Advanced Search

 LEGE nr. 63 din 30 octombrie 1974 privind ocrotirea patrimoniului cultural naţional al Republicii Socialiste România


Published: 1974-10-30
Read law translated into English here: https://www.global-regulation.com/translation/romania/3069854/-lege-nr.-63-din-30-octombrie-1974-privind-ocrotirea-patrimoniului-cultural-naional-al-republicii-socialiste-romnia.html

Subscribe to a Global-Regulation Premium Membership Today!

Key Benefits:

Subscribe Now for only USD$40 per month.
LEGE Nr. 63 din 30 octombrie 1974privind ocrotirea patrimoniului cultural naţional al Republicii Socialiste România
EMITENT MAREA ADUNARE NAŢIONALA
Publicat în  BULETINUL OFICIAL NR. 137 din 2 noiembrie 1974



 +  Capitolul 1 Patrimoniul cultural naţional +  Articolul 1În înţelesul prezentei legi, bunurile cu valoare deosebită, istorica, artistică sau documentara care reprezintă mărturii importante privind dezvoltarea istorica a poporului român şi a omenirii în general sau evoluţia mediului natural, inclusiv cele din aceste categorii, alcătuite din metale preţioase sau conţinînd metale preţioase şi pietre preţioase, constituie patrimoniul cultural naţional al Republicii Socialiste România şi se bucura de protecţia statului, a întregii societăţi. +  Articolul 2Patrimoniul cultural naţional cuprinde: a) bunuri cu valoare artistică deosebită: obiectele sau monumentele de arhitectura şi arta plastica, decorativa şi aplicată, stravechi, antice, medievale sau moderne, care sînt opere reprezentative ale unor mari personalităţi creatoare consacrate, române sau străine, sau care, fiind creaţie anonima, prin nivelul lor artistic, prin trăsăturile caracteristice şi prin raritatea lor sînt în cel mai înalt grad reprezentative pentru cultura şi arta naţionala şi universala, inclusiv pentru creaţia populara; b) bunuri cu valoare istorica şi documentara deosebită: monumente istorice sau arheologice, obiecte şi documente cu caracter de izvor probatoriu sau memorial pentru istoria dezvoltării societăţii, manuscrise, cărţi bibliofile sau alte bunuri cu caracter de unicat sau de mare raritate, reprezentative pentru anumite epoci, instituţii, evenimente sau personalităţi istorice importante, naţionale şi universale; mărturii valoroase ale istoriei ştiinţei şi tehnicii, mijloace de schimb monetare sau premonetare, rare sau cu mare valoare artistică, raritati filatelice; c) bunuri cu valoare ştiinţifică de document al naturii de importanţa deosebită: piese din natura dispărute sau foarte rare - care nu se mai păstrează decît în colectiile de specialitate -, monumente ale naturii, fosile şi trofee rare, endemisme şi tipuri conservate sau naturalizate. +  Articolul 3Patrimoniul cultural naţional al Republicii Socialiste România aparţine, prin valoarea sa cultural-socială, poporului, face parte din avutia societăţii socialiste. +  Articolul 4Statul asigură cunoaşterea, evidenta centralizata şi păstrarea în deplina securitate a tuturor bunurilor din patrimoniul cultural naţional, ţinînd seama de importanţa deosebită a acestor bunuri pentru istoria şi cultura naţionala şi universala, de necesitatea ocrotirii, dezvoltării şi valorificării ştiinţifice şi cultural-educative a acestora în folosul întregului popor. +  Articolul 5Constituirea, ocrotirea, cercetarea şi punerea în circuit public a patrimoniului cultural naţional constituie o îndatorire patriotica a tuturor membrilor societăţii - expresie a conştiinţei noi, socialiste, a oamenilor muncii, a relaţiilor noi statornicite în societatea noastră.Patrimoniul cultural naţional se dezvolta prin noi descoperiri ale vestigiilor istorice sau monumentelor naturii, prin noi creatii artistice, ştiinţifice şi tehnice, pe măsura ce valoarea deosebită a acestora este consacrată de societate, precum şi prin dobindirea cu orice titlu a altor valori de importanţa deosebită.Societatea stimuleaza şi recompensează pe cei care contribuie la constituirea şi dezvoltarea patrimoniului cultural naţional, prin premii, distincţii, aducerea numelui donatorului la cunoştinţa publicului, precum şi prin alte forme. +  Articolul 6Toate bunurile care fac parte din patrimoniul cultural naţional se înscriu în evidenta centralizata de stat şi sînt supuse regimului de păstrare, conservare, valorificare ştiinţifică şi punere în circuit public stabilit prin prevederile prezentei legi. +  Articolul 7Toţi deţinătorii de bunuri culturale din categoriile prevăzute la art. 1 şi 2 din prezenta lege - organizaţii obşteşti, culte religioase sau persoane fizice - au obligaţia să le declare în termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a legii sau, după caz, de 15 zile de la dobîndire, în vederea înscrierii lor în evidenta centralizata de stat.Aprecierea importantei bunurilor culturale în vederea încadrării lor în patrimoniul cultural naţional şi înscrierii în evidenta centralizata de stat se face de către organele competente, potrivit prevederilor prezentei legi.Organizaţiile socialiste de stat vor depune, în termenele prevăzute la alin. 1, extrase din inventarele lor, referitoare la aceste bunuri. +  Articolul 8Ministerul de Interne, cu sprijinul celorlalte organe centrale de stat şi obşteşti, va lua măsuri de identificare, inventariere şi recuperare a bunurilor care, ca efect al dispoziţiilor legale sau procedurilor judiciare, au fost trecute în patrimoniul statului, fiind ulterior înstrăinate. +  Articolul 9În vederea asigurării unitare a evidentei, ocrotirii, conservării, cercetării şi valorificării ştiinţifice şi cultural-educative a patrimoniului cultural naţional se înfiinţează Comisia Centrala de Stat a Patrimoniului Cultural Naţional, Direcţia patrimoniului cultural naţional, precum şi oficii pentru patrimoniul cultural naţional judeţene şi al municipiului Bucureşti.Atribuţiile şi modul de organizare şi funcţionare a Comisiei Centrale de Stat a Patrimoniului Cultural Naţional, ale Direcţiei patrimoniului cultural naţional şi ale oficiilor pentru patrimoniul cultural naţional se stabilesc prin decret al Consiliului de Stat.Comisia Centrala de Stat a Patrimoniului Cultural Naţional funcţionează pe lîngă Consiliul Culturii şi Educaţiei Socialiste. Comisia se numeşte prin decret prezidential şi se compune din reprezentanţi ai Consiliului Culturii şi Educaţiei Socialiste, Ministerului de Interne, Ministerului Finanţelor, ai altor organe centrale de stat şi obşteşti, reprezentanţi ai cultelor, precum şi din specialişti în domeniul istoriei, istoriei artelor, istoriei naturale, etnografiei şi alte domenii de activitate.Direcţia patrimoniului cultural naţional se înfiinţează prin reorganizarea Direcţiei monumentelor istorice şi de arta, în cadrul indicatorilor de plan aprobaţi pentru Consiliul Culturii şi Educaţiei Socialiste.Oficiile judeţene şi al municipiului Bucureşti se înfiinţează în cadrul muzeelor stabilite de Consiliul Culturii şi Educaţiei Socialiste şi în limita indicatorilor de plan aprobaţi. +  Articolul 10Evidenta centralizata de stat a patrimoniului cultural naţional conţine elementele de identificare, descriere şi evaluare a fiecărui bun.Valoarea nominală a bunurilor din patrimoniul cultural naţional se stabileşte pe baza criteriilor aprobate prin hotărîre a Consiliului de Miniştri.Lista bunurilor din patrimoniul cultural naţional, precum şi completările anuale ale acesteia, se aproba prin hotărîre a Consiliului de Miniştri, la propunerea Comisiei Centrale de Stat a Patrimoniului Cultural Naţional. +  Capitolul 2 Evidenta, păstrarea, conservarea şi valorificarea bunurilor din patrimoniul cultural naţional +  Articolul 11Statul ia toate măsurile necesare în vederea ocrotirii şi conservării, evitării înstrăinării şi deteriorării, precum şi păstrării, apărării şi folosirii corespunzătoare a patrimoniului cultural naţional în interesul întregului popor. +  Articolul 12Evidenta centralizata de stat se întocmeşte unitar, pe baza declaraţiilor şi extraselor de inventar depuse de deţinătorii bunurilor din patrimoniul cultural naţional, precum şi a identificarilor de noi bunuri efectuate de personalul de specialitate al organelor competente.Documentele se completează la oficiile pentru patrimoniul cultural naţional şi se centralizează la Direcţia patrimoniului cultural naţional, care păstrează şi prelucreaza aceasta evidenta. Lista bunurilor din patrimoniul cultural naţional se definitiveaza de Comisia Centrala de Stat a Patrimoniului Cultural Naţional şi se supune aprobării Consiliului de Miniştri. +  Articolul 13Păstrarea, conservarea, valorificarea ştiinţifică şi punerea în circuit public a bunurilor care alcătuiesc patrimoniul cultural naţional se organizează unitar, pe întreg cuprinsul tarii, după cum urmează: a) bunurile din patrimoniul cultural naţional de importanţa deosebită se păstrează, se conserva, se valorifica ştiinţific şi se pun în circuit public în unităţi de stat - muzee, colecţii şi biblioteci; b) celelalte bunuri, care rămîn în păstrarea şi folosinţă deţinătorilor - culte religioase, organizaţii obşteşti şi persoane fizice care asigura condiţiile de păstrare şi conservare stabilite prin prezenta lege - sînt supuse controlului şi verificării periodice a organelor de stat competente; c) bunurile care fac parte din fondul arhivistic naţional se păstrează, se conserva, se valorifica ştiinţific şi se pun în circuit public potrivit dispoziţiilor legale privind fondul arhivistic naţional; d) dacă bunurile din patrimoniul cultural naţional fac parte integrantă din colecţii constituite sau din ansambluri imobile, care au ele însele valoare artistică, istorica sau documentara, se păstrează şi se valorifica din punct de vedere muzeistic şi cultural în aceste colecţii sau ansambluri, asigurindu-li-se condiţii speciale de păstrare şi conservare.Consiliul Culturii şi Educaţiei Socialiste şi Ministerul de Interne, prin organele lor de specialitate, asigura îndrumarea şi controlul permanent al îndeplinirii dispoziţiilor de mai sus. +  Articolul 14Unităţile de stat, organizaţiile obşteşti, cultele religioase şi persoanele fizice care deţin sau păstrează bunuri din patrimoniul cultural naţional sînt obligate: a) să asigure evidenta, protejarea şi securitatea acestor bunuri; b) să asigure spaţii salubre, microclimatul corespunzător, prevenirea factorilor de biodeteriorare, combaterea elementelor de poluare, îndepărtarea materialelor incompatibile cu cerinţele conservării bunurilor, sa evite tensionarea obiectelor în timpul expunerii, depozitarii şi transportării acestora; c) să asigure paza stricta şi securitatea deplina a acestor bunuri. Coordonarea întregii activităţi de paza şi securitate se realizează de Direcţia patrimoniului cultural naţional împreună cu organele Ministerului de Interne; d) să asigure restaurarea acestor bunuri, cu aprobarea Direcţiei patrimoniului cultural naţional; e) sa ia măsuri pentru prevenirea distrugerii bunurilor, asigurind supravegherea lor permanenta cu personal şi instalaţii; f) sa expuna numai obiecte în stare de conservare corespunzătoare sau restaurate şi în condiţii de deplina securitate, sub directa supraveghere a personalului de specialitate, cu avizul Direcţiei patrimoniului cultural naţional. +  Articolul 15Notariatele de stat, executorii judecătoreşti, unităţile de anticariat şi consignaţie care iau cunoştinţa de existenta unor bunuri din patrimoniul cultural naţional sînt obligate să le anunţe oficiilor corespunzătoare pentru patrimoniul cultural naţional, în termen de 15 zile. +  Articolul 16În vederea mai bunei pastrari, conservari şi valorificari ştiinţifice şi cultural-educative, anumite bunuri din patrimoniul cultural naţional care prezintă interes excepţional, pot fi trecute în proprietatea statului, prin decret prezidential, la propunerea Comisiei Centrale de Stat a Patrimoniului Cultural Naţional şi cu plata despăgubirilor corespunzătoare.Statul poate dobîndi bunuri din patrimoniul cultural naţional prin donaţii sau prin achiziţionarea lor la preţurile stabilite de Comisia Centrala de Stat a Patrimoniului Cultural Naţional.Deţinătorii de bunuri din patrimoniul cultural naţional, persoane fizice, culte religioase sau organizaţii obşteşti, care nu îndeplinesc obligaţiile prevăzute la art. 14, sînt datori să le încredinţeze în custodie statului prin muzeele, colectiile şi bibliotecile menţionate la art. 13 lit. a), care sînt obligate să le primească, să le conserve, restaureze şi păstreze. +  Articolul 17Bunurile din patrimoniul cultural naţional care aparţin statului nu pot fi înstrăinate sub nici o formă.Transferul bunurilor din patrimoniul cultural naţional între unităţile de stat sau între unităţile organizaţiilor obşteşti ori ale cultelor este supus acordului prealabil al Comisiei Centrale de Stat a Patrimoniului Cultural Naţional. +  Articolul 18Vînzarea, schimbul sau donarea bunurilor din patrimoniul cultural naţional deţinute de persoane fizice se poate efectua numai după 60 de zile de la informarea în scris a oficiului corespunzător pentru patrimoniul cultural naţional.În toate cazurile de vînzare a acestor bunuri statul îşi poate exercita, în termenul de mai sus, dreptul prioritar de cumpărare, la preţul fixat de Comisia Centrala de Stat a Patrimoniului Cultural Naţional.Criteriile de stabilire a preţului de achiziţie a bunurilor din patrimoniul cultural naţional se reglementează prin hotărîre a Consiliului de Miniştri. +  Articolul 19Se interzice folosirea bunurilor din patrimoniul cultural naţional în alte scopuri şi în alte condiţii decît cele prevăzute în prezenta lege.Bunurile din patrimoniul cultural naţional destinate unor activităţi publice, precum şi cele destinate activităţii de cult, vor putea fi folosite în continuare în aceste scopuri, organizaţiile deţinătoare fiind obligate să asigure respectarea prevederilor prezentei legi referitoare la evidenta, păstrarea, conservarea şi valorificarea acestor bunuri.Organizarea de manifestări artistice sau filmarile în cadrul monumentelor istorice şi de arta, precum şi filmarile celorlalte bunuri din patrimoniul cultural naţional, se aproba de Direcţia patrimoniului cultural naţional, luindu-se şi avizul deţinătorilor acestor monumente. +  Articolul 20Lucrările de cercetare, conservare şi restaurare a bunurilor din patrimoniul cultural naţional - inclusiv săpăturile arheologice - se avizează sau se aproba, după caz, de Comisia Centrala de Stat a Patrimoniului Cultural Naţional.Cercetarea bunurilor din patrimoniul cultural naţional se încuviinţează numai dacă exista condiţii de conservare şi valorificare a descoperirilor şi cu obligaţia comunicării rezultatelor obţinute către Comisia Centrala de Stat a Patrimoniului Cultural Naţional.Bunurile arheologice descoperite în cursul cercetărilor se înscriu imediat în inventare speciale şi se predau spre păstrare unităţilor de stat stabilite cu ocazia autorizării cercetării.Persoanele fizice care fac intimplator descoperiri arheologice sînt obligate să le declare sau, în cazul bunurilor mobile, să le depună în termen de 24 de ore de la descoperire la comitetul executiv al consiliului popular al localităţii pe raza căreia s-a făcut descoperirea, care le va preda oficiului pentru patrimoniul cultural naţional.În cazul descoperirii de bunuri din metale preţioase sau care au în componenta metale preţioase şi pietre preţioase, persoanele fizice sînt obligate să le declare şi să le predea, cu respectarea prevederilor legale privind regimul mijloacelor de plată străine, metalelor preţioase şi pietrelor preţioase. +  Articolul 21Restaurarea bunurilor din patrimoniul cultural naţional se realizează sub conducerea Direcţiei patrimoniului cultural naţional în laboratoare organizate, încadrate şi dotate potrivit acestor cerinţe în Bucureşti - în cadrul Muzeului de istorie al Republicii Socialiste România, Muzeului de arta al Republicii Socialiste România, Muzeului satului şi Bibliotecii centrale de stat; Iaşi - în cadrul complexului muzeal; Cluj - în cadrul Muzeului de istorie al Transilvaniei; Sibiu - în cadrul Muzeului Brukenthal; Craiova - în cadrul Muzeului Olteniei; Timişoara - în cadrul Muzeului Banatului; Constanta - în cadrul Muzeului arheologic şi Suceava - în cadrul Muzeului de istorie.Lucrările de restaurare şi conservare a bunurilor mobile din patrimoniul cultural naţional care aparţin organizaţiilor obşteşti, cultelor religioase şi persoanelor fizice se efectuează contra plata. +  Articolul 22Înstrăinarea bunurilor din patrimoniul cultural naţional către persoane fizice sau juridice străine este cu desăvîrşire interzisă.Bunurile din patrimoniul cultural naţional pot fi trimise peste granita pentru prezentare în cadrul unor expoziţii româneşti sau în cadrul unor expoziţii internaţionale, precum şi pentru efectuarea unor lucrări de restaurare sau a unor expertize de specialitate, cu aprobarea Preşedintelui Republicii Socialiste România, la propunerea Consiliului Culturii şi Educaţiei Socialiste. +  Articolul 23Scoaterea peste granita a altor bunuri culturale decît cele ce fac parte din patrimoniul cultural naţional se poate face numai cu avizul Comisiei Centrale de Stat a Patrimoniului Cultural Naţional.Categoriile acestor bunuri - lucrări de pictura, sculptura, grafica, de ceramica, portelan, sticlarie, toreutica, textile, mobilier cu caracter de arta, cărţi şi alte tiparituri, cu excepţia celor puse în circuitul public prin reţeaua de difuzare a cărţii, ori altele asemenea -, precum şi criteriile de avizare a scoaterii lor peste granita, se stabilesc prin decret prezidential. +  Capitolul 3 Sancţiuni +  Articolul 24Bunurile din patrimoniul cultural naţional aparţinînd persoanelor fizice, a căror dobîndire se dovedeşte nelegală, se trec, fără plata, în proprietatea statului. +  Articolul 25În afară sancţiunilor prevăzute de legea penală, bunurile din patrimoniul cultural naţional aparţinînd organizaţiilor obşteşti, cultelor religioase sau persoanelor fizice se confisca în următoarele cazuri; a) degradarea sau periclitarea valorii pe care o reprezintă; b) împiedicarea organelor de stat competente de a asigura conservarea, restaurarea şi securitatea acestor bunuri; c) sustragerea de la regimul de bunuri din patrimoniul cultural naţional; d) traficul şi specula cu bunuri din patrimoniul cultural naţional; e) vînzarea de bunuri din patrimoniul cultural naţional, obţinute în mod ilicit, transportul şi primirea în depozit de astfel de obiecte de către persoane care cunosc caracterul ilicit al operaţiunii. +  Articolul 26Distrugerea bunurilor din patrimoniul cultural naţional se pedepseşte conform legii penale. +  Articolul 27Încercarea de scoatere sau scoaterea peste granita a bunurilor din patrimoniul cultural naţional, cu încălcarea prevederilor prezentei legi, se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 7 ani.Cu aceeaşi pedeapsa se sancţionează încercarea de înstrăinare sau înstrăinarea bunurilor din patrimoniul cultural naţional către persoane fizice sau juridice străine.În ambele cazuri prevăzute în alin. 1 şi 2, bunurile se confisca. +  Articolul 28Constituie contravenţii următoarele fapte, dacă nu sînt săvîrşite în astfel de condiţii încît, potrivit legii penale, sînt considerate infracţiuni: a) nedeclararea bunurilor din patrimoniul cultural naţional în termenele prevăzute de lege; b) nedepunerea în custodie a bunurilor din patrimoniul cultural naţional de către deţinători, în cazurile prevăzute de art. 16 alin. 3; c) încălcarea prevederilor art. 20 al prezentei legi, cu privire la descoperirile de bunuri care fac parte din patrimoniul cultural naţional.Contravenţiile se sancţionează cu amendă de la 1.000 la 5.000 lei. +  Articolul 29Contravenţiile stabilite prin prezenta lege se constata de personalul de specialitate al Direcţiei patrimoniului cultural naţional, împuternicit de Consiliul Culturii şi Educaţiei Socialiste, precum şi de organele desemnate de Ministerul de Interne.Agentul constatator aplica sancţiunea şi dispune confiscarea, atunci cînd legea o prevede.Împotriva procesului-verbal de constatare a contravenţiei se poate face plîngere în termen de 15 zile de la comunicarea acestuia.Plîngerea împotriva procesului-verbal de constatare a contravenţiei se soluţionează de judecătoria în a carei raza s-a savirsit contravenţia. +  Articolul 30În măsura în care prezenta lege nu dispune, contravenţiilor prevăzute în art. 29 le sînt aplicabile prevederile Legii nr. 32/1968 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor. +  Capitolul 4 Dispoziţii finale +  Articolul 31Consiliul Culturii şi Educaţiei Socialiste va asigura condiţiile de funcţionare a Comisiei Centrale de Stat a Patrimoniului Cultural Naţional şi va lua măsuri pentru încadrarea cu specialişti şi dotarea corespunzătoare a Direcţiei patrimoniului cultural naţional, a oficiilor pentru patrimoniul cultural naţional, a laboratoarelor zonale.Consiliul Culturii şi Educaţiei Socialiste şi toate instituţiile de specialitate din sistemul acestuia vor colabora cu organele Ministerului de Interne în îndeplinirea prevederilor prezentei legi. +  Articolul 32Ministerul de Interne îşi va organiza activitatea pentru a asigura îndeplinirea sarcinilor ce-i revin din prezenta lege şi va intensifica măsurile pentru prevenirea şi combaterea furturilor, traficului ilegal, speculei şi altor forme de încălcare a prevederilor prezentei legi. +  Articolul 33Decretul nr. 724/1969, devenit Legea nr. 64/1969, privind protejarea şi păstrarea bunurilor de interes naţional ce reprezintă valori artistice, istorice sau documentare, precum şi a unor obiecte conţinînd metale preţioase şi pietre preţioase de valoare deosebită, precum şi orice alte dispoziţii contrare prezentei legi, se abroga.------------