raportandu-se la timp cat a avut loc exercitarea.Cînd exercitarea în anul precedent a avut loc mai puţin de 3 luni, sau cînd venitul e constatat pe alta cale decât după bilanţ, impunerea se stabileşte după normele prevăzute la punctul 2, alin. b, din articolul 39.Pentru particulari în al doilea an de funcţionare, impunerea va fi supusă întîi comisiunei de clasificare prevăzută de art. 76, care va hotărî dacă ei se vor impune pe baza tabelei dela art. 30, sau dacă se vor impune anual.Pentru societăţile pe acţiuni impozitul, atît pe primul an, cat şi pe al doilea, se stabileşte după încheierea primului bilanţ, care va servi de baza la impunere pe aceşti doi ani. Din impozitul ce se va stabili pe baza bilanţului ultimului an de exercitare, se va scădea impozitul plătit pe primul an. +  Articolul 42Ca un complement al acestui impozit, veniturile aparţinînd contribuabililor mai jos vizati, sînt supuse la un adaus de impozit dacă aceştia se găsesc în condiţiunile ce urmează: a) Contribuabilii obligaţi la publicarea bilanţului sau aceia care au registre regulat ţinute şi bilanţ încheiat în regula, sînt supuşi la aceasta suprataxa dacă beneficiul lor net anual trece de 75.000 lei, şi în condiţiunile de rentabilitate de mai jos; b) Contribuabilii cari nu au bilanţ şi registre în regula şi nu li se poate stabili capitalul real pus în întreprindere, dar a căror cifra de afaceri trece de un 1.000.000 lei, sînt consideraţi a avea un capital egal cu jumătate din cifra afacerilor. Ei vor fi suprataxati în aceleaşi condiţiuni cu cei din aliniatul precedent, avînd în vedere beneficiul stabilit conform art. 39.În afară de societăţile pe acţiuni, la calculul rentabilitatii capitalul nu va fi socotit mai mic de jumătate din cifra afacerilor.Pentru comercianţii şi industriasii particulari, după ce se face calculul rentabilitatii la impunere se scade 10 la suta din beneficiul ales, conform prevederilor acestui impozit.Impozitul complimentar se stabileşte odată cu impozitul prevăzut de art. 30, potrivit dispoziţiunilor din acest capitol şi asupra aceluiaşi venit, iar pentru societăţile pe acţiuni şi asupra sumelor arătate în art. 33, inclusiv dividendul.Cota de impunere variaza după rentabilitatea capitalului, adică după raportul dintre capital, împreună cu totalul rezervelor şi beneficiul net, fără rezervele prevăzute de art. 32, însă, inclusiv sumele prevăzute la art. 33, cum şi dividendul, precum urmează.           DACĂ RENTABILITATEA ANUALĂ ESTE:SUPRATAXA VA FI:   Pentru Soc. pe acţ.Pentru particulari şi societăţi cooperative   Dela 10% incl. - 12%0,5 %-   '' 12% '' - 13%0,75''-   '' 13% '' - 14%1 ''-   '' 14% '' - 15%1,5 ''-   '' 15% '' - 16%2 ''0,5 %   '' 16% '' - 18%2,5 ''1 ''   '' 18% '' - 20%3 ''1,5 ''   '' 20% '' - 22%4 ''2 ''   '' 22% '' - 25%5 ''2,5 ''   '' 25% '' - 30%6 ''3 ''   '' 30% '' - 35%7 ''3,5 ''   '' 35% '' - 40%8 ''4 ''   '' 40% '' - 45%9 ''4,5 ''   '' 45% '' - 50%10 ''5 ''   '' 50% '' - 60%11 ''6 ''   '' 60% '' - 70%12 ''7 ''   '' 70% '' - 80%13 ''8 ''   '' 80% '' - 90%14 ''9 ''   '' 90% '' - 100%15 ''10 ''   '' 100% '' - 120%16 ''11 ''   '' 120% '' - 160%17 ''12 ''   '' 160% '' - 200%18 ''13 ''   '' 200% '' - 250%19 ''14 ''   '' 250% '' - 300%20 ''15 ''   '' 300% '' - 350%21 ''16 ''   '' 350% '' - 400%22 ''17 ''   '' 400% '' - 450%23 ''18 ''   '' 450% '' - 500%24 ''19 ''   '' 500% în sus25 ''20 ''Pentru institutiunile financiare create de stat, cu participarea lui progresiva la beneficii, cota se va stabili ţinându-se seama de partea din beneficii ce revine statului, conform conventiunii şi legii speciale care vor regula raporturile dintre stat şi aceste instituţiuni.Societăţile pe acţiuni care dau lucrătorilor sau funcţionarilor lor participatii la beneficii, obligatorii prin statute sau prin lege de cel puţin 25 la suta din beneficiul net şi cele profesionale, vor plati impozitul complimentar redus cu o pătrime. +  Capitolul 5 Impozitul pe salarii +  Articolul 43Veniturile nete provenite din salarii, lefuri publice şi private, remuneraţii, gratificatii sau din indemnizaţii de orice fel, participari la beneficii ale lucrătorilor şi funcţionarilor, pensiuni, cum şi din rente viagere mai mici de 25.000 lei anual, sînt supuse unui impozit conform prevederilor de mai jos, în cazul cînd aceste venituri se încasează periodic cu ora, cu ziua, săptămîna, luna sau anul şi au caracter de continuitate.Cota impozitului este de:4 la suta pînă la venitul de 4.000 lei lunar ori suma respectiva anuală, saptamanala, zilnica sau pe ora.8 la suta pentru diferenţa ce trece de 4.000 lei lunar.Impozitul loveste toate veniturile sus menţionate provenite din România de către oricine s'ar incasa, afară de lista civilă, cum şi cele luate din alta ţara de către orice locuitor al tarii. +  Articolul 44Venitul net se stabileşte adaugand la cifra retributiunii periodice de orice fel, pensiunilor sau rentelor viagere, valoarea indemnizaţiilor sau suplimentelor în natura şi scăzând sumele cheltuite cu îndeplinirea serviciului.Venitul net este impozabil numai dacă suma tuturor veniturilor aci impozabile depăşeşte 750 lei lunar, ori suma respectiva anuală saptamanala, zilnica sau pe ora, rotunjindu-se prin neglijarea fracţiunilor sub 10 lei, dela 750 lei pînă la 4.000 lei venit impozabil lunar, sau 48.000 lei anual, sub 100 lei dela aceste cifre în sus, iar pentru veniturile impozabile socotite pe zi sau pe ora prin neglijarea banilor. +  Articolul 45Sînt scutiţi de acest impozit agenţii diplomatici şi consulari străini, sub rezerva reciprocităţii diplomatice.Sînt scutiţi de asemenea invalizii cari au infirmităţi dobândite în razboiu, precum şi văduvele şi orfanii de razboiu pentru pensiunile pe cari le primesc în aceste calităţi. +  Articolul 46Venitul impozabil se obţine scăzându-se din venitul net: a) Câte 710 lei lunar, ori suma respectiva anuală, saptamanala, zilnica sau pe ora.Dacă contribuabilul are mai multe venituri, de felul celor aci impuse, fără a întrece în total limita de mai sus, scăderea se face o singură dată, fiind obligat sa declare aceasta la reţinerea impozitului; b) Din salariile muncitorilor manuali, lucrand cu ziua, cu ora sau în acord, tot ce aceştia primesc peste 20 zile lunar; c) Vărsămintele pînă la 10% din venitul brut ce se face de către sau pe seama contribuabilului pentru asigurarea unei pensii, precum şi cotizaţiile pentru asigurarea de accidente şi de vieata.Limitele de venit prevăzute în acest articol şi în articolele 43, 44 şi 46 vor putea fi modificate prin legea bugetară, de îndată ce cursul leului faţă de valoarea lui în aur se va schimba cu mai mult de o treime în raport cu aceasta diferenţa din momentul aplicării legii de faţa. +  Articolul 47Toate instituţiile, statul, judeţele, comunele, stabilimentele publice şi de utilitate publică, societăţile, comercianţii, industriasii, meseriaşii şi oricine plăteşte sau procura funcţionarilor, amploiatilor, comisilor, lucrătorilor, servitorilor sau altora salarii sau orice alte indemnizaţii în bani sau în natura, mai sus vizate, sînt obligaţi sa retina impozitul asupra sumelor ce plătesc.Impozitul reţinut va fi vărsat la circumscripţia de percepere a impozitelor în luna ce urmează aceleia în care s'a făcut reţinerea, în conformitate cu instrucţiunile publicate ale Ministerului de Finanţe.La vărsare se va prezenta un stat, cuprinzînd toate indicatiunile pretinse prin instrucţiuni şi prin formularele oficiale.Pentru salariile din alte tari, cei ce le primesc sînt obligaţi a face vărsarea impozitului direct la circumscripţia de percepere a impozitelor, în termen de o luna.Orice firma individuală sau orice societate de orice formă, care are în serviciul ei unul sau mai mulţi salariaţi, este obligată a trimite, pînă la 31 Ianuarie a fiecărui an, administraţiei de constatare respective, o lista cuprinzînd numele şi domiciliul persoanelor aflate în serviciul în anul precedent. În dreptul fiecărui nume se va arata sumele ce au fost plătite fiecăruia, sub forma de salarii, tantieme, participari la beneficii sub orice alta forma, precum şi numărul carnetului de contribuţiuni pentru impozitul global şi al circumscripţiei percepere care a eliberat carnetul. +  Capitolul 6 Impozitul pe veniturile din profesiuni şi ocupatiuni neimpuse la alte impozite +  Articolul 48Sînt supuse unui impozit de 6% veniturile nete realizate din exercitarea profesiunilor libere.Sînt supuse unui impozit de 8% orice venituri neimpozabile la alt impozit elementar, rezultate din ocupatiuni necomerciale, din exploatatiuni lucrative, exercitate în mod obişnuit sau accidental, sau orice alt venit intamplator.Pentru asemenea venituri ocazionale din afaceri izolate, cota de impunere va fi aceea prevăzută la impozitul elementar respectiv pentru afacerile de aceeaşi natură.Veniturile lucrărilor din profesiuni literare, artistice, ştiinţifice şi didactice, sînt supuse unui impozit de 5%.Micii meseriasi vor fi impusi pe o perioadă de 3 ani, conform tabelei dela art. 30. Pentru aceşti contribuabili impozitul prevăzut la acea tabela va fi redus cu 20%. Se considera mici meseriasi acei care îndeplinesc condiţiunile art. 12 din legea asupra impozitului pe lux şi cifra de afaceri din 31 Decemvrie 1932. +  Articolul 49Pentru locuitorii tarii şi pentru cetăţenii români, oriunde le-ar fi reşedinţa, venitul impozabil va cuprinde toate cîştigurile realizate în ţara sau străinătate mai sus vizate, pentru străinii locuind în alta ţara, numai cele realizate în ţara. +  Articolul 50Venitul net va fi obţinut scăzându-se din suma încasărilor totale, cheltuelile strict necesare pentru obţinerea venitului.Pentru profesiuni libere aceste cheltuieli se fixează la 1/3 din totalul brut al venitului, afară de cazul cînd contribuabilul va dovedi ca aceste cheltuieli sînt superioare acestei treimi, în care caz se vor scădea cheltuielile sale reale.În niciun caz un contribuabil exercitând o profesiune libera nu va fi impus la un venit net inferior celui calculat potrivit tabloului de mai jos, care constitue baza minimala obligatorie a impunerii.Valoarea lucrativă a întregii locuinţe, inclusiv biroul profesionistului, este acea stabilită la recensământ. Dacă valoarea locativă a suferit modificări în cursul perioadei de recensământ printr'o închiriere ulterioară, calculul impozitului, conform tabelei de mai jos, se va face la aceasta valoare, dacă ea corespunde unei închirieri prin libera tranzacţie; în caz contrariu calculul se va face la valoarea locativă, stabilită în acest scop prin apreciere şi în comparatie cu un imobil similar închiriat prin libera tranzacţie.Profesioniştii liberi vor plati, timp de 3 ani dela începutul exercitării profesiunii 1/3 din impozitele minimale, iar pe încă doi ani următori 1/2 din impozitele minimale.Pentru profesioniştii liberi care au mai mult de 3 copii minori sub îngrijirea lor, valoarea locativă care va fi luată în consideraţie la stabilirea impozitului va fi redusă cu o treime.Pentru profesioniştii liberi în al căror venit intra salarii şi onorarii rezultate din contracte de serviciu cu Statul sau cu particularii, impunerea se va face pe temeiul declaratiunii lor. În acelaşi fel vor fi impusi şi aceea care vor face dovada că nu exercita profesiunea lor, precum şi cei care vor dovedi ca valoarea locativă a imobilului locuit nu poate fi luată în consideraţie, deoarece în compunerea venitului lor intra şi alte elemente impuse la ale impozite elementare.Tabloul venitului minimal la profesioniştii liberistabilit pe baza valorii locativeCategoria I-a Valoarea locativă Coeficientul - 4 Categoria II-a Valoarea locativă Coeficientul Categoria III-a Valoarea locativă Coeficientul Categoria IV-a Valoarea locativă Coeficientul Categoria V-a Valoarea locativă Coeficientul Categoria VI-a Valoarea locativă Coeficientul Pînă la 8.000 1,5 Pînă la 10.000 1,5 Pînă la 20.000 1,5 Pînă la 25.000 1,5 Pînă la 60.000 1,5 8.001- 15.000 1,7 10.001- 15.000 1,7 20.001- 30.000 1,7 25.001- 40.000 1,7 60.001- 100.000 1,7 15.001- 20.000 1,8 15.001- 20.000 1,8 30.001- 40.000 1,8 40.001- 60.000 1,7 100.001- 150.000 1,7 20.001- 25.000 2 20.001- 25.000 2 40.001- 50.000 1,9 60.001- 80.000 1,8 150.001- 200.000 1,8 25.001-30.000 2,3 25.001-40.000 2,3 50.001-60.000 2 80.001-100.000 1,9 200.001-300.000 2 Peste 30.000 2,7 Peste 40.000 2,7 Peste 60.000 2,2 Peste 100.000 2 Peste 30.0000 2,5 Categoria I Rurale Categoria II Urbane pînă la 10.000 locuitori Categoria III Urbane 10.001 - 20.000 locuitori Categoria IV Urbane 20.001 - 50.000 locuitori Categoria V Urbane 50.001 - 100.000 locuitori Categoria VI Urbane peste 100.000 locuitori  +  Articolul 51Venitul impozabil şi impunerea se stabileşte: a) Anual, după venitul anului precedent şi în parte pentru fiecare exercitare profesională, ocupaţiune ori exploatatiune lucrativă în mod obişnuit; b) La obţinerea fiecărui câştig ocazional. +  Articolul 52Constatarea veniturilor prevăzute în art. precedent, alin. a, şi stabilirea impozitului se face pe baza declaratiunii ce contribuabilii sînt obligaţi a da anual sau la începerea exercitării conform regulelor prevăzute sub titlul III.Declaraţiunea trebuie să cuprindă veniturile brute realizate în anul încheiat la 31 Decemvrie precedent, din fiecare fel de profesiune sau ocupaţiune obişnuită, şi cheltuielile necesare obţinerii venitului. Ea poate fi sprijinita cu registre regulat ţinute.Pentru veniturile cari au început în cursul anului precedent, însă au durat mai mult de trei luni, venitul va fi calculat raportandu-se la timpul cat au durat.Dacă în anul precedent au durat mai puţin de trei luni, ele vor fi stabilite după apreciere, cum se arata mai jos.Agenţii fiscului însărcinaţi cu impunerile, cum şi comisiunile de apel, au dreptul sa aprecieze sinceritatea declaraţiunilor, ţinînd seama şi de semnele vizibile în legătură cu traiul contribuabilului.Onorariile fixe ale profesionistilor ca şi jetoanele de prezenta, fiind taxate la impozitul pe salarii, nu intra la impunere.Orice firma comercială sau industriala, avînd în serviciul sau ori folosind ocazional opera prestată de persoane supuse impozitului pe profesiunile libere, în termen de o luna de cînd au efectuat plata, este obligată sa comunice circumscripţiei de constatare în cuprinsul căreia se afla domiciliul acestor persoane, toate sumele plătite lor sub forma de onorarii, participari sau sau jetoane de prezenta, drept remunerare a serviciilor prestate, sub sancţiunea prevăzută de art. 105. +  Articolul 53Pentru câştiguri ocazionale prevăzute de art. 51, alin. b, din afaceri izolate, ori din remize intamplatoare, care nu sînt supuse unui impozit elementar, cei cari le-au realizat sînt obligaţi a declara îndată cîştigul, la perceptia locului unde s'a realizat.Impozitul va fi constatat conform art. 94 şi se va achită îndată. Cei care plătesc aceste sume sînt obligaţi a retine şi a vărsa la Stat impozitul cu normele stabilite la art. 47. +  Articolul 54Orice locuitor al tarii, major, afară de femei sau cei ce au în ţara reşedinţa peste 6 luni într'un an şi cari nu sînt impozabili la nici un fel de impozit prevăzut de prezenta lege, afară de personalul Corpului Diplomatic străin, vor plati un impozit minimal de 50 lei pe an.Se scutesc de acest impozit minimal alt impozit mai mic de 50 lei anual, va fi impus numai cu diferenţa pînă la această sumă.Se scutesc de acest impozit minimal infirmii incapabili de muncă, aflaţi în sarcina asistenţei publice, precum şi cei ajunsi la batranete înaintată, fără mijloace de vieţuire, rezervistii cari au luat parte în campania anului 1877-1878 şi invalizii din războiul 1914-1919. +  Capitolul 7 Impozitul progresiv pe venitul global +  Articolul 55Impozitul progresiv pe venitul global se aseaza asupra întregului venit anual al contribuabilului, care se compune atît din veniturile supuse la impozitele elementare, cat şi din cele scutite de acele impozite, sau cele mai jos prevăzute din alte tari. +  Articolul 56Sînt supuse acestui impozit persoanele fizice şi anume:1. Pentru toate veniturile lor din ţara şi din străinătate, orice locuitor al tarii, oricine are reşedinţa obişnuită în România mai mult de 6 luni într'un an, cum şi cetăţenii români care locuesc în alta ţara.Dacă străinii cu reşedinţa în România sînt supuşi în alta ţara, unui impozit progresiv pe venitul global, similar celui de faţa, ei vor putea cere, pînă la o înţelegere cu statele străine, ca veniturile impuse în străinătate sa nu mai fie impuse în ţara decât pentru diferenţa dintre impozitul român şi cel străin.2. Pentru veniturile ce trag din ţara, străinii, cari nu au nici domiciliul, nici reşedinţa obişnuită în România. +  Articolul 57Venitul impozabil al unei persoane cap de familie cuprinde: veniturile sale personale, ale sotiei cu care convietuieste, de asemenea şi al celorlalţi membri minori ai familiei ale căror venituri le are la dispoziţie, urmând ca impozitul stabilit pe baza acestor venituri să fie plătit de fiecare în proporţie cu veniturile sale cari intră în compunerea celui global.Veniturile sotiei şi ale acestor membri provenite din salarii sau din exercitarea personală a unei profesiuni, comerţ ori industrie se impun separat. +  Articolul 58Nu sînt supuşi acestui impozit: a) Regele şi membrii familiei regale; b) Personalul diplomatic şi cel consular străin, aceştia din urma cu condiţia sa nu fi avut reşedinţa în ţara şi sa nu aibă alte ocupatiuni obişnuite aci, în tot cazul însă sub condiţiunea reciprocităţii. +  Articolul 59Impozitul se aseaza: a) La locul unde contribuabilul are principala reşedinţa, sau în lipsa la domiciliu; b) La locul unde s'a realizat principalul venit dacă n'are domiciliu, nici reşedinţa în România; c) La locul ultimului domiciliu sau resedinte sau în lipsa în Bucureşti, pentru cetăţenii români cari nu au domiciliu, nici reşedinţa, nici vreun venit în România. +  Articolul 60Veniturile cari intră în compunerea celui global se calculează pe baza veniturilor respective ale anului precedent, precum urmează: a) Veniturile nete ce se constata în vederea impunerii la impozitele elementare, asa cum ele s'au determinat pentru acele impozite; pentru contribuabilii impusi pe baza tabelei dela art. 30, venitul net impozabil se afla inmultind impozitul din tabela cu 10; b) Veniturile taxabile pe cale de reţinere sau vărsare directa la impozitele elementare, altfel cum ele sînt impozabile pe anul precedent, cu excepţia veniturilor din salarii şi pensii, cari vor intră în impunere reduse cu o pătrime şi a celor din depozitele în numerar la băncile din ţara, cari nu vor intră în impunere; c) Veniturile anului precedent, cari au încetat în cursul acelui an, cum şi cele scutite de impozitele elementare, după normele de calcul stabilite la unele impozite, pentru venituri similare.Veniturile imobilelor neînscrise la impozitele elementare respective intră în acest calcul, astfel cum au fost realizate în anul precedent. În acest scop vor fi determinate, conform normelor stabilite pentru acele impozite elementare, însă cu procedura prevăzută la titlul III, pînă ce devin impozabile la ele. +  Articolul 61Venitul global se formează, din cel general, din care se fac scaderile de mai jos numai în baza declaraţiunilor anuale. Aceste declaraţiuni se vor putea completa de contribuabili şi în faţa instanţelor de fond.1. Impozitele elementare şi adiţionale la veniturile cari compun pe cel global.2. Dobânzile plătite sau depuse la Casa de Depuneri, conform art. 521 din procedura civilă, la datorii chirografare sau ipotecare şi privilegiate, întru cat nu sînt deduse după lege la impunerile elementare.3. Anuitatile rentelor la a căror plata contribuabilul este obligat, în baza unui titlu ce nu este constituit de el însuşi, cum şi cele constituite de el prin acte dotale ori către o instituţie de binefacere sau cu titlu oneros.4. Deficitele încercate în anul precedent la întreprinderi agricole, comerciale sau industriale, pînă la concurenta venitului global, fără a putea fi repurtate asupra anilor următori, constatate după registrele regulat şi sincer ţinute sau pe bază de expertiza.5. Valoarea cărţilor şi revistelor cumpărate de membrii corpului didactic, după facturile prezentate înaintea Comisiunii de impuneri.Pentru contribuabilii cu un venit general inferior sumei de 40.000 lei, impozitul global, în urma aplicării scazamintelor, asa cum se arata mai sus, nu poate fi coborat sub 400 lei.Pentru contribuabilii cu un venit general superior sumei de 40.000 lei, impozitul global în urma aplicării scazamintelor, asa cum se arata mai sus, nu va putea fi mai mic de 600 lei, nici inferior impozitului calculat asupra venitului minimal stabilit pe baza următoarelor elemente indiciare: a) Valoarea locativă a locuinţei; b) Persoanele întrebuinţate în serviciul sau şi al familiei sale; c) Automobile; d) Cheltuelile anuale ale contribuabilului, stabilite prin propria sa declaraţiune, coroborata cu datele dela punctele a, b şi c şi cu elementele constatate de agenţii fiscului.Venitul se va calcula pentru fiecare din aceste baze indiciare astfel: a) Valoarea locativă a locuinţei, cu excluderea părţii afectate comerţului, industriei sau profesiunii, va fi egala cu venitul brut stabilit pentru impozitul pe clădiri; în caz cînd imobilul e scutit de acest impozit, valoarea locativă va fi egala cu venitul rezultat din comparatia cu imobile similare închiriate, iar venitul general al contribuabilului nu poate fi considerat mai mic decât de doua ori valoarea locativă a locuinţei sale. Pentru liberii profesionisti (avocaţi, medici, ingineri, etc.), se menţin dispoziţiunile prevăzute la art. 50; b) Pentru fiecare servitor lei 10.000; c) Pentru fiecare automobil lei 60.000, reducându-se la jumătate această sumă, dacă serveşte şi la trebuinţele profesionale; d) Faţa de cheltuelile anulate, venitul nu poate fi calculat la mai puţin de a patra parte din aceste cheltuieli, dacă evaluarea după elementele indiciare de mai sus coboară venitul sub a patra parte din cheltuieli.Venitul stabilit pe baza elementelor indiciare va servi la aşezarea impunerii cu cota cuvenită, conform art. 64, după operarea scazamintelor pentru sarcini familiare, acolo unde va fi cazul.Personalul de serviciu şi vehiculele întrebuinţate la exploatările agricole şi viticole nu se considera ca elemente indiciare. +  Articolul 62Pentru persoanele cari domiciliază în alta ţara, însă au în România cel puţin 6 luni într'un an, una sau mai multe resedinte, sau au domiciliul aci, însă trag veniturile lor în cea mai mare parte din alta ţara, şi dacă venitul global nu se poate stabili pe alta cale, el va fi stabilit în raport cu valoarea locativă a acestor resedinte în modul următor: Dacă valoarea locativă totală a resedintelor este Minimul de venit impozabil în raport cu valoarea locativă va fi Pînă la ........... 5.000 lei Dela ............. 5.001 - 10.000 " " ............. 10.001 - 20.000 " " ............. 20.001 - 40.000 " Peste ............. 40.001 " De 4 ori " 5 " " 6 " " 7 " " 8 "  +  Articolul 63Venitul global este impozabil integral numai dacă atinge suma de 20.000 lei anual.În calculul venitului global impozabil, porţiunea mai mica de 1.000 se neglijează. +  Articolul 64Venitul global se impune cu cotele de mai jos:┌───────────────────────────┬──────┬─────────┬─────────────────────────────────┐│Venitul global impozabil în│ │ │ ││intervalele dintre cifrele │ │ │ CALCULUL IMPOZITULUI PENTRU ││mai jos indicate porţiunea │ │ │ VENITURILE GLOBALE CUPRINSE ││venitului mai mica de 1.000│ │ │ ÎN INTERVALELE INDICATE ÎN PRIMA││ lei se neglijează. │ COTA │IMPOZITUL│ COLOANA ││Portiunile de la 1.000 lei │ │ │ ││în sus se rotunjesc precum │ │ │ ││ urmează şi impozitul se │ │ │ ││calculează cum se arata în │ │ │ ││ ultima coloana │ │ │ │├─────────────┬─────────────┼──────┼─────────┼─────────────────────────────────┤│În intervale │ │ │ │ ││se rotunjesc │ 20.000 │ 1%│ 200│La 1.000 lei imp. 15,-lei││sumele din │ 30.000 │1,166"│ 350│fiecare 1.000 creşte cu 15,- " ││1.000 în │ 40.000 │ 1,25"│ 500│ " 1.000 " " 15,- " ││1.000 lei │ │ │ │ ││ │ │ │ │ ││Idem din │ 60.000 │ 1,60"│ 960│ " 1.000 " " 23,- " ││2.000 în │ 80.000 │ 2"│ 1.600│ " 2.000 " " 64,- " ││2.000 lei │ 100.000 │ 2,50"│ 2.500│ " 2.000 " " 90,- " ││ │ │ │ │ ││ │ │ │ │ ││ │ 150.000 │ 3,25"│ 4.875│ " 5.000 " " 237,50" ││Idem din │ 200.000 │ 4"│ 8.000│ " 5.000 " " 312,50" ││5.000 în │ 300.000 │ 6,25"│ 18.750│ " 5.000 " " 530,- " ││5.000 lei │ 400.000 │ 7,60"│ 30.400│ " 5.000 " " 590,- " ││ │ 500.000 │ 9"│ 45.000│ " 5.000 " " 740,- " ││ │ 600.000 │10,50"│ 63.000│ " 5.000 " " 900,- " ││ │ │ │ │ ││ │ │ │ │ ││Idem din │ 700.000 │ 12"│ 84.000│ " 5.000 " " 1.050,-" ││10.000 în │ 800.000 │ 13"│ 104.000│ " 10.000 " " 2.000,-" ││10.000 lei │ 1.000.000 │14,40"│ 144.000│ " 10.000 " " 2.000,-" ││ │ 1.500.000 │16,80"│ 252.000│ " 20.000 " " 4.320,-" ││ │ │ │ │ ││Idem din │ │ │ │ ││20.000 în │ 2.000.000 │ 18"│ 360.000│ " 20.000 " " 4.320,-" ││20.000 lei │ │ │ │ ││ │ │ │ │ ││ │ 3.000.000 │19,20"│ 576.000│ " 50.000 " " 10.600,-" ││Idem din │ 4.000.000 │20,40"│ 816.000│ " 50.000 " " 12.000,-" ││50.000 în │ 6.000.000 │21,60"│1.269.000│ " 50.000 " " 12.000,-" ││50.000 lei │ 8.000.000 │22,80"│1.824.000│ " 50.000 " " 13.200,-" ││ │ 10.000.000 │ 24"│2.440.000│ " 50.000 " " 14.400,-" ││ │ │ │ │ ││Tot ce trece de 10.000.000 │ │ │ ││lei se impune cu 36% │ │ │ ││neglijandu-se porţiunea mai│ │ │ ││mica de 1.000 lei. │ │ │ │└───────────────────────────┴──────┴─────────┴─────────────────────────────────┘Impozitul global se majorează cu 5% pentru bărbaţii celibatari şi vaduvi fără copii, depasind vîrsta de 30 ani exclusiv pînă la 55 ani inclusiv, în afară de cei bolnavi dovediţi.Veniturile luate din ţara, de către locuitorii altei tari, pentru care nu se poate stabili venitul lor global, sau nici nu se poate preciza căror persoane fizice aparţin, atunci cînd ele se iau de societăţi anonime din alte tari, vor fi supuse la izvorul acelor venituri, în locul impozitului pe venitul global, cu o supracota la impunerea elementara, de jumătate din cota acelui impozit elementar.Veniturile capitalurilor mobiliare luate din ţara de străini, persoane fizice sau juridice, care nu au domiciliul, reşedinţa obişnuită, ori sediul principal în România, nu vor fi supuse la impozitul progresiv pe venitul global, întru cat sînt supuse în ţara de origina. +  Articolul 65Impunerea se stabileşte conform regulelor cuprinse în titlul III; pe baza declaraţiunilor contribuabililor, a înscrierii veniturilor în matricolele de contribuţiuni la impozitele elementare, şi a tuturor constatărilor fiscului din orice acte. +  Capitolul 8 Scăzăminte de impozite +  Articolul 66Se vor acorda contribuabililor scaderi din impozitele constatate, cum se specifică mai jos: a) Pentru sarcini familiare; b) Pentru micile venituri supuse impozitelor elementare; c) Pentru sarcini ipotecare.Toate aceste scaderi se fac numai în baza declaraţiunilor anuale de impuneri, întrucât la acordarea lor urmează a se avea în vedere toate veniturile contribuabilului, cum şi împrejurările în care se afla.Contribuabilii, care sînt dispensaţi de declaraţiunile anuale pentru stabilirea impozitului pe venitul global conform art. 86, vor face declaraţiuni spre a putea obţine aceste scaderi.Pentru constatarea lor se aplică dispoziţiunile prevăzute în articolul 98.Scaderile de operat asupra impozitelor elementare se vor opera şi asupra aditionalelor respective.Toate scaderile se operează în lei; rezultatul calculului în bani se neglijează. +  Articolul 67Scazamintele pentru sarcini familiare se acordă din impozitul pe venitul global, conform prevederilor din tabela de mai jos şi numai în caz cînd contribuabilul nu e impozabil la acest impozit, se vor acorda la impozitele elementare.Se considera membrii ai familiei pentru care contribuabilul are drept de scădere:1. Sotia care convietueste cu soţul ei, afară de cazul cînd are venit impozabil separat, conform art. 57, alin. 2, mai mult de jumătate din venitul global impozabil pe numele soţului.2. Ascendenţii, descendenţii, copiii adoptivi şi recunoscuţi, în vîrsta mai mica de 21 ani, la 1 Aprilie a anului pentru care se cere scăderea, sau excepţional şi cei peste 21 ani, care se afla de fapt în sarcina contribuabilului, fraţii minori şi sora nemaritata, cu condiţiune însă ca toţi să fie intretinuti de contribuabil şi sa nu aibă fiecare venit impozabil deosebit la global, mai mult de o pătrime din venitul global al contribuabilului.Contribuabilii vor prezenta pe lîngă actele de naştere, dovezile ce se vor cere prin instrucţiunile publicate ale Ministerului de Finanţe.În cazul cînd contribuabilul nu este supus la impozitul pe venitul global, scaderile pentru persoanele în sarcina se vor opera în modul indicat în ultima coloana a tabelei de mai jos, la unul din impozitele elementare înscrise în roluri, după alegerea contribuabilului.Aceste scaderi nu se operează la impozitele asupra veniturilor prevăzute la art. 53 şi 54.Scaderile vor fi:                   Numărul DE membrii ai familiei pentru cari se acordă scădereSCĂDERI de FĂCUT din impozitul pe venitul global când acest venit impozabil este:Dacă venitul global e sub minimul impozabil scăderile de operat din impozitele elementare şi accesorii înscrise în roluri sunt:   Dela 21.000 lei până la 40.000 leiDela 41.000 lei până la 60.000 leiDela 61.000 lei până la 100.000 leiDela 101.000 lei până la 500.000 leiDela 501.000 lei până la 1.000.000 lei   Dela 1 - 220%10%5%--10%   Dela 3 - 430%20%10%5%-14%   Dela 5 - 740%30%20%10%5%16%   Dela 8 - 1050%40%30%20%10%18%   Peste 1060%50%40%30%20%20% +  Articolul 68Pentru contribuabilii al căror venit global cade sub limitele impozabile, se vor face reduceri din impozitele mai jos specificate în cazurile cînd veniturile nu întrec sumele de mai jos, şi anume:1. Dacă totalul veniturilor proprietăţilor agricole ale unui contribuabil nu trece de 2.000 lei, se va scădea 25% din impozitele proprietăţilor agricole de categoriile 1-6 prevăzute de art. 4, exploatate de contribuabilul însuşi.2. Dacă totalul veniturilor nete ale proprietăţilor cladite ce aparţin unui contribuabil nu trece de 2.000 lei în comunele cu populaţie pînă la 10.000 locuitori, de 3.000 în cele cu 10.001 pînă la 50.000 locuitori, de 5.000 în cele cu 50.001-250.000 locuitori şi de 6.000 lei în cele cu peste 250.000 locuitori, se va scădea 25% din impozitul total al clădirii locuite de proprietar ori de titularul unui drept real de folosinţă, în cazul cînd el locueste în imobil.3. Dacă totalul veniturilor nete comerciale, industriale, agricole, profesionale, ori din ocupatiuni obişnuite nu trece de 3.000 lei, impozitul se va reduce cu 50% pentru impunerea ce are de obiect principala ocupaţiune a contribuabilului.Cotele reducerilor prevăzute de acest articol se adauga la cele din articolul precedent, făcându-se o singura reducere.Limitele venitului total prevăzute în acest articol peste care nu se pot face scaderile, vor putea fi modificate prin legea bugetară, de îndată ce cursul leului faţă de valoarea lui aur se va schimba cu mai mult de o treime în raport cu aceasta diferenţa din momentul aplicării prezentei legi. +  Articolul 69Din impozitele elementare asupra veniturilor imobiliare se scade partea de impozit elementar corespunzătoare la suma plătită drept dobânzi la datoriile ipotecare sau privilegiate care grevează imobilele respective, precum şi pagubele provenite în cazuri de grindina şi inundaţii în caz de totală distrugere, cînd recolta n'a fost asigurata.Spre a se opera aceste scaderi trebuie să se aducă dovada sarcinii ipotecare ori privilegiate şi a plăţii impozitului mobiliar la dobânzile achitate pe anul precedent.Nu se va pretinde dovada plăţii acestui impozit pentru dobânzile plătite la ipoteci constituite către bănci, instituţiuni de credit, sau celor ce fac afaceri de scont ori împrumuturi şi care sînt scutiţi, conform art. 23, de impozitul mobiliar, nici pentru ratele datoriilor ipotecare către creditele funciare, urbane sau rurale, înfiinţate pe baza legii speciale, cari rate pentru împrumuturi cu termen dela 20 ani în sus, vor fi socotite integral la aceste reduceri. +  Articolul 70În cazul cînd se fac scaderile prevăzute de articolele 67 şi 68 din aceleaşi impozite imobiliare, din care se face şi scăderea prevăzută de art. 69, scaderile din primele doua articole se fac asupra părţii ce rămîne după ce s'a scăzut impozitul cuvenit la dobânzile ipotecare, după prevederile celui din urma articol. +  Capitolul 9 Impuneri adiţionale +  Articolul 71Se vor putea aplica cote adiţionale pe lîngă unele dintre impozitele elementare, în limitele prevăzute aci, în folosul judeţelor, comunelor, camerelor de comerţ şi institutiunilor publice mai jos indicate.Impozitul se aplică şi se calculează în total, asupra veniturilor impozabile, supuse fiecărui impozit şi după încasare, se repartizează potrivit cotei fiecărei instituţii.Pentru contribuabilii impusi pe baza tabelei dela art. 30, venitul supus cotelor adiţionale se afla inmultind impozitul din tabela cu 10. +  Articolul 72Impozitele pe lîngă care se pot înfiinţa asemenea impunere adiţionale şi maximul cotelor ce institutiunile sus menţionate pot stabili, sînt:1. Pentru judeţe: 3,75% pe lîngă impozitul pe veniturile proprietăţilor agricole, 2% pe lîngă cel pe veniturile proprietăţilor cladite, 2 la suta pe lîngă cel pe veniturile comerciale şi industriale şi 1% pe lîngă impozitul pe veniturile din profesiuni şi ocupatiuni nesupuse la alte impozite.2. Pentru comune: 2,25% pe lîngă impozitul pe veniturile proprietăţilor agricole, 6% pe lîngă cel pe veniturile proprietăţilor cladite, 3 la suta pe lîngă cel pe veniturile comerciale şi industriale şi 3% pe lîngă impozitul pe veniturile din profesiuni şi ocupatiuni nesupuse la alte impozite.3. Pentru Camerele de comerţ şi industrie: 1% pe lîngă impozitul pe veniturile comerciale şi industriale.4. Pentru asistenţa publică şi cultura naţionala: 3% pe lîngă impozitul pe veniturile valorilor mobiliare impuse cu 15 şi 12 la suta.5. Pentru Camerele agricole şi de muncă se vor putea stabili prin legile de înfiinţarea lor, cote accesorii pe lîngă impozitele pentru veniturile respective din proprietăţile agricole, din salarii ori exercitari profesionale pînă la 1 la suta.Înlăuntrul cifrelor maximale de mai sus, aceste cote vor fi stabilite de instituţii în conformitate cu legile lor organice şi comunicate administraţiilor de constatare a impozitelor cel mai târziu pînă la finele lunei Ianuarie a anului de impunere. Ele nu se pot modifica decât la începutul anului.În cazul cînd o întreprindere comercială sau industriala este exercitată în alta comuna sau judeţ decât aceea unde se afla sediul directiunii şi unde se aseaza impozitul elementar, conform art. 37, venitul ce serva de baza impunerii adiţionale va fi distribuit pe comune şi anume: 30% la comuna unde se afla sediul directiunii şi 70% la aceea unde are loc exercitarea întreprinderii, iar dacă aceasta exercitare se face în mai multe comune, cota de 70% se va împărţi pe comune, în raport cu importanţa fiecărei exercitari.Pentru institutiunile şi societăţile create cu participare progresiva a judeţelor sau comunelor la beneficii, impozitele adiţionale respective se vor stabili scăzându-se din beneficiul net partea de beneficiu ce revine judeţelor sau comunelor.Clădirile afectate industriilor nu pot fi impuse, în afară de cota prevăzută la art. 13 pentru Stat, şi afară de adiţionale enumarate la acest articol, cu nici un alt impozit adiţional în folosul comunelor sau judeţelor. +  Articolul 73Amenzile aplicate după prezenta lege se vor vărsa în întregime la Stat drept cheltuieli de percepere. +  Articolul 74Nici un fel de zecimi sau alte dări suplimentare, afară de cele de faţa un pot fi înfiinţate asupra impozitelor stabilite prin această lege sau asupra veniturilor supuse acestor impozite, în folosul nici unei instituţiuni publice. +  Titlul III Constatarea veniturilor, aşezarea şi perceperea impozitelor +  Capitolul 1 Modalitatea pentru constatarea veniturilor şi stabilirea impozitelor +  Articolul 75Impunerile periodice, cele anuale, ca şi la aplicarea legii se stabilesc precum urmează:1. Pentru veniturile imobiliare la recensământ şi după regulile stabilite la titlurile I, cap. I şi II, prin comisiuni constituite în modul prevăzut la art. 79.Primul period de recensământ, începe la 1 Aprilie 1923, şi se termina la 31 Decemvrie 1927.Periodul de recensământ va începe în viitor la 1 Aprilie.2. Pentru veniturile care se constata şi se impun anual la impozitele elementare şi la cel pe venitul global în fiecare an prin delegaţi de ai fiscului, asa cum se arata la art. 76, pe baza declaraţiunilor, a vechilor impuneri şi a constatărilor pregătitoare, făcute de agenţii fiscului.Competinţa delegatiilor fiscului, însărcinaţi în prima instanţa cu constatarea veniturilor impozabile şi stabilirea impunerilor anuale se întinde şi asupra anului precedent acelui în care lucrează.3. Pentru veniturile de constatat în cursul anului, cînd începe sau încetează exercitarea unei întreprinderi sau profesiuni, ori pentru câştiguri intamplatoare, prin agenţii fiscului şi în conformitate cu dispoziţiunile art. 94.La circumscripţia de constatare în cuprinsul căreia domiciliază şi se impune un contribuabil, se va întocmi şi păstra dosarul sau fiscal. El va cuprinde în afară de declaraţiuni şi actele alăturate lor, câte un exemplar al proceselor-verbale de impunere a contribuabilului, constatările organelor fiscale şi orice alte acte în legătură cu stabilirea veniturilor sale impozabile, contracte de închiriere, vânzare, donatiuni, ipotecare, de dota, de cesiuni, comunicări de sumele încasate ca: tantieme, remize, jetoane şi alte asemenea. +  Articolul 76Constatarea veniturilor impozabile şi stabilirea impunerilor anuale, în prima instanţa, se face de un delegat al fiscului desemnat din corpul funcţionarilor de constatare, control şi inspecţiune al Ministerului de Finanţe, sub supravegherea inspectorilor regionali sau unui delegat special al Ministerului de Finanţe.Pentru cazurile de impunere la veniturile comerciale şi industriale, delegatul fiscului însărcinat cu constatarea veniturilor impozabile şi stabilirea impunerilor, va fi asistat de un delegat numit de camera de comerţ şi industria respectiva; iar pentru cele profesionale, de un delegat numit de organizaţiile lor recunoscute prin legi. Delegatul camerei de comerţ sau a organizaţiilor profesionale are vot consultativ; el poate să-şi formuleze însă aparte observaţiile ce are de făcut în privinta stabilirii venitului impozabil, atunci cînd crede de cuviinţă, în care caz observaţiunile sale se menţionează şi ataşează la procesul-verbal de impunere.Pe lîngă fiecare delegat va fi şi un supleant desemnat în acelaşi mod, spre a-l înlocui în caz de împiedicare.Delegaţii camerelor de comerţ şi organizaţiilor profesionale sînt plătiţi, pe toată durata lucrărilor de impunere, de organizaţiunile ce i-au numit.Delegatul fiscului va ajutat de un secretar, care va fi propus de administratorul de constatare a impozitelor.Clasificarea contribuabililor ce se impun pe baza tabloului de la art. 30, se face de către o comisiune judeteana formată din: un judecător desemnat de preşedintele tribunalului, ca preşedinte, administratorul de constatare a impozitelor şi un delegat numit de camera de comerţ şi industrie respectiva. Comisiunea va fi ajutata de un secretar numit de către administratorul de constatare a impozitelor dintre funcţionarii fiscului.Aceasta comisiune va ţine seama de situaţia de fapt şi de dispoziţiile legii, întocmind tablouri nominale pe comune, de cei ce urmează a fi impusi pe baza tabelei sus menţionaTe, care tablouri vor servi instanţelor anuale la aşezarea impozitelor.Instanţele anuale nu pot schimba aceste clasificari. +  Articolul 77Contribuabilul sau fiscal prin funcţionarii prevăzuţi la art. 92, vor putea face apel împotriva procesului-verbal de impunere în termen de 20 zile socotite, pentru contribuabil, dela comunicarea lui, în forma prevăzută de art. 97, iar pentru fisc, dela data procesului-verbal de impunere.În cazul cînd s'a făcut reclamatiune pe cale generală prevăzută la art. 83, termenul de apel curge dela comunicarea deciziunii comisiunii prevăzută la acel articol.Apelurile se fac şi se înregistrează la administraţia de constatare a impozitelor sau la circumscripţia de constatare a oraşului neresedinta, în care funcţionează comisiunea de apel, conform prevederilor art. următor. +  Articolul 78Comisiunile de apel, care vor judeca aceste apeluri, vor fi compuse din: a) Un magistrat al tribunalului respectiv delegat de Ministerul de Justiţie, ca preşedinte; b) Un delegat al fiscului; c) Un delegat al contribuabililor, desemnat prin tragere la sorţi de preşedintele tribunalului dintr'o lista de 20 contribuabili care nu sînt funcţionari publici. Aceasta lista va fi alcătuită şi prezentată de administraţia de constatare a impozitelor; d) Pentru apelurile referitoare la impunerea veniturilor din comerţ, industrie şi profesiuni, delegatul va fi desemnat tot prin tragere la sorţi de către preşedintele Comisiunii de apel în şedinţa publică dintr'o lista de 10-20 comercianţi, industriasi sau profesionisti exercitând efectiv întreprinderea. Lista va fi întocmită de camerele de comerţ şi de organizaţiunile profesionale respective recunoscute.Pe lîngă fiecare delegat va fi şi un supleant, desemnat în acelaşi mod, spre a-l înlocui în caz de împiedicare.Comisiunile de apel, vor judeca în trei, completandu-se cu delegatul camerei de comerţ, al organizaţiunilor profesionale sau al contribuabililor, după cum au de judecat impuneri la veniturile comerciale, industriale, profesionale, sau globale şi imobiliare.Comisiunile de apel vor lucra valabil, însă, chiar numai cu preşedintele şi delegatul fiscului.Niciunul din delegaţii prevăzuţi la punctele c şi d nu pot lucra mai mai mult de una luna în comisiunile de apel, ei urmând a fi înlocuiţi cu alţii, desemnaţi în condiţiunile arătate mai sus pentru fiecare din ei.Comisiunea va fi ajutata de secretari, dintre funcţionarii propuşi de administraţia de constatare a impozitelor.Hotărîrile se vor pronunţa, cu majoritate de voturi.În caz de divergenta, apelul se va judeca în completul comisiunii. +  Articolul 79Comisiunile de evaluare şi impunere ale recensamantului, prevăzute de art. 4 şi 18, se compun din: a) Un delegat al consiliului judeţean sau în comunele urbane, un delegat al consiliului comunal, ori institutiunilor ce le tine locul; b) Un delegat al fiscului desemnat din corpul de constatare şi control al funcţionarilor Ministerului de Finanţe; c) Un delegat al contribuabililor, desemnat prin tragere la sorţi efectuată de către judecătorul ocolului respectiv, iar pentru oraşele unde sînt tribunale, de către preşedintele sau primul-preşedinte al tribunalului, dintr'o lista de 20 contribuabili, stiutori de carte, dintre cei mai competenţi şi cunoscători ai condiţiunilor locale care nu sînt funcţionari publici.Lista va fi prezentată în modul următor:1. Pentru comisiunile, care vor funcţiona în comunele urbane, de administraţia de constatare a impozitelor împreună cu primarul şi preşedintele tribunalului, în oraşele unde sînt tribunale sau cu judecătorul ocolului respectiv.2. Pentru comisiunile ce vor funcţiona în comunele rurale de către administraţia de constatare a impozitelor împreună cu judecătorul ocolului respectiv.Comisiunile pentru judecarea apelurilor introduse contra impunerilor recensamantului se compun asa cum se arata la art. 78. +  Articolul 80Motivele de apel şi actele pe cari se bazează vor fi depuse, fie prin cererea de apel, fie prin memoriu aparte, pînă în ziua fixată pentru judecata.Comisiunea este obligată a judeca după memorii şi actele prezentate, chiar în lipsa părţii, în cazul cînd fiscal nu cere un termen spre a lua cunoştinţa de ele. +  Articolul 81Impunerile anuale se vor efectua în zilele ce se vor stabili prin instrucţiunile Ministerului de Finanţe, cari se vor publică în modul arătat la art. 99.Circumscripţiile în cari vor lucra delegaţii fiscului, însărcinaţi cu constatarea veniturilor impozabile şi stabilirea impunerilor anuale, vor fi determinate şi publicate pe aceeaşi cale.Comisiunile de clasificare şi de apel se convoacă de Ministerul de Finanţe asa cum se arata la art. 99.În fiecare judeţ va funcţiona cel puţin o comisiune de apel în oraşul de reşedinţa; iar dacă vor fi mai multe comisiuni, pot funcţiona şi în alte comune. +  Articolul 82Delegaţii fiscului însărcinaţi cu constatarea veniturilor impozabile şi stabilirea impunerilor anuale, cum şi comisiunile de apel vor fi ajutate de experţi-contabili sau de alta specialitate, numiţi de Ministerul Finanţelor.Experţii contabili nu pot lucra mai mult de una luna în comisiunea de apel, după care vor fi înlocuiţi cu alţii numiţi de Ministerul Finanţelor.Pentru expertizele de cari instanţele de apel au nevoie în judecarea apelurilor şi care nu se pot efectua în şedinţa de către expertul atasat comisiunei, se va putea delega şi alţi experţi-contabili, aleşi dintr'o lista aprobată de Ministerul Finanţelor după ce se va lua avizul corpului experţilor respectivi.Raportul de expertiza fiscală cerut ori de instanţele fiscale, ori de instanţele ordinare, avînd un caracter tehnic de explicare a diverselor posturi contabile, orice consideratiuni de orice natura ce s'ar face de către contabilii experţi asupra impozabilitatii sau neimpozabilitatii vreunei sume, atrag nulitatea de drept a raportului.Sînt nule şi rapoartele întocmite de alţi experţi decât cei prevăzuţi în lista aprobată de Ministerul Finanţelor. Nici unui expert nu i se poate incredinta de către comisiunea de apel mai mult de o expertiza pe luna.În cazul cînd instanţa va constata ca raportul de expertiza este vadit parţial, pe lîngă nulitatea de drept a lui, atrage pentru expertul contabil pedeapsa ci închisoarea pînă la doi ani, considerându-se aceasta ca un delict de mărturie mincinoasă.În aceste cazuri, instanţele fiscale sau ordinare se sesizează din oficiu şi trimit parchetului respectiv, dosarul în cauza, pentru punerea în mişcare a acţiunii publice.Membrii comisiunii de apel, cari nu sînt funcţionari publici, ca şi experţii, vor depune înainte de a funcţiona un jurământ în faţa comisiunii. +  Articolul 83Se institue pe lîngă Ministerul de Finanţe o comisiune centrala fiscală, în vederea stabilirii de norme generale privitoare la constatări, evaluări şi aprecieri în determinarea veniturilor impozabile, compusa: a) Un consilier al Înaltei Curţi de casaţie ca preşedinte. El va fi desemnat de primul-preşedinte al acestei Curţi; b) Un delegat al Ministerului de Finanţe; c) Un delegat al contribuabililor care va fi desemnat pentru veniturile proprietăţilor agricole sau din exploatări agricole de către Uniunea Camerelor Agricole, pentru veniturile proprietăţilor cladite, dintre proprietarii urbani, ce nu sînt funcţionari sau consilieri comunali, de către consiliul comunal din Bucureşti; pentru veniturile comerciale, industriale, miniere şi anume în parte fiecare din aceste categorii de venituri de către Uniunea Camerelor de comerţ; pentru veniturile profesionale sau alte venituri de către organizaţiuni profesionale recunoscute prin legi.Comisiunea poate lua informaţiuni dela orice specialist în materie.Aceasta comisiune va fi sesizată de către Ministerul Finanţelor, fie direct, fie în urma reclamaţiunilor de natura generală facuta pentru contribuabili de către una din institutiunile sau organizaţiunile mai jos notate.Aceste reclamatiuni se pot face: de consiliul comunal pentru veniturile proprietăţilor agricole şi a celor cladite; de Camerele de comerţ pentru cele din exploatări comerciale, industriale, miniere şi în genere de organizaţiunile profesionale recunoscute prin legi pentru veniturile profesionale sau alte venituri.Reclamatiunile se depun în termen de 5 zile care decurge, în ce priveşte stabilirea categoriilor, a clasificarii terenurilor şi a evaluării lor pe hectar, dela afişarea procesului-verbal la primărie, iar în ce priveşte celelalte chestiuni relative la stabilirea veniturilor şi impunerilor, dela terminarea lucrărilor comisiunii de impunere, în fiecare comuna, sau în suburbia respectiva dintr'o comuna. Depunerea lor se va face la administraţia de constatare a impozitelor care le înaintează urgent Ministerului de Finanţe, împreună cu lucrările.Deciziunile se dau fără chemări. Părţile interesate pot însă prezenta memorii scrise de cari comisiunea este obligată a lua cunoştinţa la darea deciziunii sale.Aceste deciziuni se comunică părţii reclamante prin administraţia de constatare a impozitelor şi se publică prin Monitorul Oficial şi prin instrucţiuni.Normele stabilite prin aceste deciziuni sînt obligatorii pentru instanţele de fond în judecarea cazurilor asemănătoare, atît la impunerile ce mai sînt de stabilit, cat şi la judecarea apelurilor de către comisiunile de apel.Judecarea apelurilor în contra impunerilor pentru cari s'au introdus reclamatiuni la comisiunea centrala va fi suspendată pînă la comunicarea deciziunii acelei comisiuni.În caz cînd deciziunea comisiunii modifica evaluarea pe hectar a proprietăţilor agricole ori gruparea lor pe categorii sau clase, dispoziţiunile deciziunii se aplică la toate terenurile de aceeaşi categorie din comuna, chiar dacă nu s'a făcut apel. +  Articolul 84În termen de 20 zile dela pronunţarea deciziunii de către comisiunea de apel, iar în lipsa contribuabilului la judecata sau la pronunţarea hotărîrii în caz de amânare a ei, dela comunicarea acestei deciziuni, facuta în forma prevăzută de art. 97, contribuabilii sau administraţia de constatare a impozitelor pot face recurs contra acestei deciziuni pentru motive de exces de putere, omisiune esenţială, incompetenta sau violare de lege.Recursurile se declara la administraţia de constatare a impozitelor respective. Dosarele se vor trimite instanţelor în drept în termen de 30 de zile dela declararea recursului.Ele se judeca de tribunalele locale în cazul cînd venitul anual impozabil care face obiectul litigiului din deciziunea comisiunii nu trece de 100.000 lei şi de Curtea de apel respectiva dacă trece de această sumă.Motivele de recurs vor putea fi depuse în scris pînă la prima zi fixată pentru judecata, după care nu vor mai putea fi schimbate în fondul lor, ori adăugate.Administraţia de constatare a impozitelor înaintează recursurile împreună cu dosarele, tribunalului sau Curţii de apel. Instanţele de recurs fixează termenele de judecată, iar după judecare înapoiază dosarele administraţiei, împreună cu deciziunile date.Jurisprudentele stabilite de Curţile de apel şi tribunale vor fi comunicate de Ministerul Finanţelor prin instrucţiuni publicate.În caz de contrarietate între deciziunile aceleiaşi Curţi sau ale secţiunilor aceleiaşi Curţi, ale tribunalelor sau secţiunilor aceluiaşi tribunal, ale mai multor Curţi sau mai multor tribunale, în materie fiscală, procurorul general de pe lîngă Înaltă Curte de Casaţie va deduce din oficiu sau la cererea Ministerului de Finanţe, chestiunea de principiu înaintea Curţii de Casaţie, secţii unite, spre a stabili unitate de interpretare a legii.Aceasta interpretare devine obligatorie timp de 5 ani pentru toate instanţele, şi ea nu poate avea, nici o influenţa, asupra deciziunilor cari au provocat-o. +  Articolul 85În caz de casare a deciziunii comisiunii de apel, afacerea se trimite înaintea aceleeasi comisiuni de apel, care este obligată sa refacă impunerea în conformitate cu decizia de casare. Dacă în recursurile judecate de tribunal se poate reface impunerea după actele din dosar, însuşi tribunalul evoca fondul şi stabileşte impunerea, care se va executa de către autorităţile fiscale.În caz de casarea deciziei, Curtea de apel care judeca ca instanţa de recurs, nu evoca fondul, ci trimite afacerea înaintea aceleaşi comisiuni de apel care se va conformă dispoziţiunilor acestui articol.Dacă comisiunea de apel nu se conformează deciziunii de casare, aceasta a doua deciziune poate fi atacată cu recurs în acelaşi termen şi sub aceleaşi forme ca cea dintâi. În acelaşi caz, instanţa de recurs, evocand fondul, va judeca în ultima instanţa. +  Capitolul 2 Mijloacele de constatare +  Articolul 86Pentru înlesnirea constatărilor, contribuabilii sînt obligaţi a da declaraţiuni de impunere după deosebirile ce urmează:I. Declaraţiuni la recensământ, pentru veniturile imobiliare, cari se dau numai la începutul periodului de recensământ şi pentru cari reguli speciale sînt prevăzute la cap. I şi II de sub titlul II.II. Declaraţiuni anuale pentru veniturile ce se impun anual la celelalte impozite elementare şi pentru venitul global.Declaraţiunile anuale se vor face separat, atît pentru venitul global, cat şi pentru fiecare din veniturile supuse impozitelor elementare, în afară de excepţiunile de mai jos.Ele se vor da la circumscripţia de constatare în cuprinsul căreia se afla domiciliul sau principala reşedinţa a contribuabilului şi anume într'un singur exemplar pentru venitul global şi pentru veniturile elementare ce se constata anual al căror loc de impunere se afla în cuprinsul altei circumscripţii de constatare, iar pentru ale al căror loc de impunere se afla în cuprinsul altei circumscripţii, în doua exemplare.Dacă contribuabilul are un singur venit elementar de declarat, în cuprinsul circumscripţiei de constatare, locului de impunere la venitul global este dispensat a mai face declaraţia anuală pentru impozitul pe venitul global, fiind deajuns sa menţioneze pe declaraţiunea anuală a impunerii elementare ca n'are alt venit, iar dacă veniturile sale nu se schimba dela un an la altul, poate să nu mai dea o noua, declaraţie anuală şi în acest caz se presupune ca a menţinut declaraţia sa din trecut, atît întru cat nu s'a schimbat reşedinţa arătată în acea declaraţie.III. Declaraţiuni în cursul anului. Contribuabilii cari încep în cursul anului exercitarea unei întreprinderi, exploatări, profesiuni sau au vreun venit accidental prevăzut la art. 53, sînt datori a face declaraţiunile la circumscripţia de constatare respectiva în cursul anului înaintea începerii exercitării, sau în termen de 10 zile după începere ori după realizarea venitului, impunerile urmând a fi stabilite conform art. 94.IV. La punerea în aplicare a legii, declaraţiunile se vor face şi se vor preda în conformitate cu deciziunea şi instrucţiunile Ministerului de Finanţe, publicate prin Monitorul Oficial şi prin ziare. +  Articolul 87Declaraţiunile trebuie să cuprindă toate indicatiunile necesare impunerii, prin formularele oficiale ce se vor întocmi de Ministerul Finanţelor. Ele se vor face pe aceste formulare şi vor fi însoţite de orice acte cari inlesnesc constatarea veniturilor şi pe cari fiscal este îndreptăţit a le cere. +  Articolul 88În regula generală declaraţiunea se face de către contribuabil. Pentru minori şi interzisi de către cei ce le administrează veniturile, pentru persoanele morale de către cei ce le reprezintă. Capul de familie face declaraţiune pentru veniturile sotiei şi celorlalţi membrii ai familiei ale căror venituri intră în compunerea venitului sau global conform art. 57.Locuitorii rurali, cum şi lucrătorii marilor stabilimente industriale cu peste 50 lucrători pot face declaraţiunilor lor, cu privire la impozitul pe venitul global, şi pentru scaderi în mod colectiv, în conformitate cu instrucţiunile ce se vor da de către Ministerul de Finanţe.Declaraţiunile vor fi semnate de contribuabil, de cel ce îl reprezintă legal sau de către procuratorii lor, în care caz se va anexa copie de pe procura.Dacă declarantul nu ştie carte sau nu poate completa declaraţia, aceasta se va putea face verbal la circumscripţia de constatare sau primărie şi declarantul va putea fi semnat de un funcţionar fiscal sau administrativ, în asistenţa unui martor stiutor de carte, care va semna alaturea de funcţionar.La predare se va da declarantilor dovezi de primire cu numărul înregistrării. +  Articolul 89Declaraţiunile anuale se dau în cursul lunei Ianuarie, pînă la finele acestei luni.Pentru marile întreprinderi comerciale şi industriale, acest termen poate fi prelungit pînă la finele lunii Fevruarie; iar pentru societăţile pe acţiuni pînă la aprobarea bilanţului, însă cel mult pînă la finele lunii Aprilie.În caz de împiedicare provocată de forta majoră, contribuabilul este obligat să depună declaraţia în cel mai târziu o luna după expirarea termenului prevăzut de lege, pentru a nu fi pasibil de sancţiunile prevăzute la art. 105, alin. 1.Declaraţiile precum şi actele impunere sînt publice. Ele se pot cerceta de autorităţile publice şi de organizaţiile profesionale.De asemenea se vor putea cerceta de orice persoană particulară la cererea motivată de un interes general ce va face serviciului de constatare al impozitelor dela directoratele regionale şi aprobată de Ministerul Finanţelor.Stabilirea impunerilor şi judecarea apelurilor se fac în şedinţa publică.Rolurile vor fi afişate la circumscripţiile de constatare a impozitelor. +  Articolul 90În cazurile cînd contribuabilii sînt dispensaţi de declaraţiunile anuale, conform art. 86, impunerile se stabilesc după matricole, sau după declaraţiunea data pentru impozitul elementar.Pentru contribuabilii care, deşi obligaţi, n'au dat declaraţiuni, ele se stabilesc în condiţiunile art. 95. +  Articolul 91Contractele de arendare sau locaţiune prezentate, chiar avînd data certa pot fi inlaturate motivat la evaluarea valorilor locative a imobilelor în următoarele împrejurări: a) Cînd se constată că aceste contracte sînt economicoase; b) Cînd arendarea sau închirierea nu e facuta în scopul realizării unui venit, ci în scop de donatiune ori binefacere către o ruda sau orice altă persoană, fizica sau morala.Toate mijloacele de probaţiune se pot întrebuinţa pentru dovedirea fraudei, precum şi pentru stabilirea celor conţinute în actele invocate de contribuabili. +  Articolul 92Constatările pregătitoare ale impunerilor se fac de către funcţionarii fiscului, desemnaţi în acest scop de Ministerul Finanţelor.Aceşti funcţionari vor face constatările după matricole, după declaraţiunile contribuabililor şi actele prezentate şi după orice alte acte, supunându-le judecaţii instanţelor.Ei vor avea dreptul să facă cercetări la faţa locului în tot ce priveşte constatarea veniturilor, sa ceara oricui orice informaţiuni în aceasta privinta, sa pretindă prezentarea registrelor spre verificare şi sa ceara contribuabililor lămuriri în scris sau verbal, sau să-i cheme în acest scop la locul unde se face impunerea, în forma prevăzută de art. 97. În acest caz chemarea se va face numai de către administratori sau inspectorii regionali.Avizele şi comunicările făcute de agenţii fiscului privitoare la impozitul pe venitul global vor fi transmise sub plic închis. +  Capitolul 3 Modificarea impunerilor, impuneri în cursul anului, impuneri din oficiu +  Articolul 93Impunerile elementare care se constata anual şi impozitul pe venitul global nu se vor putea modifica decât dela 1 Aprilie a fiecărui an, pe care zi se stabileşte impozitul pentru un an întreg.Impunerile veniturilor imobiliare care sînt stabilite pe un period de 5 ani, se vor modifica dela 1 Aprilie a fiecărui an, numai în cazurile cînd o proprietate a dispărut sau a luat naştere, cînd termenul de scutire a expirat ori s'au schimbat condiţiunile de impunere stabilite prin lege sau cînd pentru oricare motiv, un venit impozabil n'a fost impus pînă atunci.Contribuabilul e obligat a menţiona în declaraţiile anuale aceste împrejurări.Impunerile în aceste cazuri, se vor stabili prin comisiunile anuale la fel cu celelalte impuneri. +  Articolul 94În cursul anului se vor putea efectua impuneri sau scaderi, în următoarele cazuri: a) Cînd proprietarul da o padure spre tăiere sau cînd el însuşi sau exploatatorul începe sau încetează exploatarea unei păduri.Pentru aceste cazuri se vor da declaraţii suplimentare, în condiţiunile art. 6 şi 86.Impunerea va fi stabilită la venitul cuvenit proprietarului, în cazul cînd da padurea în exploatarea altuia; iar pentru exploatator, la venitul corespunzător perioadei din anul în curs în care are loc exploatarea şi după regulile prevăzute la capitolele I şi IV, de sub titlul II, în ce priveşte normele de evaluare, însă cu procedura de mai jos; b) Cînd începe sau încetează un comerţ, industrie sau profesiune.La începere, declaraţiunea, va trebui facuta în condiţiunile art. 38, iar impunerea va avea loc din prima zi a lunii în care se petrece faptul. La încetare, scăderea impozitului se va face din prima zi a lunii care urmează încetarea, dacă declaraţia a avut loc în cursul lunei de încetare; iar în caz contrariu dela 1 a lunii ce urmează declaratiunii. c) Cînd contribuabilul se afla în împrejurările prevăzute de alin. b. al art. 51; d) Dacă în cursul anului de impunere la impozitul pe venitul global, un venit ce a intrat în compunerea venitului global, a încetat, contribuabilul va fi scăzut cu diferenţa de impozit pe acel an, în baza declaratiunii ce va da. Scăderea va fi operanta dela începutul trimestrului următor celui în care s'a înregistrat cererea.În toate cazurile prevăzute în acest articol, impunerile şi scaderile se vor efectua de funcţionarii fiscului, menţionaţi la art. 92.Aceste impuneri şi scaderi vor fi comunicate conform art. 97. Ele sînt supuse apelului, în condiţiunile art. 77. +  Articolul 95Contribuabilul care nu a dat în termen declaraţiunea la care este obligat, sau a dat-o incompleta, precum şi contribuabilul care nu da informaţiunile complimentare cerute în forma prevăzută de art. 92, pentru depunerea cărora are drept sa ceara dovada scrisă, va fi impus din oficiu, şi anume: a) De instanţele anuale de impunere din oficiu sau după constatările făcute anterior de agenţii fiscului.În caz cînd deşi obligat, nu a făcut declaraţie, contribuabilul nu se citeaza în faţa instanţei anuale de impunere. El are însă dreptul a se prezenta în ziua fixată prin afişările făcute, conform art. 99.În tot cazul, are dreptul de apel, în termen de 20 zile dela prezentare sau dela comunicarea impunerii, dacă nu s'a prezentat; b) Dacă impunerea nu s'a putut face de instanţele anuale constatarea fiind posterioară încheierii lucrărilor sale, ea se va putea face din oficiu de agenţii fiscului menţionaţi la art. 92, numai pînă la finele anului de impunere.Impunerea se comunică conform art. 97 şi e supusă apelului, în condiţiunile art. 77; c) În cazul cînd se constata sustragerea dela impozit, după sfîrşitul anului de impunere, nu se vor mai întocmi acte de impunere, ci de contravenţie. +  Articolul 96Cu ocazia deschiderii unei succesiuni, agenţii fiscului sînt obligaţi a cerceta impunerea defunctului pentru 5 ani trecuţi dela punerea în aplicare a acestei legi.Cînd se constată că contribuabilul defunct a fost omis a fi impus pe rolurile anului deschiderii succesiunii sale sau a unuia din cei 5 ani anteriori, ori a fost necomplet impus prin ascunderea unei părţi din venit, se va proceda la constatarea şi încasarea impozitelor nepercepute din activul succesiunii, aceste impozite socotindu-se ca o sarcina succesorală.Impunerea se face din oficiu, de agenţii fiscului, conform art. 94, pe numele succesiunii.Impozitul se va incasa din totalul succesoral, înaintea oricărei alte datorii, moştenitorii urmând a repartiza între ei aceasta sarcina.Ei vor avea dreptul de apel, în condiţiunile art. 77; competinţa instanţelor în aceasta materie intinzandu-se pe 5 ani în urma. +  Capitolul 4 Procedura înaintea instanţelor +  Articolul 97Contribuabilii care au dat declaraţiuni anuale sau care au făcut apel, vor fi citaţi înaintea instanţelor de impunere şi de apel. Citaţia li se va preda prin agenţii circumscripţiei de constatare sau de percepere respective, prin notarul comunei sau prin funcţionarii poliţiei judiciare ori administrative, cu cel puţin 5 zile înainte de data înfăţişării la locul de impunere, iar dacă prin declaraţie sau apel s'a indicat domiciliul, citaţia se va preda la acel domiciliu.Dacă persoana citata e gasita i se înmânează citaţia, luându-se dovada de primire, semnată de ea; iar dacă nu ştie carte, predarea se va constata prin punere de deget în asistenţa unui martor stiutor de carte, care să nu fie în serviciul autorităţii care îndeplineşte procedura.În caz de refuz, citaţia se va lipi pe usa casei, dresandu-se un proces-verbal, în asistenţa unui martor, conform alineatului de mai sus.În caz de lipsa a contribuabilului, citaţia se va preda unei rude sau servitor, care locueste cu dânsul, sub luare de dovada; în lipsa şi a acestor persoane sau în caz de refuz ori imposibilitate de semnarea lor, citaţia se va lipi pe usa casei, dresandu-se un proces-verbal în acest sens, în asistenţa, unui martor, stiutor de carte, care să nu fie în serviciul autorităţii care îndeplineşte procedura.De îndată ce se va organiza serviciul pentru transmiterea citaţiilor prin posta, ele vor fi predate pe aceasta cale.În caz cînd apelurile se predau personal de contribuabili stiutori de carte şi se poate fixa îndată termen de judecată, contribuabilul poate lua cunoştinţa de termen, sub semnatura proprie, chiar pe cererea sa.Toate termenele prevăzute în prezenta lege, pentru apel, comunicări, afisari şi citaţii, se înţeleg pe zile libere.Cei însărcinaţi cu îndeplinirea procedurii, care nu se vor conformă întocmai celor prevăzute mai sus, vor fi pedepsiţi cu pierderea, salariului pe 15 zile, iar în caz de recidiva ei vor fi deferiti comisiunilor de disciplina pentru a li se aplică pedepse disciplinare. Amenda se aplică prin proces-verbal, dresat de administratorul de constatare. +  Articolul 98Cererile de scaderi prevăzute la capitolul VII de sub titlul II şi la impozitele elementare, făcute prin declaraţiunile anuale, vor fi soluţionate cu aceeaşi procedura şi jurisdicţiune ca şi impunerile anuale.Scazamintele vor fi operate în roluri, anual, odată cu impozitele anuale.La aplicarea legii se vor stabili prin instrucţiunile Ministerului de Finanţe, modalităţile de constatare şi operarea acestor scaderi. +  Articolul 99Zilele de efectuarea impunerilor anuale şi de convocare a comisiunilor de apel, pe măsura necesităţii, vor fi publicate de Ministerul Finanţelor, pe căile de publicitate oficiale. Deosebit la fiecare circumscripţie şi primărie rurală, se va afişa cu o zi înainte numele contribuabililor, cărora li se va face impunerea în ziua următoare. +  Articolul 100Hotărîrile instanţelor de impunere, apel şi recurs se dau fără opoziţie.Înaintea comisiunilor de apel, şi a instanţelor de recurs, contribuabilii vor putea fi asistaţi de avocaţi. Fiscal va fi aparat înaintea comisiunilor de apel sau a celor de recurs printr'un delegat special, în baza unei adrese a administraţiei de constatare a impozitelor sau a Ministerului de Finanţe.Înaintea instanţelor de recurs, părţile nu se citeaza. Termenele fixate, se afişează la usa localului cu 10 zile înainte de ziua judecaţii.Pentru recursurile ce se judeca de Curţile de apel, termenele se comunică administraţiilor de constatare a impozitelor şi se afişează la localurile lor cu cel puţin 10 zile înainte de judecată. +  Articolul 101Toată procedura pentru constatarea impozitelor prevăzute de prezenta lege e scutită de timbru. +  Capitolul 5 Formarea matricolelor şi a rolurilor +  Articolul 102Matricolele în care se vor înscrie veniturile şi contribuţiunile vor fi întocmite pe comune şi suburbii în comunele urbane şi pe comune, sate şi cătune în cele rurale. Înscrierea în ele a veniturilor şi impozitelor stabilite, cum şi a prefacerilor urmate, conform legii, se face sub controlul organelor chemate a stabili impunerea.Veniturile supuse impozitelor elementare sînt trecute în matricolele rotunjite în zeci de lei prin întregirea unimilor.Matricolele nu sînt acte publice. Ele vor fi păstrate sub cheie şi se va elibera copie de pe ele decât direct contribuabilului interesat. +  Articolul 103Rolurile pentru împlinirea contributiunilor se formează de către agenţii fiscului după matricole.Toate prefacerile din matricole vor fi trecute şi în roluri respective, formandu-se noui recapitulari sub acelaşi control.Rolurile sînt acte publice.Certificate de pe cuprinsul lor se pot libera, la cerere, interesatilor, pe timbrul legal. +  Capitolul 6 Măsuri contra evaziunii fiscale şi sancţiuni +  Articolul 104Orice abatere dela dispoziţiunile legii de faţa se considera drept contraventiune simpla sau contraventiune calificată şi se va pedepsi conform dispoziţiunilor de mai jos:Contraventiuni simple +  Articolul 105 a) Contribuabilii care nu au prezentat declaraţiunea de impunere în termen, care au prezentat declaraţiuni incomplete în ce priveşte datele necesare stabilirii veniturilor în sensul prevederilor dela art. 95, precum şi acei ce nu vor prezenta la cerere carnetul de contribuţiuni, se vor pedepsi cu amendă egala cu un sfert din impozitul cuvenit. b) Contribuabilii care nu vor prezenta la impunere registrele, contractele sau orice alte acte, din care ar rezultă venituri impozabile mai mari, decât cele stabilite, şi care vor fi constatate de către organele fiscului după anul de impunere, cum şi cei care nu vor da informaţiunile complimentare cerute conform art. 92, se vor pedepsi cu amendă egala cu impozitul cuvenit la intreitul diferenţei de venit; c) Firmele individuale sau societăţile de orice fel care nu vor respecta dispoziţiunile art. 25, alin. 7, 8 şi 9 şi ale art. 26, alin. 5 şi art. 47, alin. ultim şi art. 52 alin. ultim, se vor pedepsi cu amendă egala cu impozitele elementare prevăzute în aceste articole, cuvenite fiscului pentru sumele necomunicate; d) Orice alta abatere de la dispoziţiunile legii de faţa, care ar avea drept rezultat sustrageri de venituri, datorite neevidentierii lor de către contribuabilii înaintea comisiunilor de impuneri sau organele de constatare, se va pedepsi cu amendă egala cu indoitul impozitului calculat la venitul constatat neimpus; e) Aceeaşi sancţiune se aplică şi întreprinderilor de orice categorie, care pentru motive ce scapa de sub controlul fiscului, fac înregistrări ce duc la diminuarea rezultatului şi nu evidenţiază la impunere organelor fiscului, aceste înregistrări, cum şi întreprinderile care înfiinţează conturi pasive cu nomenclaturi fictive, calculează amortismente la supraevaluari, fac rezerve latente şi alte asemenea operaţiuni fără ca să le evidentieze la impuneri; f) Contribuabilii, care nu vor prezenta circumscripţiei unde se face impunerea lor la venitul global, toate carnetele de contribuţiuni liberate de alte perceptii pentru veniturile pe care le au, vor fi pasibili de o amenda egala cu indoitul impozitului global; g) Comercianţii şi industriasii care nu ţin registrele comerciale vor fi pasibile de o amenda egala cu impozitul cuvenit fiscului. Aceasta amenda nu se aplică micilor meseriasi şi micilor comercianţi definiţi, conform art. 12 din legea impozitului pe lux şi cifra de afaceri; h) Comercianţii şi industriasii care deşi ţin registrele în regula, însă nu le comunică sau refuza a procura actele ajutatoare, în termenul fixat de fisc şi care nu va putea fi în niciun caz mai mic de 8 zile dela data primirei cererii scrise a fiscului, vor fi pasibili de o amenda de 500-1.000 lei pentru fiecare zi de întîrziere; i) Persoanele care au raporturi contractuale cu contribuabilii şi vor refuza a da în termen de 10 zile informaţiunile cerute de fisc cu privire la impunerea obiectului contractului, vor fi supuşi la o amenda de 10.000 lei. Refuzul se constata prin încheiere de proces-verbal.Contraventiuni calificate +  Articolul 106Contribuabilii care nu vor declara totalitatea veniturilor lor, sau acei care vor ascunde un venit în total sau în parte, precum şi acei care vor trece în registrele lor comerciale, alte cifre decât cele reale, prin neînregistrarea tuturor operaţiunilor, nejustificarea cu acte a înregistrărilor, prin virarea la conturi personale a unor părţi din beneficii, prin neinventarierea stocului real de mărfuri, şi alte asemenea manopere, care împiedica constatarea adevăratului venit impozabil, vor fi supuşi la o amenda egala cu impatritul impozitului la diferenţa venitului astfel sustras şi constatat în conformitate cu dispoziţiunile legii de faţa.Aceeaşi sancţiune se va aplica şi contribuabililor care se vor dovedi ca în registrele lor au creeat conturi pasive la care se găsesc alocate diferite rezerve, fără a le fi declarat la impunere, precum şi acelora care sustrag dela conturile de rezultate părţi de beneficii prin debitarea acestora cu sume nereale, precum şi acelora care prin operaţiuni şi înregistrări diverse mascheaza părţi de beneficii. +  Articolul 107 a) Firmele individuale, asociaţiile şi societăţile de orice fel, afară de cele pe acţiuni, care în scopul de a ascunde fiscului adevarata situaţie se vor dovedi a avea doua randuri de registre sau doua randuri de bilanţuri, din care ultimul necomunicat fiscului, sau vor uza de acte false, sînt pasibili de o amenda egala cu impozitul la intreitul venitului ce s'ar fi constatat dacă impunerea s'ar fi făcut la venitul real; b) Independent de amenda de mai sus, patronii şi conducătorii acestor întreprinderi sînt pasibili de sancţiunile penale prevăzute de art. 332 şi următoarele din codul penal extinse pentru aceste infracţiuni asupra tarii întregi; c) Cînd contravenientul este o societate pe acţiuni, amenda ce se va aplica va fi aceea stabilită la alin. a. În afară de aceasta amenda care va fi suportată de societate, directorii, directorul sau directorul general al societăţii şi şeful contabilităţii, sînt fiecare, în parte, pasibili de o amenda egala cu un sfert din cuantumul amenzii aplicate societăţii şi de sancţiunile penale prevăzute în alin. b, numai acelora cari au avut cunoştinţa de frauda săvîrşită. +  Articolul 108Toţi acei care, conform art. 25, 26 şi 47 sînt obligaţi a retine şi vărsa la Stat impozitele specificate în mentionatele articole şi care nu vor îndeplini aceste obligaţiuni în termenul legal, vor fi pasibili de o amenda egala cu intreitul impozitului nereţinut sau reţinut şi nevarsat.În ce priveşte autorităţile publice de orice fel, amenda de mai sus va fi aplicată directorului şi şefului contabilităţii respective.Pentru veniturile prevăzute la art 23 pt. 3-6 incl. amenda se suporta solidar de creditori şi debitori. +  Articolul 109Ori de câte ori se va constata ca în raporturile contractuale dintre contribuabili, unele sume de bani au fost plătite în afară de clauzele contractuale prin alte instrumente liberatorii, cum ar fi poliţe, cecuri sau alte asemenea, şi care sume, potrivit legii de faţa sînt considerate ca venituri impozabile, se va aplica o amenda egala cu de trei ori impozitul sustras, care va fi suportată solidar de către creditor şi debitor. +  Articolul 110Contribuabili care vor incerca sau vor isbuti să-şi micşoreze venitul impozabil sau să se sustragă dela obligaţiunile derivând din prezenta lege, prin mijloace de coruptiune întrebuinţate faţă de agenţii fiscului, vor fi tradusi pe baza cererii Ministerului de Finanţe, în faţa tribunalelor pentru a li se aplică închisoarea corecţională dela 6 luni la un an. +  Articolul 111Agenţii fiscului, însărcinaţi cu aşezarea impunerilor, care vor fi dovediţi ca interesat şi cu ştiinţa, nu au stabilit drepturile statului, în conformitate cu prevederile legii de faţa, în baza cercetărilor organelor Ministerului de Finanţe şi prin derogarea dela dispoziţiilor statutului funcţionarilor publice, vor fi destituiti.În afară de aceasta ei vor putea fi condamnaţi şi la închisoarea corecţională dela 6 luni la un an, la cererea Ministerului de Finanţe. +  Articolul 112Agenţii fiscului care nu vor tine în ordine dosarul fiscal al contribuabilului prevăzut în art. 75 din prezenta lege, se vor pedepsi cu o amenda egala cu salariul pe 15 zile, iar în caz de recidiva cu o amenda egala cu salariul pe 1-2 luni. În afară de aceasta Ministerul de Finanţe are dreptul sa ceara comisiei de disciplina aplicarea pedepselor disciplinare. +  Articolul 113Funcţionarii fiscului însărcinaţi cu manuirea carnetelor de contribuţiuni care vor libera fără drept asemenea carnete sau vor face inscriptiuni false în acestea, prin derogare dela dispoziţiunile legii pentru statutul funcţionarilor publici vor fi destituiti şi deferiti justiţiei, spre a li se aplică sancţiunile prevăzute de art. 123 şi 124 din codul penal, extinse pentru aceste infracţiuni asupra tarii întregi.Funcţionarii care vor fi perceput o sumă oarecare în contul vreunui impozit, fără a face menţiunea exactă în carnetul de contribuţiuni şi în roluri, prin derogarea dela dispoziţiile legii pentru statutul funcţionarilor publici, vor fi destituiti din serviciu şi deferiti justiţiei, urmând a fi pedepsiţi, conform art. 123, 124 şi 140 din codul penal sau articolelor corespunzătoare din codul penal în vigoare transilvanean şi bucovinean. +  Articolul 114Funcţionarii fiscului care în înţelegere cu contribuabilii se vor fi dovedit a fi dat relatiuni false, a fi făcut acte nesincere sau a fi căutat să se folosească de situaţiunea lor pentru a obţine avantaje de orice fel din partea contribuabililor, prin derogare dela dispoziţiunile legii pentru statutul funcţionarilor publici, vor fi destituiti şi deferiti justiţiei, urmând a li se aplică art. 123, 124, 144 şi 322 din codul penal, extinse pentru aceste infracţiuni contra tarii întregi. +  Articolul 115Toate amenzile specificate în legea de faţa sînt distincte de impozitele cuvenite statului şi se vor stabili separat unele din altele prin acelaşi proces-verbal.Toate amenzile proporţionale prevăzute prevăzute în prezenta lege, pentru contraventiune calificate nu vor putea în niciun caz fi inferioare sumei de 5.000 lei. +  Articolul 116În toate cazurile în care va fi locul la aplicarea pedepselor penale, Ministerul de Finanţe va trimite în copie certificate, actele pe care se sprijină punerea în mişcare a acţiunii publice.Constatarea şi judecarea contraventiunilor +  Articolul 117Constatarea contraventiunilor de orice fel la legea de faţa se va face prin încheiere de procese-verbale.Ele se constata de organele de inspecţie şi control, precum şi de funcţionarii delegaţi special de Ministerul Finanţelor.Procesul-verbal va cuprinde: numele, pronumele şi funcţiunea acelui care cercetează şi constata faptele imputate şi obiectul contravenţiei, arătarea articolelor din lege la a căror dispoziţiuni s'a contravenit şi articolelor ce sancţionează infracţiunea.Procesele-verbale vor fi aprobate de: a) Administratorii de constatare pentru contraventiunile ce prevăd o sumă pînă la 10.000 lei inclusiv; b) Directorii regionali de constatare pentru cele ce prevăd o sumă dela 10.000 pînă la 100.000 inclusiv; c) Directorul contributiunilor directe pentru cele ce prevăd o sumă dela 100.000 la 2.000.000 lei inclusiv; d) Ministrul finanţelor pentru cele ce prevăd o sumă mai mare de 2.000.000 lei. +  Articolul 118Toţi cei amendati prin procesul-verbal vor avea dreptul de apel împotriva acestuia, în termen de 20 zile dela comunicarea procesului-verbal, care se va face conform articolului 97.Apelul se va judeca de tribunalul locului unde s'a săvârşit infracţiunea.Apelul va trebui sa cuprindă sub pedeapsa de nulitate, următoarele: a) Numele, pronumele apelatului; b) Alegerea de domiciliu a acestuia în oraşul de reşedinţa al tribunalului; c) Arătarea procesului-verbal care este apelat; d) Arătarea motivelor de apel şi alaturarea în copie certificată a actelor invocate în susţinerea apelului.O copie de pe petiţia de apel şi actele depuse se vor comunică fiscului prin administraţia de constatare a impozitelor în termenul util.Dacă din desbateri va rezultă necesitatea desvoltarii unor noui motive de apel şi a depunerii de noui acte pe care tribunalul le va găsi că nu au putut fi formulate şi depuse de către apelant prin însăşi petiţia de apel, se va putea acorda un singur termen pentru a se formula motive de apel suplimentare şi a se depune noui acte.Apelantul sau recurentul care a fost prezent la o înfăţişare este presupus ca cunoaşte termenul pentru toate celelalte termene. Fiscal va fi citat ori de câte ori nu a luat termenul în cunoştinţa. Prezenta părţii în instanţa acoperă orice vicii de procedura. +  Articolul 119Dovedirea infracţiunilor, precum şi a apelurilor îndreptate împotriva proceselor-verbale, se va putea face cu orice mijloace de proba, apelantul fiind obligat sub sancţiunea decăderii să prezinte în instanţa martorii a căror audiere s'a dispus la prima înfăţişare. +  Articolul 120Sentinţele tribunalului se dau cu drept de recurs la Curtea de apel respectiva, în termen de 30 zile dela comunicare. Recursul se va face pentru motivele şi în conformitate cu legea de organizare a Înaltei Curţi de Casaţie. Hotărîrile Curţii de apel se dau fără drept de opoziţie. +  Articolul 121Procesul-verbal aprobat este executor 15 zile dela comunicare, iar amenzile nu pot fi reduse de Ministerul Finanţelor.Tribunalul nu va putea suspenda executarea procesului-verbal decât numai obligând partea solicitanta la darea de cautie în numerar sau efecte publice pe cursul zilei, care nu va putea fi în niciun caz mai mica de 1/2 din valoarea impozitului constatat, prin procesul-verbal de contravenţie.Instanţele judiciare nu vor putea anula procesele-verbale pentru vicii de forma. Dacă vor constata vicii de forma de natura esenţială se va trimite procesele-verbale fiscului, spre a fi completate, după care se va urma cu judecarea apelului. +  Articolul 122Ori de câte ori se va constata ca din eroare sau omisiunea instanţelor de impunere şi de apel anumite venituri nu au fost avute în vedere la stabilirea venitului impozabil, se va putea face o impunere suplimentarăÎn impunerea suplimentară care va fi facuta cu acest prilej se exclud pentru contribuabili sancţiunile prevăzute în capitolul prezent.Procesul-verbal de impunere suplimentară va fi supus aceloraşi norme de întocmire şi aceloraşi cai de atac ca şi impunerile obişnuite.În cazul însă în care omiterea unor venituri impozabile s'a putut face numai datorită unui fapt al contribuabilului, dintre acelea prevăzute şi sancţionate de prezenta lege, se va încheia proces-verbal de contravenţii, aplicându-se şi sancţiunile legale.Verificarea contribuabililor şi stabilirea impunerilor suplimentare sau contravenţiilor pentru tot ce priveşte exerciţiile pentru care contribuabilul a fost impus nu se poate face decât de funcţionarii fiscului special delegaţi pentru fiecare caz în parte, de ministrul finanţelor, secretarul general sau directorul contributiunilor. +  Articolul 123Constatarea şi stabilirea veniturilor impozabile fie prin impunerea obişnuită, fie prin aceea suplimentară se prescrie prin trecere de 10 ani, socotiţi dela 1 Aprilie următor fiecărui an de impunere.Constatarea şi stabilirea amenzilor şi celorlalte sancţiuni prevăzute în legea de faţa, se prescriu prin trecere de 5 ani, socotiţi tot ca mai sus.Orice cercetare cu data certa facuta de organele fiscului, întrerup prescripţia. +  Articolul 124Amenda stabilită definitiv prin apel sau recurs, este ireductibila.Denuntatorul şi constatatorul din proprie iniţiativă, au dreptul fiecare la câte 25% din amenda rămasă definitivă şi încasată. Din sumele rezultate ca amenzi, 50% se vor vărsa definitiv la Stat, iar restul de 50% se va consemna şi se va distribui celor în drept. Administraţia de încasări şi plati va comunică Ministerului de Finanţe sumele consemnate.Ministerul de Finanţe va putea acorda o gratificatie specială şi funcţionarilor ce vor încheia actele pe baza cărora se realizează amenzile.Denuntatorii nu pot sta în instanţa alaturea de fisc cu ocazia judecării contraventiunilor.Denuntatorul de rea credinţa se face vinovat de delictul de denunţare calomnioasă şi se pedepseşte cu închisoarea corecţională dela o luna pînă la un an.Dacă, prin sentinta rămasă definitivă a Curţii de Apel, se va constata ca denunţul nu a fost întemeiat, cel denunţat poate porni acţiune publică înaintea Curţii de Apel, împotriva denuntatorului de rea credinţa. Curtea, constatând rea credinţa, va condamna denuntatorul în conformitate cu alineatul de mai sus. +  Capitolul 7 Plata impozitelor +  Articolul 125Sumele constatate şi înscrise în roluri ca impozite sau amenzi şi rămase definitive, conform dispoziţiunilor legii de faţa constituesc creanţe executorii în folosul Statului, care nu pot fi reduse sau desfiinţate prin nicio hotărîre judecătorească, în alt mod decât cel prevăzut în această lege.Ele sînt executorii cu titlu provizoriu, chiar şi mai înainte de a rămîne definitive, îndată, ce sînt constatate în modul prevăzut prin lege apelurile şi recursurile nefiind suspensive de executare. Rămîne a se face compensatiune sau restituire dacă debitul e micşorat sau a se percepe diferenţa dacă este mărit. +  Articolul 126Încasările se fac, fie dintr'odată, fie anual, trimestrial sau lunar, după următoarele deosebiri: a) Se încasează anual impozitul minimal de 50 lei prevăzut în art. 54, care devine exigibil pe ziua de 1 Aprilie; b) Se încasează trimestrial, devenind exigibile din prima zi a lunilor Aprilie, Iulie, Octomvrie şi Ianuarie, toate impozitele cuprinse în prezenta lege, afară de cele prevăzute în alineatele următoare; c) Se încasează conform dispoziţiunilor speciale şi la datele stabilite, conform prevederilor legii de faţa, toate impozitele pentru care legea prevede încasarea pe cale de reţinere şi vărsare directa; d) Se încasează dintr'odată toate amenzile pronunţate potrivit acestei legi şi impozitul prevăzut de art. 53, pe ziua cînd ele devin exigibile.Aceste sume se înscriu în roluri speciale.În primele doua trimestre ale anului financiar, pînă la aşezarea impunerii de către prima instanţa, titlul executoriu pentru toate contribuţiunile directe este impunerea anului precedent.Se va face compensaţie sau restituire, potrivit art. 125 din legea pentru unificarea contributiunilor directe, dacă impunerea pe anul în curs e mai mica şi se va percepe diferenţa dacă este mai mare. +  Articolul 127Contestaţiunile contra implinirii impozitelor care se încasează pe cale de reţinere şi vărsare directa, urmează calea de judecată prevăzută de legea de percepere şi urmărire pentru contestatiuni la urmăriri.Contestaţia se poate face tot în cursul anului în care a avut loc încasarea sau dacă aceasta s'a făcut în ultima luna la 30 zile după încasare.Amenzile referitoare la ele se încasează însă conform prevederilor art. 125 şi 126 şi cu aceleaşi sancţiuni, ele fiind stabilite şi debitate cu aceeaşi procedura ca şi pentru celelalte impozite. +  Articolul 128Ministerul Finanţelor va înfiinţa carnete de contribuţiuni, pe care contribuabilii vor fi obligaţi a le păstra. În aceste carnete se vor înscrie contribuţiunile ce are de plătit fiecare, situaţiunea sa familiara după constatările comisiunii şi plăţile efectuate în contul contributiunilor. +  Titlul IV Dispoziţiuni finale şi transitorii +  Articolul 129Toate dispoziţiunile cuprinse în legea de faţa intră în vigoare dela 1 Aprilie 1923, impozitele debitandu-se în primul an numai pe 9 luni.Dela data punerii în aplicare a legii de faţă sînt şi rămîn abrogate toate legile, regulamentele şi orice dispoziţiuni relative la vechile contribuţiuni directe corespunzătoare celor de faţa şi accesoriile lor, cum şi cele referitoare la constatarea acestor impozite, precum şi următoarele: a) Pentru tot regatul: Legea asupra contributiunilor directe din 1 August 1921; b) În Vechiul Regat, legile privitoare la:Impozitul funciar, impozitul patentelor, cuprinzînd şi pe cel complimentar al patentei, impozitul personal, impozitul de 3% asupra salariilor, impozitul asupra venitului capitalului mobiliar, impozitul pe hectarul de vii şi taxa de filoxera şi legea impozitului asupra pacurii din 24-29 Martie 1887; c) În Ardeal, Banat, Maramures şi Crisana:Darea pe pămînt, ambele impozite pe clădiri, pe câştig, de toate clasele, impozitul pe venit, pe avere, pe beneficiul celor obligaţi la publicarea bilanţului, pe tantieme, pe dobînda şi renta, pe cîştigurile de razboiu, pe câştiguri din loterii, pe beneficiul din exploatarea minelor; d) În Basarabia, legile privitoare la:Impozitul pe pămînt, pe clădiri, patenta fixa şi complimentară, impozitul pe venit, pe beneficiul celor obligaţi a publică bilanţul şi asupra capitalului mobiliar; e) În Bucovina, legile privitoare la:Darea pe pămînt, ambele impozite pe clădiri, pe câştig, pe venitul net al celor obligaţi la publicarea bilanţului, impozitul pe venit, pe tantieme, pe rente şi impozite şi pe salarii; f) În întreaga ţara, toate zecimile adiţionale şi orice alte dări suplimentare stabilite asupra impozitelor sus prevăzute, sau asupra bazelor lor, atît în beneficiul Statului cat şi în al oricărei alte instituţiuni publice, afară de taxele militare şi cele analoage lor; g) pentru noile teritorii rămîn desfiinţate orice alte impozite corespunzătoare celor de mai sus, oricare le-ar fi denumirea şi în folosul oricărei instituţiuni ar fi înfiinţate. +  Articolul 130Dacă după primii doi ani ai primei perioade de recensământ, din cauza variatiunii schimbului, veniturile din proprietăţile funciare necladite, agricole, sau a valorilor locative pentru clădiri, vor scădea cu o treime a valorii ce aveau la recensământ se va putea lua măsura prin legea bugetară, ca prima perioada de recensământ să se scurteze cu cel mult doi ani.În cazul cînd se dovedeşte cu contracte de arenda în curs, cu data certa, ca o proprietate agricolă e arendată dinainte de 1921, cu mai puţin decât trei sferturi din valoarea locativă pe hectar, stabilită conform art. 4, impozitul stabilit după valoarea locativă pe hectar va fi scăzut pe anii din contract rămaşi pe prima perioada de recensământ, cu diferenţa în plus faţă de impozitul ce s'ar stabili după preţul din contract. Procedura scaderii va fi cea prevăzută de art. 66 şi 98.Pentru clădirile locuite de proprietarii lor, normele de evaluare la primul recensământ se vor stabili de comisiunea centrala prevăzută la art. 83, luându-se de baza valoarea locativă reală dela 1914. Pentru proprietăţile stapanite dinainte de 15 August 1916 în Vechiul Regat şi de 1 August 1914 în celelalte tinuturi, aceasta evaluare nu va putea trece de intreitul acelei valori locative, iar dacă acele clădiri sînt cumpărate după 1 Ianuarie 1919, se va lua de baza, cel puţin, preţul de cumpărare al imobilului, socotindu-se o rentabilitate pînă la 5%.Tot pentru primul period de recensământ evaluarea terenurilor virane prevăzută de art. 15, alin. III, se va face socotindu-se la preţul mijlociu de vânzare al acestor terenuri o dobînda de 2«%. +  Articolul 131Se scutesc în mod excepţional şi vremelnic de impozitul pe venitul proprietăţilor cladite:1. Pe timp de 10 ani de cînd au devenit locuibile clădirile noi construite cu începere din anul 1921 şi terminate pînă la 1 Ianuarie 1925.2. Adausele la clădiri în înălţime sau în suprafaţa făcute dela 1 Aprilie 1921 şi terminate pînă la 1 Ianuarie 1925, pe termen de 10 ani dela data cînd au devenit locuibile.3. Terenurile din oraşe pe care au fost clădiri şi au devenit virane din cauza devastarilor de razboiu, pe timp de 10 ani dela data punerii în aplicare a legii de faţă.4. Clădirile care au devenit nelocuibile din cauza distrugerilor provenite din operaţiunile de razboiu, pe timp de 10 ani de cînd ele sînt refăcute şi puse în stare de a fi locuibile. Scutirea începe dela aplicarea legii, iar pentru clădirile refăcute în urma dela 1 Ianuarie a anului ce urmează datei cînd sînt puse în stare a fi locuibile, însă nu mai târziu de 5 ani dela aplicarea legii de faţa.5. Se menţine scutirea acordată prin legea din Octomvrie 1921 pentru clădirea Societăţii generale a funcţionarilor publici, pe termen de 10 ani, dela punerea în aplicare a legii de faţă. +  Articolul 132Pentru primii 5 ani dela punerea în aplicare a legii cota impozitului mobiliar la venitul provenit din renta exproprierii, prevăzută de art. 22, alin. IV, este redusă la 5%. +  Articolul 133Amortismentul prevăzut de art. 31, punctul 6, pentru imobilele şi instalatiunile imobiliare construite sau instalate dela 1 Ianuarie 1919 şi pînă la 1 Ianuarie 1925, care aparţin întreprinderilor industriale, va putea fi urcat pînă la 10% în primii 10 ani dela punerea în aplicare a legii; iar amortismentul investitiunilor mobiliare prevăzut de acelaşi art. punctul 7, făcute în acelaşi interval de timp, va putea fi urcat pînă la 20%, tot în aceşti 10 ani. +  Articolul 134La stabilirea impozitului complimentar prevăzut de art. 42 pentru societăţile industriale pe acţiuni, capitalul rămas dinaintea anului 1916 se va socoti de cinci ori mai mare.Pentru acelaşi fel de societăţi, care au luat fiinta în anii 1916 - 1918, capitalul va fi mărit de patru ori, pentru cele din 1919 de trei ori, iar cele din 1920 şi 1921 de doua ori.La sporurile de capital proporţia majorării va fi acea din timpul în care a avut loc sporirea.Aceste majorări se vor face cu începere dela 1 Ianuarie 1926, pînă la 1 Ianuarie 1931. +  Articolul 135În primii 3 ani dela punerea în aplicare a legii, societăţile pe acţiuni vor putea forma rezerve fără plata imediata a impozitului pe veniturile comerciale şi industriale pe lîngă rezervele prevăzute de art. 32, pentru acoperirea unor eventuale diferenţe de curs la datoriile în moneda străină, fără ca ele sa treacă de cota care se va prevedea prin regulament.Dacă după 3 ani diferenţa de schimb a leului nu se indrepteaza, se poate prevedea prin legea bugetară noui termene pentru neimpunerea şi formarea din nou a acestor rezerve.La expirarea termenelor acordate rezervele neintrebuintate în scopul pentru care au fost făcute vor fi impuse.Asemenea prevederi se pot face şi de comercianţii şi industriasii particulari în aceleaşi condiţiuni pentru creanţele ce au de achitat în moneda străină, a căror existenta se dovedeşte cu acte şi registre regulat ţinute, dacă au bilanţ întocmit în regula. +  Articolul 136Comercianţii şi industriasii sînt datori a tine în regula registrele comerciale în forma prevăzută de codurile de comerţ în vigoare în teritoriile respective din care registre să rezulte veniturile impozabile. Aceasta sub sancţiunile prevăzute la art. 105, alin. g şi h. +  Articolul 137Încasarea vechilor contribuţiuni directe, după rolurile vechi, va dura pînă la 30 Septemvrie 1923, pentru exerciţiile anterioare.Rămăşiţele ce se vor afla neîncasate la acea data se vor totaliza într'o singura cifra, care se va trece într'o rubrica specială a nouilor roluri. +  Articolul 138Se menţine în mod excepţional pentru primul an de aplicare al acestei legi, modul actual de încasare al veniturilor existente bisericesti şi şcolare din tinuturile alipite. +  Articolul 139Ministerul Finanţelor este autorizat a institui comisiuni speciale pentru rezolvarea recursurilor din trecut în Ardeal, Banat, Maramures, Crisana şi Bucovina.Aceste comisiuni vor fi compuse în modul arătat la art. 78, şi vor putea funcţiona în Bucureşti, sau în oraşele de reşedinţa ale curţilor de apel. În Bucureşti, ele vor putea fi prezidate de membri ai Înaltei Curţi de casaţie, desemnaţi de primul preşedinte.Pentru judecarea acestor recursuri se va aplica dispoziţiunile legilor existente în acele tinuturi în ce priveşte procedura. +  Articolul 140Orice dispoziţiuni de legi sau regulamente relative la scutiri de contribuţiuni directe, neprevăzute în prezenta lege, sînt şi rămîn abrogate.Se scuteşte de impozitul mobiliar şi de impozitul pe venitul global, rentele viagere pe care Statul pe bază de lege le serveşte particularilor care şi-au donat averea lor Statului în scop de binefacere sau cultural.Din impozitul stabilit de art. 22 privitor la titlurile de renta austro-ungara, deţinută de cetăţenii din provinciile unite şi a căror posesiune dinainte de 1 Ianuarie 1918, este dovedită, se va scădea impozitul ce se va dovedi a fi plătit asupra acestor titluri în alta ţara. Dispoziţia aceasta intră în vigoare numai în caz de reciprocitate. +  Articolul 141Toate scutirile de impozite directe acordate cu începere dela 1 Aprilie 1923, prin diferite legi speciale şi neprevăzute în legea de unificare a contributiunilor, cu excepţia Societăţii "Mormintelor Eroilor", şi a scutirilor prevăzute în legea pentru modificarea legii pentru înfiinţarea Oficiului Naţional al invalizilor, orfanilor şi văduvelor de razboiu (I.O.V.), legea pentru scutirea de impozite a unor instituţiuni de asistenţa spitaliceasca, publicată în Monitorul Oficial Nr. 301 din 28 Decemvrie 1931, (Eforia Spitalelor civile, Epitropia Aşezămintelor Brancovenesti, Epitropia Spitalelor Sf. Spiridon din Iaşi, etc.), legea pentru administrarea bunurilor statului din 1929, legea pentru scutirea de impozite a Fabricii de lumanari bisericesti din Chişinău, publicată în Monitorul Oficial Nr. 119 din 2 Iunie 1927, legile de organizare ale Societăţilor de Credit functionaresti, legea pentru organizarea cooperaţiei din 1929, legea pentru înfiinţarea Loteriei de Stat şi a scutirilor prevăzute în contracte şi convenţiuni încheiate cu statul, sau sub garanţia Statului, sînt abrogate din momentul publicării prezentei legi. Impunerile pentru acei care au fost scutiţi se vor face pe 1 Octomvrie 1932. +  Articolul 142La punerea în aplicare a legii, impunerile anuale, atît cele elementare cat şi pe venitul global, se vor putea îndeplini de comisiunile de recensământ prevăzute de art. 79, odată cu impunerea veniturilor imobiliare, pentru contribuabilii care au venituri impozabile numai la locul unde se efectuează acele impuneri sau ale căror venituri se pot constata pe loc.Dacă contribuabilul se găseşte de faţa, i se va inmana copie de pe procesul-verbal sub dovada de primire, iar dacă nu e de faţa, impunerea va fi comunicată în forma prevăzută de art. 20 şi cu drept de apel după prevederile aceluiaşi articol.Apelurile se vor judeca de comisiunile de apel prevăzute de art. 78.Contestaţiunile la impuneri şi scaderile pe anii precedenti se vor judeca de comisiunile anuale ale anului 1923. +  Articolul 143Pentru executarea dispoziţiunilor legii de faţa se va întocmi şi decreta, prin îngrijirea Ministerului de Finanţe, regulamentul cuprinzînd toate dispoziţiunile esenţiale de aplicare a ei. Aceste dispoziţiuni vor avea putere de lege atît întrucât lamuresc legea şi nu contrazic dispoziţiunile ei. Ele nu se pot modifica decât tot pe cale regulamentara.Pînă la întocmirea regulamentului, instrucţiunile ce Ministerul Finanţelor va da pentru aplicarea acestei legi, şi care vor fi publicate prin Monitorul Oficial, vor avea putere regulamentara în aceleaşi condiţiuni.Sancţiunile ce se vor prevedea prin regulament şi prin instrucţiunile sus prevăzute, pentru nerespectarea dispoziţiunilor ce ele cuprind, vor consista în amenzi ce nu vor putea trece de 500 lei. +  Articolul 144Orice proiect de lege depus cu mesaj regal, care ar modifica ori ar deroga pe viitor dela dispoziţiunile cuprinse în legea de unificare a contributiunilor directe, va trebui să fie semnat şi de Ministerul Finanţelor, iar dispoziţiunile noui odată legiferate vor trebui să fie încorporate în ea.-----------