Advanced Search

 LEGE nr. 6 din 5 februarie 1992 privind concediul de odihnă şi alte concedii ale salariaţilor


Published: 1992-02-05
Read law translated into English here: https://www.global-regulation.com/translation/romania/3070161/-lege-nr.-6-din-5-februarie-1992-privind-concediul-de-odihn-i-alte-concedii-ale-salariailor.html

Subscribe to a Global-Regulation Premium Membership Today!

Key Benefits:

Subscribe Now for only USD$40 per month.
LEGE Nr. 6 din 5 februarie 1992privind concediul de odihnă şi alte concedii ale salariaţilor
EMITENT PARLAMENTUL
Publicat în  MONITORUL OFICIAL NR. 16 din 10 februarie 1992



Parlamentul României adopta prezenta lege.  +  Articolul 1 (1) Salariaţii au dreptul, în fiecare an calendaristic, la un concediu de odihnă plătit, cu o durată minima de 18 zile lucrătoare. (2) Pentru ţinerii în vîrsta de pînă la 18 ani, durata minima a concediului de odihnă este de 24 de zile lucrătoare. (3) Durata concediului de odihnă, stabilită în condiţiile prezentei legi, este corespunzătoare activităţii desfăşurate timp de un an.  +  Articolul 2 (1) Salariaţii care prestează munci grele, periculoase sau vătămătoare, ori lucrează în locuri de muncă în care exista astfel de condiţii, stabilite potrivit Legii nr. 31/1991, au dreptul, în fiecare an, la un concediu de odihnă suplimentar cu o durată minima de 3 zile lucrătoare. (2) Salariaţii nevăzători au dreptul, în fiecare an calendaristic, la un concediu de odihnă suplimentar cu o durată de 6 zile lucrătoare. (3) Salariaţii încadraţi în grade de invaliditate au dreptul, în fiecare an calendaristic, la un concediu de odihnă suplimentar de 3 zile lucrătoare. (4) Concediile de odihnă suplimentare acordate potrivit alin. (1) se cumulează cu cele acordate potrivit alin. (2) sau, după caz, potrivit alin. (3).  +  Articolul 3Pe durata concediului de odihnă, salariaţii au dreptul la o indemnizaţie care nu poate fi mai mica decît salariul de baza, sporul de vechime şi indemnizaţia pentru funcţia de conducere, luate împreună.  +  Articolul 4 (1) Durata concediului de odihnă, inclusiv a concediului de odihnă suplimentar, şi cuantumul indemnizaţiei cuvenite pe durata acestuia pentru fiecare salariat se stabilesc prin contractul individual de muncă, cu respectarea dispoziţiilor prezentei legi şi a clauzelor convenite prin contractele colective de muncă. (2) La stabilirea duratei concediului de odihnă în cadrul negocierilor, partenerii sociali pot avea în vedere şi vechimea în munca a salariaţilor.  +  Articolul 5 (1) Regulile privind efectuarea concediilor de odihnă şi compensarea în bani a concediului de odihnă neefectuat se stabilesc prin contractele colective de muncă. (2) Programarea efectuării concediilor de odihnă se stabileşte anual de conducerea unităţii, împreună cu reprezentanţii sindicatelor sau, după caz, ai salariaţilor. (3) Compensarea în bani a concediului de odihnă neefectuat este permisă doar în cazurile în care: a) contractul de muncă al salariatului a încetat; b) salariatul este chemat pentru îndeplinirea serviciului militar; c) este prevăzut în mod expres într-o lege specială.  +  Articolul 6Salariaţii din administraţia publică, din organele de justiţie şi procuratura şi din alte organe de stat beneficiază, în fiecare an, de un concediu de odihnă plătit, cu o durată minima de 21 zile lucrătoare.  +  Articolul 7Regulile privind durata concediului de odihnă, inclusiv a concediului de odihnă suplimentar, cuantumul indemnizaţiei cuvenite, programarea, efectuarea, întreruperea şi amînarea concediului de odihnă, precum şi compensarea în bani a concediului neefectuat se stabilesc, în limitele şi cu respectarea dispoziţiilor prezentei legi, prin: a) hotărîre a Guvernului, pentru salariaţii din administraţia publică, regiile autonome cu specific deosebit şi din unităţile bugetare; b) regulamente, pentru salariaţii din justiţie, procuratura şi alte organe de stat.  +  Articolul 8 (1) Personalul didactic beneficiază de un concediu de odihnă cu o durată egala cu vacanta de la sfîrşitul anului şcolar, dar nu mai puţin de 62 zile calendaristice. (2) Personalul didactic beneficiază de concediu de odihnă cu durata integrală, dacă a funcţionat în tot cursul anului şcolar sau universitar. În cazul în care angajarea s-a făcut după începerea anului şcolar sau universitar, durata concediului este proporţională cu timpul cuprins între data angajării şi sfîrşitul anului şcolar sau universitar. (3) Personalul din activitatea de cercetare ştiinţifică, atestat, beneficiază de un concediu de odihnă de minimum 24 zile lucrătoare.  +  Articolul 9Orice convenţie prin care se renunţa total sau în parte la dreptul la concediul de odihnă este interzisă.  +  Articolul 10 (1) În afară concediului de odihnă, salariaţii au dreptul la zile libere, plătite, în cazul unor evenimente familiale deosebite. (2) Pentru rezolvarea unor situaţii personale, salariaţii au dreptul la concedii fără plata. (3) Situaţiile în care salariaţii beneficiază de zile libere plătite sau de concedii fără plata, procedura de acordare a acestora şi numărul de zile se stabilesc potrivit art. 5 alin. (1) sau, după caz, art. 7, care se aplică în mod corespunzător.  +  Articolul 11Societăţile comerciale, regiile autonome, celelalte unităţi economice cu capital de stat mixt sau privat, instituţiile publice, administraţia publică centrala şi locală şi celelalte organe de stat vor asigura ca pînă la 31 decembrie 1992 toţi salariaţii să efectueze concediul de odihnă pe anul 1992 şi pe anii anteriori. Dacă efectuarea concediului de odihnă nu este posibila, se va asigura compensarea în bani a concediului neefectuat, potrivit dispoziţiilor legale în vigoare în perioada pentru care era aferent concediul neefectuat.  +  Articolul 12 (1) Prezenta lege se aplică începînd cu anul 1992. (2) Se abroga actele normative şi prevederile referitoare la concediul de odihnă, concediul suplimentar de odihnă şi concedii fără plata, cuprinse în anexa la prezenta lege, precum şi orice dispoziţii contrare.  +  Anexa 1 LISTAactelor normative şi prevederilor referitoare la concediul de odihnă, concediul suplimentar de odihnă şi concedii fără plata acordate pentru interese personale, care se abroga I. Acte normative care se abroga în totalitate: - Legea nr. 26/1967 privind concediul de odihnă al angajaţilor. - Decretul nr. 338/1983 pentru modificarea Legii nr. 26/1967 privind concediul de odihnă al angajaţilor. - H.C.M. nr. 1149/1968 privind stabilirea criteriilor pentru determinarea locurilor de muncă cu condiţii deosebite pentru care se acordă concedii suplimentare de odihnă şi a locurilor de muncă pentru care durata concediului suplimentar de odihnă poate depăşi 12 zile lucrătoare. - Hotărîrea Guvernului nr. 436/1990 privind stabilirea locurilor de muncă sau activităţilor ce dau dreptul la concediu suplimentar de odihnă, precum şi durata acestuia. - Hotărîrea Guvernului nr. 650/1990 privind acordarea concediului de odihnă pentru personalul din unităţile subordonate Ministerului Industriei Uşoare. II. Prevederile referitoare la concediul de odihnă, concediul suplimentar de odihnă şi concedii fără plata acordate pentru interese personale, care se abroga, cuprinse în următoarele acte normative: - Art. 125, 126 şi 163 din Codul muncii - Legea nr. 10/1972. - Decretul-lege nr. 98/1990 privind acordarea unor drepturi personalului din transporturile pe calea ferată. - Hotărîrea Guvernului nr. 163/1990 în legătură cu unele drepturi privind activităţile şi întreprinderile din cadrul Ministerului Industriei Electrotehnice şi Electronice. - Hotărîrea Guvernului nr. 164/1990 privind acordarea unor drepturi personalului din cadrul combinatelor din metalurgia neferoasa. - Hotărîrea Guvernului nr. 178/1990 privind acordarea unor drepturi personalului de la Întreprinderea chimica "Carbosim" Copsa Mica, a celui de la fabricarea şi ambalarea negrului de fum din cadrul C.P. Pitesti. - Hotărîrea Guvernului nr. 199/1990 privind acordarea unor drepturi personalului din cadrul Combinatului metalurgic de metale neferoase Copsa Mica. - Hotărîrea Guvernului nr. 266/1990 privind acordarea unor drepturi personalului din industria extractiva, de petrol şi gaze. - Hotărîrea Guvernului nr. 267/1990 privind acordarea unor drepturi personalului din industria miniera. - Hotărîrea Guvernului nr. 268/1990 privind unele măsuri pentru îmbunătăţirea activităţii în unităţile subordonate Ministerului Industriei Metalurgice. - Hotărîrea Guvernului nr. 314/1990 privind unele măsuri pentru îmbunătăţirea şi acordarea unor drepturi personalului din activitatea geologica. - Hotărîrea Guvernului nr. 542/1990 privind stabilirea unor drepturi pentru personalul care îşi desfăşoară activitatea în unităţi, subunitati şi formaţii de lucru cu profil de otelarii, turnatorii, forje, tratamente termice şi acoperiri metalice din ramura construcţii de maşini. - Hotărîrea Guvernului nr. 610/1990 privind acordarea unor drepturi nevazatorilor. - Hotărîrea Guvernului nr. 672/1990 privind acordarea unor drepturi personalului din întreprinderile, unităţile şi subunitatile de producţie industriala, exploatare portuara şi de servicii tehnice, aparţinînd Departamentului industriei materialelor de construcţii şi instalaţii din cadrul Ministerului Construcţiilor. - Hotărîrea Guvernului nr. 811/1990 privind acordarea unor drepturi personalului din cadrul Departamentului industriei lemnului. ------------------