LEGE nr. 54 din 1 august 1991 cu privire la sindicate


Published: 1991-08-01

Subscribe to a Global-Regulation Premium Membership Today!

Key Benefits:

Subscribe Now for only USD$20 per month, or Get a Day Pass for only USD$4.99.
LEGE Nr. 54 din 1 august 1991
cu privire la sindicate

EMITENT

PARLAMENTUL

Publicat în 

MONITORUL OFICIAL NR. 164 din 7 august 1991

Parlamentul României adopta prezenta lege.


Capitolul 1
Dispoziţii generale


Articolul 1

(1) Sindicatele sînt organizaţii fără caracter politic, constituite în scopul apărării şi promovării intereselor profesionale, economice, sociale, culturale şi sportive ale membrilor lor şi a drepturilor acestora, prevăzute în legislaţia muncii şi în contractele colective de muncă.
  

(2) Sindicatele sînt independente faţă de organele de stat, faţă de partidele politice şi faţă de oricare alte organizaţii.
  


Articolul 2

(1) Persoanele care au calitatea de salariat au dreptul, fără nici o ingradire sau autorizare prealabilă, să se organizeze în sindicate.
  

(2) Pentru formarea unui sindicat este necesar un număr de cel puţin 15 persoane.
  

(3) Nimeni nu poate fi constrîns să facă parte sau nu, ori să se retragă sau nu dintr-un sindicat.
  

(4) O persoana poate face parte, în acelaşi timp, numai dintr-un singur sindicat.
  


Articolul 3

Salariaţii minori pot fi membri ai sindicatelor, fără a fi necesară încuviinţarea reprezentanţilor lor legali.


Articolul 4

Persoanele care exercită legal o meserie sau profesie în mod individual sau care sînt asociate în cooperative, precum şi în alte categorii profesionale decît cel prevăzute la art. 2 alin. 1, se pot organiza în sindicate, în condiţiile prevăzute în prezenta lege.


Articolul 5

Salariaţii care deţin funcţii de conducere sau care implica exercitarea autorităţii de stat în aparatul Parlamentului, Guvernului, ministerelor, altor organe centrale ale administraţiei de stat, prefecturilor şi primăriilor, funcţii de procuror sau judecător, personalul militarizat din unităţile aflate în subordinea Ministerului Justiţiei, precum şi personalul Ministerului Apărării Naţionale şi Ministerului de Interne şi al unităţilor din subordinea acestor ministere, cu excepţia personalului civil, nu se pot constitui în sindicate.


Capitolul 2
Constituirea, organizarea şi funcţionarea sindicatelor


Secţiunea I
Statutele


Articolul 6

Modul de constituire, funcţionare şi dizolvare a unui sindicat se reglementează prin statutul adoptat de către membrii săi, cu respectarea dispoziţiilor din prezenta lege.


Articolul 7

(1) Statutele sindicatelor vor cuprinde prevederi cel puţin cu privire la:
  

a) scopul constituirii, denumirea şi sediul sindicatului;
  

b) modul în care se dobîndeşte şi încetează calitatea de membru al sindicatului;
  

c) drepturile şi îndatoririle membrilor;
  

d) nivelul cotizaţiilor şi modul lor de încasare;
  

e) organele de conducere, denumirea acestora, modul de alegere şi de revocare, durata mandatelor şi atribuţiile lor;
  

f) condiţiile şi normele de deliberare pentru modificarea statutului şi de adoptare a hotărîrilor;
  

g) divizarea, comasarea sau dizolvarea sindicatului şi distribuirea, transmiterea ori, după caz, lichidarea patrimoniului cu specificarea ca bunurile date în folosinţă de către stat vor fi restituite acestuia;
  

h) modalitatea de asociere în federaţii pe ramura sau confederatii naţionale.
  

(2) Statutele nu pot conţine prevederi contrare Constituţiei şi legilor.
  


Articolul 8

(1) Sindicatele au dreptul de a-şi elabora reglementări proprii, de a-şi alege liber reprezentanţii, de a-şi organiza gestiunea şi activitatea lor şi de a-şi formula programe proprii de acţiune.
  

(2) Este interzisă autorităţilor publice şi administrative orice intervenţie de natura a limita ori întrerupe exercitarea drepturilor prevăzute la alin. 1.
  


Secţiunea a II-a
Conducerea sindicatelor


Articolul 9

Pot fi aleşi în organele de conducere cetăţeni români, membri ai sindicatului, care au deplina capacitate de exerciţiu, lucrează în unitate şi nu executa una din pedepsele complementare prevăzute de legea penală.


Articolul 10

Membrilor organelor de conducere alese ale sindicatelor li se asigura protecţia legii contra oricăror forme de condiţionare, constringere sau limitare a exercitării funcţiilor lor.


Articolul 11

(1) Reprezentanţilor aleşi în organele de conducere ale sindicatelor, precum şi persoanelor care au deţinut o astfel de funcţie, în termen de un an de la încetarea mandatului nu li se poate modifica sau desface contractul de muncă pentru motive neimputabile lor pe care legea le lasă la aprecierea celui care angajează, decît cu acordul organului colectiv de conducere ales al sindicatului.
  

(2) Este interzisă desfacerea contractului de muncă din iniţiativa celui care angajează, pentru motive care privesc activitatea sindicala.
  

(3) Sînt exceptaţi de la aplicarea prevederilor alin. 1 cei care au fost revocaţi din funcţiile sindicale deţinute pentru încălcarea prevederilor statutare sau legale.
  


Articolul 12

(1) Pe perioada în care persoana din organul de conducere este salarizata de sindicate, aceasta îşi păstrează funcţia şi locul de muncă avute anterior, precum şi vechimea în munca; pe postul acesteia poate fi încadrată o altă persoană, numai cu contract de muncă pe durata determinata.
  

(2) La revenirea în postul avut a celor aflaţi în situaţia prevăzută la alin. 1, li se va asigura un salariu care nu poate fi mai mic decît cel ce putea fi obţinut în condiţii de continuitate la acest loc de muncă.
  


Articolul 13

Prin contractele colective de muncă se pot stabili şi alte drepturi şi măsuri de protecţie, în afară celor prevăzute în art. 11 şi 12, pentru cei aleşi în organele de conducere a sindicatelor.


Articolul 14

Organul de conducere a sindicatului are obligaţia de a deţine o evidenta a numărului de membri, a încasărilor şi cheltuielilor de orice fel.


Secţiunea a III-a
Dobindirea personalităţii juridice


Articolul 15

(1) Pentru dobindirea de către sindicat a personalităţii juridice, împuternicitul special al membrilor fondatori ai sindicatului, prevăzut în procesul-verbal de constituire, trebuie să depună o cerere de înscriere la judecătoria pe a carei raza teritorială îşi are sediul sindicatul.
  

(2) La cererea de înscriere a sindicatului se anexează originalul şi doua copii ale următoarelor acte:
  

a) procesul-verbal de constituire a sindicatului, semnat de cel puţin 15 membri fondatori;
  

b) statutul sindicatului;
  

c) lista membrilor din organul de conducere al sindicatului, cu menţionarea profesiei şi domiciliului.
  


Articolul 16

(1) Judecătoria care a primit cererea de înscriere este obligată ca în termen de cel mult 5 zile de la înregistrarea acesteia sa examineze:
  

a) dacă s-au depus actele prevăzute de art. 15 alin. 2;
  

b) dacă actul constitutiv şi statutul sindicatului sînt conforme prevederilor legale în vigoare.
  

(2) În cazul în care sînt întrunite cerinţele prevăzute la alin. 1, judecătoria va proceda la soluţionarea cererii, cu citarea împuternicitului special al membrilor fondatori ai sindicatului.
  

(3) Judecătoria pronunţa o hotărîre motivată, de admitere sau respingere a cererii.
  

(4) Hotărîrea se comunică în termen de cel mult 5 zile de la pronunţare semnatarului cererii de înscriere.
  


Articolul 17

(1) Hotărîrea judecătoriei este supusă recursului.
  

(2) Termenul de recurs este de 15 zile şi curge de la comunicarea hotărîrii.
  

Pentru procuror, termenul de recurs curge de la pronunţare.

(3) Recursul se judeca, cu precădere, cu citarea împuternicitului special al membrilor fondatori ai sindicatului. Decizia se redactează şi dosarul se restituie judecătoriei în termen de 5 zile de la pronunţare.
  


Articolul 18

(1) Judecătoriile sînt obligate sa ţină un registru special în care vor consemna denumirea şi sediul sindicatului, numele membrilor organului de conducere şi adresele lor, data înscrierii, precum şi numărul şi data hotărîrii judecătoreşti definitive de admitere a cererii de înscriere.
  

(2) Înscrierea în registrul prevăzut la alin. 1 se va face din oficiu, îndată ce hotărîrea a rămas definitivă.
  


Articolul 19

Sindicatul dobîndeşte personalitate juridică de la data rămînerii definitive a hotărîrii judecătoreşti de admitere a cererii de înscriere.


Articolul 20

Originalul procesului-verbal de constituire şi al statutului pe care judecătoria certifica înscrierea, împreună cu cîte un exemplar din celelalte acte depuse se restituie sindicatului, iar al doilea exemplar, în copie, de pe toate actele prevăzute la art. 15 alin. 2, certificate de judecătorie, se vor păstra în arhiva acesteia.


Articolul 21

(1) Sindicatul este obligat sa aducă la cunoştinţa judecătoriei unde s-a înregistrat, în termen de 30 de zile, orice modificare ulterioară a statutului, precum şi orice schimbare în compunerea organului de conducere.
  

(2) Pentru încuviinţarea aprobării modificării statutului sînt aplicabile, în mod corespunzător, dispoziţiile art. 15-20.
  

(3) Judecătoria este obligată sa menţioneze în registrul prevăzut de art. 18 modificările din statut, precum şi schimbările din compunerea colectivului de conducere a sindicatului.
  


Secţiunea a IV-a
Patrimoniul


Articolul 22

Bunurile mobile şi imobile aparţinînd sindicatelor pot fi folosite numai potrivit intereselor membrilor de sindicat, dar nu pot fi împărţite între aceştia.


Articolul 23

(1) Sindicatul poate dobîndi, în condiţiile prevăzute de lege, cu titlul gratuit sau cu titlul oneros, orice fel de bunuri mobile şi imobile necesare realizării scopului pentru care este înfiinţat.
  

(2) Imobilele organizaţiilor sindicale, altele decît cele folosite pentru locuinţe sau pentru desfăşurarea de activităţi productive, nu sînt supuse nici unui fel de impozit, dacă sînt folosite efectiv de către acestea în scopurile prevăzute de statut.
  

(3) Pentru imobilele din fondul locativ de stat, folosite de organizaţiile sindicale ca sedii, se va plati chirie calculată potrivit dispoziţiilor legale privitoare la locuinţe.
  


Articolul 24

Bunurile mobile şi imobile dobîndite de către un sindicat, în condiţiile prevăzute de lege, necesare întrunirilor sindicatului, bibliotecii sau cursurilor de pregătire şi perfecţionare a membrilor de sindicat nu pot fi urmărite, cu excepţia celor necesare plăţii datoriilor către stat.


Articolul 25

(1) Sindicatul poate, în condiţiile prevăzute de statut:
  

a) sa sprijine material pe membrii săi în exercitarea profesiei;
  

b) sa constituie case de ajutor proprii;
  

c) sa editeze şi sa tipareasca publicaţii proprii în vederea creşterii nivelului de cunoaştere a membrilor săi şi pentru apărarea intereselor acestora;
  

d) sa înfiinţeze în condiţiile legii şi sa administreze în interesul membrilor săi unităţi de cultura, învăţămînt şi cercetare în domeniul activităţii sindicale, unităţi economico-sociale, comerciale, precum şi banca proprie pentru operaţii financiare în lei şi în valută;
  

e) sa constituie fonduri proprii pentru ajutorarea membrilor săi;
  

f) sa organizeze şi sa sprijine material şi financiar sportul pentru toţi şi sportul de performanţă în asociaţii şi în cluburi sportive, precum şi formaţii cultural-artistice.
  

(2) În vederea realizării activităţilor prevăzute în alin. 1, sindicatele au dreptul, în condiţiile legii, la obţinerea de credite.
  


Articolul 26

(1) Controlul activităţii financiare proprii a organizaţiilor sindicale, precum şi a unităţilor economico-sociale ale acestora, se realizează prin comisia de cenzori, care funcţionează potrivit statutului.
  

(2) Organele administraţiei de stat exercita controlul activităţii financiare a unităţilor economico-sociale ale sindicatelor.
  


Secţiunea a V-a
Atribuţiile sindicatelor


Articolul 27

(1) În vederea realizării scopului pentru care sînt create, sindicatele au dreptul sa folosească mijloace specifice cum sînt: negocierile, procedurile de soluţionare a litigiilor prin mediere sau conciliere, petiţia, protestul, mitingul, demonstratia şi greva, potrivit statutelor proprii şi în condiţiile prevăzute de lege.
  

(2) Organizaţiile sindicale de tip confederatie, la nivel naţional, vor fi consultate prin delegaţi desemnaţi la elaborarea proiectelor de acte normative care privesc raporturile de muncă, contractele colective de muncă, protecţia socială, precum şi a oricăror reglementări referitoare la dreptul de asociere şi la activitatea sindicala.
  


Articolul 28

Sindicatul apara drepturile membrilor săi ce decurg din legislaţia muncii şi din contractele colective de muncă în faţa organelor de jurisdicţie şi a altor organe de stat sau obşteşti, prin apărători proprii sau aleşi.


Articolul 29

(1) Consiliile de administraţie ale unităţilor au obligaţia de a invita delegaţii aleşi ai sindicatelor sa participe în consiliile de administraţie la discutarea problemelor de interes profesional, economic, social sau cultural.
  

(2) În scopul apărării intereselor sociale ale membrilor, sindicatele au dreptul de a primi informaţiile necesare pentru negocierea contractului colectiv de muncă, precum şi cele privind constituirea şi folosirea fondurilor destinate îmbunătăţirii condiţiilor la locul de muncă, protecţiei muncii şi utilităţilor sociale, asigurărilor şi protecţiei sociale.
  


Articolul 30

Sindicatele persoanelor care exercită legal o meserie sau profesie în mod individual sau care sînt asociate în cooperative, precum şi cele ale altor categorii profesionale decît cele prevăzute la art. 2 alin. 1, apara, în condiţiile legii, interesele profesionale, economice şi sociale ale membrilor lor, potrivit specificului activităţii acestora.


Articolul 31

Federaţiile şi confederatiile, la cererea sindicatelor asociate, pot delega reprezentanţi sa trateze cu conducerile administrative, să le asiste sau să le reprezinte, în toate situaţiile, interesele acestora.


Secţiunea a VI-a
Raporturile sindicatelor cu membrii lor


Articolul 32

Raporturile dintre sindicat şi membrii săi sînt reglementate prin prevederile prezentei legi şi prin statute.


Articolul 33

(1) Membrii de sindicat au dreptul de a se retrage oricînd din sindicat, fără a avea obligaţia de a arata motivele.
  

(2) Membrii care se retrag din sindicat nu pot cere restituirea sumelor depuse drept cotizatie sau a sumelor şi a bunurilor donate.
  

(3) Membrii care se retrag dintr-un sindicat, în condiţiile prevăzute la alin. 1, îşi păstrează drepturile pe care le-au dobîndit în virtutea calităţii de membru în unităţile cu caracter economic create de sindicat, la care ei au contribuit prin cotizatie sau altfel.
  


Articolul 34

(1) Membrii organelor de conducere ale organizaţiilor sindicale, personalul de specialitate şi administrativ din aparatul acestora, precum şi din unităţile economico-sociale subordonate, vor fi salarizaţi din fondurile sindicatelor, potrivit reglementărilor proprii.
  

(2) În funcţiile de specialitate, care necesita o calificare superioară, pot fi angajaţi şi salariaţi ai altor unităţi, urmînd ca aceştia să-şi desfăşoare activitatea în afară programului de muncă, precum şi pensionari.
  

(3) Persoanele încadrate potrivit alin. 2 pot cumula, în condiţiile prevăzute de lege, salariul şi, după caz, pensia, cu veniturile obţinute din activitatea prestată de sindicat.
  


Articolul 35

(1) Membrii aleşi în organele de conducere ale sindicatelor, care lucrează nemijlocit în unitate în calitate de salariat, au dreptul la reducerea programului lunar cu pînă la 5 zile pentru activităţi sindicale.
  

(2) Numărul celor care pot beneficia de prevederile alin. 1, precum şi durata timpului se stabilesc prin contractul colectiv de muncă.
  


Articolul 36

Personalul salarizat de organizaţiile sindicale, precum şi de unităţile economico-sociale subordonate acestora beneficiază de drepturile de asigurări sociale de stat. Contribuţia la asigurările sociale, contribuţia la pensia suplimentară şi impozitul pe salariu se calculează şi se plătesc potrivit legii.


Capitolul 3
Reorganizarea şi dizolvarea sindicatelor


Articolul 37

Sindicatele se pot dizolva prin hotărîrea adunării membrilor sau delegaţilor acestora statutar constituită, luată corespunzător statutului propriu.


Articolul 38

(1) În cazul dizolvării, patrimoniul sindicatului se împarte conform dispoziţiilor din statut sau - în lipsa unor astfel de prevederi - potrivit hotărîrii adunării de dizolvare.
  

(2) Dacă statutul a omis sa prevadă modul de distribuire a patrimoniului şi nici adunarea de dizolvare nu a luat o hotărîre în aceasta privinta, tribunalul judeţean sau al municipiului Bucureşti, sesizat de oricare membru al sindicatului hotărăşte asupra distribuirii patrimoniului, atribuindu-l unei organizaţii din care face parte sindicatul sau dacă nu face parte din nici o organizaţie, unui alt sindicat cu specific asemănător.
  


Articolul 39

(1) În termen de 5 zile de la dizolvare, conducătorii sindicatului dizolvat sau lichidatorii patrimoniului sînt obligaţi sa ceara judecătoriei care a operat înscrierea ca persoana juridică să se facă menţiunea despre dizolvarea sindicatului.
  

(2) După expirarea termenului de 5 zile orice persoană interesată poate să ceara judecătoriei efectuarea menţiunii prevăzute la alin. 1.
  

(3) Aceasta menţiune se va face pe pagina şi la locul unde s-a făcut înscrierea în registrul special.
  


Articolul 40

Organizaţiile sindicale nu pot fi dizolvate şi nu li se poate suspenda activitatea în baza unor acte de dispoziţie ale organelor administraţiei de stat.


Articolul 41

În cazul reorganizării unei organizaţii sindicale, hotărîrile asupra patrimoniului se iau de către organele de conducere ale acesteia, dacă statutul nu prevede altfel.


Capitolul 4
Forme de asociere a sindicatelor


Articolul 42

(1) Sindicatele au dreptul de a-şi constitui structuri proprii pe unitate, ramura, profesie sau teritoriu.
  

(2) Doua sau mai multe sindicate din aceeaşi ramura de activitate sau profesie se pot asocia în vederea unei federaţii profesionale.
  

(3) Doua sau mai multe federaţii profesionale din ramuri de activitate diferite se pot asocia în vederea constituirii unei confederatii sindicale.
  

(4) În cadrul confederatiilor şi federaţiilor, sindicatele componente se pot constitui în uniuni teritoriale.
  


Articolul 43

(1) Organizaţiile sindicale asociate conform art. 42 dobîndesc personalitate juridică potrivit dispoziţiilor prezentei legi.
  

(2) În scopul dobîndirii personalităţii juridice, organizaţiile sindicale respective convoacă adunările delegaţilor, cărora le prezintă spre deliberare şi aprobare statutele proprii şi lista conducătorilor lor.
  

(3) Hotărîrile adunărilor de constituire vor fi prezentate tribunalului judeţean sau al municipiului Bucureşti, unde acestea îşi au sediul, însoţite de actele prevăzute la art. 15.
  

(4) Tribunalul va examina dacă s-au îndeplinit condiţiile de art. 15 şi dacă organizaţiile sindicale care se asociaza au personalitate juridică, precum şi dacă adunările de asociere au fost legal constituite.
  

(5) Hotărîrea tribunalului de acordare sau neacordare a personalităţii juridice poate fi atacată cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
  

(6) Tribunalul va înfiinţa pentru organizaţiile sindicale asociate care au îndeplinit formalităţile legale pentru constituirea şi funcţionarea lor, un registru special după modelul celui prevăzut de art. 18.
  

(7) Prevederile art. 18 alin. 2 se aplică în mod corespunzător.
  


Articolul 44

Reglementările cuprinse în prezenta lege referitoare la sindicate se aplică în mod corespunzător şi celorlalte forme de organizare sau asociere sindicala.


Articolul 45

Organizaţiile sindicale se pot afilia la organizaţii similare internaţionale.


Capitolul 5
Sancţiuni


Articolul 46

Constituie contravenţii şi se sancţionează cu amendă de la 2.000 lei la 10.000 lei următoarele fapte:

a) furnizarea de date neconforme cu realitatea la dobindirea personalităţii juridice a sindicatului, precum şi în timpul fiintarii acestuia, cu prilejul efectuării comunicărilor prevăzute la art. 21 alin. 1;
  

b) încălcarea de către membrii organului de conducere a sindicatului a obligaţiei prevăzute la art. 39.
  


Articolul 47

(1) Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor se fac de către persoanele desemnate de Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale.
  

(2) Dispoziţiile Legii nr. 32/1968 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor se aplică în mod corespunzător şi contravenţiilor prevăzute în prezenta lege la art. 46.
  


Articolul 48

Constituie infracţiuni şi se pedepsesc cu închisoare de la 6 luni la 2 ani sau cu amendă de la 5.000 lei la 25.000 lei următoarele fapte:

a) împiedicarea exerciţiului dreptului de libera organizare sau asociere sindicala, în scopurile şi în limitele prevăzute de prezenta lege;
  

b) condiţionarea sau constringerea, în orice mod, avînd ca scop limitarea exercitării atribuţiilor funcţiei membrilor aleşi în organele de conducere ale sindicatelor.
  


Capitolul 6
Dispoziţii finale


Articolul 49

Cererile şi actele de procedura ale organizaţiilor sindicale în faţa instanţelor judecătoreşti sau actele de procedura întocmite pentru acestea sînt scutite de taxa de timbru.


Articolul 50

În termen de 90 de zile de la data publicării prezentei legi în Monitorul Oficial al României, sindicatele vor pune de acord statutele proprii cu prevederile acesteia.


Articolul 51

Legea nr. 52/1945 asupra sindicatelor profesionale, cu modificările ulterioare, precum şi orice alte dispoziţii contrare se abroga.
Această lege a fost adoptată de Senat în şedinţa din 8 iulie 1991.
PREŞEDINTELE SENATULUI
academician ALEXANDRU BÎRLĂDEANU
Această lege a fost adoptată de Adunarea Deputaţilor în şedinţa din 22 iulie 1991.
PREŞEDINTELE ADUNĂRII DEPUTAŢILOR
MARŢIAN DAN
În temeiul art. 82 lit. m) din Decretul-lege nr. 92/1990 pentru alegerea parlamentului şi a Preşedintelui României, promulgăm Legea cu privire la sindicate şi dispunem publicarea sa în Monitorul Oficial al României.
PREŞEDINTELE ROMÂNIEI
ION ILIESCU
-------------------------