Advanced Search

 LEGE nr. 188 din 1 iulie 1930 pentru înfiinţarea de silozuri


Published: 1930-07-01
Read law translated into English here: https://www.global-regulation.com/translation/romania/3070344/-lege-nr.-188-din-1-iulie-1930-pentru-nfiinarea-de-silozuri.html

Subscribe to a Global-Regulation Premium Membership Today!

Key Benefits:

Subscribe Now for only USD$40 per month.
LEGE nr. 188 din 1 iulie 1930pentru înfiinţarea de silozuri
EMITENT MINISTERUL AGRICULTURII
Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 143 din 1 iulie 1930



 +  Articolul 1Silozurile, pentru depozitarea şi condiţionarea produselor agricole şi derivatelor lor, vor funcţiona după normele prevăzute în legea asupra magazinelor generale din 28 Iunie 1881, modificată în 6 Iunie 1892, cu derogarile prevăzute în prezenta lege. +  Articolul 2Silozurile pot fi construite şi exploatate de către Stat direct, sau de una ori mai multe societăţi la cari Statul va fi participant cu minimum 35% din capitalul social în numerar sau cu aport în natură.În cota sa Statul îşi va putea asocia cu aport în numerar sau în natura:Instituţiile cooperative, Camerele de comerţ şi de industrie şi societăţile de credit agricol, asociaţiunile şi sindicatele de producători agricoli. +  Articolul 3Societăţile se înfiinţează pe regiuni.În cuprinsul regiunii respective, o singura Societate va beneficia de scutirile, privilegiile şi avantajele prezentei legi. Se poate însă înfiinţa o singura Societate pentru întreg cuprinsul tarii, în care caz se va bucura în mod exclusiv de toate avantajele legii de faţa. Drepturile câştigate se respecta. +  Articolul 4Societăţile de silozuri, pentru a se putea constitui şi funcţiona, au nevoie, pe lîngă îndeplinirea celorlalte formalităţi cerute de codul de comerţ sau de legea pentru organizarea şi administrarea pe baze comerciale a întreprinderilor şi avutiilor publice, de autorizaţiunea Consiliului de Miniştri.Societatea se înfiinţează pentru o durată care să asigure amortizarea în condiţiuni prielnice, pentru deponentii de mărfuri, a capitalului investit, dar în nici un caz nu va trece de 50 ani.La expirarea termenului stipulat, silozurile cu toate instalaţiile lor şi inventarul societăţii, trec de drept şi gratuit în proprietatea Statului, Societatea se obliga sa construiască sau sa amenajeze silozuri în măsura trebuintelor, Statul rezervandu-şi dreptul de a pretinde mărirea capacităţii cînd necesităţile publice o vor cere. Aprecierea acestor necesitaţi se va face prin comun acord. În caz de neînţelegere se va recurge la comisia de arbitri prevăzută la art. 18.Statul va pune la dispoziţia societăţii terenurile necesare construcţiei şi funcţionarii silozurilor, asigurând totodată, fără taxe speciale, legătură de C.F.R. între acestea şi gara din apropiere.Terenurile alese pentru construirea silozurilor vor fi cat mai apropiate de centrele de C.F. sau de o apa navigabila.Terenurile Statului vor fi cedate contra unui număr de acţiuni în limitele cotei sale sau contra numerar.Terenurile particulare necesare construirii şi funcţionarii silozurilor se declara de utilitate publică.Ele vor fi expropriate la cererea colectivă a Ministerelor Agriculturii şi Domeniilor şi de Industrie şi Comerţ după normele legilor de expropriere pentru cauza de utilitate publică aflate în vigoare pe teritoriul unde sînt situate.Pentru a înlesni deservirea silozurilor, în regiunea respectiva, societatea va avea dreptul:Sa amenajeze râurile proprii pentru navigabilitate, sa construiască canaluri şi sa imbunatateasca drumurile de acces. Aceste lucrări se vor efectua după un plan aprobat de Stat, care îşi rezerva dreptul de a decide. +  Articolul 5Proiectele tehnice complete şi devizele pe baza cărora se vor construi silozurile vor fi aprobate în prealabil de către Ministerul Agriculturii şi Domeniilor şi celui de Industrie şi Comerţ, cu avizul consiliului superior al silozurilor, prevăzut în prezenta lege. +  Articolul 6Societăţile de silozuri au dreptul de a elibera recepise-warante cari să se bucure de privilegiile prevăzute la legea magazinelor generale din 28 Iunie 1881, cu modificările din 6 Iunie 1892;Banca Naţionala e autorizata sa considere ca intrepozite în sensul art. 20, alin. g, al statutelor sale, toate silozurile aparţinînd societăţilor de silozuri autorizate.Banca Naţionala poate încheia convenţiuni speciale cu societăţile de silozuri, urmând ca recepisele-warante, eliberate de acestea, să se bucure de avantajele prevăzute de statutele şi de legea Băncii Naţionale.Banca Naţionala nu va face avansuri asupra altor recepise-warante de cereale şi derivate, decât asupra acelora eliberate de societăţile de silozuri.Drepturile câştigate vor fi respectate. +  Articolul 7Se vor bucura de avantajele recepisei-warante, prevăzute la art. 6, şi magaziile proprii la inmagazinare pe care societatea le va administra ca accesorii silozurilor. +  Articolul 8În staţiunile de C.F.R., în apropierea căror vor funcţiona silozuri, Regia Autonomă a C.F.R. nu va mai putea întrebuinţa magaziile sale proprii decât pentru intrepozitarea strict necesară pînă la expedierea lor. În acelaşi timp Regia Autonomă a C.F.R. nu va putea elibera recepise-warante în sensul art. 6.Pînă la începerea funcţionarii silozurilor într-o staţiune sau regiune, Regia Autonomă C.F.R. este autorizata sa elibereze recepise-warante, care să se bucure de privilegiile prevăzute de legea din 28 Iunie 1881, iar Banca Naţionala este autorizata sa considere ca intrepozite, în sensul art. 20, alin. g al statutelor sale, magaziile C.F.R.Banca Centrala Cooperativa şi Centrala Cooperativa Import şi Export, cu societăţile cooperative afiliate lor, vor acorda avansuri numai pe cerealele şi derivatele lor depozitate în silozuri, cu excepţia zonelor unde ele nu fiinteaza. +  Articolul 9La constituire societăţii se vor prevedea normele după cari se vor stabili tarifele de intrepozitare în silozurile publice.Tarifele minimale vor fi calculate astfel ca sa acopere: a) Cheltuielile de manipulare şi intrepozitare a cerealelor; b) Cheltuielile de personal, şi c) Cheltuielile generale.În aceste din urma cheltuieli se va recunoaşte în special:1. Cota anuală uniforma de amortizare a investitiunilor pînă la epoca cînd silozurile urmează sa reintre în patrimoniul Statului, precum, şi2. Un beneficiu net minimal care se va stabili prin actul de constituire al societăţii. +  Articolul 10În cazul cînd s-ar constata ca tarifele anuale, calculate conform art. 9, ar fi împovărătoare pentru deponenti, Statul va putea să le reducă chiar în cursul anului, respectând însă minimalul prevăzut la art. 9. +  Articolul 11Toate tarifele silozurilor şi modificările lor, înainte de a intră în vigoare, se vor aduce la cunoştinţa publică prin publicaţii detailate.Ele se vor aplica în mod egal tuturor deponentilor.În manipularea cerealelor, atît la încărcarea cat şi la descărcarea din silozuri, nici un fel de preferinta nu poate fi acordată unui deponent asupra altora. +  Articolul 12Societăţile de silozuri nu pot să facă comerţ de cereale pe cont propriu sau în comision. Ele nu pot intra nici într-un fel de participaţie, asociaţie sau tovarasie cu alte instituţiuni sau cu particulari cari fac astfel de operaţiuni. +  Articolul 13Statul garantează acţionarilor o renta neta de 7% la capitalul efectiv vărsat.În timpul perioadei de construcţie a unui siloz, pînă la punerea lui în exploatare, procentul de 7% la cheltuielile de construcţie se capitalizeaza la finele fiecărui an bugetar.În cazul cînd, la finele anului bugetar, ar rezultă pierdere, Statul se obliga a o acoperi. +  Articolul 14Societăţile de silozuri vor fi scutite, timp de 15 ani de la înfiinţarea lor, de orice impozite şi de taxe către Stat, judeţ sau comuna, pentru terenurile, clădirile, registrele, actele şi operaţiunile lor.De asemenea maşinile importate pentru construcţia şi utilajul silozurilor publice vor fi scutite de taxele vamale. +  Articolul 15După 25 de ani de funcţionare, Statul are dreptul sa rascumpere silozurile, cu întreg inventarul Societăţii, plătind partea neamortizata din valoarea lor, cu un plus suplimentar de 15% asupra acestei părţi neamortizate.În acest caz Statul este obligat sa plătească funcţionarilor pe cari i-ar concedia o despăgubire echivalenta cu salariul pe care l-ar primi în timp de un an. +  Articolul 16În caz de rasboiu, fie ca societatea de silozuri fi împiedicată sa continue exploatarea silozurilor, fie ca Statul ar socoti ca este în interesul sau exploatarea directa, el va lua administraţia întregii întreprinderi, asigurând acţionarilor renta minimala de 7% la capitalul vărsat.În acest caz durata de funcţionare se prelungeşte automat cu timpul cat întreprinderea a fost exploatată de Stat. +  Articolul 17Consiliul de administraţie şi comitetul censorilor la societăţile de silozuri vor fi alcătuite din reprezentanţi ai Statului şi ai acţionarilor proporţional cu aportul lor în constituirea capitalului, cu respectarea dispoziţiunilor din codul de comerţ. +  Articolul 18Eventualele neintelegeri între Stat şi societatea de silozuri, rezultate din aplicarea prezentei legi şi din a statutelor sale, vor fi supuse, în ultima instanţa, hotărîrii unui comitet de arbitri compus dintr-un arbitru desemnat de Stat, dintr-un arbitru desemnat de societatea de silozuri şi dintr-un supra-arbitru desemnat de aceştia.Statutele societăţii vor preciza calea de urmat, în caz ca cei doi arbitri nu se înţeleg în desemnarea supra-arbitrului.Prin derogare de la legea pentru organizarea şi administrarea pe baze comerciale a întreprinderilor şi avutiilor publice, comisarul guvernului, numit pe lîngă societate, va inainta cererea sa formulată, împotriva deciziunilor consiliului de administraţie al societăţii, tot înaintea acestui comitet de arbitri. +  Articolul 19Supravegherea aplicării prezentei legi se va face sub răspunderea Ministerului Agriculturii şi Domeniilor, de către un consiliu superior al silozurilor publice.Acest Consiliu se compune din:1. Un membru desemnat de Ministerul Agriculturii;2. Un membru desemnat de Ministerul de Industrie şi Comerţ;3. Un membru desemnat de Regia Autonomă C.F.R.;4. Un membru desemnat de Regia Autonomă a Porturilor;5. Un membru desemnat de societăţile de silozuri publice.Membrii Consiliului sînt desemnaţi pe termen de 5 ani.-------