Advanced Search

 LEGE nr. 2 din 15 aprilie 1976 privind adoptarea "Programului naţional pentru conservarea şi dezvoltarea fondului forestier în perioada 1976-2010"


Published: 1976-04-15
Read law translated into English here: https://www.global-regulation.com/translation/romania/3069874/-lege-nr.-2-din-15-aprilie-1976-privind-adoptarea-%2522programului-naional-pentru-conservarea-i-dezvoltarea-fondului-forestier-n-perioada-1976-2010%2522.html

Subscribe to a Global-Regulation Premium Membership Today!

Key Benefits:

Subscribe Now for only USD$40 per month.
LEGE nr. 2 din 15 aprilie 1976privind adoptarea "Programului naţional pentru conservarea şi dezvoltarea fondului forestier în perioada 1976-2010"
EMITENT MAREA ADUNARE NAŢIONALA
Publicat în  BULETINUL OFICIAL nr. 35 din 23 aprilie 1976



În temeiul articolului 57 din Constituţia Republicii Socialiste România semnam şi dispunem să fie publicată în Buletinul Oficial al Republicii Socialiste România Legea nr. 2 din 15 aprilie 1976 pentru adoptarea "Programului naţional pentru conservarea şi dezvoltarea fondului forestier în perioada 1976-2010".NICOLAE CEAUŞESCUPREŞEDINTELEREPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIAÎn Republica Socialistă România pădurile, bun al întregului popor, constituie una dintre principalele bogatii naturale ale tarii. Conservarea, dezvoltarea şi gospodărirea raţională a fondului forestier în interesul întregii societăţi este o problemă de stat, o îndatorire a tuturor cetăţenilor patriei.Pe baza hotărârilor Congresului al XI-lea al partidului a fost elaborat "Programul naţional pentru conservarea şi dezvoltarea fondului forestier în perioada 1976-2010", care a fost supus unei largi consultări şi dezbateri publice şi aprobat de congresul consiliilor populare, exprimandu-se astfel adeziunea întregului popor la sarcinile pe care le cuprinde.Programul stabileşte, într-o conceptie unitară, un ansamblu de măsuri pe termen lung, în scopul apărării, conservării şi dezvoltării patrimoniului silvic, valorificării sale calitativ superioare, asigurării unei exploatări rationale a pădurilor, protecţiei mediului înconjurător, a faunei cinegetice şi piscicole.În vederea îndeplinirii măsurilor prevăzute în program,Marea Adunare Naţionala a Republicii Socialiste România adopta prezenta lege. +  Articolul 1Se adopta "Programul naţional pentru conservarea şi dezvoltarea fondului forestier în perioada 1976-2010". +  Articolul 2Obiectivele şi direcţiile de dezvoltare a fondului forestier, precum şi măsurile prevăzute în programul naţional, sînt obligatorii pentru ministere, celelalte organe centrale, consiliile populare judeţene, municipale, orăşeneşti, comunale şi pentru toate unităţile socialiste. +  Articolul 3Consiliul Suprem al Dezvoltării Economice şi Social şi Consiliul de Miniştri vor asigura cuprinderea în planurile cincinale şi anuale a sarcinilor rezultate din program, vor stabili măsurile necesare pentru îndeplinirea întocmai a acestuia şi vor exercita permanent un control riguros şi sistematic asupra executării prevederilor programului. +  Articolul 4Ministerul Economiei Forestiere şi Materialelor de Construcţii împreună cu ministerele, celelalte organe centrale şi consiliile populare sînt obligate să asigure dezvoltarea fondului forestier, impadurirea terenurilor degradate improprii pentru agricultura, aplicarea unui regim normal de tăiere şi regenerare a pădurilor, întărirea funcţiilor de protecţie a acestora, promovarea speciilor de mare productivitate, precum şi a celorlalte obiective şi sarcini prevăzute în program.În acest scop, vor stabili măsuri corelate, care să conducă la realizarea, cu eficienta maxima şi la termen, a prevederilor programului. +  Articolul 5Consiliile populare judeţene vor stabili pe baza programului, sarcinile ce revin municipiilor, oraşelor şi comunelor pentru dezvoltarea, protecţia şi mărirea productivitatii pădurilor comunale. +  Articolul 6Toţi locuitorii tarii au datoria cetateneasca să contribuie la apărarea şi dezvoltarea fondului forestier, sa participe activ prin munca la lucrările de impadurire, ameliorare a terenurilor degradate, de îngrijire şi protecţie a pădurilor.Această lege a fost adoptată de Marea Adunare Naţionala în şedinţa din 15 aprilie 1976.Preşedintele Marii Adunări Naţionale,Nicolae Giosan +  PROGRAMUL NAŢIONAL PENTRU CONSERVAREA ŞI DEZVOLTAREA FONDULUI FORESTIER ÎN PERIOADA 1976-2010Gospodărirea superioară a bogăţiilor naturale ale tarii - problema majoră a dezvoltării României în etapa actuala şi în perspectiva - se situeaza în centrul preocuparilor partidului şi statului nostru.În lumina principalelor orientări definite cu claritate şi rigoare ştiinţifică de secretarul general al partidului în cuvintarea rostita la încheierea lucrărilor primei Consfatuiri republicane a cadrelor de conducere din silvicultura, din octombrie 1974, şi a prevederilor din documentele Congresului al XI-lea al Partidului Comunist Roman, a fost elaborat "Programul naţional pentru conservarea şi dezvoltarea fondului forestier în perioada 1976-2010"; la întocmirea acestuia şi-a adus contribuţia un colectiv larg de specialişti din producţie, din centrala Ministerului Economiei Forestiere şi Materialelor de Construcţii, din Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice, din cercetare-proiectare şi învăţămînt, fiind consultate ministerele şi celelalte organe centrale interesate.Examinat în şedinţa Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R. din 23 septembrie 1975 şi îmbunătăţit pe baza indicaţiilor date de tovarasul Nicolae Ceauşescu, programul a fost aprobat de Plenara Comitetului Central al Partidului Comunist Roman din 16 decembrie 1975, supus dezbaterii publice şi aprobat de Congresul consiliilor populare judeţene şi al preşedinţilor consiliilor populare municipale, orăşeneşti şi comunale, din 4-6 februarie 1976.Programul cuprinde, într-o conceptie unitară, măsurile ce se impun pentru: apărarea, conservarea şi dezvoltarea fondului forestier, introducerea unui regim normal de tăiere şi regenerare a pădurilor, care să asigure o eficienta maxima a exploatării acestora; ameliorarea funcţiilor de protecţie ale pădurilor şi sporirea volumului lemnului pentru utilizări industriale; îmbunătăţirea în continuare a gospodăririi vinatului şi a pescuitului în apele de munte; dezvoltarea recoltarii şi valorificării superioare a produselor accesorii ale pădurilor; ridicarea nivelului profesional al cadrelor tehnice, corespunzător gradului de complexitate a gospodăririi pădurilor; legarea mai strinsa a cercetării şi proiectării de zonele forestiere ale tarii.După cum a arătat tovarasul Nicolae Ceauşescu la Congresul consiliilor populare judeţene şi al preşedinţilor consiliilor populare municipale, orăşeneşti şi comunale, programul face parte integrantă din "programul general de organizare armonioasă a întregii vieţi economico-sociale, prefigureaza dezvoltarea viitoare, într-o îndelungată perspectiva a societăţii noastre, perspectiva de maine a patriei, perspectivele de viaţa ale generaţiilor prezente şi viitoare".Situaţia actuala a fondului forestierÎn ţara noastră, la începutul secolului trecut, pădurile ocupau 8,5 - 9 milioane ha, respectiv 35-40% din teritoriu. Suprafaţa lor s-a redus treptat ca urmare a unor exploatări nerationale şi defrişării unor păduri, ajungind la 6,3 milioane ha la finele anului 1975 (anexele nr. 1,1.a) şi 1.b)*). Reducerea suprafeţei pădurilor constituie un pericol pentru echilibrul hidrologic, pentru protecţia solului şi a mediului înconjurător, precum şi pentru baza de producţie forestieră. Concomitent cu micşorarea suprafeţei fondului forestier s-a ajuns la o scădere a calităţii unor zone paduroase, prin exploatări abuzive în unele bazine în care s-au extras cu prioritate speciile valoroase - rasinoase şi stejari -, prin insuficienta preocupare pentru reimpadurirea terenurilor dezgolite, prin tăieri ilegale de arbori, pasunat practicat fără restrictii etc.Intensitatea exploatării pădurilor a atins un nivel maxim între cele doua razboaie mondiale - în anul 1930 depasind cu circa 60% creşterea realizată în pădurile accesibile - cînd societăţile cu capital străin au dezgolit bazine întregi - Vrancea, Aries, Lotru, Ampoi, Sebes, Trotus s.a.-, expunîndu-le eroziunii şi totodată, prin taierea nerationala a pădurilor ajunge la maturitate, au dezechilibrat structura acestora pe clase de vîrsta.Nivelul exploatarilor s-a menţinut ridicat şi în perioada 1949-1964, volumul masei lemnoase din produse principale - păduri mature - depasind "posibilitatea" - cota de tăiere normală - în proporţie de 19-47% pe total şi de 37-104% la rasinoase, în special în bazinele Bistrita, Moldova, Oituz.La aceasta situaţie necorespunzătoare s-a adăugat şi insuficienta atenţie faţă de executarea lucrărilor de îngrijire în unele păduri ţinere.În prezent pădurile au o creştere de 4,5 mc/an/ha, sub nivelul condiţiilor naturale favorabile din ţara noastră, în principal din cauza ponderii mici a rasinoaselor în compozitia pădurilor (28%), existenţei a peste 700 mii hectare de păduri slab productive - cu creştere medie de pînă la 2 mc/an/ha - şi a unui milion hectare de păduri, îndeosebi de fag, trecute de vîrsta exploatabilitatii, situate în mare parte în bazine inaccesibile, în care acumularile de masa lemnoasă sînt reduse (2-3 mc/an/ha).Pentru cunoaşterea resurselor forestiere, trecerea la gospodărirea pe baze ştiinţifice a fondului forestier şi stabilirea posibilităţii pădurilor, în perioada 1948-1956 s-au elaborat amenajamente silvice pentru toate pădurile, ţara noastră fiind prima din lume care a amenajat în totalitate fondul forestier; amenajamentele se revizuiesc periodic, din 10 în 10 ani, iar pe baza lor se întocmeşte din 5 în 5 ani inventarul naţional al fondului forestier.Posibilitatea actuala - stabilită prin amenajamentele silvice - este de 21 milioane mc (anexa nr. 2*), faţă de o creştere a pădurilor de 28 milioane mc pe an; diferenţa dintre volumul creşterii şi al posibilităţii este necesar să fie menţinută pentru redresarea structurii pădurilor. Posibilitatea de produse principale, corespunzătoare taierilor de regenerare a pădurilor mature, este de 16,4 milioane mc pe an, fiind stabilită în raport cu suprafaţa fiecărei unităţi de producţie, întinderea pădurilor exploatabile, asigurarea exercitării funcţiilor de protecţie ale pădurii în zona respectiva, vîrsta de tăiere şi cu necesitatea menţinerii continuităţii exploatarilor.Posibilitatea de produse secundare, corespunzătoare taierilor de îngrijire în păduri ţinere - în scopul reducerii numărului de exemplare la hectar şi ameliorării pădurilor - este de 4,6 milioane mc.În perioada de la naţionalizarea pădurilor şi pînă în prezent s-au obţinut realizari importante atît în gospodărirea fondului forestier, cît şi în cercetarea şi amenajarea silvică:- executarea de lucrări de împăduriri pe circa 2 milioane hectare; în cadrul acestei acţiuni s-au impadurit toate suprafeţele exploatate anterior, imbunatatindu-se în mod corespunzător şi compozitia pădurilor pe specii; din acestea circa 105 mii hectare, reprezintă ameliorarea prin impadurire a unor terenuri degradate şi neproductive, susţinute, totodată, cu lucrări de consolidare a versantilor şi amenajare a torenţilor;- îmbunătăţirea modului de amplasare şi dimensionare a taierilor, în raport cu funcţiile prioritare ale pădurii; în prezent circa 22% din păduri îndeplinesc funcţii speciale de protecţie a apelor, a solului, contra factorilor climatici daunatori sau funcţii de agrement şi rezervaţii;- diminuarea treptata începînd din anul 1966 a volumului taierilor în vederea înscrierii în posibilitate, depăşirea acesteia micsorindu-se continuu, astfel încît în anii 1971-1973 a fost de 11% la total specii şi de 29% la rasinoase; în anii 1974-1975 s-a exploatat chiar sub cuantumul posibilităţii, economisindu-se în aceşti 2 ani un volum de 1,5 milioane mc de lemn pentru producţia industriala, faţă de prevederile de plan;- creşterea treptata a suprafeţelor parcurse cu tăieri de îngrijire şi operaţiuni de igiena de la 600 mii hectare în anul 1951 la circa 1300 mii hectare în anul 1974;- introducerea şi extinderea lucrărilor de protecţie a pădurilor, bazate pe sistemul modern semnalare - depistare - prognoza;- generalizarea măsurilor de gospodărire raţională şi ocrotire a vinatului, dezvoltarea popularilor cu vinat valoros, creşterea efectivelor şi recoltelor de vinat, precum şi repopularea apelor de munte cu pastravi;- organizarea şi dezvoltarea continua a activităţii de recoltare şi valorificare a produselor accesorii ale pădurii;- crearea de noi clase de specii repede crescatoare, aclimatizarea şi introducerea în producţie a unor specii exotice de mare randament, perfecţionarea tehnologiilor privind refacerea pădurilor slab productive, stabilirea de metode pentru prevenirea şi combaterea dăunătorilor pădurilor, amenajarea unitară a fondului forestier prin procedee tehnice moderne.I. Asigurarea unui regim normal de tăiere şi regenerare a pădurilorÎn scopul asigurării unui regim normal de tăiere şi regenerare a pădurilor şi creării condiţiilor pentru creştere în viitor a volumului exploatarilor, se stabilesc următoarele măsuri:1. Limitarea volumului de tăieri anuale, în deceniul 1976-1985, la 20 milioane mc masa lemnoasă bruta pe picior, după cum urmează:     Posibilitatea anualaVolumul de taieri anuale   Masa lemnoasa bruta pe picior, in milioane mc - total21,020,0     din care:       - produse principale16,416,0   - produse secundare4,64,0Aceasta limitare va contribui la realizarea unei structuri pe clase de vîrsta mai echilibrate şi în consecinţa la majorarea în viitor a volumului de tăieri anuale (anexele nr. 2.a) şi 2.b)*). În afară resurselor prevăzute mai sus, se estimeaza - pe baza realizarilor din anii anteriori - ca se va mai putea valorifica anual un volum de 1,2 - 1,6 milioane mc prin operaţiuni de igiena - arbori rupti, uscati, atacati de insecte, doboriti de vînt, în mod dispersat - şi curatiri în păduri ţinere. Masa lemnoasă provenită din aceste tăieri va fi identificata anual de către unităţile silvice, în vederea valorificării ei cu prioritate.Volumul, structura şi destinaţia întregii mase lemnoase se vor aproba prin lege, odată cu planul anual unic de dezvoltare economico-socială, la propunerea Ministerului Economiei Forestiere şi Materialelor de Construcţii şi a Comitetului de Stat al Planificarii.Masa lemnoasă rezultată din doborîturi cauzate de vînt, ploi şi zapezi abundente şi alte calamitati, care depăşeşte nivelul mediu anual al operaţiunilor de igiena prevăzute a fi recoltate ca produse accidentale, va fi inclusă în cota de tăiere anuală, diminuîndu-se corespunzător volumul de tăieri planificat.Tinindu-se seama de vîrsta, dimensiunile mici şi rolul de protecţie al vegetatiei forestiere din păşunile împădurite, în deceniul 1976-1985 nu se va recolta masa lemnoasă de pe aceste păşuni.2. Cota de tăiere anuală va fi repartizata pe inspectorate silvice judeţene şi ocoale silvice, corelat cu posibilitatea pădurilor respective şi cu prevederile Legii privind protecţia mediului înconjurător, tinindu-se seama de rolul de protecţie al pădurilor din fiecare zona. Se vor lua măsuri ca în perspectiva cota de tăiere să fie corelata cu posibilitatea fiecărei unităţi de producţie.3. Pentru valorificarea multiplelor funcţii de protecţie fizica şi socială ale pădurilor, se va acordă prioritate protejării resurselor de apa şi amenajărilor hidrotehnice, precum şi conservării mediului natural în zonele preorasenesti, balneoclimaterice, de interes turistic, de-a lungul soselelor naţionale şi cursurilor de apa etc.Taierile, impaduririle, corectarile de torenţi şi celelalte lucrări silvice specifice vor fi executate în concordanta cu prevederile planurilor de amenajare complexa a bazinelor hidrografice.Ministerul Economiei Forestiere şi Materialelor de Construcţii împreună cu ministerele şi celelalte organe centrale interesate vor elabora în anul 1977 un proiect de act normativ cu privire la zonarea funcţională a pădurilor, care să aibă prevederi corespunzătoare cerinţelor actuale şi de perspectiva ale societăţii faţă de padure, corelat cu Legea privind protecţia mediului înconjurător, programul de amenajare a bazinelor hidrografice şi Legea sistematizării teritoriului şi localităţilor urban şi rurale.4. În pădurile ţinere - neajunse la exploatare - se vor executa tăieri de îngrijire - degajari, curatiri şi rarituri - în funcţie de stadiul de dezvoltare a pădurii, extragindu-se selectiv arborii care împiedica dezvoltarea celor de calitate superioară, ce trebuie condusi pînă la maturitate, precum şi cei uscati, atacati de insecte, doboriti sau rupti de vînt.În funcţie de natura lor, aceste tăieri se vor executa la intervale de 3-8 ani, concentrat şi succesiv, pe grupe de parcele, asigurindu-se astfel linistirea necesară pădurii şi faunei cinegetice. Suprafaţa acestor tăieri şi a celor de igiena va spori de la 1,3 milioane hectare în anul 1975 la circa 2 milioane hectare în anul 2010, realizindu-se o majorare de circa 48 la suta (anexa nr. 3*).5. La recoltarea produselor principale din exploatarea pădurilor mature se vor respecta virstele şi diametrele în funcţie de regimul de cultura, felul tăierii de regenare şi clasele de producţie ale pădurii, în vederea asigurării unei eficiente maxime. Limitele de tăiere sînt: 40-140 ani la pădurile de codru; 15-40 ani la pădurile de cring; 15-25 ani pentru plopi euro-americani; 30-50 ani la plantaţiile speciale de rasinoase pentru celuloza. Virstele şi diametrele de tăiere pentru produsele principale sînt cele din anexa nr. 4).6. Pentru asigurarea regenerarii naturale a pădurilor, care constituie unul dintre factorii de conservare a mediului înconjurător şi de producere a lemnului valoros, cu calităţi tehnologice superioare, Ministerul Economiei Forestiere şi Materialelor de Construcţii va lua măsuri privind:- extinderea taierilor gradinarite şi a altor tratamente intensive care promovează regenerarea naturala - verificate în ţara noastră - în toate pădurile cu funcţii speciale de proiectie, mai ales în zonele acumularilor hidrotehnice, oraşelor, obiectivelor turistice şi altele asemenea;- restrîngerea la maximum a taierilor rase, acestea urmînd să se practice în condiţii cu totul speciale; în păduri pure de molid, plantaţii de plopi, păduri slab productive care se înlocuiesc cu altele valoroase, păduri de cring din zona de cîmpie şi de coline care se regenereaza din lastari. Suprafaţa parchetelor tăiate ras va fi de maximum 5 ha în pădurile cu funcţii speciale de protecţie, precum şi în pădurile pure de molid, şi de maximum 10 ha în celelalte păduri, iar după anul 1985 se va reduce la 3 ha şi, respectiv, 5 ha. Pentru evitarea concentrarii taierilor pe bazine, aceste parchete se vor amplasa astfel încît alaturarea lor să aibă loc la intervale de 3-7 ani.7. Ministerul Economiei Forestiere şi Materialelor de Construcţii va organiza prin personalul silvic şi cel de exploatare - ori de cîte ori este nevoie şi cel puţin de doua ori pe an, primavara şi toamna - acţiuni ample şi susţinute de curăţire a pădurilor şi pasunilor împădurite de arbori căzuţi, rupti şi doboriti de vînt, de materiale lemnoase rămase de-a lungul vailor, drumurilor şi pe versanţi, în scopul valorificării lemnului şi asigurării unui aspect îngrijit. La aceste lucrări va fi antrenata şi populaţia, dîndu-se prioritate aprovizionarii cu lemn a celor care participa la realizarea lor.8. În raport cu măsurile de gospodărire a pădurilor prevăzute în program, Ministerul Economiei Forestiere şi Materialelor de Construcţii va lua măsuri de imbunatatire, pînă la finele anului 1977, a normelor tehnice de amenajare a pădurilor, îndeosebi în ce priveşte extinderea taierilor bazate pe regenerarea naturala, stabilirea diametrelor optime la care să se facă exploatarea, refacerea pădurilor slab productive, organizarea taierilor de îngrijire etc.9. În scopul executării lucrărilor silviculturale necesare la nivelul întregului fond forestier şi exploatării masei lemnoase, se va realiza treptat amenajarea unei reţele corespunzătoare de drumuri forestiere.Ministerul Economiei Forestiere şi Materialelor de Construcţii va lua măsuri pentru sistematizarea drumurilor forestiere existente, raminind a fi utilizate ca atare numai cele necesare gospodăririi şi exploatării pădurilor, precum şi altor sectoare ale economiei, potrivit Legii drumurilor, toate drumurile ce nu mai sînt necesare impadurindu-se în decurs de un an de la dezafectarea lor.10. În vederea creşterii volumului de lemn pentru industrie şi ridicării productivitatii muncii în condiţiile evitării vatamarii semintisurilor naturale şi arborilor rămaşi în picioare, Ministerul Economiei Forestiere şi Materialelor de Construcţii va generaliza tehnologiile de exploatare a arborilor cu coroana, trunchiuri lungi şi catarge la întregul volum destinat taierilor.Tehnologiile se vor stabili în comun de specialişti din exploatare şi silvicultura, pentru fiecare parchet în parte, iar sortarea arborilor exploatati se va face pe platforme de preindustrializare, dotate cu mecanismele necesare.Aplicarea acestor tehnologii trebuie să conducă la diminuarea pierderilor şi a consumurilor tehnologice, reducerea duratei de exploatare a parchetelor la maximum un an, folosirea superioară a masei lemnoase şi darea acesteia la timp în circuitul economic.Se vor lua măsuri ca pierderile tehnologice de masa lemnoasă la exploatare sa nu depăşească 2,7% la nivelul anului 1985 şi 2,5% la nivelul anului 2010.Se interzice cojirea în padure a arborilor exploatati, aceasta operaţiuni urmînd să se facă pe platforme de preindustrializare, în depozite sau fabrici, în afară cazurilor strict justificate de protecţie a pădurii împotriva dăunătorilor, care vor fi aprobate de ministrul economiei forestiere şi materialelor de construcţii.11. În exploatările forestiere se va asigura valorificarea completa a masei lemnoase planificate prin eliminarea cioatelor înalte, antrenarea în producţie a doboriturilor de vînt în maximum un an de la producerea lor, a lemnului de mici dimensiuni şi a cracilor, precum şi prin repredarea în termen a parchetelor exploatate unităţilor silvice, pentru a fi reimpadurite.12. Cercetările, precum şi asimilarile de noi tipuri de utilaje şi mecanisme, trebuie să asigure ca mecanizarea principalelor operaţii din procesele tehnologice, de exploatare, sa atinga la nivelul anului 1980 următorii indici: 98% la doborit şi secţionat, 89% la scos-apropiat şi 90% la cojitul lemnului.II. Conservarea, dezvoltarea şi creşterea productivitatii fondului forestierÎn vederea conservării, dezvoltării şi creşterii productivitatii fondului forestier, se vor luat următoarele măsuri:1. Fondul forestier se va menţine în perspectiva, cel puţin la întinderea actuala, în primul rind prin analizarea şi mai exigenta a solicitărilor de scoateri de terenuri din acest fond.Scoaterile de terenuri din fondul forestier pentru liniile electrice aeriene, amplasarea altor obiective de investiţii şi pentru satisfacerea altor cerinţe ale economiei naţionale, se pot face numai în condiţiile prevăzute de lege, în mod excepţional, în cazurile strict justificate, potrivit normativelor în vigoare.2. Terenurile degradate din afară fondului forestier şi cele din albia rîurilor supuse inundaţiilor - inapte pentru agricultura - vor fi în mod obligatoriu împădurite. În acest scop se vor constitui comisii din reprezentanţi ai consiliilor populare şi ai unităţilor din agricultura, silvicultura, gospodărirea apelor, transporturi şi altele, care vor face propuneri pentru delimitarea şi impadurirea terenurilor respective.Pe baza acestor propuneri se vor stabili, în condiţiile prevăzute de lege, măsurile necesare pentru realizarea impaduririi de către ocoalele silvice sau de către deţinători, cu asistenţa tehnic a organelor silvice.3. Ministerul Economiei Forestiere şi Materialelor de Construcţii va lua măsuri pentru realizarea următoarelor structuri de perspectiva a fondului forestier, stabilite pe bază de studii:   Suprafata fondului forestier la nivelul anului 1975 si in perspectiva - milioane hectare -Compozitia padurilor - %   Nivel 1975Nivel 2010   rasinoasefoioaserasinoasefoioase     totalstejar   totalstejar   Total din care, pe zone:6,3287219,6406020,1   - cimpie0,60,399,745,539746,6   - coline1,969450,6128851,8   - munte3,84357-6040-În cadrul acestei structuri, în cultura speciilor forestiere se va asigura:- extinderea speciilor de rasinoase - molid, brad, duglas, pini - acolo unde condiţiile naturale sînt favorabile, pentru satisfacerea în perspectiva a necesarului economiei naţionale;- promovarea în cultura a celorlalte specii autohtone valoroase: stejar pedunculat, gorun, fag, paltin, frasin, cires, tei, nuc;- menţinerea întinderii pădurilor din zona de cîmpie şi îmbunătăţirea calităţii acestora;- conducerea pădurilor de stejari la virste înaintate - şi gospodărirea lor adecvată - astfel încît să se obţină arbori cu diametre mari şi cu volum sporit de lemn pentru furnire şi alte utilizări industriale superioare;- extinderea speciilor de foioase repede crescatoare, punîndu-se un accent deosebit pe plantarea plopilor şi salciei selecţionate, îndeosebi în lunca şi delta Dunării;- conservarea resurselor genetice forestiere valoroase.În vederea asigurării structurii menţionate mai sus, în planul naţional unic de dezvoltare economico-socială se vor prevedea distinct suprafeţele din fondul forestier ce urmează a fi împădurite cu rasinoase şi foioase, cu specificarea suprafeţelor destinate speciilor repede crescatoare şi a celor autohtone valoroase.4. În cincinalul 1976-1980 se vor executa împăduriri pe terenuri în suprafaţa de 325 mii hectare, din care împăduriri integrale pe 278 mii hectare, restul fiind completări la plantaţii anterioare, iar în cincinalele următoare de cîte 220 mii hectare împăduriri integrale (anexa nr. 5). Suprafeţele vor proveni din tăieri curente de păduri şi din terenurile degradate ce vor intra în fondul forestier, impadurirea acestora realizindu-se în maximum un an de la terminarea exploatării sau de la preluarea terenurilor, după caz. Impaduririle se vor realiza în majoritate prin plantaţii, iar în anii de fructificatie, şi prin semanaturi directe de rasinoase şi foioase; în acest scop se vor produce anual circa 250 milioane puieţi necesari pentru împăduriri la nivelul întregului fond forestier, indiferent de deţinători.În lucrările de impadurire se va urmări ca, pe total, inclusiv în pădurile comunale, rasinoasele sa ocupe 6566% din suprafaţa ce se impadureste anual, iar în pădurile administrate de Ministerul Economiei Forestiere şi Materialelor de Construcţii, 70-77% (anexa nr. 5).Ministerul Economiei Forestiere şi Materialelor de Construcţii va lua măsuri pentru asigurarea, începînd cu anul 1978, a certificării şi controlului genetic al întregului material de reproducere.5. Continuarea acţiunii de refacere a celor circa 700 mii hectare păduri slab productive se va desfăşura într-un ritm mediu anual de circa 22 mii hectare, astfel încît să se încheie în perioada anilor 2005-2010. Refacerea se va realiza, în principal, cu specii repede crescatoare de rasinoase şi foioase, ceea ce va conduce la obţinerea unei producţii de 2-3 ori mai mare şi la o creştere a proportiei lemnului de lucru de la 30-40% cît este în prezent la 75-80% .6. Suprafaţa pădurilor cu specii repede crescatoare şi de valoare economică ridicată se va majoră pînă în anul 2010 la rasinoase de la 1735 mii hectare la 2520 mii hectare (anexa nr. 6). La impadurire se vor folosi cu precădere specii autohtone ameliorate, valoroase şi de mare randament.Prin plantaţiile de salcîm şi tei prevăzute a se realiza pe 120 mii hectare se va extinde baza melifera în fondul forestier, iar prin plantaţiile de dud în aliniamente, de-a lungul soselelor din apropierea satelor, în perdelele forestiere de protecţie, pe liziera pădurilor şi în jurul cantoanelor silvice, se va dezvolta baza de materie prima pentru sericicultura.7. Pînă în anul 2000 se vor crea 450 mii hectare plantaţii speciale pentru producerea lemnului de celuloza, din care 390 mii hectare cu rasinoase şi 60 mii hectare cu foioase moi. Prin utilizarea de puieţi selecţionaţi şi fertilizare, aceste culturi se vor putea exploata la virste de 30-50 ani la rasinoase şi 15-20 ani la foioase moi, faţă de 100-120 ani şi respectiv 20-25 ani în pădurile obişnuite, obţinîndu-se astfel un spor de producţie de 6-8 mc/an/ha la culturile de rasinoase şi de 8-10 mc/an/ha la cele de foioase moi.Din suprafaţa culturilor speciale de celuloza, circa 50 mii hectare de pini vor fi destinate şi obţinerii unei producţii sporite de colofoniu, în cadrul programului elaborat în acest scop de Ministerul Economiei Forestiere şi Materialelor de Construcţii.8. Suprafaţa culturilor irigat va creşte de la 500 hectare, cît este în prezent, la 15 mii hectare în anul 2010; în aceeaşi perioadă se vor aplica fertilizanti pe 390 mii hectare. Prin aceste măsuri va trebui să se obţină un spor de masa lemnoasă estimat la 15-20 mc/an/ha în culturile de plopi irigate şi fertilizate, 4-6 tone/ha la rachita şi 1,5 - 2 mc/an/ha în pădurile mature de rasinoase fertilizate. Necesarul de îngrăşăminte chimice pe perioada 1976-2010 se estimeaza la circa 200 mii tone substanţa activa (anexa nr. 7).9. Lucrările de ameliorare a arborilor se vor intensifica astfel încît întreaga cantitate de seminţe sa provină din rezervaţii constituite în cele mai valoroase păduri (anexa nr. 8) şi din plantaţii semincere care fructifica la 10-15 ani, sporul de creştere ce urmează a se realiza prin utilizarea materialului genetic ameliorat fiind de 10-15% . În acest scop suprafaţa plantaţiilor semincere va creşte de la 357 hectare la 560 hectare în anul 1980 şi se va realiza o gospodărire intensiva pe cele 110 mii hectare rezervaţii (anexa nr. 8). Pînă la asigurarea cantităţilor de seminţe necesare din plantaţiile semincere de duglas, pini, larice, deficitul de seminţe se va completa din import (anexa nr. 9), contravaloarea urmînd să se acopere din fonduri valutare ce se vor realiza prin exportul de seminţe din speciile autohtone valoroase (molid, brad, salcîm şi altele), după care întregul necesar de seminţe se va asigura din ţara.10. Se vor extinde lucrările de prevenire a apariţiei în masa a dăunătorilor şi a atacurilor în păduri şi culturi forestiere de la 80 mii hectare, în anul 1975, la circa 100 mii hectare în anul 1990.Extinderea treptata a metodelor moderne de combatere biologica a celor chimice cu pesticide selective şi mai puţin poluante, cu doze reduse - în cadrul combaterii integrate - se va realiza astfel încît la nivelul anului 2000 să se aplice pe circa 80 mii hectare.11. Aviaţia utilitara va fi folosită în mai mare măsura la lucrările de combatere a dăunătorilor pădurii, precum şi la transportul materialului de impadurire şi puietului de pastrav necesar repopularii apelor de munte; în caz de incendii în păduri, avioanele vor fi asigurate cu prioritate.12. Gradul de mecanizare a principalelor grupe de lucrări - cu mecanisme produse în ţara - va creşte în perioada 1976-2010 (anexa nr. 10), astfel: la recoltarea şi prelucrarea semintelor, de la 45% la 80%; la lucrările în pepiniere, de la 60% la 90%; la împăduriri, de la 15% la 50%; la taierile de îngrijire a culturilor şi pădurilor ţinere, de la 20% la 75%, iar la lucrările de protecţie a pădurilor, de la 65% la 100% .13. Aplicarea ansamblului de măsuri prevăzute pentru conservarea, dezvoltarea şi creşterea productivitatii fondului forestier trebuie să conducă la un spor de creştere a masei lemnoase de 6,2 milioane mc în anul 2010, cu 22% mai mare decît creşterea actuala, din care 4,6 milioane mc în pădurile de rasinoase (anexa nr. 11).Volumul total al exploatarilor - care, pe lîngă produse principale şi secundare, cuprinde şi masa lemnoasă ce rezultă din alte resurse: tăieri de igiena, curatiri din aliniamente, din păşunile împădurite - va trebui sa atinga circa 28 milioane mc în anul 2010 (anexele nr. 12, 12.a) 13 şi 13.a); din acestea, rasinoasele vor reprezenta aproximativ 10 milioane mc faţă de 6 milioane mc cît se exploatează în prezent.III. Dezvoltarea economiei vinatului şi pisciculturiiPentru continua imbunatatire a activităţii de vinatoare şi piscicultura în apele de munte, se vor lua următoarele măsuri:1. Efectivele şi recoltele de vinat din fiecare fond de vinatoare vor creşte corespunzător prevederilor din program, asigurindu-se condiţiile necesare de furajare şi de ocrotire, precum şi nevoile de protejare a pădurilor (anexa nr. 14); se va asigura totodată ridicarea calităţii vinatului prin îmbunătăţirea structurii pe clase de vîrsta şi sexe la speciile purtătoare de trofee şi prin aplicarea selecţiei artificiale.2. Aria de raspindire a vinatului se va extinde prin intensificarea popularilor cu specii de vinat corespunzătoare, rezervarea în acest scop a 30-40 mii hectare poieni pentru asigurarea bazei furajere, prin crearea de crescatorii şi complexe de vinatoare în care să se realizeze efective cantitativ şi calitativ superioare.3. Ministerul Economiei Forestiere şi Materialelor de Construcţii, Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare şi Consiliul Naţional pentru Protecţia Mediului Înconjurător vor lua măsuri de limitare a efectelor negative ale utilizării pesticidelor asupra faunei cinegetice.4. Producţia de pastravi pentru consum se va majoră la 185 tone la nivelul anului 1980 şi 690 tone la nivelul anului 2010 (anexa nr. 15), prin majorarea productivitatii pastravilor, de la 1,6 kg/mp luciu de apa, în prezent, la 3,8 kg/mp luciu de apa la nivelul anului 1980, a lacurilor alpine şi de baraj, rîurilor de munte, prin introducerea pescuitului industrial în unele fonduri de pescuit şi prin construirea de pastravarii de mare capacitate.IV. Valorificarea produselor accesorii ale păduriiÎn vederea recoltarii şi valorificării superioare a produselor accesorii ale pădurii se vor lua următoarele măsuri:1. Se va intensifica recoltarea la maximum a fructelor de padure (zmeura, mure, afine negre şi roşii, macese, porumbe etc.) şi a ciupercilor comestibile (hribi, galbiori, ghebe, craite, roscovi etc.), pentru care exista cerinţe pe piaţa interna şi externa (anexa nr. 16).2. Suprafeţele cultivate cu arbuşti fructiferi, rachita din soiuri selecţionate şi alte culturi speciale se vor majoră folosindu-se în acest scop fiecare metru patrat de teren de sub liniile electrice aeriene, de pe lizierele pădurilor, din curţile cantoanelor şi brigazilor silvice; pînă la finele anului 1978 în cadrul fiecărei brigazi silvice sau district se vor amenaja astfel de plantaţii pe minimum 0,5 hectare.3. Se va organiza prelucrarea unor fructe de padure şi ciuperci în produse semiindustrializate, care asigura o valorificare superioară şi permit, în acelaşi timp, mai buna utilizare a posibilităţilor locale.4. Se va dezvolta creşterea viermilor de mătase - pe frunze de dud, stejar etc. -, astfel încît producţia de gogosi de mătase în sectorul silvic sa crească anual, în mod sistematic.V. Economisirea masei lemnoaseÎn scopul economisirii masei lemnoase şi creşterii gradului de industrializare a lemnului exploatat, se vor lua următoarele măsuri:1. Se va reduce în continuare volumul lemnului de foc, a lemnului pentru construcţii şi altor sortimente de lemn neprelucrat, concomitent cu creşterea valorificării deşeurilor, cracilor, virfurilor, rumegusului şi cojii; se interzice utilizarea sub forma de combustibil a lemnului care poate fi prelucrat industrial.2. Se vor înlocui, cît mai mult posibil, traversele din lemn pentru calea ferată cu traverse din beton şi se vor extinde metodele moderne de sustinere în subteran, în vederea economisirii la maximum a lemnului.3. Se vor elimina în întregime stîlpii din lemn, manelele şi prajinile utilizate în construcţii, iar cheresteaua va fi folosită numai în cazuri excepţionale, pe bază de repartiţii.4. Lemnul ce se va utiliza pentru traverse şi stîlpi se va impregna obligatoriu cu substanţe conservante, în vederea prelungirii duratei de folosire; lemnul de mina se va impregna acolo unde tehnologiile de lucru permit aceasta.5. Se va extinde producţia de semifabricate din beton şi lemn în scopul utilizării acestora în locul sortimentelor de lemn neprelucrat.6. Ministerul Economiei Forestiere şi Materialelor de Construcţii împreună cu celelalte organe centrale de stat interesate vor lua măsuri pentru revizuirea şi actualizarea standardelor de stat şi a normelor interne departamentale şi de întreprindere din industria exploatării şi prelucrării lemnului.Influentele care decurg din reducerea volumului masei lemnoase se vor avea în vedere la planurile cincinale şi anuale.VI. Dezvoltarea bazei materialePentru asigurarea bazei materiale necesare sarcinilor de dezvoltare a fondului forestier, în cincinalul 1976-1980, se vor lua următoarele măsuri:1. Fondurile de investiţii (anexa nr. 17), necesare dezvoltării fondului forestier administrat de Ministerul Economiei Forestiere şi Materialelor de Construcţii, se vor utiliza astfel: 64% pentru reimpaduriri şi împăduriri, inclusiv cele ce se vor executa pe terenuri neproductive aflate în prezent în fondul agricol; 17% pentru corectarea torenţilor din fondul forestier şi alte perimetre aprobate, precum şi pentru protecţia amenajărilor din bazinele hidrografice; 7% pentru amenajări şi construcţii silvice, vinatoresti, piscicole şi pentru produse accesorii; 9% pentru utilaje, 3% pentru locuinţe, învăţămînt şi cercetare.2. Executarea lucrărilor de reimpaduriri şi împăduriri în pădurile aflate în administrarea directa a comunelor se va finanta din fondul silvic comunal, iar a celor din pădurile administrate de Centrala "Delta Dunării", Oficiul Economic Central "Carpaţi" şi întreprinderi agricole de stat se va finanta din fondurile de investiţii centralizate alocate în acest scop.3. Fondurile de investiţii pentru corectarea torenţilor la nivelul întregii tari se vor asigura în cadrul Programului naţional de perspectiva pentru amenajarea bazinelor hidrografice din Republica Socialistă România (anexa nr. 18).VII. Cercetarea şi amenajarea silvică1. Pentru realizarea prevederilor din program, activitatea de cercetare ştiinţifică şi amenajare a pădurilor trebuie să rezolve şi să aplice cu prioritate, pe principalele zone forestiere, următoarele:- crearea, prin selecţie, de noi forme de molid şi pini care, pe lîngă realizarea unui spor de masa lemnoasă de 10-15%, vor asigura creşterea cu 4-8 la suta a randamentului papetar şi cu circa 20% a conţinutului de rasina necesară producţiei de colofoniu; amplificarea cercetărilor de selecţie şi ameliorare, prin metode moderne, a speciilor de foioase şi a celorlalte rasinoase, în vederea creşterii randamentului industrial, rezistentei la noxe şi capacităţii de purificare a aerului;- dezvoltarea bazei seminologice, astfel încît pînă în jurul anului 1995 să se asigure întregul necesar de seminţe şi material de impadurire genetic ameliorat, pentru nevoile interne şi pentru efectuarea de schimburi de seminţe din specii exotice de mare productivitate cu alte tari;- elaborarea de tehnologii îmbunătăţite pentru amenajarea complexa a bazinelor hidrografice torentiale din zonele de munte şi coline înalte şi impadurirea terenurilor degradate;- stabilirea zonelor favorabile culturii unor specii exotice de rasinoase şi extinderii rasinoaselor autohtone, în vederea creşterii suprafeţei acestora în fondul forestier cu circa 800 mii hectare;- îmbunătăţirea tehnologiilor pentru refacerea pădurilor slab productive, în condiţiile asigurării protecţiei mediului înconjurător şi aplicarea lor pe circa 700 mii hectare;- perfecţionarea metodelor şi tehnologiilor de înfiinţare şi îngrijire a 450 mii hectare culturi speciale pentru lemn de celuloza, care să asigure o creştere de 12-15 mc pe an şi hectar;- îmbunătăţirea sistemei de maşini, elaborarea şi asimilarea de noi tipuri de maşini şi utilaje necesare mecanizarii complexe a lucrărilor silvice;- perfecţionarea metodelor de prevenire şi combatere a dăunătorilor pădurii, prin înlocuirea unor pesticide toxice, reducerea dozelor folosite şi extinderea folosirii biopreparatelor;- creşterea şi ameliorarea efectivelor de vinat şi salmonicole şi valorificarea superioară a produselor accesorii ale pădurii;- elaborarea de tehnologii pentru creşterea viermilor de mătase pe culturi special organizate;- reamenajarea anuală a unei suprafeţe de 650 mii hectare păduri, prin care să se stabilească posibilitatea acestora în funcţie de evoluţia mărimii şi structurii resurselor, să se organizeze mai raţional modul de gospodărire a fondului forestier, pe baza rezultatelor cercetării ştiinţifice;- creşterea aportului fondului forestier la protecţia mediului înconjurător şi îmbunătăţirea conducerii activităţii de silvicultura prin sisteme de prelucrare automată a datelor;- extinderea cooperării internaţionale în domeniile inventarierii resurselor forestiere, amenajării pădurilor, creării plantaţiilor de specii industriale.2. Pentru îmbunătăţirea activităţii, cercetarea ştiinţifică şi amenajarea pădurilor se vor organiza integrat pe 6 mari zone forestiere, şi anume: Moldova, Cîmpia Dunării-Dobrogea, Carpatii-Subcarpatii sudici, Banat-Muresul inferior, Transilvania de nord-vest şi Transilvania de sud-est (anexele nr. 19, 19.a şi 20).În cadrul fiecărei zone forestiere va funcţiona cîte o filiala care va rezolva toate problemele de cercetare şi de amenajare a pădurilor din zona respectiva şi va urmări generalizarea rezultatelor cercetării ştiinţifice în producţie. În fiecare filiala vor funcţiona - ca subunitati - staţiuni de cercetare şi amenajare, profilate pe probleme specifice zonei, cărora li se vor asigura suprafeţe de padure de la 500 la 20.000 hectare, pepiniere etc., pentru a deveni unităţi model de gospodărire intensiva a fondului forestier din raza lor de activitate. În acest mod întregul personal de cercetare şi amenajare a pădurilor îşi va desfăşura activitatea în cadrul celor 6 mari zone forestiere.Îndrumarea, controlul şi coordonarea activităţii de cercetare, proiectare şi amenajare silvică, la nivelul ramurii, precum şi legătură cu Inspectoratul general de stat al silviculturii, Consiliul Naţional pentru Ştiinţa şi Tehnologie şi Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice se vor face de către Institutul de cercetări şi amenajări silvice, grefat pe Filiala Stefanesti din cadrul zonei Cîmpia Dunării-Dobrogea.VIII. Pregătirea cadrelorPentru ridicarea nivelului profesional al cadrelor tehnice, corespunzător gradului de gospodărire intensiva a pădurilor, se vor lua următoarele măsuri:1. Pregătirea de noi păduri se va face în continuare prin licee silvice. Pînă la acoperirea întregului necesar de cadre, pregătirea acestora se va putea face în continuare şi prin şcoli profesionale.Pentru padurarii care au experienta practica de minimum 5 ani şi au fost şcolarizaţi prin cursuri de calificare de 3-6 luni, se vor lua măsuri de completare a pregătirii acestora pînă la finele anului 1979, astfel încît durata totală a calificării lor să fie de cel puţin 9 luni.2. Recrutarea candidaţilor pentru şcoli profesionale şi licee silvice se va face, de către unităţile silvice, prin încheierea de contracte. La examenul de admitere în învăţămîntul silvic de toate gradele se va organiza testarea aptitudinilor candidatului pentru viitoarea profesie. Totodată, se vor îmbunătăţi programele de învăţămînt, punîndu-se un accent deosebit pe sporirea ponderii lucrărilor practice.Întrucît, pînă în prezent, studenţii Facultăţii de silvicultura au provenit în proporţie de 75% de la liceele reale şi umaniste, în viitor candidaţii pentru Facultatea de silvicultura vor fi recrutati, în principal, din rindul absolvenţilor liceelor silvice.3. Pentru continua ridicare a nivelului profesional al personalului silvic de teren, se va perfectiona actualul sistem de instruire teoretică şi practica la locul de muncă - doua zile pe luna la ocoale silvice şi doua zile pe trimestru la inspectoratele silvice judeţene - prin participarea obligatorie a cercetatorilor şi cadrelor didactice, expunerea de probleme de actualitate, execuţia de lucrări practice în comun, analizarea rezultatelor obţinute în suprafeţele experimentale instalate la nivelul cantoanelor şi brigazilor silvice, astfel încît să se asigure şi pe aceasta cale integrarea cercetării şi învăţămîntului în activitatea de producţie.IX. Îmbunătăţirea activităţii de conducere a silviculturii şi a inspecţiei silvice de statPentru asigurarea îndeplinirii obiectivelor şi a sarcinilor complexe prevăzute în program, precum şi pentru întărirea disciplinei şi ordinii ce trebuie să existe în realizarea acestora, se vor lua următoarele măsuri:1. Se va înfiinţa Consiliul fondului forestier, constituit din specialişti din producţie, cercetare, proiectare şi învăţămînt, cadre de conducere din Ministerul Economiei Forestiere şi Materialelor de Construcţii şi alte ministere şi instituţii centrale ce au contingenta cu gospodărirea fondului forestier.Consiliul va răspunde de ansamblul de măsuri pentru conservarea şi dezvoltarea fondului forestier, va propune volumul optim de masa lemnoasă ce se poate tăia potrivit programului şi va asigura luarea măsurilor necesare pentru respectarea cu stricteţe a regulilor silvice şi de exploatare a pădurilor.Consiliul analizează şi controlează periodic modul cum se realizează prevederile programului, stabilind măsuri pentru înfăptuirea lui, şi raportează conducerii de partid şi de stat asupra rezultatelor obţinute.2. Pentru asigurarea unui regim unitar de gospodărire şi control, atît în pădurile administrate de unităţile Ministerului Economiei Forestiere şi Materialelor de Construcţii, cît şi în cele comunale, ale Centralei "Delta Dunării", unităţilor agricole de stat, cît şi ale altor unităţi, întreg personalul silvic al deţinătorilor de păduri din afară sistemului Ministerului Economiei Forestiere şi Materialelor de Construcţii va fi subordonat şi unităţilor silvice - ocol şi inspectorate judeţene - pe a căror rază de activitate se afla.Unităţile silvice ale Ministerului Economiei Forestiere şi Materialelor de Construcţii vor controla modul cum se aplică prevederile din legile şi regulile silvice de gospodărire în pădurile aflate în administrarea directa a altor deţinători, precum şi în terenurile cu vegetaţie forestieră din afară fondului forestier, şi vor lua măsurile ce se impun.3. Toate lucrările de impadurire din afară fondului forestier administrat de unităţile Ministerului Economiei Forestiere şi Materialelor de Construcţii se vor executa numai cu puieţi din speciile recomandate de organele silvice, cu asistenţa tehnica şi sub îndrumarea acestora.4. Taierea de arbori din vegetatia forestieră situata în afară fondului forestier se poate face, potrivit legii, numai cu aprobarea organelor silvice, indiferent de natura proprietăţii - de stat, cooperatista sau individuală.5. În vederea asigurării unor măsuri eficiente de apărare a pădurilor şi a fondurilor de vinatoare şi piscicole, se va intensifica colaborarea cu organele Ministerului de Interne, pentru organizarea de acţiuni în comun în ceea ce priveşte paza bunurilor, prevenirea, descoperirea şi sancţionarea contravenţiilor şi infracţiunilor, circulaţia materialului lemnos, funcţionarea instalaţiilor de debitat busteni, prevenirea incendiilor, asigurarea ordinii şi liniştii în padure. Organele silvice vor solicita sprijinul organelor Ministerului de Interne şi le vor informa periodic şi ori de cîte ori este nevoie asupra acestei activităţi. La rindul lor, organele Ministerului de Interne vor semnala aspectele pe care le considera utile în sprijinul activităţii de silvicultura. Modul de lucru dintre aceste organe va fi stabilit de cele doua ministere.6. Se vor intensifica controalele preventive efectuate de organele silvice pentru înlăturarea abaterilor de la reglementările privind gospodărirea fondului forestier, respectarea stricta a termenelor şi epocilor de tăiere şi de scoatere a materialului lemnos din păduri de către unităţile de exploatare, prevenirea taierilor ilegale de arbori şi altele.Pentru dezvoltarea răspunderii personalului silvic faţă de perimetrul în care îşi desfăşoară activitatea şi în scopul apropierii de locul de muncă, se va continua amenajarea, ca sedii de cantoane, a unor cabane de muncitori de la exploatări şi drumuri forestiere, iar acolo unde este necesar, se vor construi noi sedii.7. Se va îmbunătăţi sistemul de comunicaţii telefon-radio din cadrul unităţilor silvice prin dotarea corespunzătoare cu astfel de aparate.8. În vederea lichidării abaterilor ce se comit la debitarea lemnului în cherestea în instalaţii din afară unităţilor Ministerului Economiei Forestiere şi Materialelor de Construcţii, acesta va elabora, împreună cu celelalte organe centrale interesate, în cursul anului 1976, un proiect de act normativ prin care să se imbunatateasca modalitatea de înfiinţare şi funcţionare a instalaţiilor respective.9. Pasunatul în păduri se va admite de către organele silvice numai acolo unde nu aduce pagube, cu stricta respectare a regulilor de protecţie a pădurilor; în zonele de padure, în care pasunatul este interzis, recoltarea ierbii va fi permisă numai în condiţiile prevăzute de normele silviculturale.10. Circulaţia publică în păduri va fi astfel reglementată încît acestea sa nu aibă de suferit de pe urma excursionistilor. În funcţie de necesitaţi se vor stabili zone pentru accesul pietonilor şi se vor închide prin bariere unele drumuri forestiere.11. În cadrul lucrărilor de sistematizare a localităţilor, prin grija comitetelor executive ale consiliilor populare, organizaţiilor de stat, cooperatiste şi celelalte organizaţii obşteşti, precum şi a persoanelor fizice, se vor planta garduri vii pe unele porţiuni de şosele şi străzi principale, în scopul reducerii zgomotelor, reţinerii prafului şi realizării unei estetici corespunzătoare.X. Participarea populaţiei la ocrotirea şi îngrijirea pădurilorPentru educarea oamenilor muncii în spiritul grijii, dragostei şi respectului faţă de padure - una dintre cele mai importante avutii naţionale -, popularizarea importantei sociale şi economice a pădurii, formarea unei opinii de masa favorabile conservării şi apărării acesteia la toţi cetăţenii tarii şi, în special, pentru educarea elevilor şi tineretului, se vor lua următoarele măsuri:1. Anual se va organiza "Luna pădurii", în perioada martie-aprilie, în raport de condiţiile climatice locale, de către Ministerul Economiei Forestiere şi Materialelor de Construcţii, cu concursul Ministerului Educaţiei şi Învăţămîntului, al Uniunii Tineretului Comunist şi al comitetelor şi birourilor executive ale consiliilor populare.În cadrul acestei acţiuni se va asigura o larga participare a elevilor, tineretului şi a celorlalte categorii de cetăţeni la lucrări de împăduriri, asigurindu-se ca fiecare cetăţean al tarii, în vîrsta de la 7 la 60 ani, sa planteze anual, în medie, cel puţin un puiet.De asemenea, se va asigura participarea la lucrări în pepiniere, îngrijirea şi curăţirea pădurii, protecţia pădurii împotriva dăunătorilor şi altele.2. Birourile şi, după caz, comitetele executive ale consiliilor populare comunale, orăşeneşti şi municipale care deţin păduri comunal vor asigura - prin comitetele de gospodărire silvică - participarea populaţiei, potrivit legii, la realizarea lucrărilor silvice, în pădurile ce le administrează.3. În şcolile de toate gradele, specialiştii din silvicultura vor prezenta prelegeri privind importanţa socială şi economică a pădurii, aportul acesteia în protecţia mediului înconjurător, atitudinea faţă de padure şi alte asemenea teme. În şcolile generale să se organizeze cercuri de "Prieteni ai pădurii".4. Se vor organiza acţiuni permanente şi susţinute de informare a maselor largi - prin presa, radio şi televiziune - asupra rolului pădurii şi necesităţii de protejare a acesteia, asupra activităţii desfăşurate în gospodărirea fondului forestier.5. Ministerul Economiei Forestiere şi Materialelor de Construcţii va lua măsuri, împreună cu celelalte organe centrale interesate, pentru editarea de cărţi, manuale, conferinţe, pliante, afişe. De asemenea, pentru stimularea celor care s-au evidenţiat în acţiunile de ocrotire şi îngrijire a pădurilor, va putea acorda insigne.XI. Eficienta programuluiRealizarea obiectivelor şi sarcinilor prevăzute în program va avea o eficienta cu caracter multiplu, atît în privinta exercitării funcţiilor de protecţie fizica şi socială ale pădurii, cît şi pe plan economic. Dintre aceste efecte, principalele sînt următoarele:- creşterea substantiala a aportului pădurilor la protecţia mediului înconjurător - conservarea resurselor de apa, regularizarea scurgerilor pe versanţi, păstrarea frumuseţilor naturale, îmbunătăţirea factorilor climatici -, la agrementul şi recrearea populaţiei;- ameliorarea structurii fondului forestier - compoziţie, clase de vîrsta, amplasarea şi natura taierilor -, a capacităţii productive şi a stării sanitare;- majorarea volumului de exploatat anual, la nivelul anului 2010, cu circa 30% faţă de media cincinalului 1976-1980, ca urmare a creşterii posibilităţii pădurii; în aceeaşi perioadă volumul rasinoaselor va creşte cu 60-70%. Prin aplicarea, şi după anul 2010, a măsurilor propuse în program, se apreciază ca, după trecerea unui ciclu de producţie, fondul forestier va putea asigura exploatarea unui volum de 32-35 milioane mc, adică cu 50-60 la suta mai mult decît în anul 1976-1980;- sporirea aportului valoric din alte activităţi şi resurse decît masa lemnoasă - produse accesorii ale pădurii, vinatoresti şi piscicole şi altele - în cadrul producţiei silvice (anexa nr. 21);- readucerea în circuitul economic, prin impadurire, a unor importante suprafeţe de terenuri degradate şi evitarea pagubelor pe care acestea le aduc economiei naţionale.Transpunerea în viaţa a măsurilor cuprinse în program va asigura o creştere însemnată a aportului silviculturii la continua imbunatatire a mediului înconjurător, la satisfacerea în condiţii tot mai bune a necesităţilor multiple ale societăţii noastre, la dezvoltarea economiei naţionale.__________Notă *) Anexele se comunică instituţiilor interesate.-----------