Advanced Search

 LEGE nr. 3 din 30 iunie 1977 privind pensiile de asigurări sociale de stat şi asistenţa socială


Published: 1977-06-30
Read law translated into English here: https://www.global-regulation.com/translation/romania/3069893/-lege-nr.-3-din-30-iunie-1977-privind-pensiile-de-asigurri-sociale-de-stat-i-asistena-social.html

Subscribe to a Global-Regulation Premium Membership Today!

Key Benefits:

Subscribe Now for only USD$40 per month.
LEGE nr. 3 din 30 iunie 1977privind pensiile de asigurări sociale de stat şi asistenţa socială
EMITENT MAREA ADUNARE NAŢIONALA
Publicat în  BULETINUL OFICIAL nr. 82 din 6 august 1977



În Republica Socialistă România, munca constituie un drept fundamental şi o îndatorire de onoare a tuturor membrilor societăţii.Toţi cetăţenii apţi de muncă sînt datori sa presteze o activitate utila, în raport de pregătirea şi aptitudinile lor, de cerinţele economiei naţionale.Oamenii muncii, fauritorii tuturor bunurilor materiale şi spirituale ale societăţii, beneficiază pe deplin de roadele muncii lor, potrivit principiului socialist al retribuirii după cantitatea, calitatea şi importanţa socială a muncii.Pe baza aportului adus la dezvoltarea societăţii, statul socialist garantează fiecărui cetăţean, indiferent de sex sau naţionalitate, dreptul la pensie. Totodată, persoanelor incapabile de muncă şi lipsite de mijloace de existenta, statul le acorda sprijin material în cadrul asistenţei sociale.Pensia stabilită în raport de cantitatea, calitatea şi importanţa socială a muncii depuse asigura tuturor cetăţenilor care au împlinit vîrsta prevăzută de lege, ori şi-au pierdut total sau în cea mai mare parte capacitatea de muncă datorită unor accidente sau boli, condiţii corespunzătoare de viaţa, potrivit nivelului de dezvoltare a economiei naţionale.Aplicarea principiilor eticii şi echităţii socialiste face necesar ca pensia să fie stabilită în concordanta cu contribuţia adusă de fiecare om al muncii la dezvoltarea generală a societăţii noastre socialiste şi totodată să se realizeze un raport echitabil între veniturile provenite din retributie şi cele din pensie, care să asigure în continuare stimularea celor ce lucrează efectiv în diferite sectoare ale producţiei materiale şi ale activităţii social-culturale.În vederea perfecţionării legislaţiei în acest domeniu, Marea Adunare Naţionala a Republicii Socialiste România adopta prezenta lege.  +  Capitolul 1 Dispoziţii generale  +  Articolul 1 (1) În R. S. R. au dreptul la pensie toţi cetăţenii care au depus o munca utila societăţii în sectoarele producţiei materiale şi social-culturale. (2) Pensia se stabileşte în raport de contribuţia adusă de fiecare om al muncii la dezvoltarea societăţii, potrivit principiului socialist al retribuirii după cantitatea, calitatea şi importanţa socială a muncii şi se diferentiaza în funcţie de vechimea în munca, retributia avută şi grupa de muncă. (3) În raport de condiţiile, complexitatea şi importanţa muncii, locurile de muncă se încadrează în grupa I, II sau III de muncă, prin decret al Consiliului de Stat. +  Articolul 2 (1) Dreptul la pensie se acordă la împlinirea virstei stabilite de lege în raport de natura muncii prestate şi de numărul de ani efectiv lucrati în activitatea economică şi socială. (2) Beneficiază, de asemenea, de dreptul la pensie persoanele încadrate în munca, care şi-au pierdut total sau în cea mai mare parte capacitatea de muncă. Cuantumul pensiei se stabileşte în raport de cauzele şi gradul de invaliditate, precum şi de vechimea în munca. +  Articolul 3 (1) Dreptul la pensia de asigurări sociale este recunoscut tuturor cetăţenilor tarii care au desfăşurat o activitate permanenta pe baza unui contract de muncă şi pentru care unităţile socialiste au depus contribuţia prevăzută de lege, la fondul de asigurări sociale de stat. (2) Fondurile necesare pentru plata pensiilor de asigurări sociale de stat se constituie din contribuţiile pe care le plătesc unităţile socialiste, precum şi din sumele alocate în acest scop de la bugetul de stat. +  Articolul 4Unităţile socialiste sînt obligate să asigure pentru întregul personal muncitor evidenta corecta a vechimii în munca, a retributiei aferente şi a celorlalte elemente necesare, potrivit legii, la stabilirea pensiei. +  Articolul 5 (1) O persoana poate primi o singura pensie integrală de asigurări sociale.În cazul în care a lucrat şi în alte sectoare cu sisteme proprii de pensionare, primeşte atît pensia de asigurări sociale, cît şi pensia ce i se cuvine din acele sectoare, în raport cu munca depusa şi vechimea stabilită, potrivit legii. (2) Suma rezultată din pensiile cumulate nu va putea depăşi nivelul pensiei de asigurări sociale ce s-ar fi cuvenit persoanei respective în cazul în care întreaga activitate ar fi fost prestată într-o unitate de stat. +  Articolul 6 (1) Unităţile socialiste nu pot încadra persoane pensionate într-o activitate cu caracter permanent. În cazuri excepţionale şi cu aprobarea organelor prevăzute de lege, unităţile pot folosi pensionari numai pentru activităţi temporare sau pentru executarea unor lucrări. (2) Sumele realizate din aceste activităţi cumulate cu pensia nu pot depăşi nivelul retributiei pe care pensionarul a avut-o la data pensionării, actualizată potrivit majorărilor retributiei pentru acea funcţie. +  Articolul 7Pensia nu este impozabilă şi nu poate fi cedata nici total nici parţial. Dreptul la pensie este imprescriptibil.  +  Capitolul 2 Pensia pentru munca depusa şi limita de vîrsta  +  Articolul 8 (1) Personalul muncitor care are o vechime în munca de minimum 30 ani bărbaţii şi 25 ani femeile are dreptul la pensie pentru munca depusa şi limita de vîrsta, la împlinirea virstei de 62 ani bărbaţii şi 57 ani femeile. (2) Persoanele încadrate în munca care au o vechime de cel puţin 30 ani bărbaţii şi 25 ani femeile, sînt pensionate, la cererea lor, şi la împlinirea virstei de 60 ani bărbaţii şi 55 ani femeile. (3) Persoanele care doresc sa continue activitatea şi după împlinirea virstei de 62 ani bărbaţii şi 57 ani femeile, pot cere, cu 3 luni înainte de împlinirea acestor virste, ca unitatea să le menţină în munca pe o perioadă de cel mult 3 ani. În cazul în care unitatea nu aproba cererea, persoana interesată se poate adresa organului ierarhic superior, care poate decide menţinerea în munca, în aceeaşi unitate, ori într-o alta unitate subordonata, sau înscrierea la pensie. +  Articolul 9 (1) Vechimea în munca ce se ia în considerare la stabilirea pensiilor pentru munca depusa este timpul cît o persoană a fost încadrată în baza unui contract de muncă. (2) Dovada vechimii în munca, în vederea pensionării, se face prin carnetul de muncă, întocmit conform legii. +  Articolul 10Retributia tarifara, care se ia ca baza de calcul la stabilirea pensiei, este media retributiilor tarifare lunare din 5 ani lucrati consecutiv, la alegere, din ultimii 10 ani de activitate. +  Articolul 11 (1) Pensia integrală pentru munca depusa şi limita de vîrsta se determina în procente din retributia tarifara, diferenţiate pe transe de retribuţii şi grupe de muncă, stabilite potrivit legii, astfel:     Grupa I de muncăGrupa II de muncăGrupa III de muncă   Retribuţia tarifară -lei-Pensia în procente din retribuţia tarifarăCuantumul minim al pensiei -lei-Pensia în procente din retribuţia tarifarăCuantumul minim al pensiei -lei-Pensia în procente din retribuţia tarifarăCuantumul minim al pensiei -lei-   pînă la 120085-80-75-   1 201 - 16008010207596070900   1 601 - 2000751280701200651120   2 001 - 2500701500651400621300   2 501 - 3000651750621625601550   3 001 - 3500621950601860581800   3 501 - 4000602170582100562030   peste 4000582400562320542240 (2) Procentele corespunzătoare grupelor I şi II de muncă se aplică persoanelor care au lucrat efectiv în aceste grupe cel puţin 20 ani în grupa I sau 25 ani în grupa II de muncă; dacă au lucrat mai puţin, la procentele corespunzătoare grupei III se acordă un spor proporţional cu timpul efectiv lucrat în grupele I şi II. +  Articolul 12Persoanele care au vechime totală în munca mai mare de 30 ani bărbaţii şi 25 ani femeile, beneficiază, pentru fiecare an în plus, din primii cinci ani, de un spor la pensie de 1% şi pentru fiecare an în plus peste cinci ani, de un spor de 0,5% din retributia tarifara folosită la calcularea pensiei. +  Articolul 13 (1) Persoanelor care nu au vechime integrală în munca dar au o vechime de cel puţin 15 ani, li se acordă pensie, la împlinirea virstei de 62 ani bărbaţii şi 57 ani femeile, proporţional cu numărul anilor de vechime. (2) Persoanelor care au o vechime în munca de 10-15 ani li se acordă o pensie de 350 lei lunar pentru o vechime de 10 ani, iar pentru fiecare an în plus, pînă la 14 ani inclusiv, se adauga cîte 25 lei. +  Articolul 14 (1) Persoanelor care au lucrat efectiv cel puţin 20 ani în locuri care, potrivit legii, se încadrează în grupa I de muncă, sau cel puţin 25 ani în grupa II de muncă, la stabilirea pensiei li se ia în calcul, pentru fiecare an lucrat în aceste grupe cîte: a) un an şi şase luni pentru grupa I de muncă; b) un an şi trei luni pentru grupa II de muncă. (2) Pe aceasta baza persoanele care au lucrat în grupele I şi II de muncă au dreptul, la cerere, să fie pensionate, la împlinirea virstei de: a) 52 ani, pentru grupa I şi 57 ani pentru grupa II, bărbaţii; b) 50 ani pentru grupa I şi 52 ani pentru grupa II, femeile. (3) Persoanele care îndeplinesc condiţiile prevăzute de alin. (1) sînt pensionate, la cerere, şi la 50 de ani, atît bărbaţii cît şi femeile din grupa I de muncă, şi la 55 ani bărbaţii sau 50 de ani femeile, din grupa II de muncă. (4) Persoanele care au vechime în munca prevăzută de lege şi au lucrat efectiv cel puţin 15 ani în locurile încadrate în grupa I de muncă sau cel puţin 20 ani în locurile încadrate în grupa II de muncă au dreptul, la cerere, sa li se reducă vîrsta de pensionare prevăzută de art. 8 alin. 2, în mod proporţional cu anii lucrati în grupele I sau II de muncă, dar nu mai puţin de 52 ani, pentru grupa I şi 57 ani pentru grupa II, bărbaţii, sau 50 ani pentru grupa I şi 52 ani pentru grupa II, femeile. +  Articolul 15 (1) Persoanele care au dreptul să fie pensionate cu reducerea virstei, pot cere sa lucreze în continuare, în acelaşi loc de muncă sau în altele mai uşoare, pînă la împlinirea virstei de: a) 55 ani pentru grupa I şi 60 ani pentru grupa II, bărbaţii; b) 52 ani pentru grupa I şi 55 ani pentru grupa II, femeile. (2) Aceste persoane îşi păstrează dreptul la pensie potrivit grupei de muncă din care provin, iar perioada lucrata în continuare se considera vechime în grupele I sau II de muncă. +  Articolul 16Persoanele care au lucrat cel puţin 5 ani în grupele I şi II de muncă au dreptul sa li ia în calculul vechimii în munca, pentru fiecare an lucrat în aceste grupe: un an şi şase luni pentru grupa I sau un an şi trei luni pentru grupa II. În aceste cazuri nu se reduce limita virstei de pensionare. +  Articolul 17 (1) Personalului navigant din aviaţia civilă care are o vechime în munca de cel puţin 25 ani bărbaţii şi 20 ani femeile, la stabilirea pensiei i se ia în calcul o vechime suplimentară potrivit legii, în raport de numărul orelor de zbor, de tipul de aeronava şi funcţia îndeplinită. (2) Pe aceasta baza personalul navigant are dreptul, la cerere, să fie pensionat la împlinirea virstei de 50 ani. (3) Personalul navigant care nu are vechimea în munca prevăzută la alin. (1) are dreptul sa i se ia în calcul vechimea suplimentară stabilită potrivit legii. În aceste cazuri nu se reduce limita virstei de pensionare. +  Articolul 18 (1) Femeile cu o vechime în munca de 25 ani, care au născut cel puţin 3 copii şi i-au crescut pînă la vîrsta de 10 ani, pot cere pensionarea înaintea implinirii virstei de pensionare, după cum urmează: a) cu un an pentru 3 copii; b) cu doi ani pentru 4 copii; c) cu trei ani pentru mai mulţi copii. (2) Vîrsta de pensionare se reduce cu ani întregi, şi nu poate fi mai mica de 50 ani. +  Articolul 19 (1) Profesorii şi conferentiarii din învăţămîntul superior, precum şi cercetatorii ştiinţifici principali I şi II care au o vechime în munca de cel puţin 30 ani bărbaţii şi 25 ani femeile, se pensionează la împlinirea virstei de 65 ani bărbaţii şi 60 ani femeile. Aceştia pot fi mentinuti în activitate la cererea lor şi cu acordul unităţii, pe o perioadă de cel mult 5 ani. (2) Persoanele menţionate la alin. (1) vor fi pensionate, la cererea lor, la vîrsta de 62 ani bărbaţii şi 57 ani femeile. +  Articolul 20 (1) La stabilirea vechimii în munca se ia în considerare şi timpul în care persoana: a) a fost deţinută în lagare sau inchisori, pentru activitate revolutionara, antifascista sau democratica. Fiecare an de deţinere se considera ca vechime în munca de un an şi şase luni; b) a fost îndepărtată din serviciu pentru activitate politica revolutionara, antifascista sau democratica, înainte de 23 August 1944, ori ca urmare a persecutiilor rasiale sau naţionale, în perioada ianuarie 1938 - decembrie 1945; c) a desfăşurat o activitate revolutionara antifascista, recunoscută de către organele în drept, ca vechime în munca. (2) Constituie vechime în munca şi timpul în care o persoană încadrată în munca şi-a întrerupt activitatea deoarece: a) a îndeplinit serviciul militar în termen, a fost concentrata, mobilizata sau în prizonierat; b) a fost suspendată din funcţie ori i s-a desfăcut contractul de muncă, dacă aceste măsuri au fost anulate ulterior ca fiind ilegale. (3) Se considera vechime în munca şi perioada în care o persoană încadrată în munca urmează cursuri de pregătire profesională sau politica. (4) De asemenea, se considera vechime în munca perioadele pentru care s-a cotizat la fostele asigurări sociale, ori la casele de pensii preluate de stat. (5) Pentru persoanele care au fost încadrate sa lucreze, potrivit legii, cu program redus, vechimea în munca se ia în considerare proporţional cu timpul lucrat. (6) Perioada în care o femeie a fost încadrată, cu program redus, potrivit legii, pentru îngrijirea copiilor în vîrsta de pînă la 6 ani, se socoteşte ca timp integral. +  Articolul 21 (1) Media retributiilor tarifare lunare care se ia în considerare la calcularea pensiei se stabileşte pe baza: a) retributiei tarifare de încadrare, pentru cei retribuiţi cu luna; b) retributiei tarifare de încadrare, corespunzătoare la 204 ore, pentru cei retribuiţi cu ora, inclusiv pentru personalul care lucrează în acord; c) retributiei tarifare de calcul, pentru cei retribuiţi cu cota procentuală; d) retributiei la care s-a plătit contribuţia de asigurări sociale, pentru cei angajaţi la persoane fizice. (2) În cazul persoanelor îndreptăţite la pensie, care au fost încadrate în munca şi la organizaţii internaţionale, societăţi mixte sau la alte organizaţii din străinătate, primind retribuţii în valută, la stabilirea bazei de calcul a pensiei se iau în considerare retribuţiile tarifare de încadrare la nivelul funcţiilor similare din ţara, valabile în perioadele corespunzătoare dacă s-au plătit contribuţiile legale către asigurările sociale de stat.  +  Capitolul 3 Pensia pentru pierderea capacităţii de muncă din accident de muncă sau boala profesională  +  Articolul 22Unităţile au obligaţia să asigure persoanelor încadrate în munca condiţiile necesare pentru buna desfăşurare a activităţii şi sa ia măsurile de protecţia muncii prevăzute de lege, în vederea inlaturarii oricăror cauze care pot conduce la diminuarea sau pierderea capacităţii de muncă a acestora. +  Articolul 23 (1) Persoanele încadrate în munca, care datorită unor accidente de muncă survenite în timpul îndeplinirii îndatoririlor de serviciu ori datorită bolilor profesionale şi-au pierdut total sau în cea mai mare parte capacitatea de muncă, primesc pensie pe timpul cît durează invaliditatea. (2) Beneficiază, de asemenea, de pensie persoanele care şi-au pierdut total sau în cea mai mare parte capacitatea de muncă din cauza unei boli contractate în timpul în care erau încadrate în munca, dacă invaliditatea stabilită este de gradul I sau II. (3) De aceleaşi drepturi beneficiază şi persoanele care şi-au pierdut total sau în cea mai mare parte capacitatea de muncă în timpul şi din cauza îndeplinirii obligaţiilor militare ori a sarcinilor de stat sau obşteşti, precum şi elevii, ucenicii şi studenţii în timpul efectuării practicii profesionale. (4) Persoanele care şi-au pierdut jumătate din capacitatea de muncă şi lucrează jumătate din durata normală a programului de lucru beneficiază, în condiţiile legii, de pensie de invaliditate de gradul III. +  Articolul 24 (1) Pierderea capacităţii de muncă se stabileşte prin decizie, de către comisiile de pensii judeţene sau a municipiului Bucureşti, la propunerea comisiilor de expertiza medicală şi recuperare a capacităţii de muncă, organizate potrivit legii. (2) Persoanele în cauza pot fi încadrate într-unul din următoarele grade de invaliditate: a) gradul I, dacă acestea au nevoie de îngrijire şi supraveghere din partea altei persoane; b) gradul II, celelalte persoane care şi-au pierdut total sau în cea mai mare parte capacitatea de muncă; c) gradul III, persoanele care şi-au pierdut jumătate din capacitatea de muncă. (3) Criteriile şi normele pe baza cărora se face încadrarea în gradele I, II III de invaliditate se aproba prin decret al Consiliului de Stat. +  Articolul 25 (1) Pensia ce se acordă persoanelor care şi-au pierdut total sau în cea mai mare parte capacitatea de muncă prin accidente de muncă, boli profesionale sau alte boli contractate în timpul cît erau încadrate în munca, dacă invaliditatea este de gradul I sau II, se stabileşte în raport de vechimea în munca, în procente, din retributia tarifara, diferenţiate pe transe de retributie şi grupe de muncă. Pensia corespunzătoare gradului I de invaliditate se stabileşte după cum urmează:                   Retribuţia tarifară - lei -Pensia în procente din retribuţia tarifară pentru 5 ani vechimeCuantumul minim al pensiei - lei -Pensia în procente din retribuţia tarifară pentru 15 ani vechimeCuantumul minim al pensiei - lei -Pensia în procente din retribuţia tarifară pentru 30 ani vechimeCuantumul minim al pensiei - lei -       PENTRU GRUPA I DE MUNCĂ       pînă la 120060-70-85-   1201 - 16005572065840801020   1601 - 200050880601040751280   2001 - 2500451000551200701500   2501 - 3000401125501375651750   3001 - 3500371200471500621950   3501 - 4000351295451645602170   peste 4000331400431800582400       PENTRU GRUPA II DE MUNCĂ       pînă la 120055-65-80-   1201 - 1600506606078075960   1601 - 20004580055960701200   2001 - 250040900501100651400   2501 - 3000371000471250621625   3001 - 3500351110451410601860   3501 - 4000331225431575582100   peste 4000311320411720562320       PENTRU GRUPA III DE MUNCĂ       pînă la 12005065060-75-   1201 - 1600456605572070900   1601 - 20004070050880651120   2001 - 250037725471000621300   2501 - 300035800451175601550   3001 - 350033900431350581800   3501 - 400031980411505562030   peste 4000291040391640542240 (2) Pentru vechimile în munca cuprinse între 5 şi 30 de ani, pensia se calculează proporţional cu numărul anilor lucrati. (3) Cuantumul pensiei pentru gradul II de invaliditate este de 85%, iar pentru gradul III de pînă la 30%, din pensia corespunzătoare gradului I de invaliditate. (4) Pentru fiecare an de vechime în munca peste vechimea integrală se acordă un spor la pensie de 1% pentru primii cinci ani şi de 0,5% pentru anii următori, din retributia tarifara de calcul al pensiei. (5) Pensia pentru invaliditate de gradul III împreună cu retributia primită pentru munca depusa nu pot depăşi, pentru persoanele încadrate în grupa I de muncă 80%, pentru persoanele încadrate în grupa II de muncă 75%, iar pentru persoanele încadrate în grupa III de muncă 70%, din retributia avută la data stabilirii gradului de invaliditate, actualizată potrivit majorărilor pentru acea funcţie. +  Articolul 26Retributia tarifara pe baza căreia se calculează pensia pentru pierderea capacităţii de muncă este media retributiilor tarifare lunare din 5 ani lucrati consecutiv, la alegere, din ultimii 10 ani de activitate sau retributia medie a ultimilor ani atunci cînd vechimea în munca este de pînă la 5 ani. +  Articolul 27 (1) Persoanele încadrate în munca, cu o vechime mai mica de cinci ani care şi-au pierdut total sau în cea mai mare parte capacitatea de muncă prin accidente de muncă, boli profesionale sau alte boli contractate în timpul cît erau încadrate în munca, au dreptul la o pensie de 650 lei pentru gradul I şi 520 lei pentru gradul II de invaliditate. (2) De aceleaşi drepturi beneficiază şi studenţii, elevii, ucenicii şi persoanele accidentate în timpul îndeplinirii obligaţiilor militare ori a sarcinilor de stat sau obşteşti care în perioada anterioară nu erau încadraţi într-o activitate retribuită. +  Articolul 28Pensionării încadraţi în gradul I de invaliditate primesc pe lîngă pensie şi o sumă fixa pentru îngrijire, de 300 lei lunar. +  Articolul 29 (1) Persoanele care au suferit accidente de muncă, au contractat boli profesionale sau care din motive de sănătate nu mai pot lucra în condiţiile de la locurile de muncă avute anterior vor fi încadrate la locuri de muncă mai uşoare corespunzătoare capacităţii lor de muncă. Obligaţia de a asigura încadrarea în astfel de locuri de muncă revine unităţii socialiste în care sînt încadrate. (2) Muncitorii şi maistrii prevăzuţi la alin. (1), cuprinşi în grupele I şi II de muncă şi care au o vechime minima de 10 ani în aceste grupe vor fi încadraţi în locurile de muncă la care să li se asigure o retributie de cel puţin 75% pentru grupa I şi 70% pentru grupa II, din retributia în vigoare corespunzătoare funcţiei avute anterior. Pentru o vechime de peste 15 ani, procentul este de 80% pentru grupa I şi 75% pentru grupa II de muncă. Dacă nu este posibil să se asigure aceasta retributie, diferenţa pînă la 70%, 75% sau 80% se acordă din fondurile asigurărilor sociale incluzindu-se în retributia tarifara. +  Articolul 30Hotărîrea privind încadrarea în grade de invaliditate poate fi contestată, în cel mult 60 de zile de la comunicare, la comisiile de pensii judeţene şi a municipiului Bucureşti, de către persoana în cauza, ori de conducerea unităţii în care este încadrată. +  Articolul 31 (1) Pensionării încadraţi în gradul I, II sau III de invaliditate sînt supuşi revizuirii medicale, la intervale de 6-12 luni, la termenele stabilite de comisiile de expertiza medicală şi recuperare a capacităţii de muncă. Neprezentarea la revizuirea medicală atrage suspendarea plăţii pensiei începînd cu luna următoare. (2) Sînt supuse revizuirii medicale şi persoanele încadrate în munca care primesc diferenţa de retributie de la asigurările sociale de stat, potrivit art. 29 alin. (2). (3) Revizuirea medicală se poate face şi la cererea pensionarilor, numai pînă la împlinirea virstei de 60 ani bărbaţii şi 55 ani femeile. (4) Nu sînt supuşi revizuirii medicale periodice pensionării de invaliditate care prezintă invaliditati ireversibile, precum şi cei care au împlinit vîrsta de 60 ani bărbaţii şi 55 ani femeile. +  Articolul 32În cazul schimbării gradului de invaliditate, pensia corespunzătoare noului grad se stabileşte pe baza cuantumului pensiei avute la gradul de invaliditate anterior. +  Articolul 33Dispoziţiile prezentei legi, care privesc modul de stabilire a vechimii în munca şi a retributiei tarifare, în raport de care se calculează pensia pentru munca depusa şi limita de vîrsta, se aplică, în mod corespunzător şi la calcularea pensiilor pentru pierderea capacităţii de muncă din cauza de accident de muncă sau boala profesională. +  Articolul 34La împlinirea virstei de 60 ani bărbaţii şi 55 ani femeile, pensionării pentru pierderea capacităţii de muncă sînt trecuţi, din oficiu, în categoria pensionarilor pentru munca depusa şi limita de vîrsta; în aceste cazuri îşi pot menţine drepturile aferente gradului I şi II de invaliditate.  +  Capitolul 4 Pensia pentru pierderea capacităţii de muncă în afară procesului de muncă  +  Articolul 35Persoanele încadrate în munca, care şi-au pierdut total sau parţial capacitatea de muncă din cauza unor accidente produse în afară procesului de muncă beneficiază de pensie dacă invaliditatea stabilită este de gradul I, II sau III şi au o vechime în munca de cel puţin 5 ani. +  Articolul 36 (1) Pensia se stabileşte în procente din retributia tarifara, diferenţiate pe transe de retribuţii şi ani de vechime în munca. Pensia corespunzătoare gradului I de invaliditate se stabileşte după cum urmează:                   Retribuţia tarifară - lei -Pensia în procente tarifare pentru 5 ani vechimeCuantumul minim al pensiei - lei -Pensia în procente tarifare pentru 5 ani vechimeCuantumul minim al pensiei - lei -Pensia în procente tarifare pentru 5 ani vechimeCuantumul minim al pensiei - lei -   pînă la 12003546040-70-   1201 - 1600304703548065840   1601 - 20002448033560601040   2001 - 25002049031650571200   2501 - 30001750030775551425   3001 - 35001551029900531650   3501 - 400014520281015511855   peste 400013530271120492040 (2) Pentru vechimile cuprinse între 5 şi 30 de ani, pensia se calculează proporţional cu numărul anilor lucrati. (3) Pentru fiecare an de vechime în munca peste vechimea integrală se acordă un spor la pensie de 1% pentru primii cinci ani şi de 0,5% pentru anii următori, din retributia tarifara de calcul al pensiei. (4) Pensionării încadraţi în gradul I de invaliditate primesc pe lîngă pensie şi o sumă fixa pentru îngrijire de 300 lei lunar. (5) Cuantumul pensiei pentru gradul II de invaliditate este de 85%, iar pentru gradul III de pînă la 30% din pensia corespunzătoare gradului I de invaliditate. (6) Pensia pentru invaliditate de gradul III împreună cu retributia primită pentru munca depusa nu pot depăşi 70% din retributia avută la data stabilirii gradului de invaliditate, actualizată potrivit majorărilor pentru acea funcţie. +  Articolul 37 (1) Persoanelor care îndeplinesc obligaţii militare şi care au devenit invalide de gradul I sau II ca urmare a unor boli - altele decît cele profesionale - li se acordă pensie fără a se cere condiţia de vechime în munca. (2) Pensia celor care la data convocării în vederea îndeplinirii obligaţiilor militare erau încadraţi cu contract de muncă, se stabileşte în condiţiile prevăzute de art. 36. Celor care nu îndeplinesc condiţia de vechime în munca necesară pentru obţinerea pensiei, precum şi celor care nu erau încadraţi în munca, li se acordă o pensie fixa de 455 lei pentru gradul I de invaliditate şi 390 lei pentru gradul II de invaliditate. +  Articolul 38Dispoziţiile referitoare la vechimea în munca şi retributia tarifara de calcul, precum şi la încadrarea în grade de invaliditate şi revizuire medicală, se aplică şi pensiilor pentru pierderea capacităţii de muncă din alte cauze decît accidente de muncă sau boli profesionale.  +  Capitolul 5 Pensia de urmaş  +  Articolul 39 (1) Pensia de urmaş se acordă copiilor şi sotiei, în condiţiile prevăzute de prezenta lege. (2) Pensia de urmaş se acordă dacă persoana decedata era pensionar sau îndeplinea condiţiilor pentru obţinerea unei pensii. +  Articolul 40 (1) Copiii au dreptul la pensie de urmaş pînă la vîrsta de 16 ani sau, dacă continua studiile, pînă la terminarea acestora, dar fără a depăşi vîrsta de 25 ani. (2) Copiii urmaşi care, înainte de a împlini vîrsta de 16 ani, au devenit invalizi de gradul I sau II, primesc, după încetarea plăţii pensiei de urmaş pe toată perioada invaliditatii, un ajutor de 350 lei lunar pentru gradul I şi de 300 lei lunar pentru gradul II. +  Articolul 41 (1) Sotia are dreptul la pensie de urmaş, pe tot timpul vieţii, la împlinirea virstei de 55 ani, dacă a avut cel puţin 15 ani de căsătorie. Dacă durata căsătoriei a fost mai mica, dar de cel puţin 10 ani, pensia se acordă proporţional cu anii de căsătorie. (2) De asemenea, se acordă pensie de urmaş, pe tot timpul vieţii, sotiei care a împlinit vîrsta de 50 ani şi care a născut, pînă la data decesului soţului, mai mult de 4 copii, iar durata căsătoriei a fost de cel puţin 10 ani. (3) Sotia are dreptul la pensie de urmaş, indiferent de vîrsta şi de durata căsătoriei pe timpul cît este invalida de gradul I sau II; de asemenea, beneficiază de aceasta pensie dacă nu este încadrată în munca la data decesului soţului şi are în îngrijire unul sau mai mulţi copii în vîrsta de pînă la 6 ani. +  Articolul 42Sotia care are dreptul la o pensie proprie şi îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege pentru obţinerea pensiei de urmaş după soţul decedat, poate opta pentru oricare din aceste pensii. +  Articolul 43Sotia primeşte pensie de urmaş numai pînă la încadrarea sa în munca, dar nu mai mult de 6 luni de la data decesului soţului, dacă nu îndeplineşte condiţiile prevăzute la art. 41. +  Articolul 44 (1) Cuantumul pensiei de urmaş se stabileste luindu-se ca baza de calcul: a) pensia susţinătorului decedat, dacă acesta era pensionar; b) pensia la care ar fi avut dreptul sustinatorul, în condiţiile legii, pentru munca depusa şi limita de vîrsta sau pentru invaliditate. (2) Pensia de urmaş se stabileşte în procente din pensia titularului, astfel 50 la suta pentru un singur urmaş, 75 la suta pentru doi şi 100 la suta pentru mai mulţi urmaşi, cu drept la aceasta pensie. +  Articolul 45În cazul copiilor orfani de ambii părinţi cuantumul pensiei de urmaş se stabileşte luindu-se ca baza de calcul: a) pînă la trei copii, pensia cea mai avantajoasă a unui singur părinte; b) pentru patru copii, pensia cea mai avantajoasă a unui părinte la care se adauga jumătate din pensia celuilalt părinte; c) pentru cinci şi mai mulţi copii, pensiile cumulate ale ambilor părinţi. +  Articolul 46 (1) Plata pensiei se suspenda pe timpul cît pensionarul urmaş este încadrat în munca sau realizează venituri dintr-o activitate permanenta ca liber profesionist sau mic meserias cu atelier propriu. Plata pensiei se suspenda şi atunci cînd sotia urmasa s-a căsătorit. (2) Cînd unul dintre urmaşi pierde dreptul la pensie, ceilalţi primesc în continuare partea de pensie ce li s-a cuvenit pînă la acea data.  +  Capitolul 6 Stabilirea şi plata pensiilor  +  Articolul 47 (1) Pentru a se asigura respectarea stricta a prevederilor legii privind întocmirea actelor de pensionare, a ţinerii unei evidente corecte a tuturor datelor şi celorlalte elemente necesare pe baza cărora se stabilesc drepturile la pensie şi alte drepturi de asigurări sociale pe lîngă organele de conducere colectivă ale unităţilor socialiste se constituie comisii de pensii şi asigurări sociale. (2) Comisiile de pensii şi asigurări sociale sînt alcătuite din 3-7 membri şi sînt conduse de către un reprezentant al organelor de conducere colectivă. Din comisie fac parte reprezentanţi ai compartimentelor de personal şi retribuire, ai organizaţiei de sindicat, ai comisiilor de femei şi alţi reprezentanţi ai oamenilor muncii, precum şi medicul de specialitate. (3) Componenta comisiei se stabileşte de către organele de conducere colectivă împreună cu comitetul sindicatului din unităţile socialiste. +  Articolul 48 (1) În vederea stabilirii pensiei, unitatea în care lucrează persoana în cauza întocmeşte dosarul de pensie care trebuie să cuprindă carnetul de muncă cu înregistrările la zi, precum şi orice alte documente necesare. Dosarul de pensionare se verifica de către comisia de pensii şi asigurări sociale, care are obligaţia sa semnaleze conducerii unităţii orice nereguli constatate. Unitatea poarta întreaga răspundere pentru exactitatea datelor pe care le conţine dosarul de pensie şi fişa de pensionare. (2) În cazul cînd, din motive temeinice, unele persoane nu au carnete de muncă, dovada activităţii depuse se poate face şi cu acte care, potrivit normelor legale privind completarea carnetului de muncă, sînt valabile pentru confirmarea vechimii în munca. (3) În cazul în care, din însumarea perioadelor de vechime rezultă fracţiuni mai mari de 6 luni, acestea se intregesc la un an, iar cele mai mici se neglijează. (4) Timpul lucrat în străinătate se ia în considerare la stabilirea pensiei dacă s-a contribuit la asigurările sociale de stat ori dacă exista reglementări în aceasta privinta în convenţiile încheiate de Republica Socialistă România cu statele respective. +  Articolul 49 (1) Unităţile sînt obligate sa înainteze dosarul de pensie direcţiei pentru probleme de muncă şi ocrotiri sociale, cu cel puţin 90 de zile înainte de data la care urmează să aibă loc pensionarea pentru munca depusa şi limita de vîrsta. (2) La pensionarea de invaliditate, dosarul se depune în cel mult 30 de zile de la primirea hotărîrii de încadrare într-unul din gradele de invaliditate, iar pentru urmaş, în cel mult 30 de zile de la data decesului susţinătorului. (3) Dosarul de pensionare pentru invaliditate întocmit de către comisia de pensii şi asigurări sociale din unitate trebuie să conţină în mod obligatoriu concluziile expertizei medicale, confirmate de medicul de întreprindere şi spitalul din localitate. +  Articolul 50 (1) În cel mult 30 de zile de la primirea dosarului de pensionare direcţia pentru probleme de muncă şi ocrotiri sociale este obligată sa verifice dacă dosarul conţine toate datele necesare pentru stabilirea pensiei şi sa propună comisiei judeţene de pensii emiterea deciziei de pensionare. (2) În cazul pensionării pentru accident de muncă sau boala, dosarul se va depune în acelaşi termen la comisia judeteana de expertiza medicală şi recuperare a capacităţii de muncă. +  Articolul 51Pensiile se plătesc celor care la data cererii de pensionare erau încadraţi în munca, de la data la care li s-a aprobat pensionarea prin decizia comisiei judeţene de pensii. Unitatea nu poate dispune încetarea activităţii persoanei care a cerut înscrierea la pensie decît după ce a primit decizia de pensionare. +  Articolul 52 (1) Comisiile judeţene de pensii şi a municipiului Bucureşti, se numesc, prin decizie, de către comitetul executiv al consiliului popular judeţean sau al municipiului Bucureşti, cu acordul Ministerului Muncii şi Consiliului Central al Uniunii Generale a Sindicatelor din România şi au următoarea componenta:Preşedinte:- un vicepreşedinte al comitetului executiv al consiliului popular judeţean sau al municipiului Bucureşti, după caz;Membri:- un judecător desemnat de către preşedintele tribunalului sau al tribunalului municipiului Bucureşti;- directorul direcţiei pentru probleme de muncă şi ocrotiri sociale;- un membru al biroului consiliului judeţean al sindicatelor sau al municipiului Bucureşti;- un reprezentant al uniunii judeţene a cooperativelor agricole de producţie;- cîte un reprezentant din cadrul organelor de conducere al direcţiei sanitare şi organizaţiilor de femei şi de tineret, judeţene şi al municipiului Bucureşti. (2) Comisiile judeţene de pensii emit deciziile de pensii pe baza propunerilor direcţiilor judeţene pentru probleme de muncă şi ocrotiri sociale sau ale comisiilor de expertiza medicală şi de recuperare a capacităţii de muncă, după caz. (3) Comisiile judeţene de pensii examinează contestaţiile împotriva hotărîrilor comisiilor de pensii şi asigurări sociale din unităţi şi a comisiilor de expertiza şi recuperare a capacităţii de muncă. (4) Împotriva deciziilor comisiilor de pensii se poate face apel, în termen de 30 zile de la comunicare, la Comisia Centrala de Pensii. (5) Deciziile care nu au fost atacate în termen şi deciziile Comisiei Centrale de Pensii sînt definitive. +  Articolul 53 (1) În cadrul direcţiilor pentru probleme de muncă şi ocrotiri sociale, judeţene şi a municipiului Bucureşti, funcţionează comisii de expertiza medicală şi recuperare a capacităţii de muncă alcătuite din 9-13 membri. Din comisii fac parte:- directorul direcţiei pentru probleme de muncă şi ocrotiri sociale sau inlocuitorul sau;- directorul direcţiei sanitare sau inlocuitorul sau;- reprezentanţi ai organelor locale ale sindicatelor;- reprezentante ale organizaţiilor de femei;- reprezentanţi ai oamenilor muncii din unităţile socialiste;- medici de specialitate. (2) Componenta nominală a comisiei se aproba prin decizie a comitetului executiv al consiliului popular judeţean sau al municipiului Bucureşti, cu acordul Ministerului Muncii şi Consiliului Central al Uniunii Generale a Sindicatelor din România. +  Articolul 54Comisiile judeţene de expertiza şi recuperare a capacităţii de muncă au următoarele atribuţii principale: a) verifica temeinicia şi legalitatea propunerilor comisiilor de pensii şi asigurări sociale din unităţi, privind încadrarea în gradul de invaliditate; b) propun comisiilor judeţene de pensii emiterea deciziilor de încadrare într-unul din gradele de invaliditate; c) analizează propunerile de prelungire peste 90 zile a concediilor medicale şi avizează eliberarea certificatelor medicale pentru aceste concedii; d) analizează periodic starea de sănătate a personalului muncitor din unităţile socialiste şi propun măsurile necesare pentru eliminarea deficienţelor constatate; e) îndrumă şi controlează activitatea comisiilor de pensii şi asigurări sociale din unităţi în problemele referitoare la expertiza şi recuperarea capacităţii de muncă. +  Articolul 55 (1) Comisia Centrala de Pensii funcţionează la Ministerul Muncii, avînd următoarea componenta:Preşedinte:- un adjunct al ministrului muncii;Vicepreşedinte:- un secretar al Consiliului Central al Uniunii Generale a Sindicatelor din România;Membri:- directorul general al Direcţiei generale de asigurări sociale şi pensii din Ministerul Muncii;- directorul Institutului de expertiza medicală şi recuperare a capacităţii de muncă;- cîte un reprezentant al Ministerului Justiţiei, Ministerului Finanţelor, Ministerului Sănătăţii, Consiliului Central al Uniunii Generale a Sindicatelor din România, Uniunii Naţionale a Cooperativelor Agricole de Producţie, Comitetului Central al Uniunii Tineretului Comunist şi Consiliului Naţional al Femeilor, desemnaţi dintre membrii organelor de conducere ale acestor ministere şi organizaţii. (2) Componenta nominală a Comisiei Centrale de Pensii se stabileşte prin hotărîre a Consiliului de Miniştri. (3) Comisia Centrala de Pensii este organ de apel şi de control; în aceasta calitate, comisia judeca şi hotărăşte asupra cererilor de revizuire a deciziilor date de comisiile judeţene de pensii şi a municipiului Bucureşti şi urmăreşte aplicarea corecta a legislaţiei de pensii de către unităţile şi organele teritoriale de pensii ale asigurărilor sociale de stat. +  Articolul 56Modul de organizare şi funcţionare, atribuţiile şi răspunderile Comisiei Centrale de Pensii, ale comisiilor judeţene de pensii, ale comisiilor de expertiza medicală şi recuperarea capacităţii de muncă, precum şi ale comisiilor de pensii şi asigurări sociale din unităţi se stabilesc prin regulament aprobat prin decret al Consiliului de Stat. +  Articolul 57Pensia se plăteşte personal titularului ori se depune la Casa de Economii şi Consemnaţiuni, la cererea şi pe numele sau. În cazul în care pensia nu poate fi inminata pensionarului, aceasta se depune la Casa de Economii şi Consemnaţiuni pe numele titularului. +  Articolul 58 (1) Pensia de urmaş acordată, potrivit legii, copiilor, nu poate fi folosită decît în scopul îngrijirii şi educării lor, indiferent de calitatea persoanei care o încasează. Persoanele care au în îngrijire copii care beneficiază de pensie de urmaş, au obligaţia să justifice utilizarea sumelor încasate numai în scopul menţionat. (2) Pensia de urmaş a copiilor care au fost încredinţaţi unor instituţii de ocrotire se depune la Casa de Economii şi Consemnaţiuni, pe numele lor, după ce s-au achitat sumele datorate, potrivit legii, pentru întreţinerea în acele instituţii. +  Articolul 59 (1) Plata pensiei şi a celorlalte drepturi aferente încetează cu luna următoare aceleia în care beneficiarul nu mai îndeplineşte condiţiile legale în temeiul cărora i-au fost acordate. (2) Sumele rămase neîncasate de către pensionarul decedat, pentru luna în care a avut loc decesul, se plătesc membrilor de familie. +  Articolul 60 (1) Plata pensiei şi a celorlalte drepturi aferente se suspenda pe timpul cît pensionarul: a) executa o pedeapsă privativă de libertate; b) are domiciliul stabilit pe teritoriul altei tari. (2) Pe timpul cît un pensionar de invaliditate de gradul I este internat în unităţi de asistenţa socială, se suspenda plata sumei acordate pentru îngrijire. (3) Suspendarea plăţii pensiei se face începînd cu luna următoare celei în care a intervenit cauza care a determinat suspendarea. +  Articolul 61 (1) În cazul prevăzut la art. 60 alin. (1) lit. a), dacă hotărîrea de condamnare a fost desfiintata şi cel în cauza a fost achitat se vor plati sumele pe durata suspendării, fără a depăşi pensia pe 12 luni. (2) După executarea pedepsei, sau în caz de graţiere ori de amnistie, plata pensiei se reia începînd cu luna următoare aceleia în care pensionarul a fost eliberat. +  Articolul 62 (1) Pensionării reincadrati temporar au obligaţia ca, în termen de 15 zile de la încadrare, sa comunice organului de pensii unitatea şi data de la care lucrează şi cuantumul retributiei. Aceeaşi obligaţie revine şi unităţii în care sînt încadraţi pensionării. (2) Instanţele au obligaţia ca, în termen de 15 zile de la data condamnării pensionarului, sa comunice aceasta situaţie, în scris, organului de pensii respectiv. +  Articolul 63 (1) Persoanele care au lucrat în unităţile cooperatiste din agricultura şi au o vechime în munca în sectorul de stat de cel puţin 5 ani, au dreptul la pensie de asigurări sociale de stat dacă perioada lucrata în cele doua sectoare este mai mare de 10 ani. (2) De asemenea, persoanele care au lucrat în unităţile cooperaţiei meşteşugăreşti sau în alte sectoare cu sisteme proprii de asigurări sociale şi au o vechime în munca în sectorul de stat de cel puţin 5 ani, au dreptul la pensie de asigurări sociale de stat dacă perioada lucrata în aceste sectoare este mai mare de 10 ani. (3) Cuantumul pensiei pentru asigurări sociale de stat se stabileşte corespunzător perioadei lucrate în sectorul de stat, iar pentru perioada lucrata în unităţile cooperatiste din agricultura sau în celelalte sectoare, pensia se calculează distinct, în raport de vechimea în munca din aceste sectoare.  +  Capitolul 7 Pensia suplimentară  +  Articolul 64 (1) Pensia suplimentară se bazează pe principiul mutualitatii între persoanele asigurate, care contribuie, în acest scop, cu 2% din retributia lor tarifara lunară. (2) Persoanele încadrate în munca pot contribui benevol cu încă 2% din retributia tarifara lunară pentru pensia suplimentară. În acest caz contribuţia totală va fi de 4% din retributia tarifara. Cei care au contribuit benevol cu 4% din retributia tarifara beneficiază de o pensie suplimentară majorată potrivit prezentei legi. (3) Contribuţia pentru pensia suplimentară se retine şi se virează de către unităţi într-un cont special la Casa de Economii şi Consemnaţiuni, pentru care se acordă o dobinda de 3% anual. +  Articolul 65 (1) Persoanele care au contribuit, în condiţiile legii, la constituirea fondului pentru pensia suplimentară, beneficiază de aceasta pensie de la data încetării activităţii lor ca urmare a pensionării. (2) Pentru persoanele care au contribuit cu 2%, pensia suplimentară se stabileşte în procente din retributia tarifara folosită la calcularea pensiei de asigurări sociale, după anii de contribuţie, astfel:astfel:   Timpul cît s-a contribuit% din retribuţia tarifară   - peste 20 ani12   - 15-20 ani, inclusiv10   - 10-15 ani, inclusiv8   - 5-10 ani, inclusiv5 +  Articolul 66 (1) Persoanele care au contribuit în mod benevol cu 4% din retributia tarifara lunară, beneficiază de pensie suplimentară stabilită în procente din retributia folosită la calcularea pensiei de asigurări sociale, după anii de contribuţie, după cum urmează:   Timpul cît s-a contribuit% din retribuţia tarifară   - peste 25 ani18   - 20-25 ani, inclusiv16   - 15-20 ani, inclusiv14   - 10-15 ani, inclusiv12   - 5-10 ani, inclusiv8 (2) Pentru persoanele care au contribuit la pensia suplimentară o perioadă cu 2% iar o alta perioada cu 4%, pensia se calculează cu procentele corespunzătoare contribuţiei de 4%; în acest caz, fiecare 2 ani de contribuţie cu 2% se iau în calcul ca un an de contribuţie cu 4% . +  Articolul 67Persoanelor care au plătit contribuţia pentru pensia suplimentară pe o perioadă de pînă la 5 ani, li se restituie, la data pensionării, suma cu care au contribuit, la care se adauga o dobinda de 3% . +  Articolul 68Pensia suplimentară se acordă urmaşilor, în proporţie de 50% din cotele prevăzute pentru pensia de urmaş de asigurări sociale. +  Articolul 69În cazul în care o persoană a plătit contribuţia pentru pensia suplimentară la mai multe sectoare cu sisteme proprii de asigurări sociale şi pensii, se iau în considerare toţi anii de contribuţie. În acest caz, sectorul care plăteşte pensia de asigurări sociale plăteşte şi pensia suplimentară. +  Articolul 70Prevederile din prezenta lege referitoare la stabilirea şi plata pensiilor, precum şi la recalcularea dreptului de pensie sau suspendarea plăţii acesteia, se aplică în mod corespunzător şi pensiilor suplimentare.  +  Capitolul 8 Asistenţa socială şi alte drepturi de asigurări sociale  +  Articolul 71 (1) Persoanele încadrate în munca au dreptul în caz de imbolnavire, în mod gratuit, la asistenţa medicală în spitale şi ambulatorii, întreţinere şi medicamente pe timpul internării, în condiţiile legii. (2) Pe perioada în care persoanele încadrate în munca nu-şi pot îndeplini obligaţiile de muncă datorită imbolnavirii care necesita îngrijiri medicale, beneficiază de concedii medicale şi indemnizaţii din fondurile de asigurări sociale de stat. (3) Oamenii muncii beneficiază de trimitere la tratament sau odihna în staţiunile balneoclimaterice. +  Articolul 72Femeile încadrate în munca beneficiază de indemnizaţii din fondurile de asigurări sociale de stat în caz de maternitate pentru îngrijirea copilului bolnav. +  Articolul 73Persoanele încadrate în munca care au suferit accidente sau au contractat boli care le-au produs vătămări grave organismului, beneficiază de indemnizaţii pentru procurarea de proteze sau alte materiale sanitare. +  Articolul 74În caz de deces al persoanei încadrate în munca sau al unui membru de familie se acordă ajutor de deces. +  Articolul 75Condiţiile în care se acordă indemnizaţiile din fondurile de asigurări sociale de stat şi cuantumul acestora se stabilesc prin decret al Consiliului de Stat. +  Articolul 76Persoanele incapabile de muncă, datorită virstei sau a bolilor cronice, invalizii, deficientii de toate categoriile, lipsiţi de mijloace proprii de existenta şi care nu au sustinatori legali, beneficiază în condiţiile prevăzute de lege de ajutor social sau de îngrijire în instituţiile de ocrotire şi asistenţa socială, precum şi de alte forme de asistenţa socială. +  Articolul 77 (1) Pensionării şi alte persoane în vîrsta sau bolnave care au posibilităţi materiale dar au nevoie de îngrijire din partea altor persoane, beneficiază, de asemenea, de sprijin din partea statului prin instituţiile de ocrotire şi asistenţa socială. (2) Cheltuielile de întreţinere în instituţiile de ocrotire şi asistenţa socială se acoperă, în condiţiile stabilite prin lege, din pensie sau din contribuţia soţului (sotiei), copiilor sau părinţilor, potrivit cu posibilităţile lor de plată. (3) Instituţiile de ocrotire şi asistenţa socială vor crea condiţiile necesare ca persoanele interesate să poată desfăşura o activitate utila, potrivit capacităţii lor de muncă. +  Articolul 78În cazul minorilor cu deficiente fizice sau intelectuale, statul organizează unităţi speciale de ocrotire şi învăţămînt, asigurind condiţiile necesare pentru pregătirea lor profesională şi educarea acestora. +  Articolul 79Pensionării şi membrii lor de familie au dreptul pe timpul internării în spital, la asistenţa medicală şi medicamente, în mod gratuit. +  Articolul 80Pensionării, precum şi membrii lor de familie au dreptul la asistenţa medicală şi medicamente, în condiţiile legii, pentru tratamentul ambulatoriu. +  Articolul 81Pensionării beneficiază, în condiţiile legii, de tratament în staţiunile balneoclimaterice. +  Articolul 82În caz de deces al pensionarului sau al unui membru de familie se acordă în aceleaşi condiţii ca şi pentru personalul muncitor, ajutor de deces.  +  Capitolul 9 Dispoziţii finale şi tranzitorii  +  Articolul 83Cererile în faţa orcaror organe care au drept scop stabilirea unui drept la pensie, precum şi toate actele de procedura în legătură cu acest drept, sînt scutite de orice fel de taxe de timbru. +  Articolul 84 (1) Sumele plătite fără temei, cu titlu de pensie sau alte drepturi aferente, se recuperează, potrivit legii, de la cei care le-au primit. Sumele rămase nerecuperate de pe urma pensionarilor decedati nu se mai urmăresc. (2) Recuperarea de la pensionari a sumelor plătite fără temei se face pe baza deciziei date de organele de pensie, care constituie titlu executoriu. +  Articolul 85Persoanele care, prin nerespectarea dispoziţiilor legale determina plata unor pensii necuvenite, sînt obligate la restituirea acestora, potrivit legii. +  Articolul 86La stabilirea pensiilor de asigurări sociale şi a pensiei suplimentare, fracţiunile de leu se intregesc la un leu în favoarea pensionarului. +  Articolul 87Pensiile şi ajutoarele sociale stabilite pînă la data prezentei legi, se menţin în continuare, atît timp cît sînt îndeplinite condiţiile în baza cărora au fost acordate. +  Articolul 88 (1) Pensionării de invaliditate de orice grad care, potrivit dispoziţiilor legale, sînt revizuibili medical, existenţi la data prezentei legi, vor fi reexaminati de către comisiile de expertiza medicală şi recuperare a capacităţii de muncă, la tratamentele stabilite, potrivit legii. (2) Persoanele care în urma revizuirii medicale urmează să fie reincadrate în munca îşi menţin dreptul la pensie pînă la încadrarea în munca, dar nu mai tirziu de 31 decembrie 1977. Pensionării de invaliditate de orice grad, care la intrarea în vigoare a prezentei legi beneficiau de pensie cît şi de retributie, îşi menţin acest drept cît timp continua să fie încadraţi în munca, dar nu mai tirziu de 31 decembrie 1977. În această perioadă unităţile socialiste sînt obligate să le asigure locuri de muncă corespunzător capacităţii de muncă stabilite potrivit legii. Pensionării pentru limita de vîrsta care sînt încadraţi în munca la data intrării în vigoare a prezentei legi şi cumulează pensia cu retributia în condiţiile şi termenele prevăzute de lege, îşi menţin în continuare acest drept, cît timp sînt încadraţi în munca, dar nu mai tirziu de 31 decembrie 1977. +  Articolul 89Nevazatorii primesc pensie integrală pentru munca depusa, dacă au o vechime de cel puţin 15 ani bărbaţii şi 10 ani femeile, la împlinirea virstei de 50 ani bărbaţii şi 45 ani femeile. Aceşti pensionari primesc pensia în întregime şi pe timpul cît sînt încadraţi în munca. +  Articolul 90Cererile de pensii aflate în curs de rezolvare la organele de pensii vor fi soluţionate potrivit prevederilor prezentei legi. +  Articolul 91Pe baza principiilor din prezenta lege, celelalte sectoare de activitate cu sisteme proprii de asigurări sociale şi pensii îşi vor elabora reglementări proprii. +  Articolul 92Prezenta lege intră în vigoare pe data de 1 iulie 1977. Pe aceeaşi dată se abroga: Legea nr. 27/1966 privind pensiile de asigurări sociale de stat şi pensia suplimentară şi H.C.M. nr. 252/1967 pentru aplicarea Legii nr. 27/1966, cu toate modificările ulterioare, precum şi orice alte dispoziţii contrare prezentei legi.--------------------