Subscribe to a Global-Regulation Premium Membership Today!
Key Benefits:
- Unlimited Searches
- Weekly Updates on New Laws
- Access to 5,345,848 Global Laws from 110 Countries
- View the Original Law Side-by-Side with the Translation
Subscribe Now for only USD$40 per month.
LEGE nr. 54 din 29 aprilie 1931pentru modificarea unor articole din legea pentru Curtea de casaţie şi justiţie din 20 Decembrie 1925, cu modificările ce i s'au făcut prin legile din 1 Ianuarie 1929
Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 77 din 31 martie 1932
+ Articolul UNICDispoziţiunile art. 3, 5, 6, 8, 13, 15, 17, 21, 31, 32, 33, 35, 36, 46, 65, 76, 88 şi 89 din legea Curţi de casaţie şi justiţie din 20 Decemvrie 1925, cu modificările aduse pînă azi, se înlocuiesc precum urmează:"Art. 3. - Curtea de casaţie se compune dintr'un prim-preşedinte, trei presedinti de secţie şi 50 de consilieri.Ea este împărţită în trei secţiuni.Fiecare secţiune se compune dintr'un preşedinte şi numărul de consilieri ce urmează: secţiunea I şi III cu câte 18 consilieri fiecare, iar secţiunea II cu 14 consilieri.Preşedintele de secţie şi consilierii sînt permanenţi la secţiile din care fac parte.Totuşi, în caz de vacanta la o secţie, Ministerul de Justiţie, cu avizul conform al primului-preşedinte şi al preşedinţilor de secţie, poate da preferinta consilierilor dela celelalte secţii care cer locurile vacante.Art. 5. - Ministrul public de pe lîngă Curtea de casaţie se compune dintr'un procuror general şi 6 procurori de secţie. Ei sînt inamovibili în aceleaşi condiţiuni ca membrii Curţii de casaţie.Art. 6. - Pe lîngă Curtea de casaţie funcţionează un număr de magistraţi asistenţi şi anume: un prim-magistrat asistent, trei magistraţi asistenţi clasa I şi 31 magistraţi asistenţi clasa II.Magistraţii asistenţi fac parte din ordinul judecătoresc.Art. 8. - Nimeni nu poate fi numit magistrat asistent clasa II dacă n'a ocupat funcţiunea de judecător sau procuror cu o vechime de cel puţin doi ani. Ei au gradul de judecător de tribunal şi vor putea fi inaintati pe loc, după stagiul cerut de legea de organizare judecătorească pentru magistraţi, pînă la gradul de consilier de Curte de apel.Magistraţii asistenţi se vor numi numai cu avizul Curţii de casaţie, iar în ce priveşte înaintarea lor pe loc şi disciplina li se vor aplica dispoziţiunile legii de organizare judecătorească, corespunzătoare gradului ce-l au în magistratura.Ei se împart la secţiuni de către primul-preşedinte, cu avizul conform al preşedinţilor şi iau locul magistratului asistent prim, după vechime, în lipsa lui.Art. 13. - Ori de câte ori necesitatea va cere, primul-preşedinte, de acord cu preşedintele secţiunii respective, vor putea hotărî alcătuirea unui al doilea complet de judecată. La secţiile I şi III vor funcţiona, în mod obligatoriu, câte doua complete formate de preşedintele secţiunii.Completele de judecată se vor constitui cu şapte membri.Cînd dintr'o cauza legală, acest număr nu se poate împlini cu membri din sanul secţiei, numărul se completează cu consilierii disponibili din celelalte secţii, traşi la sorţi cu bile de primul-preşedinte în şedinţa publică faţă de ministerul public.Art. 15. - În cazul cînd nu se întruneşte numărul de glasuri cerute de articolul precedent, completul chemat a hotărî asupra divergenţei ivite se va compune din 11 membri. În compunerea acestui număr vor intra primul-preşedinte sau preşedintele secţiei respective sau inlocuitorul sau, membrii prezenţi şi nerecuzabili ai secţiunii respective, iar restul pînă la completarea numărului legal se vor lua dintre consilierii celorlalte secţiuni, conform art. 13.Dacă la cercetarea din nou a recursului nu se va putea forma majoritatea de 7 glasuri, recursul se va trimite în judecata secţiunilor unite.Art. 17. - Toate secţiunile şi completele Curţii vor tine cel puţin patru şedinţe pe săptămîna.Secţiile unite ţin şedinţe de cateori trebuinta va cere.În cazurile în cari o secţiune a Curţii ar găsi ca e locul a se reveni asupra unei jurisprudente stabilite de unul din completele sale, în cursul a 5 ani anteriori judecaţii recursului în disentiune, Curtea se va constitui cu completul cerut pentru divergenţe.Cînd acea jurisprudenta a fost stabilită de un complet de divergenta, în cursul celor 5 ani prevăzuţi la aliniatul precedent, sau de secţiile unite ale Curţii, sau cînd o secţiune ar găsi ca este locul a se reveni asupra unei jurisprudente contrară, stabilită de alta secţiune, recursul va fi trimis direct spre judecare în secţiuni unite.Art. 21. - Ministerul public de pe lîngă Curtea de casaţie, direct sau la cererea ministrului de justiţie, are dreptul sa atace înaintea Curţii de casaţie pentru violare de lege: a) Toate hotărîrile desavarsite sau actele instanţelor judecătoreşti date în orice materie, şi ... b) Toate hotărîrile date de instanţele speciale de casare. ... Existenta unui recurs regulat al părţii interesate nu poate constitui o împiedicare a exercitării dreptului ministerului public, chiar în cazul cînd s'ar fi dat o deciziune asupra ei, dacă motivul invocat de procurorul general n'a fost discutat cu prilejul recursului părţii.Casarea se va face în interesul exclusiv al legii şi nu va avea niciun efect în privinta părţilor litigante.Recursul în interesul legii se judeca în toate cazurile de secţiunea competenţa.Art. 31, p.I. - Secţiunea I judeca recursurile: a) în materie civilă, afară de cele deferite secţiunilor celorlalte prin prezenta lege şi prin legi speciale; b) în materie de contencios electoral.Tot aceasta secţiune judeca recursurile împotriva deciziunilor date în materie de fixarea preţurilor terenurilor expropriate pentru cauza de utilitate naţionala.Citarea părţilor în aceasta materie se va face prin afişare la usa secţiei I cu 20 de zile înainte de termenul de judecată.Aceasta secţiune va judeca orice alt recurs neatribuit altei secţiuni. + § II. Secţiunea II judeca recursurile: a) În materie penală, fie ca infracţiunile sînt prevăzute în codul penal sau în lei speciale. ... Se exceptează recursurile declarate împotriva sentinţelor tribunalelor date ca instanţe de apel care trec în judecata Curţilor de apel şi împotriva cărţilor de judecată pronunţate în ultima instanţa, care rămîn în competinţa tribunalelor; b) În contra hotărîrilor instanţelor militare în limitele art. 26 din legea de faţa; ... c) În contra hotărîrilor date conform codului silvic; ... d) În contra hotărîrilor date în materie vamală; ... e) În materie de urmărire mobiliară şi imobiliară, executare silită, poprire, contestatiuni, sechestru asigurator şi judiciar; ... f) În materie de organizare şi administrare a tutelelor şi curatelelor; ... g) În materie de despărţenie, paza copiilor, pensiuni alimentare de orice fel şi separatii de patrimonii; ... h) În materie miniera în general. ... + § III. Secţiunea III judeca recursurile: a) În contra hotărîrilor date în materie comercială; ... b) În contra deciziunilor date de Curţile de apel conform legii pentru organizarea teatrelor; ... c) În contra hotărîrilor date în materia contractelor de muncă; ... d) În contra hotărîrilor arbitrilor în orice materie; ... e) În contra hotărîrilor date în temeiul art. 66 bis din procedura civilă; ... f) În materie de contencios administrativ; ... g) În materie administrativă şi fiscală care nu sînt date de legi speciale în căderea altor instanţe; ... h) În contra deciziunilor înaltei Curţi de conturi; ... i) În contra deciziunilor date în materie de pensiuni şi orice alte recursuri date prin legi secţiunii de contencios administrativ; ... j) În contra hotărîrilor date în materie de expropriere, pentru cauza de utilitate publică; ... k) În contra hotărîrilor date pe baza legii numelui. ... Tot aceasta secţiune judeca şi conflictele de atributiuni.Art. 32. - Se adauga alin. nou. Recursul în materie penală se depune la grefa instanţei de fond.Art. 33. - Termenul de recurs în orice materie este de 30 zile libere dela comunicarea hotărîrii atacate, fără distinctiune dacă hotărîrea s'a dat în lipsa sau contradictoriu.În caz de condamnatiune pentru crima sau delict, termenul de recurs este cel prevăzut în legile penale.Art. 35. - Cererea în casare va fi însoţită de taxele prevăzute de legea timbrului sau actului de saracie.În afacerile gratioase în care instanţele de fond judeca fără citarea părţilor, încunoştiinţarea se va face prin afişarea la usa secţiei cu 20 de zile înainte de termenul de judecată.Art. 36. - Recursul va trebui să fie motivat prin însăşi petiţia de recurs sau printr'o petiţie deosebită depusa înlăuntrul termenului de recurs, conform prevederilor art. 32 din legea de faţa.În materie penală, motivele de casare vor fi depuse cel mai târziu în ajunul primului termen.Motivele vor trebui să fie formulate în prima parte sub forma enunciativa, indicandu-se numai textul de lege, ori principiul de drept violat, iar în a doua parte să urmeze dezvoltarea.Odată termenul de recurs expirat, motivele de casare nu mai pot fi depuse nici schimbate.Totuşi, Curtea va examina din oficiu motivele de casare de ordine publică, sau dacă sînt invocate de părţi chiar peste termenul legal de recurs.În termen de 15 zile dela primirea copiei de pe recurs, cu motivele de casare, intimatul îşi va putea formula intampinarile sale printr'un memoriu depus la instanţa unde s'a adresat recursul, în atâtea exemplare câţi recurenti sînt, plus un exemplar care va rămîne la dosar. El va justifica plata taxelor de comunicare.După expirarea termenului de mai sus, grefa instanţei de fond va îngriji sa înainteze Curţii de casaţie dosarul complet cu aceste acte şi dovezi de comunicarea lor, precum şi dovezile de comunicarea hotărîrii atacate, ori cu menţiunea necomunicarii ei.În afacerile civile şi comerciale, în care ministerul public e chemat a pune concluziuni, conform legii, cum şi în afacerile penale, motivele de recurs vor fi depuse cu un exemplar în plus destinat parchetului.Art. 46. - După citirea raportului preşedintele Curţii va da cuvântul părţilor sau advocatilor lor, putând limita timpul discuţiei.În toate recursurile, fără nici o excepţie, Curtea va examina motivele de casare şi în lipsa recurentului.Pentru a se stabili ca recursul a fost introdus în termenul legal, grefierii Curţilor de apel şi ai tribunalelor vor fi datori să facă menţiunile privitoare la comunicarea sau necomunicarea hotărîrii atacate sub sancţiune disciplinară.În lipsa acestor menţiuni sau a dovezii făcute în ziua judecaţii de către intimaţi, ca recursul a fost introdus peste termenul legal, el se va considera ca făcut în termen.Art. 65. - alin. 3 - Primul secretar este asimilat în grad şi salariu cu judecătorii de tribunal şi judecătorii.Pentru doctori sau licentiati în drept, condiţiunile de numire în postul de prim-secretar, de inaintare şi disciplinare, sînt aceleaşi ca pentru magistraţii asistenţi ai Curţii de casaţie, avînd aceeaşi pozitiune şi drepturi în erarhia judecătorească.În acest caz, numirea şi înaintarea lor se face cu avizul conform al procurorului general.Primii secretari, care nu poseda asemenea titluri, pot fi asimilaţi în grad şi salariu cu preşedinţii de tribunal, după vechime de 6 ani în funcţiunea lor, de către primul preşedinte, împreună cu procurorul general.Art. 76 se adauga alin. nou. - Recursurile pendinte date prin legea de faţa în căderea altor secţiuni sau instanţe, se vor inainta din oficiu secţiunilor sau instanţelor competente a le judeca.Aceste instanţe vor fixa noui termene de judecată, la staruinta părţilor, cu excepţia afacerilor penale unde termenele se vor fixa din oficiu.Art. 88. - Ministrul de justiţie este autorizat, la punerea în aplicare a acestei legi, să facă o noua repartiţie a membrilor Înaltei Curţi, ţinînd socoteala de specializarea lor, de comun acord cu colegiul prezidential al Înaltei Curţi.Cînd prezenta în Curtea de casaţie a celor trei consilieri delegaţi în comitetul central de revizuire va deveni necesară formării completelor de judecată, ministrul justiţiei va putea să le retragă delegaţia.În acest caz ministerul va delega la comitetul central de revizuire, cu voia lor, doi sau trei consilieri dintre consilierii Curţilor de apel, de preferinta dela comitetele locale de revizuire, avînd gradul de consilieri de Curte de casaţie.În locul magistraţilor delegaţi dela comitetele locale de revizuire,ministrul va putea delega, cu voia lor, alţi magistraţi cu gradul de consilieri de Curte.Art. 89. - Această lege se pune în aplicare la 15 Aprilie 1932.Ministerul de Justiţie este autorizat şi obligat sa publice o noua editie a legii Curţii de casaţie din 1925, cu toate modificările aduse prin prezenta lege.Votat de Senat la 9 Martie şi de Adunarea Deputaţilor la 26 Martie 1932.------------
