Advanced Search

 LEGE nr. 49 din 7 iulie 1994 pentru ratificarea Statutului Institutului Unificat de Cercetări Nucleare


Published: 1994-07-07
Read law translated into English here: https://www.global-regulation.com/translation/romania/3070496/-lege-nr.-49-din-7-iulie-1994-pentru-ratificarea-statutului-institutului-unificat-de-cercetri-nucleare.html

Subscribe to a Global-Regulation Premium Membership Today!

Key Benefits:

Subscribe Now for only USD$40 per month.
LEGE Nr. 49 din 7 iulie 1994pentru ratificarea Statutului Institutului Unificat de Cercetări Nucleare
EMITENT PARLAMENTUL
Publicat în  MONITORUL OFICIAL NR. 187 din 21 iulie 1994



Parlamentul României adopta prezenta lege  +  Articolul UNIC.Se ratifica Statutul Institutului Unificat de Cercetări Nucleare, aprobat de Consfatuirea reprezentanţilor împuterniciţi ai guvernelor statelor membre ale institutului la 23 septembrie 1956, modificat de Comitetul reprezentanţilor împuterniciţi ai guvernelor statelor membre ale institutului la 18 martie 1992 şi semnat de reprezentanţii împuterniciţi ai guvernelor statelor membre ale institutului la 23 iunie 1992. Această lege a fost adoptată de Senat în şedinţa din 20 iunie 1994, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constituţia României. PREŞEDINTELE SENATULUIprof. univ. dr. OLIVIU GHERMANAceastă lege a fost adoptată de Camera Deputaţilor în şedinţa din 29 iunie 1994, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constituţia României. PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILORADRIAN NASTASE +  STATUTUL*)Institutului Unificat de Cercetări NucleareNotă *) Traducereaprobat de Consfatuirea reprezentanţilor împuterniciţi ai guvernelor statelor membre ale institutului la 23 septembrie 1956, modificat de Comitetul reprezentanţilor împuterniciţi ai guvernelor statelor membre ale institutului la 18 martie 1992 şi semnat de reprezentanţii împuterniciţi ai guvernelor statelor membre ale institutului la 23 iunie 1992 Statele care sunt membre ale Institutului Unificat de Cercetări Nucleare la 18 martie 1992 şi care nu au întrerupt participarea efectivă în calitate de membre ale Institutului Unificat de Cercetări Nucleare, relevind ca Institutul Unificat de Cercetări Nucleare, pe perioada existenţei sale, a îndeplinit cu succes sarcinile ce i-au fost încredinţate, recunoscind, totodată, ca principiile de organizare şi activitate ale Institutului de Cercetări Nucleare necesita perfecţionarea şi aducerea lor în concordanta cu cerinţele formulate pentru nivelul actual al colaborării internaţionale şi al efectuării cercetărilor fundamentale, în baza articolului 42 al Statutului Institutului Unificat de Cercetări Nucleare, din 23 septembrie 1956, au hotărît sa modifice statutul şi sa-l adopte în următoarea redactare:  +  Capitolul 1 Prevederi generale  +  Articolul 1Institutul Unificat de Cercetări Nucleare, denumit în continuare Institut, este o organizaţie internationala interguvernamentală de cercetări ştiinţifice, creata în conformitate cu Acordul privind organizarea Institutului Unificat de Cercetări Nucleare din 26 martie 1956 şi care îşi realizează activitatea pe principiile deschiderii sale pentru participarea tuturor statelor interesate, ale colaborării lor cu drepturi egale şi reciproc avantajoase.  +  Articolul 2Limbile oficiale ale Institutului sunt limbile statelor membre ale Institutului, limbi de lucru - rusa şi engleza.  +  Articolul 3Sediul institutului: oraşul Dubna, regiunea Moscova, Federaţia Rusa.  +  Articolul 41. Institutul a fost creat în scopul unificării eforturilor, potenţialului ştiinţific şi material al statelor membre ale Institutului pentru studierea proprietăţilor fundamentale ale materiei. Principalele domenii de cercetări ale Institutului sunt fizica particulelor elementare şi nucleului atomic şi fizica stării condensate a materiei folosind metode fizico-nucleare. 2. Pentru realizarea scopurilor sale, Institutul: - efectuează cercetări teoretice şi experimentale în direcţiile ştiinţifice adoptate ale activităţii sale; - organizează schimb de experienta în efectuarea cercetărilor ştiinţifice, precum şi de informaţii obţinute ca rezultat al acestor cercetări, prin publicarea de lucrări ştiinţifice, organizarea de conferinţe, simpozioane, stagii etc.; - sprijină dezvoltarea sub toate aspectele a capacităţilor creatoare ale colaboratorilor ştiinţifici ai Institutului prin crearea de condiţii favorabile pentru creşterea nivelului profesional al acestora; - stabileşte legături şi menţine contacte cu alte instituţii şi organizaţii ştiinţifice naţionale şi internaţionale, în scopul coordonării activităţii şi al organizării colaborării reciproc avantajoase; - foloseşte rezultatele cercetărilor ştiinţifice cu caracter aplicativ, prin introducerea lor în studiile industriale, medicale şi în studii tehnice, pentru asigurarea de surse suplimentare de finanţare a cercetărilor fundamentale. 3. Activitatea Institutului se realizează în conformitate cu principiile şi normele unanim recunoscute ale dreptului internaţional. Rezultatele cercetărilor ştiinţifice obţinute în Institut pot fi folosite numai în scopuri paşnice, spre binele întregii omeniri.  +  Articolul 51. În conformitate cu statutul de organizaţie interguvernamentală, Institutul este subiect de drept internaţional, în special are dreptul de a încheia convenţii internaţionale şi de a avea observatori pe lângă alte organizaţii internaţionale a căror activitate corespunde scopurilor statutare ale Institutului. 2. Institutul este persoana juridică şi, pe teritoriul statelor membre, se bucura de capacitatea juridică necesară realizării funcţiilor sale. Pentru scopurile prezentului statut, la activitatea Institutului se aplică Convenţia privind statutul juridic, privilegiile şi imunităţile organizaţiilor economice interstatale care funcţionează în anumite domenii ale colaborării, din 5 decembrie 1980, asa cum a fost acceptată de părţile contractante. 3. Particularităţile situaţiei juridice a Institutului pe teritoriul statului de reşedinţa a acestuia se reglementează, pe lângă convenţia menţionată pe pct. 2 al prezentului articol, şi prin unele convenţii ce se încheie de către Institut cu acest stat. 4. Institutul stabileşte reguli proprii care reglementează activitatea sa. Aceste reguli au drept scop exclusiv asigurarea celor mai favorabile condiţii pentru activitatea Institutului şi au prioritate faţă de legislaţia tarii de reşedinţa a Institutului.  +  Capitolul 2 Participarea la activitatea Institutului  +  Articolul 6Participarea la activitatea Institutului se realizează în forme diferite : pe baza calităţii de membru al Institutului, precum şi prin convenţii bilaterale şi multilaterale de participare la îndeplinirea anumitor programe ştiinţifice.  +  Articolul 71. Ca membre ale Institutului sunt recunoscute statele care sunt membre ale acestuia în conformitate cu Acordul privind organizarea Institutului Unificat de Cercetări Nucleare din 26 martie 1956 potrivit situaţiei la 18 martie 1992 şi care nu au întrerupt participarea efectivă în calitate de membre ale Institutului. 2. În rindul membrilor Institutului pot fi primite, de asemenea, orice alte state care au declarat în scris ca doresc sa participe la activitatea Institutului, sunt de acord cu prevederile statutului în vigoare al acestuia şi ca ele vor îndeplini toate obligaţiile care decurg din calitatea de membru al Institutului. Cererea în numele guvernului se transmite directorului Institutului, care o trimite fără întârziere tuturor statelor membre. Preşedintele Comitetului reprezentanţilor împuterniciţi ai guvernelor statelor membre ale Institutului o propune pentru ordinea de zi a celei mai apropiate sesiuni a Comitetului reprezentanţilor împuterniciţi, dacă până la începerea lucrărilor acesteia rămân cel puţin 30 de zile din ziua primirii cererii de către directorul Institutului. 3. Hotărârea privind primirea statului în rindul membrilor Institutului se adoptă potrivit pct. 2 la art. 20 din prezentul statut. Comitetul reprezentanţilor împuterniciţi stabileşte, totodată, cuantumul cotizatiei noului membru al Institutului. 4. Statele membre ale Institutului participa la finanţarea activităţii Institutului şi au drepturi egale la conducerea Institutului. 5. Orice stat membru al Institutului se poate retrage din rindul membrilor săi, dar nu înainte de trei ani de la primirea lui în rindul membrilor Institutului. Notificarea în scris asupra retragerii din Institut se transmite preşedintelui Comitetului reprezentanţilor împuterniciţi ai Institutului cu cel puţin trei luni înainte de încheierea anului financiar curent. Retragerea oricărui membru din Institut nu afectează obligaţiile sale financiare pe anul în care el se retrage din Institut. Retragerea din Institut intră în vigoare la încheierea anului financiar în care statul respectiv a declarat asupra retragerii sale. Cuantumul compensaţiilor băneşti către statul care a ieşit din rindul membrilor Institutului se stabileşte de către comitetul financiar, în conformitate cu participarea lui la cheltuielile capitale pe Institut, după întocmirea dării de seama privind bugetul pe anul financiar în care statul a declarat asupra retragerii sale din rindul membrilor Institutului. 6. Valabilitatea drepturilor şi privilegiilor care decurg din calitatea de membru al Institutului se suspenda în privinta oricărui membru al Institutului care are datorii în achitarea cotizaţiilor, dacă suma datoriei este egala cu suma cotizaţiilor datorate de el pe ultimii doi ani sau depăşesc această sumă. În acest caz, membrul Institutului care are datorii financiare este lipsit de dreptul de vot în Comitetul reprezentanţilor împuterniciţi şi, de asemenea, se va pune problema participării acestui stat membru la activitatea Institutului. Valabilitatea drepturilor şi privilegiilor se reînnoieşte imediat după virarea de către membrul Institutului a întregii sume datorate sau virarea, în termenele stabilite, a unei părţi a acesteia care, în acest caz, se stabileşte de către Comitetul reprezentanţilor împuterniciţi. 7. Membrul Institutului, ale cărui drepturi şi privilegii au fost suspendate potrivit procedurii menţionate, în cazul neachitarii în decurs de doi ani a întregii datorii către Institut pe perioada anterioară suspendării drepturilor şi privilegiilor sale, poate fi exclus din rindul membrilor Institutului.  +  Articolul 8Statele care nu sunt membre ale Institutului pot participa la unele direcţii ştiinţifice ale activităţii Institutului sau la lucrări privind anumite proiecte ştiinţifice, pe baza unei convenţii bilaterale care urmează a fi aprobată de către Comitetul reprezentanţilor împuterniciţi.  +  Articolul 9Pe baza convenţiilor ce se încheie cu Institutul, la proiectele ştiinţifice ale acestuia pot participa organizaţii şi Instituţii de cercetări ştiinţifice internaţionale şi naţionale, precum şi oameni de ştiinţa din statele care nu sunt membre ale Institutului. În convenţiile părţilor cu privire la colaborare se stabilesc: caracterul activităţii în comun, obligaţiile reciproce, volumul şi modul de compensare pentru folosirea utilajelor şi materialelor Institutului.  +  Articolul 10În scopul schimbului de informaţii, al organizării colaborării şi al coordonării activităţii, organizaţiilor internaţionale li se poate acorda statutul consultativ de observator pe lângă Institut. Statutul consultativ da drept observatorului de a participa, în formele stabilite, la lucrările organului superior al Institutului.  +  Capitolul 3 Mijloacele şi bunurile Institutului +  Articolul 11Pentru asigurarea îndeplinirii activităţii sale statutare, Institutul are mijloace şi bunuri proprii şi atrase, care se reflecta în bilanţul sau, întocmit în valută liber convertibilă.  +  Articolul 121. Mijloacele Institutului se constituie din următoarele surse: a) cotizaţiile membrilor Institutului; b) finanţarea specială a proiectelor ştiinţifice; c) mijloacele ce se primesc în cadrul acordurilor şi protocoalelor de colaborare tehnico-ştiinţifică; d) veniturile din activitatea economică a Institutului; e) încasările din folosirea proprietăţii intelectuale; f) credite şi împrumuturi bancare; g) alte venituri. 2. Cotizaţiile membrilor Institutului se stabilesc pe baza unei scale speciale, care trebuie să reflecte participarea reală a fiecărui membru al Institutului la activitatea acestuia. La aderarea de doi membri la Institut sau la retragerea din acesta a oricărui membru, scala cotizaţiilor se revizuieste. Cotizaţiile se schita în valută liber convertibilă. În contul achitării cotizaţiilor se poate calcula costul livrărilor de utilaje, aparate, materiale, servicii şi al anumitor lucrări efectuate pe baza comenzilor Institutului. 3. Modul de finanţare a activităţii Institutului şi întocmirea bugetului acestuia se reglementează printr-un protocol financiar care constituie parte integrantă a statutului. 4. Răspunderea pentru cheltuirea mijloacelor Institutului în conformitate cu bugetul aprobat o poarta directorul Institutului. În procesul de execuţie a bugetului, directorul Institutului poate face modificări parţiale în repartiţia mijloacelor pe articolele bugetului, în limitele stabilite de Comitetul reprezentanţilor împuterniciţi.  +  Articolul 131. Institutul are dreptul să aibă în proprietate clădiri, construcţii, instalaţii, utilaje şi aparate ştiinţifice, precum şi alte bunuri, şi anume: a) cele transmise lui gratuit pentru folosire sau în contul achitării cotizaţiilor de către membrii Institutului; b) cele achiziţionate sau produse de Institut prin mijloace proprii; c) cele primite de Institut ca moştenire, donaţie şi alte tranzacţii civile şi juridice. 2. Modul de a dispune de mijloacele şi bunurile aflate în proprietatea Institutului se stabileşte de către Comitetul reprezentanţilor împuterniciţi.  +  Articolul 14În cazul excluderii din Institut a oricărui membru al acestuia, mijloacele băneşti şi bunurile aduse de acest membru se compensează numai la lichidarea Institutului.  +  Capitolul 4 Comitetul reprezentanţilor împuterniciţi ai guvernelor statelor membre ale Institutului  +  Articolul 15Organul superior al Institutului este Comitetul reprezentanţilor împuterniciţi ai guvernelor statelor membre ale Institutului.  +  Articolul 16Fiecare membru al Institutului are un reprezentant în Comitetul reprezentanţilor împuterniciţi. Reprezentantul împuternicit are dreptul de a desemna, în cazuri excepţionale, în scris, un loctiitor şi de a-i transmite acestuia împuternicirile sale. La desemnarea sau înlocuirea de către orice stat a reprezentantului sau în Comitetul reprezentanţilor împuterniciţi, cel desemnat trebuie să prezinte împuternicirile sale, în scris, preşedintelui Comitetului reprezentanţilor împuterniciţi.  +  Articolul 171. Comitetul reprezentanţilor împuterniciţi îndeplineşte următoarele atribuţii: a) primeşte în Institut noi membri, suspenda valabilitatea drepturilor şi privilegiilor membrilor Institutului care au datorii financiare şi, de asemenea, îi exclude din rindul membrilor Institutului în cazurile prevăzute în prezentul statut; b) decide în problema acordării statutului consultativ de observator pe lângă Institut; c) aproba convenţia privind participarea la activitatea Institutului ce se încheie pe baza art. 6 şi 8 din statut; d) stabileşte perspectivele şi direcţiile de dezvoltare ale Institutului şi aproba planurile activităţii ştiinţifice ale acestuia; e) stabileşte şi revizuieste scala cotizaţiilor membrilor Institutului şi, de asemenea, stabileşte cuantumul, termenele şi modul de achitare a cotizaţiilor pentru alte organizaţii şi instituţii care participa la anumite proiecte ale Institutului; f) stabileşte volumul minim şi maxim al cotelor de specialişti şi statelor membre ale Institutului, participanţi la activitatea acestuia; g) aproba Regulamentul privind directorul Institutului şi Regulamentul personalului Institutului; h) aproba bugetul anual al Institutului şi darea de seama asupra execuţiei acestuia, precum şi raportul asupra activităţii ştiinţifice a Institutului; i) alege directorul şi aproba vicedirectorii Institutului, directorul administrativ, secretarul ştiinţific şef şi inginerul şef ai Institutului şi, în caz de necesitate, îi revoca; j) stabileşte nivelul salariului pentru categoriile de personal din Institut; k) îşi creează organe de lucru permanente şi temporare, asculta rapoartele acestora şi conduce activitatea lor; l) aduce modificări şi completări la statutul Institutului în conformitate cu prevederile pct. 2 al art. 20 şi ale art. 38 din prezentul statut. 2. Comitetul reprezentanţilor împuterniciţi poate, de asemenea, sa ia spre examinare orice alta problema referitoare la activitatea Institutului.  +  Articolul 181. Comitetul reprezentanţilor împuterniciţi îşi realizează activitatea în sesiuni. Sesiunile ordinare ale Comitetului reprezentanţilor împuterniciţi se convoacă anual la data şi locul stabilite la sesiunea anterioară. 2. Sesiunea extraordinară a Comitetului reprezentanţilor împuterniciţi poate fi convocată la hotărârea acestuia sau la cererea a cel puţin 1/3 din membrii Institutului. 3. Şedinţa Comitetului reprezentanţilor împuterniciţi se considera legal constituită, dacă la ea participa cel puţin 2/3 din membrii săi. 4. Comitetul reprezentanţilor împuterniciţi îşi adopta reguli proprii de procedura, alege preşedintele şi stabileşte perioada mandatului acestuia.  +  Articolul 19La examinarea oricărei probleme, fiecare membru al Comitetului reprezentanţilor împuterniciţi are dreptul la un singur vot.  +  Articolul 201. Comitetul reprezentanţilor împuterniciţi adopta hotărâri şi recomandări cu privire la problemele examinate. 2. Hotărârile privind primirea şi excluderea membrilor Institutului se iau pe bază de consens. Celelalte hotărâri se adoptă cu majoritatea de 2/3 din cei prezenţi şi participanţi la vot. 3. Recomandările se adoptă cu majoritatea simpla a celor prezenţi şi participanţi la vot. Dacă voturile se împart în părţi egale, hotărâtor este votul preşedintelui Comitetului reprezentanţilor împuterniciţi care, în acest caz, nu se poate abţine de la vot. 4. În timpul sesiunii Comitetului reprezentanţilor împuterniciţi se întocmeşte protocolul şedinţei.  +  Articolul 21Pe lângă Comitetul reprezentanţilor împuterniciţi se creează şi funcţionează consiliul ştiinţific şi comitetul financiar.  +  Articolul 221. Membri ai consiliului ştiinţific sunt: a) cîte un om de ştiinţa din partea fiecărui stat membru al Institutului, a cărui desemnare, revocare şi înlocuire se fac de către reprezentantul împuternicit; b) oameni de ştiinţa în principal din statele membre ale institutului, care se aleg de către Comitetul reprezentanţilor împuterniciţi la recomandarea directorului Institutului şi a membrilor consiliului ştiinţific, desemnaţi potrivit lit. a) pct. 1 din prezentul articol, fără a se lua în considerare reprezentarea egala a statelor membre; c) directorul Institutului. 2. Consiliul ştiinţific: a) evalueaza rezultatele activităţii ştiinţifice a Institutului; d) da avizul cu privire la planurile lucrărilor de cercetări ştiinţifice ale Institutului şi la rapoartele asupra îndeplinirii lor, care i se prezintă de către directorul Institutului; c) face expertiza propunerilor directorului şi ale unor membri ai Institutului asupra dezvoltării de noi programe şi proiecte ştiinţifice; d) face recomandări privind perfecţionarea activităţii ştiinţifice a Institutului; e) stabileşte reguli proprii de procedura şi le prezintă spre aprobare Comitetului reprezentanţilor împuterniciţi; f) trimite preşedintelui Comitetului reprezentanţilor împuterniciţi hotărârile şi recomandările sale asupra problemelor examinate. 3. Consiliul ştiinţific îşi tine sesiunile de cel puţin două ori pe an.  +  Articolul 231. Comitetul financiar include în componenta sa cîte un specialist din partea fiecărui stat membru al Institutului, a cărui desemnare, revocare şi înlocuire se fac de către reprezentantul împuternicit. 2. În activitatea sa, comitetul financiar, se conduce după prevederile protocolului financiar, îşi stabileşte reguli de procedura şi le prezintă spre aprobare Comitetului reprezentanţilor împuterniciţi. 3. Comitetul financiar: a) realizează controlul activităţii financiare a Institutului, verifica corectitudinea execuţiei bugetului de către directorul Institutului; b) da avizul asupra proiectului bugetului pe noul an financiar, prezentat de directorul Institutului, precum şi asupra dării de seama privind execuţia bugetului în anul financiar trecut; c) face recomandări Comitetului reprezentanţilor împuterniciţi cu privire la perfecţionarea activităţii financiare a Institutului şi, de asemenea, acorda consultaţii în orice alta problema financiară. 4. Comitetul financiar îşi tine şedinţele cel puţin o dată pe an şi trimite protocoalele şedinţelor sale preşedintelui Comitetului reprezentanţilor împuterniciţi.  +  Capitolul 5 Direcţia Institutului  +  Articolul 241. Conducerea directa a activităţii Institutului se realizează de către direcţie, condusă de directorul Institutului. În componenta direcţiei intra, de asemenea, vicedirectorii Institutului, directorii de laboratoare, directorul administrativ, secretarul ştiinţific şef şi inginerul şef ai Institutului. 2. Directorul se alege pe o perioadă de 5 ani de către Comitetul reprezentanţilor împuterniciţi prin majoritatea simpla a voturilor membrilor săi prezenţi şi participanţi la vot. Alegerea directorului se face la sesiunea ordinară a Comitetului reprezentanţilor împuterniciţi, iar intrarea în funcţie se face de la 1 ianuarie din anul care urmează anului alegerii. 3. Reprezentind şi realizind interesele Institutului, direcţia acestuia, în activitatea sa, se conduce după hotărârile şi recomandările Comitetului reprezentanţilor împuterniciţi, după acordurile în vigoare şi după obligaţiile asumate. Direcţia nu trebuie să îndeplinească instrucţiuni din partea unor state membre ale Institutului. 4. Directorii de laboratoare se aleg de către consiliul ştiinţific al Institutului şi se numesc în funcţie de către directorul acestuia.  +  Articolul 251. Principala persoana oficială a Institutului este directorul. 2. Directorul Institutului: a) organizează activitatea Institutului în conformitate cu scopurile şi sarcinile acestuia, prevăzute în statut, precum şi cu planurile de activitate ale Institutului, aprobate de Comitetul reprezentanţilor împuterniciţi; b) organizează elaborarea planurilor de perspectiva ale dezvoltării Institutului şi a planurilor curente ale activităţii acestuia; c) conduce întocmirea bugetului Institutului şi este răspunzător pentru execuţia lui; d) reprezintă Institutul în relaţiile cu statele, alte organizaţii şi instituţii şi încheie acorduri în numele Institutului, inclusiv cu privire la participarea unor state nemembre la anumite proiecte ştiinţifice ale Institutului şi, de asemenea, acorduri corespunzătoare cu Instituţii şi organizaţii de cercetări ştiinţifice şi cu oameni de ştiinţa; e) aproba structura Institutului în conformitate cu prevederile lit. d) pct. 1 al art. 17 din prezentul statut şi aproba statul de funcţii al acestuia; stabileşte sistemul de plată a muncii pentru colaboratorii Institutului; f) propune candidaturi pentru funcţiile de vicedirectori, director administrativ, secretar ştiinţific şef şi inginer şef ai Institutului; g) prezintă spre examinare Comitetului reprezentanţilor împuterniciţi proiectele documentelor care, potrivit art. 17 din prezentul statut, urmează a fi aprobate de către acesta; h) dispune de mijloacele materiale ale Institutului în conformitate cu bugetul şi, de asemenea, de bunurile acestuia, în limitele stabilite; i) angajează şi eliberează din serviciu pe membrii personalului Institutului; stabileşte salariul personalului în conformitate cu Regulamentul personalului; j) aproba regulamentul de ordine interioară; k) raportează Comitetului reprezentanţilor împuterniciţi asupra activităţii Institutului şi a persoanelor juridice constituite potrivit art. 31; l) realizează alte funcţii de conducere a Institutului pe baza Regulamentului privind directorul Institutului, care se aproba de către Comitetul reprezentanţilor împuterniciţi.  +  Articolul 26Vicedirectorii Institutului conduc principalele direcţii ştiinţifice ale activităţii Institutului. Repartizarea obligaţiilor între membrii direcţiei se face de către directorul Institutului.  +  Capitolul 6 Consiliul tehnico-ştiinţific al Institutului  +  Articolul 271. Consiliul tehnico-ştiinţific al Institutului este organul consultativ pe lângă direcţia Institutului şi este chemat să asigure participarea colaboratorilor ştiinţifici ai Institutului la organizarea activităţii de cercetare ştiinţifică a acestuia. 2. Modul de alegere, componenta şi problemele de procedura ale activităţii consiliului tehnico-ştiinţific se stabilesc în Regulamentul consiliului tehnico-ştiinţific, care se aproba de către directorul Institutului.  +  Articolul 28Consiliul tehnico-ştiinţific este împuternicit sa discute probleme legate de activitatea ştiinţifică a Institutului şi sa dea recomandările sale cu privire la acestea.  +  Capitolul 7 Structura Institutului  +  Articolul 291. Structura Institutului o constituie laboratoarele ştiinţifice, subsectiile tehnico-inginereşti, de producţie, administrativ-economice şi alte subsectii auxiliare ale Institutului, a căror activitate se reglementează prin regulamente speciale care se aproba de către directorul Institutului. 2. Structura Institutului poate fi perfectionata pe baza experienţei acumulate în activitatea Institutului.  +  Articolul 30Principala unitate stiintifico-organizatorică este colectivul ştiinţific care efectuează cercetări în cadrul proiectului ştiinţific aprobat şi acceptat pentru finanţare. Modul de creare şi activitatea colectivului ştiinţific, drepturile şi obligaţiile conducătorului proiectului se stabilesc într-un regulament care se aproba de către directorul Institutului.  +  Articolul 31Prin punere de acord cu comitetul financiar şi Comitetul reprezentanţilor împuterniciţi, Institutul poate fi fondator sau asociat de/la persoane juridice pentru folosirea practica a rezultatelor cercetărilor sale şi asigurarea finanţării suplimentare a activităţii ştiinţifice. Persoanele juridice create au capacitatea legală acordată de legile tarii de reşedinţa.  +  Capitolul 8 Personalul Institutului  +  Articolul 32Toate persoanele cuprinse în statul de funcţii al Institutului sunt colaboratori ai unei organizaţii internaţionale interguvernamentale de cercetări ştiinţifice.  +  Articolul 33Personalul Institutului se constituie din cetăţeni ai statelor membre ale Institutului şi cetăţeni ai altor state.  +  Articolul 34Situaţia juridică a personalului Institutului se stabileşte prin prezentul statut, Regulamentul personalului, regulamentul de ordine interioară, precum şi prin contractele de muncă ce se încheie cu personalul.  +  Articolul 35În scopul apărării drepturilor sale, personalul Institutului poate crea o asociaţie, căreia direcţia Institutului îi recunoaşte dreptul de a reprezenta interesele colaboratorilor Institutului cuprinşi în aceasta. În cadrul asociaţiei pot fi reprezentate interesele organizaţiilor sindicale şi ale grupelor naţionale. Statutul asociaţiei personalului trebuie să corespundă scopurilor activităţii Institutului şi caracterului internaţional al acestuia. Aceasta concordanta se stabileşte prin Regulamentul personalului Institutului.  +  Articolul 36Întregul personal al Institutului, în realizarea activităţii sale, trebuie să respecte legile şi obiceiurile statului de reşedinţa a Institutului.  +  Capitolul 9 Prevederi finale  +  Articolul 371. Litigiile dintre membrii Institutului cu ocazia aplicării sau interpretării prevederilor statutului Institutului, apărute în legătură cu participarea lor la activitatea Institutului, se rezolva prin consultări între părţile în litigiu. 2. Dacă litigiul nu a fost rezolvat în decurs de o luna din momentul începerii consultărilor, orice parte poate remite litigiul la comisia de conciliere. 3. Modul de constituire şi procedura activităţii comisiei de conciliere se stabilesc în conformitate cu regulile aprobate de Comitetul reprezentanţilor împuterniciţi.  +  Articolul 38Ulterior, se admite modificarea totală sau parţială a statutului. Propuneri corespunzătoare pot fi făcute de orice membru al Institutului, precum şi de direcţia acestuia, preşedintele Comitetului reprezentanţilor împuterniciţi trimite fiecărui membru al Institutului propunerile făcute. Ele se includ în ordinea de zi a sesiunii următoare a Comitetului reprezentanţilor împuterniciţi. Modificările se adoptă în conformitate cu prevederile lit. l) pct. 1 al art. 17 şi cu prevederile pct. 2 al art. 20 din statut.  +  Articolul 391. Activitatea Institutului încetează prin acordul membrilor săi sau în cazul în care în acesta rămân mai puţin de trei state membre. 2. La lichidarea Institutului, mijloacele şi bunurile acestuia, după stingerea tuturor obligaţiilor Institutului, se împart între toţi membrii Institutului, inclusiv cei care s-au retras anterior, proporţional cu suma cotizaţiilor lor. Clădirile, construcţiile şi alte obiective ale Institutului, care nu pot fi împărţite în forma lor naturala în virtutea indisolubilitatii lor faţă de teritoriul pe care se afla, se valorifica prin vânzarea lor, cu distribuirea ulterioară a mijloacelor obţinute prin valorificare, între membrii Institutului Drept preponderent la achiziţionarea acestor bunuri are statul pe al cărui teritoriu se afla Institutul. 3. Modul de efectuare a lichidării Institutului se stabileşte de către Comitetul reprezentanţilor împuterniciţi.  +  Articolul 40Prezentul statut intră în vigoare în baza art. 42 al statutului Institutului din 23 septembrie 1956, din momentul semnării sale de către reprezentanţii împuterniciţi ai guvernelor statelor membre ale Institutului. Statutul a fost întocmit în doua exemplare, în limbile rusa şi engleza; text autentic este exemplarul în limba rusa. Exemplarele semnate ale statutului se vor păstra la Institut. Copiile statutului, autentificate de direcţia Institutului, se transmit tuturor membrilor acestuia.  +  Articolul 41Potrivit art. 102 al Statutului Organizaţiei Naţiunilor Unite, prezentul statut se înregistrează la Secretariatul O.N.U. Pentru certificare, împuterniciţii, în mod corespunzător, au semnat prezentul statut *).  +  Anexa 1PROTOCOL FINANCIARla Statutul Institutului Unificat de Cercetări Nucleare Statele membre ale organizaţiei internaţionale interguvernamentale de cercetări ştiinţifice - Institutul Unificat de Cercetări Nucleare (denumit în continuare Institut), dorind sa stabilească condiţiile care privesc activitatea financiară a Institutului, au convenit asupra celor ce urmează:  +  Articolul 1Comitetul financiar 1. Comitetul financiar, ca organ al Comitetului reprezentanţilor împuterniciţi (denumit în continuare C.R.I.), include în componenta sa cîte un specialist din partea fiecărui stat membru al Institutului, a cărui desemnare, revocare şi înlocuire se fac de către reprezentantul împuternicit sau guvernul tarii. 2. În activitatea sa, comitetul financiar se conduce după prevederile protocolului financiar, stabileşte reguli proprii de procedura şi le prezintă spre aprobare C.R.I. 3. Şedinţa comitetului financiar se considera legal constituită, dacă la ea participa cel puţin 2/3 din membrii săi. Hotărârile se adoptă cu 2/3 din participanţii la vot. Recomandările se adoptă cu majoritatea simpla a participanţilor la vot. Dacă voturile se împart în mod egal, hotărâtor este votul preşedintelui şedinţei care, în acest caz, nu se poate abţine de la vot. La vot participa numai membrii comitetului financiar desemnaţi în conformitate cu prevederile pct. 1. 4. Comitetul financiar, în special: a) realizează controlul asupra activităţii financiare a Institutului, verifica corectitudinea execuţiei bugetului de către directorul Institutului; b) face bilanţul pe marginea proiectului de buget pe noul an financiar, prezentat de directorul Institutului, precum şi pe marginea raportului privind execuţia bugetului în anul financiar expirat; c) stabileşte regulile financiare ale activităţii Institutului, face recomandări C.R.I. cu privire la perfecţionarea activităţii financiare a Institutului şi, de asemenea, acorda consultaţii pentru orice alta problema financiară. 5. Comitetul financiar se întruneşte în şedinţa, cel puţin o dată pe an şi transmite protocoalele şedinţelor sale preşedintelui C.R.I. şi directorului Institutului. Din însărcinarea C.R.I., la iniţiativa preşedintelui acestuia, la propunerea directorului, convenită cu preşedintele C.R.I., au loc şedinţe extraordinare ale comitetului financiar.  +  Articolul 2Bugetul 1. Anul financiar al organizaţiei se considera de la 1 ianuarie până la 31 decembrie. 2. Directorul prezintă cel mai tirziu la 1 octombrie reprezentanţilor împuterniciţi ai guvernelor statelor membre ale Institutului calculul detaliat al bugetului pe următorul an financiar, pentru examinarea lui de către comitetul financiar şi aprobarea ulterioară la consfatuirea C.R.I. O dată cu bugetul, directorul prezintă lista materialelor şi utilajelor costisitoare, necesare Institutului, planificate pentru cumpărare şi vînzare în anul respectiv. 3. Datele privind veniturile şi cheltuielile se grupează pe capitole şi articole de buget. Bugetul consta din capitolul "Cheltuieli pentru infrastructura Institutului" şi din capitole privind principalele direcţii ştiinţifice, în conformitate cu hotărârile consiliului ştiinţific al Institutului şi cu hotărârile C.R.I. În capitolele privind direcţiile ştiinţifice, cheltuielile se grupează pe articole în doua părţi: cheltuieli pentru ştiinţa şi cheltuieli pentru infrastructura de laborator. Forma de prezentare a bugetului se stabileşte de către comitetul financiar. În procesul de execuţie a bugetului, directorul Institutului poate face modificări parţiale în repartizarea mijloacelor pe articolele bugetului, în limitele stabilite de C.R.I., în afară cheltuielilor pentru salarii şi colaborare internationala.  +  Articolul 3Bugetul suplimentar C.R.I. poate insarcina pe directorul Institutului să prezinte un buget suplimentar pentru finanţarea specială a instalaţiilor şi obiectivelor de baza mari. De regula, bugetul suplimentar se prezintă o dată cu bugetul anual de baza.  +  Articolul 4Sursele de întocmire a bugetului 1. Bugetul Institutului se constituie din următoarele surse: a) cotizaţiile membrilor Institutului; b) finanţarea specială a proiectelor ştiinţifice; c) mijloace ce se primesc în cadrul acordurilor şi protocoalelor de colaborare tehnico-ştiinţifică; d) venituri din activitatea economică a Institutului; e) încasări din folosirea proprietăţii intelectuale; f) alte încasări. 2. Cotizaţiile membrilor Institutului se stabilesc după o scala specială, care trebuie să reflecte participarea reală şi interesul ştiinţific al fiecărui membru al Institutului la activitatea acestuia, pe baza principiului finanţării speciale şi având în vedere venitul naţional al fiecărui membru. 3. La aderarea la Institut de noi membri sau la retragerea din acesta a oricărui membru, scala cotizaţiilor se revizuieste. Comitetul financiar examinează şi propune C.R.I. cuantumul cotizatiei noului membru al Institutului. 4. Achitarea cotizaţiilor se face trimestrial, în cuantum de cel puţin 1/4 din suma anuală a limitei valutare minime menţionate la pct. 2 al art. 5 din prezentul protocol. Termenele de livrare a materialelor şi utilajelor se stabilesc prin contracte.  +  Articolul 5Valuta pentru achitarea cotizaţiilor 1. Cotizaţiile se achită în valută liber convertibilă. 2. Pentru perioada de tranzitie, în contul achitării cotizaţiilor se poate lua în calcul valoarea livrărilor de utilaje, aparate, materiale, servicii şi a unor lucrări executate pe bază de comenzi ale Institutului. Cel puţin 20% se achită în valută liber convertibilă. 3. Pentru perioada de tranzitie, C.R.I. poate permite tarii de reşedinţa a Institutului şi ţărilor care au făcut parte anterior din U.R.S.S. sa achite o anumită parte din cotizaţiile lor în valută naţionala a tarii de reşedinţa a Institutului, care se foloseşte pe parcursul desfăşurării activităţii acestuia.  +  Articolul 6Mijloace circulante proprii Institutului i se atribuie mijloace circulante proprii. Normativul mijloacelor circulante se aproba de C.R.I. la propunerea directorului Institutului, după examinare de către comitetul financiar.  +  Articolul 7Mijloacele şi bunurile institutului Pentru asigurarea îndeplinirii activităţii sale statutare, Institutul are mijloace şi bunuri proprii şi atrase, care se reflecta în bilanţul sau întocmit în valută liber convertibilă - dolari S.U.A. 1. Mijloacele Institutului se constituie din următoarele surse: a) cotizaţiile membrilor Institutului; b) finanţarea specială a proiectelor ştiinţifice; c) mijloacele ce se primesc în cadrul acordurilor şi protocoalelor de colaborare tehnico-ştiinţifică; d) venituri din activitatea economică a Institutului; e) încasări din folosirea proprietăţii intelectuale; f) credite şi împrumuturi bancare; g) alte încasări. 2. Institutul are dreptul să aibă în proprietate clădiri, construcţii, instalaţii, utilaje şi aparate ştiinţifice, precum şi alte bunuri, şi anume: a) cele transmise gratuit pentru folosire sau în contul achitării cotizaţiilor de către membrii Institutului; b) cele achiziţionate sau produse de Institut prin mijloace proprii; c) cele primite de Institut ca moştenire, donaţie sau alte tranzacţii civile şi juridice. 3. În scopul folosirii mai rationale a resurselor existente în Institut, al îmbunătăţirii structurii şi accelerarii innoirii fondurilor de baza potrivit procedurii aprobate de C.R.I., directorului Institutului i se acordă dreptul de vînzare la preţul pieţei sau dreptul de închiriere a fondurilor de baza scoase din exploatare, inclusiv a instalaţiilor experimentale şi de baza, a clădirilor şi construcţiilor. Mijloacele obţinute se folosesc ca sursa suplimentară de acoperire a cheltuielilor Institutului şi de finanţare a obiectivelor şi instalaţiilor ce se construiesc din nou. 4. În cazul excluderii din Institut a oricărui membru al acestuia, mijloacele băneşti şi bunurile aduse de acest membru se recuperează numai la lichidarea Institutului. 5. În cazul retragerii din Institut a oricărui membru, cuantumul compensaţiilor băneşti se stabileşte de comitetul financiar în conformitate cu participarea acestuia la cheltuielile capitale pe Institut, după raportul privind bugetul pe anul financiar în care statul a declarat asupra retragerii sale din rindul membrilor Institutului. Termenele de plată a compensaţiilor se stabilesc de către C.R.I. prin convenire cu partea care se retrage din Institut.  +  Articolul 8Raport şi revizie 1. În Institut se tine evidenta cheltuielilor şi veniturilor încasate. 2. C.R.I., la propunerea comitetului financiar, desemnează revizori contabili împuterniciţi pentru doi ani. Revizorii contabili efectuează revizia activităţii Institutului, care trebuie, în particular, sa certifice concordanta cheltuielilor cu alocaţiile bugetare aprobate. Revizorii contabili efectuează, de asemenea, revizia în alte probleme financiare, potrivit planului stabilit de comitetul financiar. 3. Directorul prezintă revizorilor contabili toate materialele şi le acorda asistenţa pe care aceştia o pot solicita în cursul îndeplinirii obligaţiilor lor. 4. Conducătorul grupului de revizori contabili raportează asupra concluziilor reviziei comitetului financiar.  +  Articolul 9Protocolul financiar poate fi modificat sau precizat prin hotărâre a C.R.I., pe măsura necesităţii, la iniţiativa reprezentanţilor împuterniciţi, a comitetului financiar sau a directorului Institutului. Pentru certificare, împuterniciţii, în mod corespunzător, au semnat prezentul statut. Notă *) Prezentul statut a fost semnat în numele următoarelor state: Republica Azerbaidjan, Armenia, Republica Belarus, Bulgaria, Republica Federativă Ceha şi Slovaca, Republica Populara Democrata Coreeana, Republica Cuba, Republica Gruzia, Republica Kazahstan, Republica Moldova, Mongolia, Polonia, România, Federaţia Rusa, Ucraina, Ungaria, Republica Uzbekistan, Republica Socialistă Vietnam. -------------------