Advanced Search

 LEGE nr. 47 din 30 mai 1995 privind participarea României la Comisia europeană pentru democraţie prin drept


Published: 1995-05-30
Read law translated into English here: https://www.global-regulation.com/translation/romania/3070638/-lege-nr.-47-din-30-mai-1995-privind-participarea-romniei-la-comisia-european-pentru-democraie-prin-drept.html

Subscribe to a Global-Regulation Premium Membership Today!

Key Benefits:

Subscribe Now for only USD$40 per month.
LEGE Nr. 47 din 30 mai 1995privind participarea României la Comisia europeană pentru democratie prin drept
EMITENT PARLAMENTUL
Publicat în  MONITORUL OFICIAL NR. 111 din 2 iunie 1995



Parlamentul României adopta prezenta lege. +  Articolul UNICSe aprobă participarea României la Comisia europeană pentru democratie prin drept, instituită potrivit Rezoluţiei (90) 6 din 10 mai 1990 a Comitetului Ministrilor al Consiliului Europei, prevăzută în anexa la prezenta lege, cu plata anuală a contribuţiei financiare aferente.Această lege a fost adoptată de Camera Deputaţilor în şedinţa din 15 mai 1995, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constituţia României.PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILORADRIAN NASTASEAceastă lege a fost adoptată de Senat în şedinţa din 17 mai 1995, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constituţia României.PREŞEDINTELE SENATULUIprof. univ. dr. OLIVIU GHERMANCONSILIUL EUROPEICOMITETUL MINISTRILORREZOLUŢIA Nr. (90) 6referitoare la un acord parţial privind crearea Comisiei europene pentru democratie prin drept *)Notă *) Traducere.(adoptată de Comitetul Ministrilor la 10 mai 1990, la a 86-a sesiune a sa)Reprezentanţii în Comitetul Ministrilor ai Austriei, Belgiei, Ciprului, Danemarcei, Finlandei, Frantei, Greciei, Irlandei, Italiei, Luxemburgului, Maltei, Norvegiei, Portugaliei, San-Marino, Spaniei, Suediei, Elvetiei şi Turciei,având în vedere rezoluţia adoptată de Conferinţa pentru constituirea Comisiei pentru democratie prin drept (Venetia, 19-20 ianuarie 1990), care a creat Comisia europeană pentru democratie prin drept pentru o perioadă tranzitorie de 2 ani,considerind ca participanţii la conferinţa au invitat organele competente ale Consiliului Europei sa studieze, în consultare cu comisia, propuneri vizind sa precizeze şi sa dezvolte legăturile instituţionale între aceasta şi Consiliul Europei, felicitându-se ca un mare număr de state membre şi-au exprimat deja intenţia de a participa la lucrările comisiei,considerind ca comisia va constitui un instrument fundamental pentru dezvoltarea democraţiei în Europa,având în vedere decizia din 23 aprilie 1990 prin care Comitetul Ministrilor a autorizat în unanimitate statele membre care doresc sa urmărească aceste obiective în cadrul Consiliului Europei prin intermediul unui acord parţial,hotărăsc sa instituie Comisia europeană pentru democratie prin drept, care va fi guvernata de statutul anexat la prezenta rezoluţie,convin sa examineze înainte de 31 decembrie 1992 legăturile instituţionale între Comisia europeană pentru democratie prin drept şi Consiliul Europei în lumina experienţei dobîndite, în special pentru a le stringe şi mai mult, dacă este cazul, prin încorporarea activităţilor comisiei în programul guvernamental de activităţi al Consiliului Europei. +  Anexa 1 la Rezoluţia nr. (90) 6STATUTULComisiei europene pentru democratie prin drept +  Articolul 1Comisia europeană pentru democratie prin drept este un organ consultativ care cooperează cu statele membre ale Consiliului Europei, cît şi cu statele nemembre, în special cu cele din Europa Centrala şi de Est. Câmpul sau specific de acţiune este acela al garanţiilor oferite de drept în serviciul democraţiei. Ea urmăreşte următoarele obiective:- cunoaşterea sistemelor lor juridice, mai ales în vederea apropierii acestor sisteme;- înţelegerea culturii lor juridice;- examinarea problemelor puse de funcţionarea, întărirea şi dezvoltarea instituţiilor democratice.2. Comisia da prioritate lucrărilor referitoare la: a) principiile şi tehnica constituţionale, legislative şi administrative care sunt în serviciul eficacitatii instituţiilor democratice şi al intaririi lor, cît şi principiul primordialitatii dreptului; b) drepturile şi libertăţile publice mai ales acelea care privesc participarea cetăţenilor la viaţa instituţiilor; c) contribuţia colectivităţilor locale şi regionale la dezvoltarea democraţiei. +  Articolul 21. Fără a prejudicia competentele organelor Consiliului Europei, comisia poate să efectueze, din proprie iniţiativă, cercetări şi sa elaboreze, dacă este cazul, proiecte de legi, de recomandări şi de acorduri internaţionale. Orice propunere a comisiei poate fi discutata şi adoptată de organele statutare ale Consiliului Europei.2. Comisia formulează avize la solicitarea Adunării Parlamentare, a secretarului general, cît şi a oricărui stat membru al Consiliului Europei, adresată prin intermediul Comitetului Ministrilor în componenta sa restrînsa la statele membre ale acordului parţial (în continuare, Comitetul Ministrilor).3. Orice stat nemembru, cît şi orice organizaţie interguvernamentală pot beneficia de activitatea comisiei, adresind solicitarea Comitetului Ministrilor în vederea obţinerii acordului acestuia.4. În îndeplinirea sarcinilor sale, comisia cooperează cu Institutul Internaţional al Democraţiei, creat sub egida Conferintei de la Strasbourg asupra democraţiei parlamentare.5. Comisia poate, în plus, sa stabilească legături cu institute şi centre de documentare, de studiu şi de cercetare. +  Articolul 31. Din comisie fac parte experţi independenţi de renume internaţional ca urmare a experienţei lor în cadrul instituţiilor democratice sau a contribuţiei lor la dezvoltarea dreptului şi a stiintelor politice.2. Experţii, membri ai comisiei, sunt desemnaţi cîte unul din fiecare ţara de către statele membre ale Consiliului Europei, membre ale acordului parţial. Ei rămân în funcţie pentru o durată de 4 ani; mandatul lor poate fi reînnoit. Preşedintele Adunării Parlamentare şi preşedintele Consiliului regional al regiunii Venetia sau reprezentantul lor pot asista la lucrările comisiei.3. Comitetul Ministrilor poate decide, în unanimitate, admiterea participării oricărui stat european nemembru al Consiliului Europei la lucrările comisiei. După consultări cu comisia, statul în cauza poate desemna fie un membru asociat, fie un observator, care va face parte din comisie.4. Orice alt stat poate fi invitat, după aceleaşi modalităţi, sa desemneze un observator.5. Fiecare stat care a desemnat un membru sau un membru asociat poate desemna un supleant. Modalităţile de participare a supleanţilor la lucrările comisiei sunt definite în regulamentul interior al acesteia. +  Articolul 41. Comisia alege, dintre membrii săi, un birou format din preşedinte, trei vicepreşedinţi şi alţi patru membri. Durata mandatului preşedintelui, a vicepreşedinţilor şi a celorlalţi membri ai biroului este de 2 ani; totuşi, mandatul unui vicepreşedinte şi al altor doi membri ai biroului, desemnaţi în timpul primei alegeri, aleşi prin tragere la sorţi, va lua sfârşit după un an. Preşedintele, vicepreşedinţii şi ceilalţi membri ai biroului pot fi realeşi.2. Preşedintele conduce lucrările comisiei şi asigura reprezentarea sa externa. Vicepreşedinţii îl înlocuiesc pe preşedinte în cazul în care acesta se afla în imposibilitatea de a prezida.3. Comisia se reuneste în sesiune plenara, ori de cîte ori este necesar, prin convocare de către preşedinte, care stabileşte locul reuniunii. Comisia poate, de asemenea, sa creeze comitete restrânse pentru a se ocupa de chestiuni specifice.4. Comisia defineste procedurile şi metodele sale de lucru în regulamentul sau interior şi decide cu privire la publicitatea care să fie facuta activităţilor sale. Limbile de lucru ale comisiei sunt engleza şi franceza. +  Articolul 51. Comisia poate să fie asistată, atunci când considera necesar, de consultanţi, în mod deosebit competenţi în domeniul dreptului sau al practicii instituţionale a tarii sau a ţărilor în cauza.2. Comisia poate, de asemenea, sa procedeze la audieri sau sa invite sa participe la lucrările sale, de la caz la caz, orice persoană calificată sau orice organizaţie neguvernamentala care acţionează în domeniile de competenţa ale comisiei şi care este susceptibilă sa ajute comisia în îndeplinirea obiectivelor sale. +  Articolul 61. Cheltuielile legate de punerea în aplicare a programului de activităţi şi cheltuielile curente de secretariat fac obiectul unui buget de acord parţial care va fi finanţat de statele membre ale acordului parţial şi supuse aceloraşi dispoziţii regulamentare ca acelea prevăzute pentru celelalte bugete ale organizaţiei.2. În plus, comisia poate accepta contribuţii voluntare care sunt vărsate într-un cont special deschis în sensul art. 4 alin. 2 al Regulamentului financiar al Consiliului Europei. Alte contribuţii voluntare pot fi destinate unor cercetări specifice.3. Regiunea Venetia pune la dispoziţia comisiei un sediu în mod gratuit. Cheltuielile legate de secretariatul local şi de funcţionarea sediului comisiei sunt asumate de regiunea Venetia şi de Guvernul italian, potrivit unor modalităţi care vor fi stabilite de autorităţile menţionate.4. Cheltuielile de călătorie şi de şedere ale fiecărui membru al comisiei sunt în sarcina tarii care l-a desemnat. +  Articolul 7O dată pe an, comisia transmite Comitetului Ministrilor un raport de activitate cuprinzând şi liniile generale ale activităţilor sale viitoare. +  Articolul 81. Comisia este asistată de Secretariatul General al Consiliului Europei, care asigura, în plus, legătură cu personalul detaşat de autorităţile italiene la sediul comisiei.2. Personalul detaşat de autorităţile italiene la sediul comisiei nu face parte din personalul Consiliului Europei.3. Sediul comisiei este stabilit la Venetia. +  Articolul 91. Comitetul Ministrilor poate adopta orice amendament la prezentul statut cu majoritatea prevăzută la art. 20 d) al Statutului Consiliului Europei, după ce a primit avizul comisiei.2. Comisia poate propune orice amendament la prezentul statut Comitetului Ministrilor, care va decide cu majoritatea menţionată mai sus