Advanced Search

 LEGE nr. 29 din 22 decembrie 1978 privind formarea, planificarea, destinaţia şi vărsarea beneficiilor


Published: 1978-12-22
Read law translated into English here: https://www.global-regulation.com/translation/romania/3069914/-lege-nr.-29-din-22-decembrie-1978-privind-formarea%252c-planificarea%252c-destinaia-i-vrsarea-beneficiilor.html

Subscribe to a Global-Regulation Premium Membership Today!

Key Benefits:

Subscribe Now for only USD$40 per month.
LEGE nr. 29 din 22 decembrie 1978privind formarea, planificarea, destinaţia şi vărsarea beneficiilor
EMITENT MAREA ADUNARE NAŢIONALA
Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 114 din 27 decembrie 1978



În temeiul articolului 57 din Constituţia Republicii Socialiste România semnam şi dispunem să fie publicată în Buletinul Oficial al Republicii Socialiste România Legea privind formarea, planificarea, destinaţia şi vărsarea beneficiilor nr. 29 din 22 decembrie 1978.NICOLAE CEAUŞESCUPREŞEDINTELEREPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIABucureşti, 26 decembrie 1978.Rezultatele muncii desfăşurate în unităţile economice, modul de gospodărire a fondurilor, reducerea cheltuielilor materiale şi creşterea productivitatii muncii, eforturile depuse pentru sporirea continua a valorii nou create se exprima în mod sintetic în beneficiile ce se obţin de către aceste unităţi. Beneficiul caracterizează eficienta activităţii colectivelor de oameni ai muncii, spiritul de răspundere cu care se folosesc avutia naţionala, fondurile încredinţate de societate. El reprezintă resursa de baza pentru formarea fondului de dezvoltare economico-socială şi a fondului de consum social.Creşterea beneficiilor ca rezultat al unei activităţi economice eficiente şi al bunei gospodariri a mijloacelor materiale şi băneşti asigura fiecărei unităţi atît posibilitatea de a contribui la dezvoltarea societăţii cît şi mijloacele necesare constituirii fondurilor proprii pentru autofinanţare, precum şi pentru acoperirea cheltuielilor destinate unor nevoi sociale, în cadrul programului general de creştere a nivelului de trai, stabilit de partid şi de stat.Reglementările actuale privind modul de formare, planificare, utilizare şi vărsare a beneficiilor unităţilor economice trebuie puse de acord cu măsurile stabilite pentru perfecţionarea conducerii şi planificarii economico-financiare, măsuri menite sa conducă la creşterea rolului şi importantei beneficiului în înfăptuirea autogestiunii economico-financiare şi cointeresarii colectivelor de oameni ai muncii. Se creează astfel un cadru juridic perfectionat şi unitar pe baza căruia fiecare colectiv de oameni ai muncii, precum şi organele de conducere din unităţile socialiste sa acţioneze cu răspundere, competenţa şi spirit gospodăresc astfel ca rezultatele activităţii să se reflecte în sporirea rentabilitatii, în îndeplinirea şi depăşirea sarcinilor de beneficii.În acest scop, Marea Adunare Naţionala a Republicii Socialiste România adopta prezenta lege. +  Capitolul 1 Dispoziţii generale +  Articolul 1Beneficiul, element al valorii nou create, constituie resursa de baza pentru formarea fondului naţional de dezvoltare economico-socială şi a fondului de consum social, în concordanta cu cerinţele realizării unei înalte eficiente economice şi sociale în toate sectoarele de activitate, ale infaptuirii reproductiei socialiste largite şi dezvoltării în ritm susţinut a economiei naţionale. +  Articolul 2Comitetul de Stat al Planificarii, Ministerul Finanţelor, ministerele şi celelalte organe centrale şi locale au obligaţia ca, la elaborarea planului naţional unic de dezvoltare economico-socială şi a bugetului de stat cît şi în cursul îndeplinirii acestora, să asigure măsurile necesare pentru realizarea de către fiecare unitate economică a unei producţii sporite, de înalt nivel calitativ, cu costuri cît mai reduse, creşterea productivitatii muncii, reducerea continua a consumurilor de materii prime, materiale, combustibili şi energie, şi pe aceasta baza obţinerea de beneficii şi rentabilitati maxime. +  Articolul 3Ministerele şi celelalte organe centrale şi locale trebuie să exercite un rol activ, astfel ca fiecare unitate economică sa desfăşoare o activitate rentabila, să contribuie prin beneficiile realizate la formarea resurselor pentru dezvoltarea generală a societăţii şi să asigure restituirea către societate a fondurilor avansate, autofinantarea propriei dezvoltări şi sporirea continua a veniturilor oamenilor muncii corespunzător programului general de creştere a nivelului de trai stabilit de partid şi de stat. +  Articolul 4Unităţile economice, organele de conducere, oamenii muncii din fiecare unitate economică au datoria să-şi desfăşoare activitatea pentru îndeplinirea sarcinilor prevăzute în planul naţional unic de dezvoltare economico-socială şi bugetul de stat, în condiţiile unei înalte eficiente economice, sa gospodareasca mijloacele materiale şi băneşti ce le sînt încredinţate astfel încît să obţină rezultate financiare optime, sa acopere integral cheltuielile din veniturile proprii, sa îndeplinească şi să depăşească rentabilitatea şi beneficiile planificate. +  Capitolul 2 Formarea şi planificarea beneficiilor unităţilor economice socialiste +  Articolul 5Beneficiul este partea din valoarea nou creata în activitatea productiva a unităţilor economice, constituită după repartizarea următoarelor elemente: prelevarea pentru societate a unei părţi din valoarea producţiei nete; retribuţiile personalului muncitor şi alte drepturi ale acestuia; cheltuielile de cercetare şi pentru introducerea tehnicii noi; impozitul pe fondul total de retribuire; contribuţia pentru asigurări sociale; alte cheltuieli cu munca vie. +  Articolul 6Unităţile economice, organele de conducere colectivă ale acestora sînt obligate ca în concordanta cu prevederile planului naţional unic de dezvoltare economico-socială, la planificarea beneficiilor sa ţină seama de întregul potenţial economic de care dispun şi să asigure: a) stabilirea producţiei în structura fizica corespunzător cerinţelor pieţei interne şi externe, determinate prin contracte economice sau comenzi ferme; b) obţinerea unei producţii maxime de pe capacitatile de producţie şi spaţiile existente, prin folosirea cît mai completa, intensiva a acestora, în concordanta cu necesităţile economiei naţionale, creşterea producţiei nete la 1.000 lei fonduri fixe; c) creşterea sistematica a productivitatii muncii şi rationalizarea consumului de muncă; încadrarea în normele de muncă şi normativele de personal aprobate; dimensionarea judicioasă a fondurilor destinate retribuirii muncii şi utilizarea economicoasa şi eficienta a acestor fonduri; d) încadrarea în normele şi normativele de consum şi de stocuri de materii prime, materiale, combustibili şi energie aprobate şi reducerea sistematica a consumurilor specifice; e) valorificarea superioară a resurselor materiale, creşterea calităţii produselor şi serviciilor; f) atingerea în termene cît mai scurte a parametrilor proiectati la obiectivele de investiţii; g) promovarea progresului tehnic şi aplicarea rezultatelor cercetării ştiinţifice în scopul modernizării producţiei; h) dimensionarea la strictul necesar a cheltuielilor generale şi a cheltuielilor administrativ-gospodăreşti, în cadrul normelor şi normativelor aprobate; i) reducerea continua a costurilor de producţie şi a cheltuielilor de circulaţie, gospodărirea cu maxima eficienta a fondurilor materiale şi băneşti, asigurarea unui regim strict de economii şi întărirea disciplinei de plan şi financiare în toate sectoarele de activitate. +  Articolul 7 (1) Realizarea nivelului beneficiilor pe produse sau grupe de produse, lucrări de construcţii-montaj, prestări de servicii şi alte activităţi, determinat odată cu aprobarea preţurilor de producţie, a preţurilor de deviz, a tarifelor pentru serviciile prestate şi a rabaturilor comerciale, constituie sarcina minima pentru fiecare unitate economică. (2) La stabilirea preţurilor pentru produsele noi, nivelul beneficiului se dimensioneaza în funcţie de cerinţele politicii economice, de nivelul costurilor şi de necesitatea asigurării unor corelatii corespunzătoare între preţurile diferitelor produse care să exprime raporturile dintre valorile de întrebuinţare ale acestora. (3) Rentabilitatea noilor produse va fi diferenţiată astfel încît să se asigure stimularea realizării de produse cu caracteristici tehnico-functionale superioare, de mare tehnicitate, reducerea consumurilor da materii prime, materiale, combustibili şi energie, mai buna utilizare a fondurilor fixe, creşterea mai accentuata a productivitatii muncii şi abţinerea, pe aceasta baza, a unei eficiente superioare, atît la unităţile producătoare cît şi la cele beneficiare. +  Articolul 8 (1) Beneficiile unităţilor economice se planifica prin bugetele de venituri şi cheltuieli, în concordanta cu indicatorii şi normativele de eficienta, stabilite potrivit legii. (2) Volumul beneficiilor pe ministere şi celelalte organe centrale şi locale de stat se aproba odată cu bugetul de stat şi în mod corespunzător se desfăşoară pe centrale şi întreprinderi. +  Articolul 9 (1) Beneficiul unităţilor economice se determina prin deducerea din rezultatele financiare ale acestora a prelevarii pentru societate a unei părţi din valoarea producţiei nete în condiţiile stabilite de lege, precum şi a cheltuielilor prevăzute în anexa nr. 1. (2) Rezultatele financiare ale activităţii fiecărei unităţi economice reprezintă diferenţa dintre veniturile şi cheltuielile perioadei de plan. (3) Veniturile şi cheltuielile perioadei de plan se determina în condiţiile preţurilor şi tarifelor în vigoare, pe baza indicatorilor privind: producţia marfa vinduta şi încasată, lucrările de construcţii-montaj, prestările de servicii, desfacerile de mărfuri sau alte activităţi economice, cheltuielile de producţie sau de circulaţie, precum şi a altor indicatori specifici. +  Capitolul 3 Destinaţia beneficiilor unităţilor economice de stat  +  Articolul 10Beneficiile unităţilor economice de stat se repartizează pentru restituirea fondurilor primite de la societate, dezvoltarea generală a societăţii şi pentru constituirea fondurilor proprii ale întreprinderii, în condiţiile prevăzute de lege. +  Articolul 11 (1) Beneficiile planificate se repartizează de către întreprinderi, pentru: a) restituirea fondurilor primite pentru finanţarea investiţiilor, într-o cota de pînă la 10 la suta din beneficii; repartizari cu aceasta destinaţie se fac la dispoziţia organului ierarhic superior, pînă la acoperirea integrală a obligaţiei de restituire şi numai în măsura în care aceasta obligaţie nu poate fi acoperită în anul de plan din amortizarea fondurilor fixe, potrivit legii; b) constituirea fondului de dezvoltare economică al întreprinderii, în limita prevederilor anuale din planul naţional unic şi bugetul de venituri şi cheltuieli privind investiţiile ce se finanţează din fondurile proprii, precum şi a ratelor scadente ale creditelor bancare primite pentru finanţarea investiţiilor, inclusiv dobinda acestora; repartizari cu aceasta destinaţie se fac numai pentru partea rămasă neacoperita din amortizarea fondurilor fixe şi din alte resurse, în condiţiile prevăzute de lege; c) constituirea fondului mijloacelor circulante, în limita unei cote din creşterea anuală planificata a mijloacelor circulante totale şi a ratelor de restituit la bugetul de stat din sumele primite de întreprinderile noi pentru acoperirea necesarului de mijloace circulante în primul an de activitate; cota anuală din creşterea planificata a mijloacelor circulante totale ce se acoperă din beneficii se stabileşte odată cu planul naţional unic de dezvoltare economico-socială şi bugetul de stat; d) constituirea fondului pentru construcţii de locuinţe şi alte investiţii cu caracter social, în limita cheltuielilor anuale pentru aceste obiective prevăzute în planul naţional unic şi bugetul de venituri şi cheltuieli şi a ratelor scadente din creditele bancare primite în completare, inclusiv dobinda acestora; repartizari cu aceasta destinaţie se fac numai pentru partea rămasă neacoperita din amortizarea fondurilor fixe şi din alte venituri, în condiţiile prevăzute de lege; e) constituirea fondului pentru acţiuni sociale, în limitele şi condiţiile stabilite de lege; f) constituirea fondului de participare a oamenilor muncii la beneficii, în limitele şi condiţiile stabilite de lege; g) alte destinaţii prevăzute de lege; h) vărsăminte la bugetul de stat, suma rămasă după efectuarea repartizarilor de la literele a-g. (2) La întreprinderile la care beneficiile planificate nu acoperă integral destinatiile prevăzute la alineatul (1) literele a-g, repartizarile se fac, în ordine, pentru: a) restituirea fondurilor primite pentru finanţarea investiţiilor; b) constituirea fondului pentru acţiuni sociale; c) constituirea fondului de participare a oamenilor muncii la beneficii; d) constituirea fondului mijloacelor circulante; e) constituirea fondului pentru construcţii de locuinţe şi alte investiţii cu caracter social; f) constituirea fondului de dezvoltare economică al întreprinderii; g) alte destinaţii prevăzute de lege. +  Articolul 12 (1) Beneficiile realizate peste plan se repartizează de întreprinderi, astfel: a) o cota de 20 la suta la fondul de dezvoltare economică al întreprinderii; b) o cota de 5 la suta la fondul pentru construcţii de locuinţe şi alte investiţii cu caracter social; c) o cota de pînă la 25 la suta pentru suplimentarea fondului de participare a oamenilor muncii la beneficii, stabilită diferenţiat, în condiţiile legii, în raport de căile prin care s-a obţinut depăşirea beneficiului; la unităţile producătoare cu sarcini de export se repartizează, în plus, o cota de pînă la 10 la suta din beneficiul peste plan, în condiţiile legii, proporţional cu depăşirea exportului; d) alte destinaţii prevăzute de lege; e) o cota de cel puţin 35 la suta ca vărsămînt la bugetul de stat. (2) Resursele prevăzute la literele a) şi b) se utilizează pentru rambursarea creditelor primite în completarea fondurilor respective, precum şi pentru finanţarea investiţiilor stabilite prin planul naţional unic, de natura celor prevăzute a fi acoperite din aceste fonduri, înaintea celorlalte resurse stabilite de lege. +  Articolul 13Centralele repartizează beneficiile planificate şi realizate în cadrul planului, precum şi beneficiile peste plan provenite de la unităţile componente cu autogestiune economico-financiară fără personalitate juridică, pentru destinatiile şi în condiţiile prevăzute de prezenta lege pentru întreprinderi. +  Articolul 14 (1) Pentru a asigură realizarea unei producţii de înalt nivel tehnic şi de calitate superioară, precum şi pentru creşterea eficientei producţiei la export, beneficiul, respectiv rentabilitatea pentru producţia de export vor fi, în mod diferenţiat, mai mari, în condiţiile prevăzute de lege. (2) Fondul de participare a oamenilor muncii la beneficii se majorează în funcţie de producţia realizată la export în vederea stimulării suplimentare a personalului muncitor care contribuie la obţinerea acestei producţii. (3) Modul de formare şi de utilizare a beneficiilor realizate la producţia pentru export se stabileşte prin decret al Consiliului de Stat. (4) Unităţile economice şi colectivele de oameni ai muncii care realizează producţie pentru export beneficiază şi de celelalte drepturi acordate, potrivit legii, pentru realizarea şi depăşirea exportului. +  Articolul 15 (1) Băncile, Casa de Economii şi Consemnaţiuni, Administraţia Asigurărilor de Stat, Administraţia de Stat Loto-Pronosport, unităţile de paza repartizează beneficiile şi efectuează vărsămintele potrivit normelor specifice prevăzute în anexa nr. 2, punctele I-VII. (2) La unităţile agricole de stat, întreprinderile forestiere, de exploatare şi transport, precum şi la unităţile de cale ferată se pot constitui din beneficii fonduri de asigurare, respectiv pentru acoperirea cheltuielilor determinate de calamitatile naturii, în condiţiile prevăzute în anexa nr. 2, punctele VIII-X. +  Capitolul 4 Efectuarea vărsămintelor din beneficiile unităţilor economice de stat +  Articolul 16 (1) Întreprinderile efectuează vărsămintele din beneficiile planificate la dispoziţia organului ierarhic superior pentru restituirea fondurilor primite pentru investiţii, la fondul de dezvoltare economică al întreprinderii, la fondul pentru construcţii de locuinţe şi alte investiţii cu caracter social şi la bugetul de stat în volumul planificat şi la termenele stabilite prin prezenta lege. (2) Prelevarile din beneficiile planificate la fondul mijloacelor circulante, fondul pentru acţiuni sociale şi fondul de participare a oamenilor muncii la beneficii se efectuează lunar, pe baza beneficiului realizat. (3) Restituirea din beneficii la bugetul de stat a ratelor privind sumele primite de întreprinderile noi pentru acoperirea necesarului de mijloace circulante se efectuează lunar, la nivelul planificat, în ultima zi lucrătoare a fiecărei luni. (4) Vărsămintele din beneficii cuvenite bugetului de stat se efectuează, în funcţie de subordonarea întreprinderilor, la bugetul republican sau la bugetele locale. +  Articolul 17 (1) Vărsămintele din beneficii aprobate pe trimestre prin bugetul de venituri şi cheltuieli se defalca în proporţie de 30 la suta pentru prima luna şi cîte 35 la suta în celelalte doua luni. (2) Sumele stabilite pe luni, potrivit alineatului precedent, se plătesc în doua rate egale, la 15 şi în ultima zi lucrătoare a fiecărei luni. În cazul în care ziua de 15 este nelucrătoare, vărsămîntul se efectuează în ziua lucrătoare imediat următoare. +  Articolul 18 (1) Vărsămintele din beneficiile realizate în cadrul planului la dispoziţia organului ierarhic superior pentru restituirea fondurilor primite pentru investiţii, la fondul de dezvoltare economică al întreprinderii, la fondul pentru construcţii de locuinţe şi alte investiţii cu caracter social şi la bugetul de stat, precum şi cele privind restituirea ratelor prevăzute la articolul 11 (1) litera c) se recalculează şi se regularizează cumulat, de la începutul anului, pe baza beneficiilor realizate. (2) Recalcularea şi regularizarea vărsămintelor se efectuează trimestrial. La cererea unităţilor economice, organele bancare pot aproba efectuarea acestor operaţiuni lunar. (3) Diferenţele datorate din recalcularea vărsămintelor se plătesc în termen de 10 zile de la data prevăzută de lege pentru depunerea bilanţurilor contabile. (4) Sumele plătite în plus se compensează de bănci cu sumele datorate pentru perioada următoare sau se restituie întreprinderii în termen de 5 zile de la cererea acesteia. +  Articolul 19 (1) În cazul nerealizarii beneficiilor la nivelul planificat, vărsămintele la bugetul de stat şi sumele destinate restituirii fondurilor primite pentru finanţarea investiţiilor se efectuează cu prioritate, în limita beneficiilor realizate. Beneficiul rămas se repartizează pe celelalte destinaţii, în ordinea prevăzută la articolul 11 alineatul (2). (2) La unităţile de producere, transport şi distribuire a energiei electrice şi termice, garmetan şi la întreprinderile care produc făina, pîine şi malai la care, potrivit dispoziţiilor legale, indicatorii de plan ai titularilor se considera indepliniti dacă au fost satisfacute cerinţele beneficiarilor; beneficiile nerealizate ca urmare a nelivrarii cantităţilor economisite nu afectează constituirea fondului de participare a oamenilor muncii la beneficii, aprobat prin bugetul de venituri şi cheltuieli, cu condiţia încadrării în normele de consum de combustibili, energie, materii prime şi materiale. Fondul de participare a oamenilor muncii la beneficii astfel constituit se repartizează din beneficiile realizate înaintea celorlalte destinaţii. +  Articolul 20 (1) Vărsămintele din beneficiile peste plan la bugetul de stat se efectuează în mod provizoriu trimestrial, pe baza bilanţurilor contabile. (2) Vărsămintele din beneficiile peste plan la fondul de dezvoltare economică al întreprinderii şi la fondul pentru construcţii de locuinţe şi alte investiţii cu caracter social, precum şi prelevarile pentru suplimentarea fondului de participare a oamenilor muncii la beneficii se efectuează pe baza bilanţurilor contabile anuale. +  Articolul 21 (1) La unităţile economice din ramura energiei electrice şi termice, beneficiile se repartizează şi se vărsa prin centralele industriale, iar la unităţile de posta şi telecomunicaţii prin Direcţia generală a postelor şi telecomunicatiilor. (2) Vărsămintele la bugetul de stat din beneficiile datorate de inspectoratele silvice judeţene se efectuează lunar, în ultima zi lucrătoare a lunii, iar cele datorate din activitatea de posta şi telecomunicaţii se efectuează lunar, pînă la 25 ale lunii următoare. Vărsămintele la bugetul de stat, stabilite pe luni, datorate de centralele industriale pentru unităţile economice din ramura energiei electrice şi termice se efectuează la 20 ale lunii în curs şi la 5 ale lunii următoare; ultima rata din luna decembrie se vărsa pînă la 31 decembrie. (3) Vărsămintele la bugetul de stat din beneficiile datorate de unităţile de cale ferată se efectuează prin Departamentul Căilor Ferate. +  Articolul 22 (1) Vărsămintele la bugetul de stat din beneficiile datorate de întreprinderile agricole de stat şi staţiunile pentru mecanizarea agriculturii se efectuează trimestrial, în termen de 10 zile de la data prevăzută de lege pentru depunerea bilanţurilor contabile, cu excepţia celor prevăzute în bugetele de venituri şi cheltuieli pentru trimestrul IV, care se efectuează în ultima zi lucrătoare a anului respectiv. (2) Vărsămintele la bugetul de stat din beneficiile datorate de unităţile de cercetare ştiinţifică, precum şi de cele de cercetare-proiectare se efectuează în ultima zi lucrătoare a fiecărui trimestru. +  Articolul 23 (1) Nevărsarea beneficiilor datorate bugetului de stat la termenele legale atrage plata unei majorări de 0,05 la suta asupra sumelor datorate, pentru fiecare zi de întîrziere. (2) Sumele reprezentind majorările de întîrziere se vărsa la bugetul republican sau local, în funcţie de subordonarea unităţii. +  Capitolul 5 Formarea, planificarea şi destinaţia beneficiilor în cooperatia agricolă, mestesugareasca şi de consum +  Articolul 24Unităţile cooperaţiei agricole, meşteşugăreşti şi de consum au datoria sa organizeze activitatea pe criterii economice şi de înaltă eficienta, sa acopere integral cheltuielile din veniturile proprii, să obţină beneficii şi să aplice prevederile prezentei legi în întreaga lor activitate economico-financiară, în condiţiile proprietăţii cooperatiste şi a specificului activităţii desfăşurate. +  Secţiunea 1 Cooperativele agricole de producţie, asociaţiile economice intercooperatiste şi asociaţiile cooperativelor agricole de producţie cu unităţi de stat sau ale cooperaţiei de consum +  Articolul 25 (1) Cooperativele agricole de producţie, consiliile de conducere, toţi cooperatorii au obligaţia sa folosească în întregime şi eficient fondul funciar şi celelalte mijloace de producţie, sa sporeasca continuu producţia vegetala şi animala. (2) De asemenea, trebuie să dezvolte activităţile industriale şi prestările de servicii pentru utilizarea în tot timpul anului a forţei de muncă, sa gospodareasca cu grija mijloacele materiale şi financiare, sa reducă cheltuielile de producţie, în special cele materiale, în vederea acoperirii integrale a cheltuielilor din veniturile proprii, sporirii eficientei economice, a producţiei nete şi obţinerii de beneficii cît mai +  Articolul 26 (1) Creşterea permanenta a producţiei nete constituie sursa principala a dezvoltării proprietăţii obşteşti şi a ridicării nivelului de viaţa al cooperatorilor. (2) Producţia neta reprezintă valoarea nou creata şi se determina ca diferenţa între producţia globală şi cheltuielile materiale aferente. +  Articolul 27 (1) Mijloacele fixe şi celelalte fonduri de producţie fac parte din proprietatea obsteasca, indivizibilă, a cooperativei agricole de producţie. (2) Membrii cooperatori pot deţine o parte din valoarea proprietăţii obşteşti ca parte socială; în acest scop fiecare cooperator poate depune anual o sumă de bani, la fondul de dezvoltare al cooperativei, care constituie partea socială în proprietatea sa. (3) Partea socială rezultată din totalitatea depunerilor membrilor cooperatori pentru dezvoltarea cooperativei nu poate depăşi 50 la suta din valoarea proprietăţii obşteşti. +  Articolul 28În cooperativele agricole de producţie beneficiul este parte din valoarea nou creata şi exprima în mod sintetic rezultatele activităţii economice. Beneficiul se constituie după repartizarea, din producţia neta, a următoarelor elemente: retribuirea muncii şi contribuţia la fondul de pensii şi asigurări sociale în raport de producţia şi veniturile obţinute de cooperative, impozitul pe terenuri, pe fondul de retribuire şi veniturile din activităţile industriale, primele de asigurare, precum şi a cheltuielilor prevăzute în anexa nr. 1. +  Articolul 29 (1) Beneficiul cooperativei agricole de producţie se repartizează pentru: a) fondul de dezvoltare economică; b) fondul mijloacelor circulante; c) fondul social-cultural şi sportiv; d) fondul de rezerva pentru producţie şi retribuirea muncii; e) fondul intercooperatist de întrajutorare şi consolidare; f) fondul de participare la beneficii a cooperatorilor şi a celorlalţi oameni ai muncii; g) fondul de participare la beneficii pentru partea socială, constituită din depunerile în bani ale cooperatorilor. (2) Constituirea, cuantumul, destinaţia şi utilizarea acestor fonduri se stabilesc, potrivit legii, prin Statutul cooperativei agricole de producţie. +  Articolul 30 (1) Cooperativele agricole de producţie au datoria sa desfăşoare o activitate rentabila care să le permită ca din beneficiul obţinut sa repartizeze în fiecare an, în mod obligatoriu, sume corespunzătoare la fondul de dezvoltare economică, în vederea reluării pe scara larga a procesului de producţie. (2) Fondul de dezvoltare economică al cooperativelor agricole de producţie se constituie din: a) sumele alocate anual din beneficiile realizate, cotele de amortizare a fondurilor fixe şi din alte surse, potrivit legii; b) depunerile în bani ale membrilor cooperatori la partea socială. (3) Fondurile rezultate din depunerile în bani ale membrilor cooperatori la partea socială se vor folosi, pe baza hotărîrii adunării generale a cooperativei, numai pentru investiţii productive, destinate dezvoltării averii obşteşti, care să ducă la creşterea continua a producţiei şi a beneficiilor cooperativei. +  Articolul 31 (1) Fiecare cooperator are dreptul ca, în raport cu depunerile în bani la partea socială, sa primească din beneficiul cooperativei agricole de producţie un venit anual de 6 la suta, calculat la mărimea totală a sumei depuse. În cazul depăşirii beneficiului planificat, venitul anual poate fi de 6 pînă la 8 la suta, calculat la mărimea totală a sumei depuse, în funcţie de volumul beneficiilor şi rentabilitatea obţinute. În situaţia nerealizarii beneficiului planificat, se garantează cooperatorilor un venit anual de 5 la suta, în raport de suma depusa la partea socială. (2) Depunerile în bani ale membrilor cooperatori la partea socială se fac pentru o perioadă de cel puţin 5 ani. După această perioadă, sumele depuse se pot restitui, la cerere, integral sau în mod eşalonat, pe o perioadă de 2-5 ani, în raport de posibilităţile financiare ale cooperativei. Restituirea integrală a sumelor depuse este garantată. (3) În cazul pensionării, membrii cooperatori pot să îşi menţină partea socială şi vor participa în continuare la beneficii în raport cu mărimea acesteia. (4) Contravaloarea părţii sociale, reprezentind sumele depuse de membrii cooperatori la partea socială, poate fi dobîndită prin moştenire, în condiţiile prevăzute de lege. (5) Condiţiile în care membrii cooperatori pot depune contribuţia în bani la partea socială, modul de participare la beneficii în raport cu mărimea acesteia, precum şi de restituire a sumelor depuse, se stabilesc prin Statutul cooperativei agricole de producţie. +  Articolul 32Mecanizatorii şi specialiştii agricoli care lucrează în cooperativele agricole de producţie pot să depună anual o sumă de bani la fondul de dezvoltare al cooperativei, în aceleaşi condiţii şi sa beneficieze de aceleaşi drepturi ca şi membrii cooperatori. +  Articolul 33 (1) Beneficiul în asociaţiile economice intercooperatiste se determina ca diferenţa între încasările din valorificarea producţiei obţinute, prestări de servicii, alte venituri şi cheltuielile de producţie aferente, precum şi cheltuielile ce se suporta direct din rezultatele financiare prevăzute în anexa nr. 1. (2) Beneficiul se repartizează pentru: a) fondul de dezvoltare economică; b) fondul mijloacelor circulante; c) fondul de participare a oamenilor muncii la beneficii; d) fondul de întrajutorare şi rezerva; e) fondul social-cultural şi sportiv; f) cote-părţi cuvenite cooperativelor asociate. (3) Constituirea, cuantumul, destinaţia şi utilizarea fondurilor se stabilesc potrivit Statutului asociaţiei economice intercooperatiste. +  Articolul 34 (1) Beneficiul în asociaţiile cooperativelor agricole de producţie cu unităţi de stat sau ale cooperaţiei de consum se determina ca diferenţa între încasările din valorificarea producţiei obţinute, prestări de servicii, alte venituri şi cheltuielile de producţie aferente, precum şi cheltuielile care se suporta direct din rezultatele financiare prevăzute în anexa nr. 1. (2) Beneficiul se repartizează pentru: a) fondul de dezvoltare economică; b) fondul mijloacelor circulante; c) fondul de rezerva; d) fondul de asigurare; e) fondul de participare a oamenilor muncii la beneficii; f) cote-părţi cuvenite unităţilor asociate. (3) Constituirea, cuantumul, destinaţia şi utilizarea fondurilor se stabilesc potrivit Statutului cooperării şi asocierii cooperativelor agricole de producţie cu unităţi de stat sau ale cooperaţiei de consum. +  Secţiunea 2 Cooperativele meşteşugăreşti şi întreprinderile organizate pe lîngă uniunile cooperativelor meşteşugăreşti +  Articolul 35Beneficiul cooperativelor meşteşugăreşti se determina ca diferenţa între încasările din activitatea de producţie, prestări de servicii şi din alte activităţi economice şi cheltuielile aferente acestora, precum şi cheltuielile ce se suporta direct din rezultatele financiare prevăzute în anexa nr. 1. +  Articolul 36 (1) Mijloacele fixe şi celelalte fonduri de producţie fac parte din proprietatea obsteasca, indivizibilă, a cooperativei meşteşugăreşti. (2) Membrii cooperatori pot deţine o parte din valoarea proprietăţii obşteşti ca parte socială. În acest scop, fiecare cooperator poate depune anual o sumă de bani la fondul de dezvoltare al cooperativei, care constituie partea socială în proprietatea sa. (3) Partea socială rezultată din totalitatea depunerilor membrilor cooperatori pentru dezvoltarea cooperativei nu poate depăşi 50 la suta din valoarea proprietăţii obşteşti. +  Articolul 37Beneficiul cooperativelor meşteşugăreşti stabilit ca diferenţa între veniturile şi cheltuielile prevăzute la articolul 35 se repartizează pentru:A. Impozitul pe venit, stabilit potrivit legii, ca o contribuţie a cooperativelor meşteşugăreşti la dezvoltarea generală a societăţii.B. Constituirea fondurilor proprii a le cooperativelor meşteşugăreşti: a) fondul de dezvoltare economică; b) fondul mijloacelor circulante; e) fondul pentru construcţii de locuinţe şi alte investiţii cu caracter social; d) fondul de participare la beneficii, după munca depusa şi vechimea în unitate, a membrilor cooperatori şi a personalului încadrat cu contract de muncă; e) fondul pentru acţiuni sociale.C. Constituirea fondurilor specifice cooperativelor meşteşugăreşti: a) fondul de participare la beneficii pentru partea socială constituită din depunerile în bani ale cooperatorilor; b) fonduri pentru finanţarea unor acţiuni specifice invalizilor şi nevazatorilor; e) fonduri pentru acţiuni culturale şi sportive; d) alte fonduri prevăzute în statute, potrivit legii. +  Articolul 38 (1) Fiecare cooperator are dreptul ca, în raport cu depunerile în bani la partea socială, sa primească din beneficiile obţinute de unitatea cooperatista în care îşi desfăşoară activitatea, un venit anual de 6 la suta, calculat la mărimea totală a sumei depuse. În cazul depăşirii beneficiului planificat, venitul anual poate fi de 6 pînă la 8 la suta, calculat la mărimea totală a sumei depuse, în functie de volumul beneficiilor şi rentabilitatea obţinute. În situaţia nerealizarii beneficiului planificat, se garantează cooperatorilor un venit anual de 5 la suta în raport cu suma depusa la partea socială. (2) Depunerile cooperatorilor la partea socială se fac pentru o perioadă de cel puţin 5 ani. După această perioadă, sumele depuse se pot restitui, la cerere, integral sau în mod eşalonat, pe o perioadă de 2-5 ani, în raport de posibilităţile financiare ale cooperativei. Restituirea integrală a sumelor depuse este garantată. (3) În cazul pensionării, cooperatorii pot să-şi menţină partea socială şi vor participa în continuare la beneficii în raport cu mărimea acesteia. (4) Contravaloarea părţii sociale, reprezentind sumele depuse de membrii cooperatori la partea socială, poate fi dobîndită prin moştenire, în condiţiile legii. (5) Condiţiile în care membrii cooperatori pot depune contribuţia în bani la partea socială, modul de participare la beneficii în raport cu mărimea acesteia, precum şi de restituire a sumelor depuse, se stabilesc prin statutul cooperativei meşteşugăreşti. +  Articolul 39Beneficiile din activitatea proprie a uniunilor cooperativelor meşteşugăreşti, precum şi cele ale întreprinderilor organizate, potrivit legii, pe lîngă acestea se determina potrivit prevederilor art. 35 şi se repartizează pentru plata impozitului pe venit, precum şi pentru constituirea fondurilor prevăzute la art. 37 literele B şi C (a şi d). +  Articolul 40Modul de constituire şi utilizare a fondurilor se stabileşte prin Statutul uniunilor cooperativelor meşteşugăreşti din Republica Socialistă România şi statutul-model al cooperativei meşteşugăreşti şi al cooperativei de invalizi. +  Secţiunea 3 Cooperativele de consum, întreprinderile şi centralele organizate pe lîngă uniunile cooperativelor de consum +  Articolul 41Beneficiul cooperativelor de consum se determina ca diferenţa între încasările din activitatea de desfacere a mărfurilor, achiziţii, prestări de servicii şi din alte activităţi economice şi cheltuielile aferente acestor activităţi, precum şi cheltuielile ce se suporta direct din rezultatele financiare prevăzute în anexa nr. 1. +  Articolul 42Beneficiul, stabilit ca diferenţa între veniturile şi cheltuielile prevăzute la articolul precedent, se repartizează pentru:A. Impozitul pe venit, stabilit potrivit legii, ca o contribuţie a cooperativelor de consum la dezvoltarea generală a societăţii.B. Constituirea fondurilor proprii ale cooperativelor de consum: a) fondul de dezvoltare economică; b) fondul mijloacelor circulante; c) fondul pentru construcţii de locuinţe şi alte investiţii cu caracter social; d) fondul de participare la beneficii a personalului încadrat cu contract de muncă; e) fondul pentru acţiuni sociale.C. Constituirea fondurilor specifice cooperativelor de consum: a) fondul de participare la beneficii pentru partea socială constituită din depunerile în bani ale cooperatorilor; b) fondul pentru acţiuni culturale şi sportive; c) alte fonduri prevăzute în statute, potrivit legii. +  Articolul 43Condiţiile în care membrii cooperatori pot depune contribuţia în bani la partea socială, modul de participare la beneficii, în raport cu mărimea acesteia, precum şi de restituire a sumelor depuse, se stabilesc prin Statutul organizaţiilor cooperaţiei de consum, cu respectarea prevederilor din articolele 36 şi 38 din prezenta lege. +  Articolul 44Beneficiile din activitatea proprie a uniunilor cooperativelor de consum, precum şi cele ale întreprinderilor şi centralelor organizate, potrivit legii, pe lîngă acestea se determina potrivit prevederilor articolului 41 şi se repartizează pentru plata impozitului pe venit, precum şi pentru constituirea fondurilor prevăzute la literele B şi C (c) din articolul 42. +  Articolul 45Modul de constituire şi utilizare a fondurilor din beneficiile cooperativelor de consum şi uniunilor acestora se stabilesc prin Statutul organizaţiilor cooperaţiei de consum. +  Secţiunea 4 Micii meseriasi individuali +  Articolul 46Micii meseriasi individuali şi persoanele care exercită activităţi economice au obligaţia sa desfăşoare o activitate utila şi eficienta, care să contribuie la satisfacerea cerinţelor tot mai numeroase ale populaţiei în ce priveşte prestarea unor servicii, executarea de lucrări sau alte activităţi pentru care au fost autorizaţi, potrivit legii. +  Articolul 47Beneficiul obţinut de micii meseriasi individuali şi alte persoane care exercită activităţi economice în condiţiile legii reprezintă diferenţa dintre veniturile încasate, potrivit preţurilor şi tarifelor în vigoare şi cheltuielile realmente necesare. +  Articolul 48Micii meseriasi individuali şi celelalte persoane care exercită activităţi economice datorează impozit pe venit, stabilit potrivit legii, ca o contribuţie a acestora la dezvoltarea generală a societăţii. +  Secţiunea 5 Sarcini pentru Ministerul Finanţelor şi unităţile bancare  +  Articolul 49Ministerul Finanţelor şi băncile au obligaţia sa vegheze la respectarea legilor în activitatea economico-financiară a unităţilor cooperaţiei agricole, meşteşugăreşti şi de consum, sa acţioneze permanent pentru luarea de măsuri cu privire la îndeplinirea sarcinilor de plan, economisirea muncii sociale, gospodărirea judicioasă a mijloacelor materiale şi băneşti, menţinerea echilibrului financiar, sa verifice determinarea beneficiului şi constituirea fondurilor, în condiţiile legii, şi efectuarea integrală şi la termen a vărsămintelor datorate statului. +  Capitolul 6 Atribuţii şi raspunderi cu privire la formarea, planificarea, destinaţia şi vărsarea beneficiilor unităţilor economice socialiste +  Articolul 50 (1) Unităţile economice, organele de conducere colectivă ale acestora răspund pentru dimensionarea judicioasă şi înscrierea în bugetele de venituri şi cheltuieli a beneficiilor, în conformitate cu prevederile prezentei legi, pentru asigurarea măsurilor de realizare a beneficiilor planificate, efectuarea la termen a vărsămintelor şi prelevarilor şi pentru respectarea riguroasă a disciplinei financiare şi de plan. (2) Oamenii muncii din unităţile economice au obligaţia să contribuie la gospodărirea judicioasă şi eficienta a bunurilor care le sînt încredinţate spre administrare, sa participe la dezbaterea şi soluţionarea problemelor legate de dimensionarea şi realizarea beneficiilor, precum şi la elaborarea şi realizarea măsurilor necesare pentru îndeplinirea sarcinii de beneficii, a indicatorilor şi normativelor de eficienta stabilite. (3) Organele de conducere colectivă ale unităţilor economice socialiste sînt obligate să prezinte adunărilor generale ale oamenilor muncii analiza periodică a realizării prevederilor bugetului de venituri şi cheltuieli, a beneficiului, indicatorilor şi normativelor de eficienta, a modului de gospodărire a valorilor materiale şi băneşti şi a măsurilor organizatorice şi tehnice pentru îndeplinirea sarcinilor ce le revin. +  Articolul 51Centralele, ministerele, celelalte organe centrale şi locale vor lua măsuri ca la unităţile economice în subordine să se asigure folosirea cu maximum de randament a fondurilor materiale şi băneşti, organizarea raţională a aprovizionarii, producţiei şi desfacerii, dimensionarea judicioasă şi realizarea integrală a sarcinilor de beneficii şi încadrarea în indicatorii şi normativele de eficienta. +  Articolul 52Ministerul Finanţelor acţionează permanent pentru creşterea continua a eficientei economice în economia naţionala, îndrumă şi controlează stabilirea de către unităţile economice prin bugetele de venituri şi cheltuieli a sarcinilor de beneficii. De asemenea, ia sau propune măsuri pentru îndeplinirea ritmica a sarcinilor de plan, pentru încasarea veniturilor statului, precum şi pentru întărirea controlului asupra utilizării fondurilor materiale şi băneşti; aproba, în cazuri justificate, reducerea sau scutirea da plata majorărilor de întîrziere privind vărsămintele din beneficii. +  Articolul 53Ministerul Finanţelor, împreună cu Comitetul de Stat al Planificarii, Direcţia Centrala de Statistica, Comitetul de Stat pentru Preţuri, băncile, celelalte organe centrale de sinteza, ministerele, celelalte organe centrale şi locale analizează sistematic, pe baza bilanţurilor contabile, beneficiile, ceilalţi indicatori şi normative de eficienta realizaţi, pe ansamblul economiei, pe ramuri şi sectoare de activitate şi iau sau propun, după caz, măsuri pentru îmbunătăţirea situaţiei eeonomico-financiare a unităţilor economice socialiste. +  Articolul 54Băncile, în cadrul obligaţiilor ce le revin de a acţiona în economie pentru obţinerea unei eficiente ridicate, au sarcina sa urmărească şi sa determine măsuri pentru încasarea integrală şi la termen a veniturilor statului provenite din beneficii, sa analizeze la întreprinderi cauzele nerealizarii beneficiilor planificate, sa exercite un control riguros asupra îndeplinirii planurilor de producţie, circulaţie şi prestări de servicii şi sa determine măsuri care să asigure realizarea şi depăşirea beneficiilor planificate. +  Capitolul 7 Dispoziţii finale şi tranzitorii +  Articolul 55Formarea, planificarea, destinaţia şi vărsarea beneficiilor provenite din activităţile şi unităţile economice producătoare de venituri organizate de instituţiile de stat, activităţile de producţie şi prestări de servicii organizate de consiliile populare comunale, activitatea cantinelor-restaurant pentru personalul muncitor, precum şi utilizarea beneficiilor unităţilor economice de stat pentru dotarea formatiunilor sanitare ale Societăţii de Cruce Roşie, se efectuează potrivit normelor legale specifice. +  Articolul 56Amenzile şi penalităţile care nu se datoresc vinovatiei unei persoane, în măsura în care nu se acoperă din cele încasate cu acelaşi titlu, se suporta, în condiţiile legii, din beneficiile lăsate la dispoziţia unităţilor economice, precum şi din alte resurse. +  Articolul 57Operaţiile de recalculare şi regularizare a vărsămintelor şi prelevarilor din beneficiile anului 1978 se vor efectua pe baza bilanţurilor contabile încheiate la 31 decembrie 1978, potrivit dispoziţiilor legale existente pînă la intrarea în vigoare a prezentei legi. +  Articolul 58Încălcarea prevederilor prezentei legi atrage răspunderea disciplinară, administrativă sau penală, după caz, precum şi civilă sau materială. +  Articolul 59Anexele nr. 1-3 fac parte integrantă din prezenta lege. +  Articolul 60 (1) Prezenta lege intră în vigoare la data de 1 ianuarie 1979, cu excepţia secţiunii 1 din capitolul V, care intră în vigoare la 1 ianuarie 1980. (2) Pe aceeaşi dată se abroga actele normative prevăzute în anexa nr. 3, precum şi orice alte dispoziţii contrare.Această lege a fost adoptată de Marea Adunare Naţionala în şedinţa din 22 decembrie 1978.PreşedinteleMarii Adunări NaţionaleNICOLAE GIOSAN +  Anexa 1 CHELTUIELIcare se suporta direct din rezultatele financiare ale unităţilor economice socialisteA. La unităţile economice de stat a) Amortizarea şi cheltuielile pentru reparaţiile clădirilor şi altor fonduri fixe date în folosinţă gratuita şcolilor profesionale şi organizaţiilor obşteşti care funcţionează pe lîngă acestea; b) Cheltuielile cu pregătirea cadrelor şi practica în producţie; c) Taxa pentru folosirea terenurilor proprietate de stat; d) Contribuţia bănească pentru efectuarea unor lucrări de interes obştesc, potrivit Legii nr. 20/1971, republicată în 1973; e) Comisionul plătit întreprinderilor de comerţ exterior pentru exportul pe bază de contract de comision; f) Cheltuielile de protocol, la unităţile care efectuează astfel de cheltuieli, potrivit dispoziţiilor legale; g) Alte cheltuieli prevăzute de lege.B. La cooperativele agricole de producţie a) Fondul de ajutor; b) Cheltuielile cu pregătirea cadrelor şi practica în producţie; c) Contribuţia bănească pentru efectuarea unor lucrări de interes obştesc, potrivit Legii nr. 20/1971, republicată în 1973; d) Eventualele pierderi neimputabile, neacoperite, din anii precedenti; e) Alte cheltuieli prevăzute de lege.C. La asociaţiile economice intercooperatiste şi la asociaţiile dintre cooperativele agricole de producţie şi unităţi de stat sau ale cooperaţiei de consum a) Cheltuielile cu pregătirea cadrelor şi practica în producţie; b) Contribuţia bănească pentru efectuarea unor lucrări de interes obştesc, potrivit Legii nr. 20/1971, republicată în 1973; c) Cotizatii la Uniunea Naţionala a Cooperativelor Agricole de Producţie; d) Alte cheltuieli prevăzute de lege.D. La cooperativele meşteşugăreşti, cooperativele de consum, uniunile judeţene şi uniunile centrale ale acestora şi, la întreprinderile şi centralele din subordinea uniunilor cooperativelor a) Amortizarea şi cheltuielile pentru reparaţiile clădirilor şi altor fonduri fixe date în folosinţă gratuita şcolilor profesionale şi organizaţiilor obşteşti care funcţionează pe lîngă acestea; b) Cheltuielile cu pregătirea cadrelor şi practica în producţie; c) Taxa pentru folosirea terenul lor proprietate de stat; d) Contribuţia bănească pentru efectuarea unor lucrări de interes obştesc, potrivit Legii nr. 20/1971, republicată în 1973; e) Comisionul plătit întreprinderilor de comerţ exterior pentru exportul pe bază de contract de comision; f) Cheltuielile de protocol la unităţile care efectuează astfel de cheltuieli potrivit dispoziţiilor legale; g) Alocaţia pentru copii; h) Eventualele pierderi neimputabile, neacoperite, din anii precedenti; i) Alte cheltuieli prevăzute de lege. +  Anexa 2 NORMEspecifice de repartizare a beneficiilorI. Beneficiile Băncii Naţionale a Republicii Socialiste România, Băncii pentru Agricultura şi Industrie Alimentara, Băncii Române de Comerţ Exterior şi Băncii de Investiţii rămase după asigurarea resurselor pentru finanţarea investiţiilor prevăzute în planul naţional unic, neacoperite din amortizare, se repartizează în proporţii egale pentru constituirea fondurilor de rezerva ale băncilor şi la bugetul de stat.II. Beneficiile Casei de Economii şi Consemnaţiuni rămase după asigurarea resurselor pentru finanţarea investiţiilor prevăzute în planul naţional unic, neacoperite din amortizare, se repartizează astfel: a) la bugetele judeţelor şi al municipiului Bucureşti, într-o cota de 30 la suta; b) la fondul de rezerva, într-o cota de 30 la suta; c) la bugetul de stat, într-o cota de 40 la suta.III. După completarea fondurilor de rezerva prevăzute la punctele I şi II, în limitele stabilite prin statutele aprobate, partea din beneficiu destinată acestora se vărsa la bugetul republican.IV. Diferenţa dintre veniturile şi cheltuielile Administraţiei Asigurărilor de Stat rămasă după asigurarea resurselor pentru finanţarea investiţiilor prevăzute în planul naţional unic, neacoperite din amortizare, şi după suportarea din rezultatele financiare a altor cheltuieli prevăzute de lege, se repartizează potrivit statutului acesteia.V. Beneficiile Administraţiei de Stat Loto-Prono-Sport se repartizează astfel:A. Beneficiile planificate a) Beneficiile din sistemele pronosport şi pronoexpres, la Consiliul Naţional pentru Educaţie Fizica şi Sport, pentru întreţinerea şi dezvoltarea activităţii de educaţie fizica şi sport; b) Beneficiile din sistemele de loterie, precum şi cele din alte activităţi, rămase după constituirea fondului de premiere, în condiţiile legii şi asigurarea resurselor pentru finanţarea investiţiilor prevăzute în planul naţional unic, neacoperite din amortizare, se repartizează la bugetul republican.B. Beneficiile peste plan a) Beneficiile din sistemul Pronosport şi pronoexpres, la Consiliul Naţional pentru Educaţie Fizica şi Sport; b) Beneficiile din sistemul de loterie, precum şi cea din alte activităţi, după suplimentarea fondului de premiere, în condiţiile legii, se repartizează la bugetul republican.VI. (1) Beneficiile planificate ale corpurilor de paza, care funcţionează potrivit Decretului nr. 231/1974 privind paza bunurilor, rămase după reţinerea unei cote de pînă la 20 la suta în vederea constituirii fondului de despăgubiri, precum şi beneficiile peste plan, se repartizează potrivit prevederilor din prezenta lege. (2) Unităţile socialiste din subordinea comitetelor executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti, în cadrul cărora funcţionează detasamente sau grupe de paza independente, vor retine o cota de pînă la 20 la suta din beneficiile planificate din activitatea acestora, în vederea constituirii fondului de despăgubiri. Beneficiile planificate rămase după reţinerea acestei cote urmează repartizarea aferentă unităţilor pe lîngă care funcţionează. (3) Cota de pînă la 20 la suta din beneficiile unităţilor de paza se stabileşte anual, odată cu adoptarea planului naţional unic şi bugetului de stat, în funcţie de necesităţile de despăgubiri şi fondul neconsumat din anii precedenti.VII. Unităţile prevăzute în prezentul articol efectuează vărsămintele din beneficii la buget, după cum urmează: a) Administraţia de Stat Loto-Pronosport, lunar, pînă la 25 ale lunii următoare; b) Administraţia Asigurărilor de Stat efectuează vărsămintele la bugetul republican în ultima zi lucrătoare a fiecărei luni în proporţie de o treime din sumele planificate trimestrial, iar la bugetele locale pînă la data de 15 ale fiecărei luni, pe baza primelor realizate în luna precedenta; c) Băncile, Casa de Economii şi Consemnaţiuni, trimestrial, în termen de 10 zile de la data prevăzută pentru depunerea situaţiei realizării veniturilor şi cheltuielilor, cu excepţia color planificate pe trimestrul IV, care se efectuează în ultima zi lucrătoare a anului respectiv.VIII. Unităţile agricole de stat repartizează, cu prioritate faţă de celelalte destinaţii, la dispoziţia organului ierarhic superior o cota de pînă la 40 la suta din beneficiile realizate, stabilită anual odată cu bugetul de stat, pentru constituirea unui fond de asigurare în vederea acoperirii, potrivit legii, a pagubelor provocate de acţiunea negativa a factorilor naturali la întreprinderile în subordine care au soportat astfel de pagube.IX. (1) Întreprinderile forestiere de exploatare şi transport repartizează, cu prioritate faţă de celelalte destinaţii, la dispoziţia Ministerului Economiei Forestiere şi Materialelor de Construcţii, din beneficiile realizate în cadrul planului, sumele necesare constituirii fondului pentru acoperirea cheltuielilor determinate de calamitatile naturii, în limita unei sume de 60 milioane lei. (2) Fondul se va utiliza pentru acoperirea la unităţile economice în subordine a următoarelor cheltuieli: a) cheltuielile ocazionate cu refacerea fondurilor fixe folosite în exploatările forestiere pentru scosul-apropiatul şi transportul materialului lemnos, avariate sau distruse de agenţi naturali, pentru lucrări a căror valoare depăşeşte 15.000 lei pentru fiecare fond fix avariat; b) cheltuielile suplimentare pentru înlăturarea efectelor calamităţilor; c) pagubele materiale rezultate ca urmare a distrugerii instalaţiilor de scos-apropiat şi a elementelor materiale de natura mijloacelor circulante, ca efect al calamităţilor.X. (1) Direcţiile regionale de cai ferate repartizează, cu prioritate faţă de celelalte destinaţii, la dispoziţia Ministerului Transporturilor şi Telecomunicatiilor, din beneficiile realizate în cadrul planului, sumele necesare constituirii fondului pentru acoperirea cheltuielilor determinate de calamitatile naturii, în limita unei sume de 15 milioane lei. (2) Fondul se va utiliza pentru acoperirea la unităţile de cale ferată în subordine a cheltuielilor privind refacerea: liniilor, podurilor şi tunelurilor, instalaţiilor de telecomunicaţii, clădirilor înzestrate cu instalaţii legate de siguranţă circulaţiei, alte lucrări necesare legate de siguranţă circulaţiei.XI. La întreprinderile comerciale fondul pentru reduceri de preţuri şi cheltuieli cu reconditionarea sau transformarea unor mărfuri soldabile se constituie, potrivit legii, din beneficii înaintea oricăror alte repartizari. +  Anexa 3 LISTAactelor normative ce se abroga1. Decretul nr. 371 privind organizarea şi funcţionarea Casei de Economii şi Consemnaţiuni a Republicii Socialiste România, publicat în Buletinul Oficial nr. 32 din 19 august 1958, articolul 13 din statut.2. Decretul nr. 504 privind aprobarea Statutului Băncii Naţionale a Republicii Socialiste România, publicat în Buletinul Oficial nr. 143 din 16 decembrie 1970, articolul 11 din statut.3. Decretul nr. 55 privind organizarea şi funcţionarea Băncii pentru Agricultura şi Industrie Alimentara, publicat în Buletinul Oficial nr. 21 din 18 martie 1970 şi republicat în Buletinul Oficial nr. 73 din 10 iunie 1971, articolul 8 din statut.4. Decretul nr. 225 privind organizarea şi funcţionarea Băncii de Investiţii, publicat în Buletinul Oficial nr. 23 din 18 martie 1970, modificat prin Decretul nr. 314/1971, articolul 65 din statut.5. Decretul Consiliului de Stat nr. 53 privind unele măsuri referitoare la îmbunătăţirea activităţii de morarit, decorticat şi panificatie, publicat în Buletinul Oficial nr. 20 din 15 martie 1977, articolul 10, alineatul 2.6. Decretul Consiliului de Stat nr. 220 privind trecerea unităţilor cu activitate de producţie industriala din subordinea consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti, în subordinea unor întreprinderi, centrale industriale şi unităţi asimilate acestora, de sub îndrumarea şi controlul unor ministere altor organe centrale de stat, publicat în Buletinul Oficial nr. 73 din 19 iulie 1977, articolul 10.7. Decretul Consiliului de Stat nr. 495 privind regimul amenzilor şi penalitatilor ce se suporta de întreprinderile de stat, publicat în Buletinul Oficial nr. 141 din 30 decembrie 1977.8. Hotărîrea Consiliului de Miniştri nr. 2930 din 1 decembrie 1967 privind organizarea şi funcţionarea întreprinderilor agricole de stat.9. Hotărîrea Consiliului de Miniştri nr. 1485 privind aprobarea Statutului şi a structurii organizatorice a Băncii Române de Comerţ Exterior, publicată în Buletinul Oficial nr. 92 din 11 iunie 1968, articolul 7 din statut.10. Hotărîrea Consiliului de Miniştri nr. 847 din 24 aprilie 1969 privind modificarea art. 1, litera b), din Hotărîrea Consiliului de Miniştri nr. 30 din 23 ianuarie 1961 şi art. IX din Hotărîrea Consiliului de Miniştri nr. 585 din 28 martie 1969 precum şi a planului de muncă şi retribuire pe anul 1969 al Ministerului Economiei Forestiere şi Materialelor de Construcţii.11. Hotărîrea Consiliului de Miniştri nr. 2256 privind acordarea de credite populaţiei pentru locuinţe proprietate personală de către Casa de Economii şi Consemnaţiuni şi stabilirea nivelului dobânzilor la unele categorii de operaţiuni de credit, publicată în Buletinul Oficial nr. 138 din 8 decembrie 1969, articolul 8.12. Hotărîrea Consiliului de Miniştri nr. 77 privind aplicarea sistemului contractual în activitatea de cercetare ştiinţifică, publicat în Buletinul Oficial nr. 13 din 4 martie 1970, articolele 7 şi 8, pct. I şi II din anexa nr. 3.13. Hotărîrea Consiliului de Miniştri nr. 859 privind planificarea, repartizarea şi vărsarea beneficiilor, finanţarea mijloacelor circulante, finanţarea şi creditarea investiţiilor, publicată în Buletinul Oficial nr. 71 din 27 iunie 1970.14. Hotărîrea Consiliului de Miniştri nr. 330 din 30 martie 1971 privind unele măsuri referitoare la organizarea şi funcţionarea Ministerului Turismului, articolul 1, alin. 5.15. Hotărîrea Consiliului de Miniştri nr. 652 privind planificarea, finanţarea şi creditarea mijloacelor circulante, repartizarea şi vărsarea beneficiilor, finanţarea investiţiilor la întreprinderile pentru mecanizarea agriculturii, precum şi unele măsuri pentru funcţionarea acestora, publicată în Buletinul Oficial nr. 10 din 5 iunie 1971, cu excepţia articolelor 15-17, 21-23, 26.16. Hotărîrea Consiliului de Miniştri nr. 94 din 28 ianuarie 1972 privind constituirea unui fond pentru acoperirea cheltuielilor determinate de refacerea fondurilor fixe avariate de agenţi naturali în sectorul căilor ferate.17. Hotărîrea Consiliului de Miniştri nr. 1482 din 11 decembrie 1972 cu privire la aplicarea Legii nr. 12/1972 pentru adoptarea bugetului de stat pe anul 1973.------------