Advanced Search

 LEGE nr. 10 din 29 ianuarie 1991 LEGE privind finanţele publice


Published: 1991-01-29
Read law translated into English here: https://www.global-regulation.com/translation/romania/3070078/-lege-nr.-10-din-29-ianuarie-1991-lege-privind-finanele-publice.html

Subscribe to a Global-Regulation Premium Membership Today!

Key Benefits:

Subscribe Now for only USD$40 per month.
LEGE Nr. 10 din 29 ianuarie 1991LEGE privind finanţele publice
EMITENT PARLAMENTUL
Publicat în  MONITORUL OFICIAL NR. 23 din 30 ianuarie 1991



Parlamentul României adopta prezenta lege.  +  Capitolul 1 Dispoziţii generale  +  Articolul 1Activitatea privind finanţele publice include elaborarea şi execuţia bugetului public naţional, care cuprinde bugetul administraţiei centrale de stat, bugetele locale şi bugetul asigurărilor sociale de stat, stabilirea şi perceperea impozitelor, taxelor şi altor venituri ale statului şi utilizarea mijloacelor financiare ale organelor puterii legislative, judecătoreşti şi executive. De asemenea, cuprinde controlul asupra modului de folosire a mijloacelor băneşti aparţinînd regiilor autonome, instituţiilor publice şi asupra capitalului social al statului în societăţile comerciale. Instituţiile publice, în înţelesul prezentei legi, cuprind Preşedinţia României, Guvernul, ministerele, celelalte organe centrale şi locale ale administraţiei de stat, precum şi instituţiile de stat de subordonare centrala sau locală.  +  Articolul 2Formarea, administrarea şi utilizarea mijloacelor financiare ale organelor puterii legislative, judecătoreşti şi executive sînt supuse normelor privind finanţele publice din prezenta lege.  +  Articolul 3Parlamentul, ca organ de decizie în domeniul finanţelor publice, stabileşte şi aproba, prin lege, impozitele, taxele şi alte venituri ale statului, precum şi normele şi normativele de cheltuieli pentru instituţii publice. De asemenea, examinează şi aproba bugetul administraţiei centrale de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat şi controlul general anual de execuţie al bugetului, în condiţiile prezentei legi.  +  Articolul 4Guvernul elaborează proiectul bugetului administraţiei centrale de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, precum şi al contului general anual de execuţie al bugetului, şi le supune spre aprobare Parlamentului, iar după aprobare răspunde de realizarea prevederilor bugetare. De asemenea, exercita conducerea generală a activităţii executive în domeniul finanţelor publice, în care scop examinează periodic situaţia financiară pe economie, execuţia bugetului public naţional şi stabileşte măsuri pentru îmbunătăţirea echilibrului financiar. Ministerul Finanţelor răspunde de elaborarea proiectului bugetului administraţiei centrale de stat, precum şi de realizarea acestuia, după aprobarea de către Parlament, de luarea măsurilor pentru asigurarea echilibrului financiar, aplicarea politicii financiare a Guvernului, de cheltuirea cu eficienta a resurselor financiare.  +  Articolul 5La elaborarea şi execuţia bugetului administraţiei centrale de stat, a bugetului asigurărilor sociale şi a bugetelor locale stau principiile universalitatii, echilibrului şi realităţii, aplicate la specificul fiecărui buget.  +  Articolul 6Bugetul administraţiei centrale de stat, bugetele locale şi bugetele instituţiilor publice se aproba astfel: a) bugetul administraţiei centrale de stat, de către Parlament; b) bugetele judeţene, municipiului Bucureşti, municipiilor, sectoarelor municipiului Bucureşti, oraşelor şi comunelor, de către organul local ales al acestora; c) bugetele instituţiilor publice finanţate integral sau parţial din bugetele de la lit. a) şi b), către organul ierarhic al acestora; d) bugetele instituţiilor publice care se finanţează integral din mijloace extrabugetare, de către organul de conducere al instituţiei respective, cu avizul organului ierarhic. Bugetele de la lit. b) - d), precum şi bugetele tuturor agenţilor economici, sistemelor de asigurări sociale şi ale altor unităţi, care, potrivit legii, au obligaţia de a întocmi bugete, se vor elabora potrivit normelor metodologice stabilite de Ministerul Finanţelor.  +  Articolul 7Bugetele Senatului, Adunării Deputaţilor, Presedentiei României, Guvernului şi ale altor instituţii publice care nu au organe ierarhic superioare se prevăd distinct în bugetul administraţiei centrale de stat şi se aproba de către Parlament o dată cu acesta.  +  Articolul 8Bugetul asigurărilor sociale de stat se întocmeşte distinct de bugetul administraţiei centrale de stat şi se aproba de Parlament o dată cu acesta. Bugetele celorlalte organe autonome de asigurări sociale se aproba de organele de conducere proprii, cu avizul Ministerului Protecţiei Sociale şi Ministerului Finanţelor.  +  Articolul 9Veniturile publice sînt formate din impozite, taxe şi alte venituri stabilite de lege.  +  Articolul 10La stabilirea cheltuielilor publice se au în vedere următoarele: a) în domeniul social, utilizarea resurselor financiare ale statului pentru învăţămînt, sănătate, ocrotiri şi asigurări sociale, cultura, arta şi sport, protecţie ecologica şi altele, în condiţiile stabilite de lege; b) susţinerea unor programe prioritare de cercetare, îndeosebi fundamentală; c) în domeniul economic, facilităţi şi alte mijloace stabilite potrivit legii, acordarea de subvenţii, realizarea unor investiţii şi a altor acţiuni economice de interes public, în limita alocaţiilor bugetare stabilite prin bugetele anuale aprobate în condiţiile legii; d) asigurarea cerinţelor de apărare a tarii şi a ordinii publice; e) finanţarea administraţiei centrale şi locale de stat şi a altor cheltuieli prevăzute de lege.  +  Articolul 11În bugetul administraţiei centrale de stat, în bugetul asigurărilor sociale de stat şi în bugetele locale nu se pot înscrie şi aproba cheltuieli fără stabilirea resurselor din care urmează a fi efectuate. În cursul execuţiei bugetare, în cazurile în care se fac propuneri de elaborare a unor acte normative a căror aplicare atrage micşorarea veniturilor sau majorarea cheltuielilor stabilite prin buget, iniţiatorii au obligaţia sa prevadă şi mijloacele necesare compensării veniturilor sau acoperirii sporului de cheltuieli.  +  Articolul 12 +  Capitolul 2 Elaborarea, aprobarea, execuţia şi încheierea bugetului administraţiei centrale de stat  +  Articolul 13Veniturile şi cheltuielile care se înscriu în bugetul administraţiei centrale de stat se vor grupa în: venituri şi cheltuieli ordinare şi extraordinare, cheltuieli curente şi de capital, cu specificarea naturii veniturilor şi cheltuielilor şi desfăşurarea acestora pe baza clasificaţiei bugetare tip elaborate de Ministerul Finanţelor, care se publică în Monitorul Oficial al României. Clasificatia bugetară tip va cuprinde titluri, capitole, subcapitole, paragrafe şi articole, precum şi alineate în caz de necesitate. Capitolele şi articolele de cheltuieli vor avea o destinaţie precisa şi limitată. Cheltuielile de personal se vor prezenta distinct de cheltuielile materiale. Este interzis a se prevedea la categoria de cheltuieli materiale sau la alta categorie de cheltuieli o cheltuiala de personal cum sînt: salarii, diurne, indemnizaţii şi altele de asemenea natură. În bugetul administraţiei centrale de stat, în condiţiile stabilite de Ministerul Finanţelor, se va prevedea la venituri un subcapitol special pentru rămăşiţe de încasat din exerciţiile închise, iar la cheltuieli, în cazuri speciale, un articol pentru plata sumelor datorate, aferente exerciţiilor închise.  +  Articolul 14Se interzice acoperirea cheltuielilor bugetului administraţiei centrale de stat prin recurgerea la emisiune monetara sau prin finanţarea directa de către bănci. În cazul în care execuţia bugetului administraţiei centrale de stat apar goluri temporare de casa, acestea pot fi acoperite, pînă la încasarea veniturilor, pe seama resurselor aflate în conturile de trezorerie ale statului stabilite de Ministerul Finanţelor. Legea anuală privind aprobarea bugetului administraţiei centrale de stat poate autoriza Ministerul Finanţelor ca, pe parcursul execuţiei bugetului, dacă va fi necesar şi cu aprobarea Guvernului, sa emita bonuri de tezaur, purtătoare de dobinda şi a căror scadenta nu va depăşi sfîrşitul anului financiar, pentru a face faţa cheltuielilor statului pînă la încasarea veniturilor. Bonurile de tezaur intră în circulaţie prin achiziţionarea acestora de către agenţii economici şi populaţie. Totalul bonurilor de tezaur nu va depăşi 8 la suta din volumul total al bugetului aprobat. Emiterea de bonuri de tezaur nu se poate face decît în primele zece luni ale anului financiar, iar retragerea lor trebuie să se facă cu începere din luna decembrie, fără a depăşi anul financiar în curs.  +  Articolul 15În cazuri excepţionale, prin legea bugetară anuală se poate stabili acordarea de către Banca Naţionala a României a unui împrumut, fără dobinda, pentru acoperirea cheltuielilor bugetului administraţiei centrale de stat, pe seama resurselor de creditare normală a acesteia fără a depăşi 10 la suta din totalul bugetului aprobat. Acest împrumut urmează să fie rambursat în 6 luni, pe seama veniturilor bugetare curente sau a unui împrumut de stat efectuat în baza unei legi.  +  Articolul 16Constituirea şi utilizarea de mijloace financiare aparţinînd statului, în afară bugetului, se se pot face prin lege. În cazurile autorizate de lege, se constituie în afară bugetului administraţiei centrale de stat fonduri speciale, ale căror bugete se aproba de Parlament ca anexa la bugetul administraţiei centrale de stat. Execuţia bugetelor privind fondurile speciale se efectuează potrivit legilor de constituire a acestor fonduri şi normelor prevăzute în prezenta lege pentru bugetul administraţiei centrale de stat.  +  Articolul 17În bugetul administraţiei centrale de stat se înscrie şi fondul de rezerva bugetară la dispoziţia Guvernului, care se utilizează pe bază de hotărîri ale acestuia, pentru suplimentarea, în cazuri justificate, a unor credite aprobate prin bugetul administraţiei centrale de stat în vederea finanţării, potrivit dispoziţiilor legale, a acţiunilor sau sarcinilor noi intervenite în cursul anului.  +  Articolul 18Elaborarea proiectului bugetului administraţiei centrale de stat se asigura de Ministerul Finanţelor, pe baza bugetelor ministerelor şi celorlalte organe centrale de stat, precum şi a proiectelor bugetelor locale.  +  Articolul 19Cheltuielile pentru investiţiile instituţiilor publice, precum şi alte cheltuieli de investiţii, ce se finanţează potrivit legii din bugetul administraţiei centrale de stat, se cuprind în proiectul acestui buget pe baza listei de lucrări, utilaje, mobilier şi alte obiecte de investiţii, cu desfăşurarea, atît fizic cît şi ca volum valoric, elaborata de fiecare minister sau alt organ de stat şi anexată la bugetul propriu. Lista avizată de Ministerul Finanţelor, se aproba de către organul principal de credite pentru investiţii pînă la 75 milioane lei de către Guvern pentru investiţii peste aceasta limita. Cheltuielile de investiţii se cuprind la fiecare capitol al acţiunii ce se finanţează din bugetul administraţiei centrale de stat. Nu se vor putea înscrie în lista lucrări de investiţii - construcţii pentru care la data de 1 august a fiecărui an nu s-a elaborat şi aprobat documentaţia prevăzută de lege. Cheltuielile de proiectare cuprinse în investiţiile instituţiilor publice se prevăd şi se suporta din bugetul ordonatorului principal de credite. Pentru obiectivele de investiţii a căror acoperire financiară se asigura, integral sau în completare, de la bugetul administraţiei centrale de stat, documentaţiile tehnico-economice se aproba, cu acordul prealabil al Ministerului Finanţelor, de către Guvern pentru valori mai mari de 500 milioane lei, de către ordonatorii principali de credite pentru valori cuprinse între 100-500 milioane lei şi de către ceilalţi ordonatori de credite pentru valori de pînă la 100 milioane lei.  +  Articolul 20Din bugetul administraţiei centrale de stat se pot face transferuri pentru unităţile administrativ-teritoriale, în cazurile în care acestea nu îşi pot acoperi cheltuielile din veniturile proprii stabilite în condiţiilor legii. Transferurile ce se fac din bugetul administraţiei centrale de stat, potrivit alineatului precedent, se aproba anual prin lege pentru fiecare judeţ în parte şi municipiul Bucureşti. Propunerile de transferare ce se solicita de către judeţe şi municipiul Bucureşti se vor cuprinde în proiectele respective, care se prezintă Ministerului Finanţelor pe ansamblul judeţului, respectiv municipiului Bucureşti, însoţite de situaţia unităţilor administrativ-teritoriale componente la care cheltuielile sînt mai mari decît veniturile proprii.  +  Articolul 21Ministerele şi celelalte organe centrale de stat sînt obligate ca, pînă la data de 1 iunie a fiecărui an, sa comunice Ministerului Finanţelor orice propuneri de cheltuieli suplimentare sau diminuari de venituri pentru anul viitor, faţă de anul în curs. Organele locale au aceleaşi obligaţii în cazul solicitării de majorare a transferurilor faţă de anul în curs.  +  Articolul 22Proiectele de buget ale ministerelor, celorlalte organe centrale, precum şi proiectele bugetelor locale, se depun la Ministerul Finanţelor cel mai tirziu pînă la data de 1 iulie a fiecărui an. Ministerul Finanţelor examinează proiectele de buget şi, în termen de 10 zile de la primirea acestora, solicita modificările necesare pentru stabilirea echilibrului bugetar. În caz de divergenţe, hotărăşte Guvernul. Proiectele de buget astfel se depun la Ministerul Finanţelor pînă la data de 1 septembrie a fiecărui an, însoţite de documentaţii şi expuneri de motive amanuntite, atît pentru venituri, cît şi pentru cheltuieli. Ministerul Finanţelor, pe baza acestor proiecte de buget şi a bugetului sau propriu, întocmeşte proiectul bugetului administraţiei centrale de stat, pe care îl depune la Guvern pînă la data de 25 septembrie a fiecărui an, însoţit de proiectul legii bugetare. După însuşirea proiectului de buget de către Guvern, acesta îl supune Parlamentului, cel mai tirziu pînă la data de 10 octombrie a fiecărui an, însoţit de un raport privind situaţia economico-financiară a tarii şi proiectia acesteia în anul viitor, precum şi de proiectul legii bugetare. Bugetul se aproba de Parlament pînă cel mai tirziu la data de 31 decembrie pe ansamblu, pe capitole, articole şi pe ministere şi celelalte organe centrale de stat.  +  Articolul 23Bugetele ministerelor şi celorlalte organe centrale de stat se cuprind în anexe la bugetul administraţiei centrale de stat. Toate veniturile şi cheltuielile bugetului administraţiei centrale de stat se prevăd în bugetul ministerelor şi celorlalte organe centrale de stat. Transferurile ce urmează a se efectua pentru judeţe şi municipiul Bucureşti, precum şi toate veniturile şi cheltuielile care se urmăresc şi se executa prin Ministerul Finanţelor, se prevăd în buget.  +  Articolul 24Dacă bugetul administraţiei centrale de stat nu se aproba de Parlament pînă la 31 decembrie, Guvernul îndeplineşte sarcinile ce-i revin potrivit bugetului anului precedent, dar nu mai mult decît trei luni.  +  Articolul 25În stabilirea realizării veniturilor bugetare se vor respecta următoarele norme: a) nici un impozit, taxa sau alte obligaţii de natura acestora nu pot fi înscrise în buget şi încasate dacă acestea nu au fost stabilite prin lege; b) legea bugetară anuală aproba pentru fiecare an lista impozitelor, taxelor şi a cotelor acestora, precum şi a celorlalte venituri ale statului care urmează să se perceapă; c) este interzisă perceperea sub orice titlu şi sub orice denumire de contribuţii directe sau indirecte, în afară celor stabilite prin lege.  +  Articolul 26Prin legea bugetară anuală se aproba creditele bugetare pentru cheltuielile fiecărui exerciţiu bugetar, în structura stabilită prin acea lege. Alocaţiile pentru cheltuieli de personal şi capital nu vor putea fi sporite nici direct, nici indirect prin virari de credite şi nici nu vor putea fi utilizate la alte articole de cheltuieli. Creditele aprobate prin legea bugetară anuală pentru cheltuielile unui exerciţiu bugetar nu pot fi utilizate pentru finanţarea cheltuielilor altui exerciţiu şi nici cheltuielile bugetare, aprobate unui ordonator principal de credite, pentru finanţarea cheltuielilor altui ordonator. De asemenea, cheltuielile aprobate la un capitol nu pot fi utilizate pentru finanţarea cheltuielilor altui capitol. Virările de credite bugetare între celelalte subdiviziuni ale clasificaţiei bugetare, care nu contravin dispoziţiilor prezentului articol sau legii bugetare anuale, sînt în competenţa fiecărui ordonator principal de credite, pentru bugetul propriu şi bugetele unităţilor subordonate. În cazuri excepţionale, virările de la un capitol la alt capitol al clasificaţiei bugetare se pot efectua începînd cu trimestrul III, cu acordul Ministerului Finanţelor.  +  Articolul 27Veniturile şi cheltuielile aprobate prin bugetul administraţiei centrale de stat se repartizează pe trimestre în funcţie de termenele legale, de încasarea veniturilor şi de perioada în care este necesară efectuarea cheltuielilor. Repartizarea pe trimestre a veniturilor şi cheltuielilor prevăzute în bugetul administraţiei centrale de stat se aproba de către: a) Ministerul Finanţelor, pe capitole, la propunerea ministerelor şi celorlalte organe centrale de stat; b) ordonatorii principali de credite pentru bugetele proprii şi ale unităţilor subordonate, precum şi pe celelalte subdiviziuni ale clasificaţiei bugetare.  +  Articolul 28Creditele bugetare aprobate prin bugetul administraţiei centrale de stat pot fi folosite la cererea ordonatorilor principali de credite, numai după deschiderea de credite sau alimentarea cu fonduri de către Ministerul Finanţelor a conturilor bancare deschise pe seama acestora. Acordarea fondurilor de la bugetul administraţiei centrale de stat se face în limita creditelor bugetare şi potrivit destinaţiilor aprobate, în raport cu gradul de folosire a resurselor puse la dispoziţie anterior, cu respectarea dispoziţiilor legale care reglementează efectuarea cheltuielilor respective. Transferurile către unităţile administrativ-teritoriale, în cadrul limitelor prevăzute în bugetul administraţiei centrale de stat, se efectuează prin Ministerul Finanţelor la cerere şi în funcţie de necesităţile execuţiei bugetare.  +  Articolul 29Este interzisă efectuarea de plati direct din veniturile încasate pentru bugetul administraţiei centrale de stat, cu excepţia cazurilor cînd legea prevede altfel. Veniturile ce se realizează peste cele aprobate pe ansamblul bugetului administraţiei centrale de stat vor putea fi folosite în cursul anului, după consumarea rezervei bugetare, cu aprobarea Parlamentului, pentru finanţarea unor sarcini noi stabilite de lege.  +  Articolul 30Ordonatorii principali de credite ai bugetului administraţiei centrale de stat sînt miniştrii şi conducătorii celorlalte organe centrale de stat. Conducătorii instituţiilor publice cu personalitate juridică din subordinea ministerelor şi celorlalte organe centrale de stat finanţate din bugetul administraţiei centrale de stat sînt, după caz, ordonatori secundari sau terţiari de credite.  +  Articolul 31Ordonatorii principali de credite repartizează creditele bugetare aprobate pe unităţile ierarhic inferioare, în raport cu sarcinile acestora, precum şi veniturile cuprinse, potrivit legii, în bugetele acestora şi aproba efectuarea cheltuielilor din bugetul propriu, cu respectarea dispoziţiilor legale. Subvenţiile de orice fel, prevăzute a se acordă din bugetul administraţiei centrale de stat, regiilor autonome şi societăţilor comerciale cu capital de stat, se cuprind şi se executa prin bugetul propriu al ministerului sau organului central de stat. Ordonatorii secundari de credite aproba efectuarea cheltuielilor din bugetele lor proprii, cu respectarea dispoziţiilor legale, şi repartizează creditele bugetare aprobate pe unităţile ierarhic inferioare, ai căror conducatori sînt ordonatori terţiari de credite. Ordonatorii terţiari de credite utilizează creditele bugetare ce le-au fost repartizate numai pentru nevoile unităţilor pe care le conduc, potrivit prevederilor din bugetele aprobate şi în condiţiile stabilite prin dispoziţii legale.  +  Articolul 32Ordonatorii principali de credite pot delega dreptul de a aproba folosirea şi repartizarea creditelor bugetare inlocuitorilor de drept şi conducătorilor direcţiilor sau ai altor compartimente similare, după caz.  +  Articolul 33Ordonatorii principali, precum şi ordonatorii secundari sau terţiari de credite, răspund de respectarea dispoziţiilor legale în utilizarea creditelor bugetare şi realizarea veniturilor, folosirea cu eficienta a sumelor primite de la bugetul administraţiei centrale de stat, de integritatea bunurilor încredinţate unităţii pe care o conduc, de ţinerea la zi a contabilităţii şi prezentarea la termen a darilor de seama contabile asupra execuţiei bugetare. Orice cheltuiala din sumele alocate prin bugetul administraţiei centrale de stat se poate aproba de către ordonatorul de credite şi efectua numai dacă a fost în prealabil avizată, potrivit legii, de către conducătorul compartimentului financiar-contabil sau de alte persoane însărcinate cu exercitarea controlului financiar preventiv.  +  Articolul 34În situaţiile în care pe baza dispoziţiilor legale au loc treceri de unităţi, acţiuni sau sarcini de la un ordonator principal de credite la altul, Ministerul Finanţelor este autorizat sa introducă modificările corespunzătoare în bugetele acestora şi în structura bugetului administraţiei centrale de stat, fără afectarea echilibrului şi rezervei bugetare.  +  Articolul 35Acordarea de subvenţii din bugetul administraţiei centrale de stat unor instituţii publice care realizează, potrivit legii, venituri extrabugetare ori altor instituţii, asociaţii sau persoane juridice, altele decît cele de stat, se stabileşte prin lege şi se aproba, în fiecare an, prin legile bugetare.  +  Articolul 36Sumele încasate din vînzarea sau din valorificarea materialelor rezultate în urma demolarii, dezmembrarii sau dezafectarii, în condiţiile prevăzute de lege, a unor imobile sau altor bunuri materiale care aparţin instituţiilor publice constituie venituri ale bugetului administraţiei centrale de stat sau ale bugetelor locale, după caz, şi se vărsa la acestea potrivit normelor elaborate de Ministerul Finanţelor. Sumele încasate din concesionarea unor bunuri ale statului constituie venit al bugetului administraţiei centrale de stat sau al bugetelor locale, după caz.  +  Articolul 37Efectuarea cheltuielilor din bugetul administraţiei centrale de stat se va putea face numai pe bază de acte justificative, întocmite în conformitate cu dispoziţiile legale.  +  Articolul 38Ordonatorii principali de credite au obligaţia de a analiza trimestrial necesitatea menţinerii unor credite bugetare pentru care, în baza unor dispoziţii legale sau altor cauze, sarcinile au fost desfiinţate sau aminate şi de a propune Ministerului Finanţelor anularea creditelor respective. Ministerul Finanţelor va cere acordul ordonatorului principal de credite pentru anularea unor credite constatate ca fără justificare sau al Guvernului în caz de divergenta. Cu creditele bugetare anulate se majorează fondul de rezerva bugetară la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul administraţiei centrale de stat.  +  Articolul 39Pe baza darilor de seama contabile prezentate de ordonatorii principali de credite, a conturilor privind execuţia de clasa a bugetului administraţiei centrale de stat prezentate de organele care, potrivit legii, au aceasta sarcina şi în urma verificării şi analizarii acestora, Ministerul Finanţelor elaborează lucrările privind contul general anual de execuţie a bugetului administraţiei centrale de stat, pe care le prezintă Guvernului. Contul general anual de execuţie a bugetului administraţiei centrale de stat va fi întocmit în structura bugetului aprobat de Parlament şi va avea ca anexe conturile anuale de execuţie a bugetelor ordonatorilor principali de credite, inclusiv anexele acestora. Guvernul analizează lucrările şi prezintă contul general anual de execuţie a bugetului administraţiei centrale de stat spre aprobarea Parlamentului, pînă la data de 1 iunie a anului următor celui de execuţie. Parlamentul aproba contul general anual de execuţie a bugetului administraţiei centrale de stat, cel mai tirziu pînă la data de 30 noiembrie a anului următor celui la care se referă. O dată cu contul general anual de execuţie a bugetului administraţiei centrale de stat se depun, analizează şi aproba şi conturile de execuţie a fondurilor speciale aprobate.  +  Articolul 40Organul central de stat care administrează bugetul asigurărilor sociale de stat elaborează, în condiţiile legii, contul anual de execuţie a bugetului asigurărilor sociale de stat pe care îl prezintă Guvernului, împreună cu raportul de verificare şi analiza al Ministerului Finanţelor, cel mai tirziu pînă la data de 1 mai a anului următor la care se referă. Guvernul prezintă acest cont Parlamentului, o dată cu contul general anual de execuţie a bugetului administraţiei centrale de stat.  +  Articolul 41Conturile anuale de execuţie a bugetului administraţiei centrale de stat, ordonatorilor de credite şi cele privind fondurile speciale vor cuprinde: La venituri 1. Evaluări bugetare 2. Drepturi constatate 3. Încasări realizate 4. Rămăşiţe de încasat La cheltuieli 1. Credite aprobate iniţial 2. Credite definitive 3. Plati efectuate 4. Obligaţii cu termene legale de plată pînă la 31 decembrie  +  Articolul 42Excedentul sau deficitul bugetului administraţiei centrale de stat se stabileşte prin compararea încasărilor de venituri realizate pînă la închiderea exerciţiului bugetar cu plăţile efectuate pînă la aceeaşi dată, plus obligaţiile cu termene legale de plată pînă la 31 decembrie la cheltuieli. Situaţia de casa se stabileşte prin comparatie între încasări la venituri şi plati la cheltuieli. Ministerul Finanţelor are obligaţia ca în poziţia obligaţiilor cu termene legale de plată pînă la 31 decembrie sa propună Guvernului includerea şi a altor sume de bani datorate de stat, potrivit legii, care apar şi se pot determina pînă la data de 15 martie a anului următor. În caz de necesitate, Ministerul Finanţelor va prezenta Guvernului, pînă la 31 martie, un proiect de lege pentru regularizarea exerciţiului financiar încheiat.  +  Articolul 43În caz de deficit, acoperit prin bonuri de tezaur nerambursate sau împrumut acordat de Banca Naţionala în condiţiile art. 15 din prezenta lege, Parlamentul hotărăşte, la propunerea Guvernului, acoperirea deficitului şi măsurile ce trebuie luate pentru a preveni repetarea unor astfel de situaţii în exerciţiul financiar următor. În caz de excedent, Parlamentul va decide, la propunerea Guvernului, în ce măsura şi în ce scopuri se va utiliza acesta.  +  Articolul 44Din excedentul bugetului administraţiei centrale de stat se va rezerva anual o cota de 50 la suta pentru crearea unui fond de tezaur al statului. Fondul de tezaur al statului se păstrează în cont special la Banca Naţionala, cu dobinda negociata între aceasta şi Ministerul Finanţelor, şi se utilizează cu aprobarea Parlamentului. Pentru acest fond se întocmesc conturi de execuţie anuale, care se supun aprobării o dată cu contul general de execuţie a bugetului administraţiei centrale de stat.  +  Articolul 45Ministerul Finanţelor va întocmi anual contul general al datoriei publice a statului, în care se va cuprinde contul operaţiunilor în ţara şi în străinătate. Contul general al datoriei publice va fi anexat la contul general anual de execuţie a bugetului administraţiei centrale de stat, ce se depune Parlamentului, potrivit prevederilor prezentei legi. La acest cont se va anexa şi situaţia garanţiilor guvernamentale pentru credite interne şi externe primite de către alte persoane juridice.  +  Articolul 46Controlul preventiv şi de gestiune asupra veniturilor şi cheltuielilor publice, precum şi controlul de gestiune asupra patrimoniului public, se exercită de către Ministerul Finanţelor, organele sale teritoriale, precum şi de către celelalte organe de stat, în condiţiile stabilite de lege.  +  Articolul 47Lucrările de întocmire, aprobare şi execuţie a bugetului administraţiei centrale de stat se fundamentează pe analize în execuţie şi prognoze ale stadiilor de evoluţie a echilibrului financiar, monetar şi valutar, a datoriei interne şi externe a statului, în vederea stabilirii direcţiei de folosire a instrumentelor financiare pentru determinarea dezvoltării economico-sociale. În acest scop, Ministerul Finanţelor întocmeşte, coordonează şi foloseşte, în condiţiile legii, în conducerea trezoreriei naţionale proiectele şi executiile privind: balanţa financiară generală a economiei; balanţa de plati externe; balanţa de venituri şi cheltuieli băneşti ale populaţiei şi a masei monetare; balanţa creanţelor şi angajamentelor externe pe tari; balanţa formării capitalurilor pe economie; balanţa financiară a resurselor şi cheltuielilor de investiţii.  +  Capitolul 3 Elaborarea, aprobarea, executarea şi încheierea bugetelor locale  +  Articolul 48Prin bugete locale se înţeleg bugetele unităţilor administrativ-teritoriale care au personalitate juridică. Fiecare comuna, oraş, municipiu, sector al municipiului Bucureşti, judeţ, respectiv municipiul Bucureşti, întocmeşte buget propriu, în condiţii de autonomie. Guvernul va lua măsurile necesare ca, prin autonomia financiară a unităţilor administrativ-teritoriale şi prin bugetul fiecărei unităţi, să se stimuleze iniţiativa locală, în vederea satisfacerii cerinţelor sociale locale, exercitării drepturilor organelor locale de a dimensiona prevederile bugetare de cheltuieli în funcţie de nevoile proprii şi corelat cu resursele bugetare posibile de mobilizat, precum şi intaririi controlului social asupra folosirii eficiente a fondurilor alocate.  +  Articolul 49Veniturile bugetelor locale se formează din impozite, taxe şi alte venituri stabilite de legea bugetară anuală.  +  Articolul 50Din bugetele locale se finanţează, în condiţiile stabilite de lege, acţiuni social-culturale, cheltuieli de întreţinere şi funcţionare a organelor locale ale administraţiei de stat, obiective şi acţiuni economice de interes local, precum şi alte obiective prevăzute prin dispoziţii legale.  +  Articolul 51Repartizarea veniturilor şi cheltuielilor pe categorii de bugete locale, în cazurile în care legea nu prevede, se stabileşte de organele de decizie ale fiecărui judeţ, respectiv al municipiului Bucureşti, în funcţie de atribuţiile organelor locale ale administraţiei de stat şi de subordonarea instituţiilor publice, precum şi de necesităţile de echilibrare bugetară.  +  Articolul 52În situaţiile în care cheltuielile prevăzute în bugetele proprii ale judeţelor şi al municipiului Bucureşti şi ale unor municipii, sectoare ale municipiului Bucureşti, oraşe sau comune nu pot fi acoperite integral din veniturile proprii, pentru echilibrarea bugetelor respective se pot stabili şi aproba transferuri din bugetul administraţiei centrale de stat. Prin legile bugetare anuale se pot autoriza unele unităţi administrativ-teritoriale sa contracteze împrumuturi pentru acoperirea cheltuielilor privind realizarea unor acţiuni temeinic fundamentate, prin emisiune de titluri de împrumut rambursabile în maximum 10 ani.  +  Articolul 53În bugetele proprii ale judeţelor şi al municipiului Bucureşti, municipiilor şi sectoarelor municipiului Bucureşti, oraşele şi comunele se pot înscrie fonduri de rezerva la dispoziţia organului de decizie al fiecărei unităţi administrativ-teritoriale de pînă la 5 la suta din totalul cheltuielilor, care se pot utiliza pentru suplimentarea unor credite bugetare aprobate prin bugetele locale, în vederea finanţării acţiunilor sau sarcinilor noi intervenite în cursul anului. Fondurile de rezerva bugetară prevăzute la alineatul precedent pot fi majorate, în cursul anului, cu pînă la 50 la suta din cuantumul lor iniţial aprobat prin buget, din disponibilităţile de credite bugetare care nu mai sînt necesare pînă la sfîrşitul anului. Nu pot fi folosite cu aceasta destinaţie disponibilităţile de credite bugetare provenite de la cheltuielile pentru personal şi investiţii.  +  Articolul 54În cazurile în care în bugetele proprii ale unor unităţi administrativ-teritoriale veniturile depăşesc cheltuielile aprobate, inclusiv rezerva bugetară stabilită potrivit legii, diferenţele se constituie ca excedente planificate ale fiecărui buget local în limita a 2 la suta din totalul veniturilor; restul se prevede că vărsămînt la fondul de tezaur care se constituie la nivelul fiecărui judeţ, respectiv la nivelul municipiului Bucureşti.  +  Articolul 55Ordonatorii principali de credite ai bugetelor locale sînt prefectii la judeţe şi primării la municipiul Bucureşti şi la celelalte unităţi administrativ - teritoriale. Conducătorii instituţiilor publice cu personalitate juridică din subordinea organului de decizie al fiecărei unităţi administrativ-teritoriale sînt, după caz, ordonatori secundari sau terţiari de credite. Ordonatorii principali de credite ai bugetelor locale pot delega dreptul de a aproba folosirea şi repartizarea creditelor bugetare inlocuitorilor lor de drept sau conducătorilor organelor locale de specialitate ale administraţiei locale şi ai altor unităţi similare.  +  Articolul 56Proiectele bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale se elaborează pe baza proiectelor de bugete ale administraţiei proprii şi ale instituţiilor publice în subordine, la termenele stabilite de organul judeţean de decizie, respectiv al municipiului Bucureşti, la propunerea conducătorului organului financiar al acestuia. Metodologia de elaborare şi execuţie a bugetelor locale se stabileşte de Ministerul Finanţelor. Proiectele bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale se prezintă spre aprobare organului local ales cu cel puţin 2 luni înainte de începerea anului Fiecare buget local se aproba pe ansamblu, pe capitole, articole şi ordonatori de credite.  +  Articolul 57Pentru acoperirea eventualelor decalaje temporare apărute în cursul anului între cheltuielile şi veniturile bugetelor proprii ale comunelor, oraşelor, municipiilor şi sectoarelor municipiului Bucureşti se pot acorda împrumuturi temporare din fondurile de tezaur constituite potrivit legii. Dreptul de a aproba astfel de împrumuturi îl au organele locale alese la nivel de judeţ şi al municipiului Bucureşti. Din aceleaşi fonduri şi în aceleaşi condiţii se pot acorda împrumuturi şi în cazul în care decalajele respective apar şi la nivelul bugetelor proprii judeţene şi al municipiului Bucureşti. Împrumuturile acordate potrivit alin. 1 şi 2 ale prezentului articol se prevăd a fi rambursate pînă la data de 31 decembrie a fiecărui exerciţiu bugetar. În cazuri excepţionale, în care împrumuturile nu au fost rambursate pînă la finele anului datorită lipsei de disponibilitati bugetare, acestea se prevăd la rambursare în bugetele anilor următori, pe termen de pînă la 18 luni, cu o dobinda a carei limita maxima se va stabili de Ministerul Finanţelor şi care se încasează la fondul de tezaur judeţean, respectiv al municipiului Bucureşti.  +  Articolul 58Pentru realizarea unor acţiuni social-culturale şi acoperirea unor cheltuieli economice de interes local, organele de decizie ale unităţilor administrativ-teritoriale pot aproba şi utiliza maximum 50 la suta din sumele încasate din veniturile proprii ale bugetelor locale respective peste cele aprobate, în următoarele condiţii: a) depăşirea încasărilor să fie realizată pe totalitatea veniturilor proprii stabilite prin bugetul local respectiv şi să se menţină pînă la finele anului; b) plusurile de venituri sa provină din activitatea anului respectiv şi sa nu fie rezultatul unor modificări ale legislaţiei sau anumitor subevaluari constatate de organele de control prevăzute de lege; c) unitatea administrativ-teritorială sa nu aibă împrumuturi nerambursate. Modificările efectuate şi aprobate de bugetele locale, potrivit prevederilor prezentului articol, se supun ratificării organului local ales, la prima sesiune a acestuia.  +  Articolul 59Soldurile anuale excedentare ale bugetelor locale se utilizează în ordine pentru: a) rambursarea eventualelor împrumuturi din anii precedenti nelichidate şi plata dobinzilor la aceste împrumuturi; b) din suma rămasă se rezerva şi se vărsa o cota de 50 la suta la fondul de tezaur judeţean, respectiv al municipiului Bucureşti, după caz, iar diferenţa se constituie ca fond de rulment propriu, care poate fi utilizat, temporar, pentru acoperirea unor eventuale goluri de casa, decalaje între veniturile şi cheltuielile anului curent. Fondul de rulment se păstrează în contul de disponibil al bugetului fiecărei unităţi administrativ-teritoriale şi nu va putea depăşi 5 la suta din veniturile proprii aprobate prin bugetul local respectiv. Diferenţa care excede faţă de aceasta limita se va vărsa, de asemenea, la fondul de tezaur judeţean, respectiv al municipiului Bucureşti, după caz.  +  Articolul 60Cheltuielile pentru investiţiile prefecturilor şi primăriilor, ale instituţiilor publice de subordonare locală, precum şi celelalte cheltuieli de investiţii, ce se finanţează potrivit legii din bugetele locale, se înscriu în bugetul fiecărei unităţi administrativ-teritoriale, pe baza listei de lucrări, utilaje, mobilier şi alte obiecte de investiţii. Listele definitive se aproba potrivit art. 19 din prezenta lege, cu avizul Ministerului Finanţelor.  +  Articolul 61Organele de decizie ale unităţilor administrativ-teritoriale întocmesc şi prezintă conturile anuale de execuţie a bugetelor locale, spre aprobare, organelor locale alese, pînă la data de 1 iunie a anului următor.  +  Articolul 62Fondurile de tezaur judeţene şi al municipiului Bucureşti constituite potrivit legii se păstrează în conturi speciale la unităţile bancare, cu o dobinda negociata, şi se utilizează în condiţiile prevăzute de lege. Pentru aceste fonduri se întocmesc anual conturi de execuţie, care se supun spre aprobare o dată cu contul de execuţie a bugetului judeţean, respectiv al municipiului Bucureşti. În cazurile justificate şi îndeosebi în primul an al aplicării prezentei legi, Ministerul Finanţelor poate prevedea în bugetul administraţiei centrale de stat alocaţii pentru constituirea sau majorarea, după caz, a fondurilor de tezaur ale judeţelor şi al municipiului Bucureşti.  +  Articolul 63Pînă la data de 10 ianuarie a fiecărui an se întocmesc şi se transmit Ministerului Finanţelor bugetele pe ansamblul fiecărui judeţ, respectiv municipiului Bucureşti, grupate în cadrul fiecărui judeţ şi municipiul Bucureşti, pe comune, oraşe, municipii, sectoare ale municipiului Bucureşti şi buget propriu, pe structurile clasificaţiei bugetare stabilite de Ministerul Finanţelor.  +  Articolul 64Trimestrial, organele de decizie ale unităţilor administrativ-teritoriale întocmesc dări de seama contabile în domeniul finanţelor publice, care se vor transmite Ministerului Finanţelor, la termenele şi potrivit normelor stabilite de acesta. Ministerul Finanţelor prezintă Guvernului, pînă la data de 30 aprilie a fiecărui an, sinteza anuală a finanţelor publice locale, cu concluzii şi propuneri în ceea ce priveşte rolul acestora în îndeplinirea sarcinilor ce revin organelor locale ale administraţiei de stat.  +  Articolul 65Execuţia de casa a bugetelor locale se efectuează de către organele prevăzute de lege pentru încasarea veniturilor, pentru plata cheltuielilor şi evidenta acestora, pentru bugetul fiecărei unităţi administrativ-teritoriale, precum şi pentru transferurile de fonduri şi subvenţiile prevăzute de lege.  +  Capitolul 4 Finanţele instituţiilor publice  +  Articolul 66Finanţarea cheltuielilor de funcţionare şi investiţii ale instituţiilor publice se asigura astfel: a) integral din bugetul administraţiei centrale de stat sau bugetele locale, după caz, în funcţie de subordonarea acestora; b) din veniturile extrabugetare şi subvenţii acordate acordate de la bugetul administraţiei centrale de stat sau bugetele locale, în funcţie de subordonare; c) integral din veniturile extrabugetare; d) din veniturile extrabugetare cu destinaţie specială pentru anumite cheltuieli stabilite de lege a se finanta din aceste venituri.  +  Articolul 67Instituţiile publice mai pot folosi pentru desfăşurarea şi lărgirea activităţii lor mijloace materiale şi băneşti primite de la persoane juridice şi fizice, prin transmiterea gratuita, cu respectarea dispoziţiilor legale. Acestea se gestionează potrivit normelor privind finanţele publice şi cu respectarea destinaţiilor stabilite de transmitator.  +  Articolul 68Finanţarea cheltuielilor unor instituţii publice, în special în domeniul social-cultural, indiferent de subordonare, se asigura atît din bugetul administraţiei centrale de stat, cît şi din bugetul unei unităţi administrativ- teritoriale, numai în cazurile în care prin lege se stabilesc categoriile de cheltuieli care se finanţează din fiecare buget.  +  Articolul 69Veniturile extrabugetare ale instituţiilor publice se încasează şi contabilizeaza de instituţiile în cauza, potrivit normelor pentru finanţele publice, fără a se efectua vărsăminte din acestea la bugetul administraţiei centrale de stat sau bugetele locale dacă legea nu prevede altfel. Soldurile anuale rezultate din execuţia bugetului instituţiilor publice finanţate integral din mijloace extrabugetare se preiau ca venituri în anul următor. Bugetele instituţiilor publice finanţate din mijloace extrabugetare se includ în bugetul centralizat al ordonatorului principal de credite. Veniturile extrabugetare ale instituţiilor publice provin din taxe, chirii, manifestări culturale, valorificari din activităţi proprii sau anexe, concursuri artistice, publicaţii, impresariat, exploatarea filmelor, prestaţii editoriale, consultaţii şi servicii medicale, studii, proiecte, prestări de servicii, lucrări, exploatări ale unor bunuri pe care le au în administraţie şi altele, stabilite de legile de organizare a instituţiilor sau de Guvern.  +  Articolul 70Plăţile pentru investiţiile instituţiilor publice se efectuează prin băncile care, potrivit legii, executa aceste operaţii de baza: listei de lucrări, utilaje, mobilier şi alte obiecte de investiţii, a documentaţiei tehnice pre vazute de lege şi a mijloacelor băneşti depuse de către instituţie, cu respectarea dispoziţiilor legale privind investiţiile şi decontarea acestora. Cu mijloacele fixe rezultate ca urmare a cheltuielilor de investiţii sau primite prin transfer gratuit se majorează fondul social al instituţiei publice.  +  Capitolul 5 Dispoziţii comune, tranzitorii şi finale  +  Articolul 71Exerciţiul bugetar este anual şi coincide cu anul calendaristic. Toate drepturile dobîndite, operaţiunile efectuate în cursul unui an, inclusiv obligaţiile şi drepturile ce-i revin, direct sau indirect, unui buget în perioada anului respectiv aparţin exerciţiului corespunzător de execuţie a bugetului. Pentru toţi agenţii economici, anul financiar are aceeaşi durata ca şi exerciţiul bugetar.  +  Articolul 72Execuţia bugetară se încheie la data de 31 decembrie a fiecărui an. Orice venit şi orice cheltuiala efectuată pînă la 31 decembrie se va incasa sau se va plăţii în contul bugetului pe anul următor. Creditele bugetare neutilizate pînă la încheierea anului sînt anulate de drept. Creditele aprobate din fondurile speciale neutilizate la finele fiecărui an financiar se raportează în anul viitor, cu păstrarea destinaţiei iniţiale.  +  Articolul 73Nerespectarea termenelor de plată a sumelor datorate bugetului administraţiei centrale de stat şi bugetelor locale atrage obligaţia calculării şi încasării majorării de întîrziere prevăzute de lege. Încasarea la bugetul administraţiei centrale de stat, bugetele locale şi bugetul asigurărilor sociale de stat a sumelor datorate şi neachitate în termen de către persoanele juridice şi fizice se face prin aplicare normelor de procedura fiscală şi executarea silită prevăzută de lege. Persoanele juridice române, precum şi persoanele fizice care au calitatea de comerciant, au obligaţia contabilizarii operaţiunilor patrimoniale în lei, potrivit normelor legale privind sistemul contabil unificat al economiei naţionale, asigurind astfel condiţiile de executare a controlului asupra sumelor cuvenite bugetului.  +  Articolul 74Nici o cheltuiala nu poate fi înscrisă în bugetul administraţiei centrale de stat, bugetele locale şi bugetul asigurărilor sociale de stat şi nici efectuată din aceste bugete dacă nu exista baza legală pentru asemenea cheltuieli.  +  Articolul 75Din bugetul administraţiei centrale de stat sau din bugetele locale se pot acorda subvenţii sau transferuri cu caracter general sau cu destinaţii pentru anumite cheltuieli unor instituţii, asociaţii sau altor persoane juridice care nu sînt de stat şi nu au autonomie economico-financiară, precum şi unor unităţi sau organisme internaţionale, ca obligaţii de cotizatie ale statului, numai în cazurile şi condiţiile prevăzute de lege. Asemenea subvenţii sau transferuri se prevăd şi se acordă din bugetele ordonatorilor principali de credite, în mod distinct pe categoriile prevăzute la alineatul precedent.  +  Articolul 76Sumele aprobate prin bugetul administraţiei centrale de stat, bugetele locale şi bugetul asigurărilor sociale de stat, în limitele cărora se pot efectua cheltuieli, reprezintă credite bugetare, care nu pot fi depăşite. Angajarea cheltuielilor din aceste bugete se poate face numai în limita creditelor bugetare anuale aprobate.  +  Articolul 77Dispoziţiile legale în domeniul elaborării, aprobării şi executării bugetului administraţiei centrale de stat se aplică şi în domeniul bugetelor locale şi bugetului asigurărilor sociale de stat, în măsura în care pentru acestea nu se dispune altfel prin prezenta lege.  +  Articolul 78Pînă la alegerea organelor locale, elaborarea, aplicarea, execuţia şi încheierea bugetelor locale se fac de către organele numite potrivit legii.  +  Articolul 79Prevederile prezentei legi se aplică de la 1 ianuarie 1991.  +  Articolul 80La data intrării în vigoare a prezentei legi se abroga Legea 9/1972, modificată şi completată prin Legea 2/1979, precum şi orice alte dispoziţii contrare.