Advanced Search

 LEGE nr. 3 din 28 martie 1974 privind presa din Republica Socialistă România


Published: 1974-03-28
Read law translated into English here: https://www.global-regulation.com/translation/romania/3069838/-lege-nr.-3-din-28-martie-1974-privind-presa-din-republica-socialist-romnia.html

Subscribe to a Global-Regulation Premium Membership Today!

Key Benefits:

Subscribe Now for only USD$40 per month.
LEGE nr. 3 din 28 martie 1974 (*republicată*)Legea presei din Republica Socialistă România
EMITENT MAREA ADUNARE NAŢIONALA
Publicat în  BULETINUL OFICIAL nr. 3 din 19 ianuarie 1978



Ţinînd seama de misiunea social-politica pe care presa o are în înfăptuirea politicii generale a Partidului Comunist Roman de construire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate şi de edificare a comunismului în Republica Socialistă România,Marea Adunare Naţionala a Republicii Socialiste România adopta prezenta lege. +  Capitolul 1 Dispoziţii generale +  Articolul 1În Republica Socialistă România presa îndeplineşte o înaltă misiune social-politica, slujind, prin întreaga sa activitate, cauza poporului, interesele supreme ale naţiunii socialiste.Presa are menirea sa militeze permanent pentru traducerea în viaţa a politicii Partidului Comunist Roman, a inaltelor principii ale eticii şi echităţii socialiste, sa promoveze neabatut progresul, ideile înaintate în toate domeniile vieţii şi activităţii sociale.Tribuna a opiniei publice, presa exprima conceptia clasei muncitoare - clasa conducatoare a societăţii româneşti -, nazuintele întregului popor, difuzează în mase ideile şi initiativele valoroase, contribuie prin întreaga sa activitate la faurirea societăţii socialiste multilateral dezvoltate. +  Articolul 2Presa îşi desfăşoară activitatea sub conducerea Partidului Comunist Roman - forta politica conducatoare a întregii societăţi din Republica Socialistă România. +  Articolul 3Libertatea presei constituie un drept fundamental consfintit prin Constituţie. Tuturor cetăţenilor le este garantat dreptul şi le sînt asigurate condiţiile de a-şi exprima prin presa opiniile în problemele de interes general şi cu caracter public, de a fi informati asupra evenimentelor din viaţa interna şi internationala. +  Articolul 4În deplina concordanta cu politica partidului şi statului de asigurare a unei reale egalitati între toţi cetăţenii tarii, oamenilor muncii din rindul naţionalitatilor conlocuitoare le sînt create condiţii de informare şi exprimare a opiniilor şi prin organe de presa în limba maternă. +  Articolul 5Prin presa, în sensul prezentei legi, se înţelege activitatea de informare publică realizată prin orice forme de imprimare, înregistrare, transmitere şi comunicare, materializata în: a) ziare, reviste, buletine periodice; b) emisiuni de radio şi televiziune cu caracter de informare curenta şi de publicistica specifică radioteleviziunii; c) jurnale cinematografice de actualitati, filme de informare şi documentare curenta; d) orice alte asemenea forme de imprimare sau înregistrare grafica, fonica ori vizuala, destinate şi folosite ca mijloc de exprimare şi informare publică de masa.În sensul prezentei legi, mijloacele de informare publică prevăzute în alineatul precedent se numesc organe de presa. +  Articolul 6Profesiunea de ziarist este recunoscută şi ocrotită în baza prezentei legi. +  Capitolul 2 Funcţiile social-politice ale presei +  Articolul 7În Republica Socialistă România presa exercita un rol activ în cunoaşterea de către mase a politicii interne şi externe a Partidului Comunist Roman, militează pentru transpunerea în viaţa a programului de faurire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate, a societăţii comuniste. +  Articolul 8Presa contribuie la afirmarea conceptiei ştiinţifice, materialist-dialectice şi istorice a partidului despre viaţa şi societate, manifesta intransigenta revolutionara faţă de conceptiile şi poziţiile obscurantiste, retrograde şi antiumanitare. +  Articolul 9Presa are un important rol educativ în dezvoltarea conştiinţei socialiste a cetăţenilor, în formarea omului nou şi afirmarea multilaterala a personalităţii umane.Presa cultiva dragostea faţă de Partidul Comunist Roman şi patria socialistă, respectul faţă de tradiţiile glorioase ale luptei clasei muncitoare, ale poporului român pentru dreptate socială, libertate naţionala şi progres, sentimentul fratiei, unităţii şi coeziunii oamenilor muncii, români şi de alte naţionalitati, a tuturor membrilor societăţii socialiste în jurul Partidului Comunist Roman.Presa militează permanent pentru afirmarea neabatuta în întreaga viaţa socială a principiilor eticii şi echităţii socialiste, pentru întărirea legalităţii socialiste. +  Articolul 10Presa acorda atenţie deosebită educării tinerei generaţii, a tuturor cetăţenilor, în spiritul muncii creatoare, al inaltelor raspunderi civice şi morale, în spiritul idealurilor socialismului şi comunismului, păcii şi progresului. +  Articolul 11Presa este un mijloc de larga informare publică privind viaţa interna şi internationala, de formare a opiniei publice; ca exponent al acesteia, presa este o tribuna de dezbateri şi schimb de opinii, un mijloc prin care cetăţenii tarii îşi exercită libertatea cuvintului şi a opiniei. +  Articolul 12Prin întreaga sa activitate presa contribuie la dezvoltarea şi adincirea democraţiei socialiste, la participarea maselor la elaborarea deciziilor şi la exercitarea controlului îndeplinirii acestora, la continua perfecţionare a organizării vieţii sociale, la întreaga activitate de conducere a societăţii.Presa are obligaţia de a oferi maselor posibilităţi de dezbatere larga a documentelor de partid şi de stat, a proiectelor de acte normative, supuse dezbaterii publice. +  Articolul 13Factor important de progres, presa are menirea de a contribui la raspindirea şi generalizarea experienţei pozitive, înaintate, obţinută în toate domeniile de activitate, atît pe plan naţional, cît şi pe plan internaţional; ea stimuleaza schimbul de idei, gindirea şi activitatea creatoare, puse în slujba valorificării cît mai eficiente a resurselor materiale şi spirituale ale întregii tari. +  Articolul 14Presa are datoria de a interveni în spirit critic, militant, pentru înlăturarea neajunsurilor şi starilor de lucruri negative din orice domeniu de activitate, de a combate manifestările cu caracter antisocial, abaterile de la normele eticii şi echităţii socialiste, de a dezvălui fenomenele dăunătoare societăţii noastre şi de a acţiona pentru înlăturarea lor. +  Articolul 15Presa analizează fenomenele care au loc în lumea contemporana, participa la confruntarea de idei pe plan mondial, popularizeaza cuceririle geniului uman şi realizarile de seama ale civilizatiei universale, contribuie la afirmarea valorilor culturale şi umanitare. +  Articolul 16Presa promovează principiile internationalismului socialist, slujeşte cauza socialismului, păcii şi progresului, înţelegerii şi cooperării între natiuni şi popoare. +  Capitolul 3 Organizarea activităţii de presa +  Secţiunea 1 Editarea presei +  Articolul 17Dreptul de editare a presei aparţine organizaţiilor politice, de stat, de masa şi obşteşti sau altor persoane juridice. +  Articolul 18Organizaţiile politice, de stat, de masa şi obşteşti sau alte persoane juridice care editează organe de presa au calitatea de editor de presa.Editarea organelor de presa se desfăşoară pe baza autorizaţiei de editare ce se înregistrează la Consiliul Culturii şi Educaţiei Socialiste, în care se specifică editorul, denumirea, profilul, tirajul, condiţiile de aparitie şi de finanţare, preţul abonamentelor şi exemplarului publicaţiei.Modificarea elementelor menţionate în autorizaţia de editare se poate face numai prin obţinerea unei noi autorizaţii. +  Articolul 19Organizaţia sau instituţia care editează organul de presa are, în principal, următoarele atribuţii: a) stabileşte profilul şi orientarea organului de presa, îndrumă şi controlează întreaga activitate a acestuia; b) numeşte pe redactorul şef, iar cînd este cazul, şi pe redactorul şef adjunct şi pe secretarul responsabil de redactie; c) numeşte consiliul de conducere, precum şi colegiul de redactie; d) îndrumă şi controlează modul cum îşi îndeplineşte consiliul de conducere atribuţiile ce-i revin potrivit legii şi hotărîrilor de partid; e) stabileşte condiţiile de aparitie, finanţare şi administrare a organului de presa, precum şi structura organizatorică a redactiei acestuia, în condiţiile legii; f) analizează activitatea publicistica a organului de presa, situaţia sa economico-financiară, urmărind îmbunătăţirea acestora. +  Articolul 20Organele de presa se editează de către editorii de presa, direct sau prin redactii special constituite pentru una sau mai multe publicaţii.Administrarea publicaţiilor se poate asigura de editor sau de întreprinderi specializate pentru administrarea publicaţiilor.Redactiile pot dobîndi personalitate juridică distinctă de cea a editorului sau, după caz, a administraţiei de publicaţii respective. +  Articolul 21Agenţiile de presa, radioteleviziunea şi studiourile cinematografice, ca organizaţii editoare de presa, desfăşoară activitatea cu caracter de presa prin redactii, potrivit regulilor stabilite în prezenta lege pentru editori şi organele lor de presa, precum şi în actele normative de organizare şi funcţionare ale acestor instituţii. +  Secţiunea 2 Conducerea organului de presa +  Articolul 22Organul de presa este condus de un consiliu de conducere, organ deliberativ, care hotărăşte în toate problemele privind activitatea de baza a acestuia.Din consiliul de conducere fac parte, în funcţie de profilul publicaţiei, reprezentanţi ai organelor centrale şi locale de partid, ai Uniunii Generale a Sindicatelor din România, Uniunii Tineretului Comunist, ai altor organizaţii de masa şi obşteşti, ai Consiliului Culturii şi Educaţiei Socialiste, oameni ai muncii care lucrează în unităţi de producţie din industrie şi agricultura, din alte sectoare ale vieţii economico-sociale şi al căror număr sa reprezinte circa o treime din totalul membrilor consiliului, precum şi ziarişti din redactia publicaţiei respective.Preşedintele consiliului este unul dintre membrii conducerii organizaţiei sau instituţiei care editează organul de presa. +  Articolul 23Consiliul de conducere îndrumă şi controlează întreaga activitate a organului de presa, poarta deplina răspundere pentru orientarea acestuia potrivit Programului Partidului Comunist Roman, hotărîrilor şi sarcinilor stabilite de conducerea partidului, pentru conţinutul politic, ideologic şi calitatea materialelor publicate, pentru respectarea stricta a prevederilor prezentei legi, a tuturor legilor tarii, pentru păstrarea secretului de stat şi informarea corecta şi obiectivă a opiniei publice.Periodic, consiliul de conducere analizează întreaga activitate desfăşurată de colegiul de redactie.În vederea creşterii eficientei economice a activităţii organului de presa, consiliul de conducere analizează situaţia economico-financiară a acestuia. +  Articolul 24Şedinţele consiliului de conducere au loc lunar sau ori de cîte ori este necesar şi sînt convocate de preşedinte.Consiliul de conducere îşi desfăşoară activitatea în prezenta a cel puţin două treimi din numărul membrilor săi şi adopta hotărîri cu votul a cel puţin jumătate plus unu din numărul total al membrilor ce îl compun. +  Articolul 25Consiliul de conducere îşi desfăşoară activitatea potrivit principiului muncii colective. Consiliul în întregul său şi fiecare membru în parte răspund faţă de organizaţia sau instituţia care editează organul de presa pentru întreaga activitate; membrii consiliului răspund în faţa consiliului şi a preşedintelui acestuia pentru îndeplinirea sarcinilor ce le sînt încredinţate. +  Articolul 26Conducerea colectivă a activităţii operative, zilnice, a organului de presa se realizează prin colegiul de redactie desemnat din rindul membrilor consiliului de conducere.Colegiul de redactie este alcătuit din redactorul şef, activisti ai Comitetului Central al Partidului Comunist Roman, comitetelor judeţene de partid, reprezentanţi ai organizaţiei sau instituţiei editoare, redactorii şefi adjuncţi, secretarul responsabil de redactie, secretarul organizaţiei de partid, alte cadre din redactie, membri ai consiliului de conducere.Colegiul de redactie în întregul său şi fiecare membru în parte răspund în faţa organizaţiei sau instituţiei care editează organul de presa pentru modul în care îşi îndeplinesc sarcinile încredinţate de conducerea partidului şi statului.Colegiul de redactie răspunde, de asemenea, în faţa consiliului de conducere pentru activitatea operativă a organului de presa, precum şi pentru îndeplinirea sarcinilor încredinţate de acesta; fiecare membru al colegiului răspunde în faţa colegiului şi a preşedintelui acestuia pentru îndeplinirea sarcinilor ce-i sînt încredinţate.Preşedintele colegiului de redactie este redactorul şef. +  Articolul 27În caz de divergenta între redactorul şef şi majoritatea membrilor colegiului de redactie, problema asupra căreia nu s-a realizat acordul se supune editorului pentru a hotărî. +  Articolul 28Redactorul şef răspunde pentru activitatea redactionala, economică şi organizatorică a organului de presa.Redactorul şef este obligat sa ia măsuri pentru îndeplinirea planului tematic aprobat de colegiul de redactie, pentru folosirea raţională a personalului redactional, pentru continua imbunatatire a eficientei politice şi economice a organului de presa, asigurind ca întreaga activitate să se desfăşoare în concordanta cu funcţiile social-politice ale presei, cu orientarea stabilită de editor şi consiliul de conducere. +  Articolul 29Încadrarea sau eliberarea din munca a personalului redactional şi tehnic-redactional se face pe baza hotărîrii consiliului de conducere, în condiţiile prevăzute de lege, de către redactorul şef.La redactiile fără personalitate juridică redactorul şef exercita atribuţiile prevăzute în alineatul precedent, în condiţiile prevăzute de acesta şi pe baza delegaţiei date de editor. +  Articolul 30Redactorul şef reprezintă organul de presa în raporturile cu editorul, cu organele şi organizaţiile politice, de stat şi obşteşti, precum şi cu cetăţenii.Dacă redactia are personalitate juridică, redactorul şef o angajează în raporturile juridice cu persoanele fizice sau juridice, precum şi în faţa organelor judiciare; în aceste raporturi şi în faţa acestor organe, redactia care nu are personalitate juridică este angajata prin editor sau prin redactorul şef împuternicit de acesta. +  Articolul 31Dacă redactorul şef lipseşte sau este împiedicat din orice motive să-şi exercite atribuţiile, acestea se îndeplinesc, după caz, de redactorul şef adjunct sau de unul dintre redactorii şefi adjuncţi desemnat de redactorul şef. Dacă redactia nu are redactor şef adjunct, atribuţiile redactorului şef se îndeplinesc de o altă persoană din colegiul de redactie desemnată de editor.Persoana care îndeplineşte atribuţiile redactorului şef, potrivit alineatului precedent, răspunde de exercitarea acestor atribuţii, potrivit legii, în aceleaşi condiţii ca şi redactorul şef. +  Articolul 32Unele organe de presa pot avea director, care îndeplineşte atribuţiile redactorului şef. +  Articolul 33Fiecare publicaţie va menţiona pe prima pagina denumirea editorului, iar într-una dintre paginile sale, componenta colegiului de redactie, cu indicarea persoanelor care îndeplinesc funcţiile de redactor şef, redactor şef adjunct şi secretar responsabil de redactie, în raport cu structura organului de conducere colectivă.De asemenea, va menţiona adresa şi numărul de telefon ale redactiei şi ale administraţiei, precum şi unitatea poligrafica unde s-a imprimat publicaţia. +  Secţiunea 3 Difuzarea presei +  Articolul 34Presa tiparita se difuzează, după caz, de editori, de administraţiile publicaţiilor sau nemijlocit de organele de presa, prin abonamente, prin vînzare directa sau folosind ambele cai.Difuzarea se poate face în regie proprie sau prin organizaţiile şi întreprinderile specializate. Contractul de difuzare a presei încheiat cu aceste organizaţii şi întreprinderi va prevedea tirajele ce se preiau spre difuzare ferma sau în cont, termenele, condiţiile de livrare şi de difuzare, îndatoririle reciproce pentru realizarea unei difuzari eficiente, mijloacele şi formele de control, precum şi penalizările ce se vor suporta de fiecare parte contractantă pentru neîndeplinirea întocmai a obligaţiilor contractuale. +  Articolul 35Fiecare organ de presa are dreptul la un număr de exemplare necomercializabile cu titlu de exemplare de semnal şi de serviciu, pentru satisfacerea obligaţiilor de depozit intern şi depozit legal, precum şi pentru schimbul intern şi internaţional necomercial de publicaţii. +  Articolul 36Difuzarea tirajelor tipărite, precum şi difuzarea emisiunilor şi filmelor care fac obiectul reglementării prezentei legi, se fac numai cu aprobarea redactorului şef sau, în lipsa acestuia, a persoanei desemnate sa-l înlocuiască, potrivit art. 31. +  Articolul 37Pentru gospodărirea eficienta a mijloacelor materiale puse la dispoziţia presei, editorii şi organele de presa, administraţiile de publicaţii, ca şi organizaţiile şi întreprinderile specializate pentru difuzarea presei, au obligaţia sa urmărească rezultatele difuzării, sa cunoască nevoile de tiraje şi modalităţile concrete în care presa ajunge pînă la publicul cititor sau ascultator, după caz. +  Articolul 38Preţul fiecărei publicaţii, pe exemplar sau abonament, se stabileşte, potrivit dispoziţiilor legale, la propunerea editorului. +  Capitolul 4 Profesiunea de ziarist +  Secţiunea 1 Îndatoririle şi drepturile ziaristului +  Articolul 39În sensul prezentei legi, este considerat ziarist profesionist persoana care asigura redactarea, elaborarea sau conducerea publicaţiilor, a emisiunilor de radioteleviziune, a jurnalelor cinematografice şi în general desfăşoară activităţi de presa.Poate fi încadrat ca ziarist persoana care militează pentru aplicarea în viaţa a politicii Partidului Comunist Roman de faurire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate, se conduce în activitatea sa şi în viaţa particulară după normele eticii şi echităţii socialiste; este absolvent cu diploma al unei instituţii de învăţămînt superior sau al unei instituţii de învăţămînt de specialitate; are aptitudini, dovedite în activitatea practica, pentru profesiunea de ziarist; cunoaşte cel puţin o limbă străină; are cunoştinţe şi deprinderi practice necesare exercitării în bune condiţii a profesiunii de ziarist. În funcţie de profilul organului de presa, editorul poate stabili şi alte condiţii de încadrare a personalului redactional. +  Articolul 40În exercitarea profesiunii sale, ziaristul are datoria: a) să contribuie cu toată capacitatea sa la îndeplinirea funcţiilor social-politice ale presei, asa cum sînt stabilite de prezenta lege şi în documentele Partidului Comunist Roman; b) sa slujeasca cu devotament cauza socialismului şi comunismului, sa lupte pentru aplicarea în viaţa a politicii interne şi internaţionale a partidului şi statului; c) sa militeze pentru promovarea spiritului revolutionar în întreaga viaţa socială, sa lupte împotriva inertiei, rutinei şi conservatorismului, împotriva a tot ceea ce este perimat şi poate frina mersul înainte al societăţii; d) sa dea dovadă de o înaltă constiinta etico-profesională, de obiectivitate şi spirit de răspundere în îndeplinirea exemplara a profesiei, să respecte legile şi secretul de stat, sa militeze neabatut şi în orice împrejurare pentru triumful adevărului; e) să respecte consecvent în viaţa normele eticii şi echităţii socialiste; f) să-şi perfecţioneze permanent pregătirea politico-profesională, să-şi lărgească continuu orizontul de cunoaştere. +  Articolul 41În exercitarea atribuţiilor sale profesionale ziaristul are dreptul: a) să solicite şi sa primească informaţii din partea organelor şi organizaţiilor de stat şi obşteşti, a unităţilor economice şi social-culturale, din partea persoanelor juridice, în condiţiile legii; b) sa asiste prin acreditare la şedinţele de lucru ale organelor de conducere din cadrul ministerelor şi celorlalte organe centrale şi locale ale administraţiei de stat, ale organizaţiilor de masa şi obşteşti, ale unităţilor economice şi social-culturale; c) sa asiste la manifestări şi adunări ale oamenilor muncii în care se dezbat probleme de interes obştesc; d) să aibă acces la sursele de documentare şi informare, în condiţiile legii; e) sa primească sprijinul organelor competente atunci cînd realizarea sarcinilor de serviciu impune acest lucru; f) sa beneficieze, în condiţii stabilite prin hotărîre a Consiliului de Miniştri, de facilităţi şi prioritati privind transportul şi telecomunicatiile, cazarea în timpul deplasarilor, accesul la manifestările cultural-sportive, procurarea de aparatura specifică profesiunii. +  Articolul 42Drepturile prevăzute în art. 41 se exercită pe baza legitimatiei eliberate ziaristului de către organul de presa pe care îl reprezintă. +  Articolul 43Opiniile exprimate în presa nu au un caracter oficial, cu excepţia celor care emana de la organele sau persoanele anume împuternicite pentru aceasta. +  Articolul 44Este interzisă exercitarea oricăror presiuni şi acţiuni de intimidare împotriva ziaristului, din partea oricui s-ar manifesta, de natura sa-l împiedice în exercitarea profesiunii şi sa stirbeasca prestigiul sau social şi profesional. În îndeplinirea sarcinilor ce-i revin, ziaristul încadrat în activitatea de presa se bucura de protecţia legii. +  Articolul 45În litigiile de presa produse ca urmare a exercitării îndatoririlor de serviciu ziaristul are dreptul de a fi asistat şi de reprezentantul organului de presa, al editorului sau al organizaţiei sale profesionale. +  Articolul 46Retribuirea activităţii ziaristilor se face potrivit legii.Programul de lucru în presa se stabileşte potrivit legislaţiei muncii, tinindu-se seama de specificul acestei activităţi. +  Articolul 47Ziaristii se pot asocia în organizaţii profesionale, în condiţiile legii. +  Secţiunea 2 Ziaristul colaborator +  Articolul 48Activitatea ziaristica poate fi exercitată şi de alţi oameni ai muncii, în calitate de ziarişti colaboratori.Ziaristii colaboratori sînt oameni ai muncii din unităţi industriale şi agricole, din transporturi şi construcţii, din instituţii social-culturale, de cercetare şi învăţămînt sau din alte domenii ale vieţii economico-sociale, care, fără a fi încadraţi în redactiile organelor de presa, sprijină activitatea acestor organe în îndeplinirea funcţiilor social-politice ce le revin. +  Articolul 49În unităţile în care activează, ziaristii colaboratori se constituie în colective avînd următoarele atribuţii: a) asigurarea apariţiei gazetelor de uzina, foilor volante, gazetelor de perete, realizarea de emisiuni la staţiile de radioficare şi alte asemenea activităţi de informare publică în locurile unde îşi desfăşoară munca; b) colaborarea la organele de presa centrale şi locale, cărora le furnizează informaţii, articole şi alte materiale publicistice privind activitatea politica, economică, cultural-educativă din unităţile în care muncesc; c) participarea la difuzarea presei în unităţile respective, contribuind la explicarea în rindurile personalului muncitor a conţinutului principalelor materiale publicate în ziarele centrale şi locale.Prevederile art. 40-42 şi 44 se aplică în mod corespunzător şi ziaristilor colaboratori. +  Secţiunea 3 Atestarea şi încadrarea în munca a ziaristului +  Articolul 50Pot fi încadraţi în presa, în munca redactionala: a) absolvenţii cu diploma ai Facultăţii de ziaristica; b) absolvenţii cu diploma ai altor instituţii de învăţămînt superior - după efectuarea perioadei legale de stagiu în specialitate - care au dovedit în activitatea anterioară aptitudini pentru profesia de ziarist, cu îndeplinirea cerinţelor prevăzute în art. 39 alin. 2.Absolvenţii cu diploma ai Facultăţii de ziaristica vor efectua un stagiu de 2 ani în redactia în care au fost repartizaţi, dacă înainte de intrarea în facultate nu au lucrat în presa o perioadă cel puţin egala cu perioada stagiului. Stagiul se reduce, pînă la anulare, corespunzător cu timpul lucrat anterior în presa.Absolvenţii Facultăţii de ziaristica pot obţine atestarea ca ziarist profesionist după efectuarea stagiului în presa prevăzut la alineatul precedent; absolvenţii altor instituţii de învăţămînt superior încadraţi în presa după efectuarea stagiului legal în specialitate pot obţine atestarea ca ziarist profesionist după o perioadă de 1 an lucrata în redactie.Atestarea va cuprinde, în afară verificării activităţii ziaristice, examen şi probe de cunoaştere a limbilor străine, dactilografiei, stenografiei, folosirii aparatului de fotografiat sau de filmat, a mijloacelor de înregistrare a sunetului, a telexului.Dacă rezultatele atestării nu sînt concludente, perioada de stagiu în redactie poate fi prelungită cu 1 an. Neatestarea atrage după sine trecerea într-o alta activitate corespunzătoare pregătirii candidatului sau desfacerea contractului de muncă, potrivit legii. +  Articolul 51Membrii uniunilor de creaţie şi alte persoane cu activitate publicistica notorie pot cere atestarea ca ziarist, prin comisia de atestare, fără obligaţia stagiului prevăzut la art. 50. +  Articolul 52Ziaristii colaboratori din rindul oamenilor muncii neincadrati în redactiile organelor de presa, cu rezultate deosebite în activitatea de presa confirmate prin materiale apărute şi referatul favorabil al redactiei sau redactiilor la care au colaborat - care întrunesc condiţiile prevăzute la art. 50 alin. 1, se pot prezenta la examenul de atestare fără obligaţia stagiului în redactie. +  Articolul 53Atestarea ca ziarist profesionist se aproba de către comisia de atestare, formată din reprezentanţi ai Ministerului Educaţiei şi Învăţămîntului, Consiliului Culturii şi Educaţiei Socialiste, organizaţiei profesionale a ziaristilor şi ai redactiei în care lucrează stagiarul. +  Articolul 54Atestarea calităţii de ziarist da dreptul la eliberarea cărţii de ziarist şi la exercitarea profesiunii.Cartea de ziarist se eliberează de către comisia de atestare. Evidenta cărţilor de ziarist se tine de Consiliul Culturii şi Educaţiei Socialiste. +  Articolul 55Pe timpul stagiului ziaristul stagiar are drepturile şi îndatoririle ziaristului, aceasta calitate fiindu-i recunoscută pe baza legitimatiei de serviciu eliberata de redactia la care este încadrat. +  Articolul 56Colegiile de redactie, în colaborare cu organizaţia profesională, asigura organizarea perfecţionării pregătirii profesionale a ziaristilor, în conformitate cu dispoziţiile legale. +  Articolul 57Condiţiile de studii şi vechime pentru ocuparea şi promovarea în funcţie în activităţile de presa sînt cele stabilite prin dispoziţiile legale. +  Articolul 58Timpul lucrat în ziaristica de ziaristii care au şi o alta calificare profesională li se recunoaşte ca vechime în munca în specialitatea din care provin, dacă activitatea lor publicistica priveşte acea specialitate.Specialiştilor încadraţi ca ziarişti li se recunoaşte ca vechime în presa, odată cu atestarea, vechimea avută în specialitatea lor de baza, dacă îşi desfăşoară activitatea publicistica în acea specialitate sau într-una invecinata.Ziaristilor atestaţi în aceasta profesiune, transferati în interes de serviciu în alte domenii de activitate, indeplinind funcţii în care au fost numiţi sau aleşi, la revenirea în activitatea de presa li se considera vechime în aceasta activitate întreaga perioadă cît a durat transferul; ei beneficiază, în continuare, de drepturile conferite prin lege profesiunii de ziarist. +  Articolul 59Încălcarea grava sau sistematica de către ziarist a îndatoririlor şi a eticii profesionale duce la retragerea temporară sau definitivă a cărţii de ziarist şi la trecerea în alta activitate în condiţiile legii.Retragerea cărţii de ziarist se dispune de către organele care au eliberat-o, la propunerea organului de presa. +  Capitolul 5 Desfăşurarea activităţii de presa +  Secţiunea 1 Relaţiile presei cu organele şi organizaţiile de stat, cu organizaţiile obşteşti +  Articolul 60Organele de stat, întreprinderile şi instituţiile, precum şi organizaţiile de masa şi obşteşti, vor furniza presei, în condiţiile legii, informaţii de interes public cu privire la activitatea lor şi vor sprijini ziaristii în conformitate cu art. 41 şi 42 din prezenta lege. +  Articolul 61Fac excepţie de la prevederile art. 41 şi 60 datele şi informaţiile de orice natura care sînt secrete, potrivit legii, precum şi cele care se referă la aspecte intime ale vieţii personale. +  Articolul 62Conducătorii unităţilor socialiste vor răspunde la solicitarile şi întrebările presei şi vor invita reprezentanţii presei, acreditaţi pe lîngă organizaţia socialistă respectiva, la şedinţe ale organului colectiv de conducere în care se dezbat probleme care prezintă interes pentru opinia publică.Organele centrale de stat, organele centrale ale organizaţiilor de masa şi obşteşti, precum şi comitetele executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti, vor desemna purtători de cuvint pentru relaţiile curente cu presa. +  Articolul 63Organele de presa nu sînt obligate sa dezvaluie celor vizati sursele de informaţie pe baza cărora au elaborat materialele difuzate, sursele nedezvaluite constituind secret profesional. +  Articolul 64Organele de stat, întreprinderile şi instituţiile, precum şi organizaţiile de masa şi obşteşti, au datoria sa răspundă, în scris, organului de presa, în termen de 30 de zile de la data primirii comunicării trimise de acesta cuprinzînd opiniile critice exprimate în presa cu privire la activitatea lor. +  Articolul 65În exercitarea profesiunii lor, pentru anumite acţiuni de interes public, ziaristii sînt îndreptăţiţi sa instaleze, fără plata, aparate de transmitere vizuala, fonica sau de înregistrare în întreprinderi, instituţii, sali sau alte locuri publice, cu aprobarea conducerii acestora şi fără a stinjeni desfăşurarea normală a activităţii din unitate. +  Secţiunea 2 Relaţiile dintre organele de presa şi cetăţeni +  Articolul 66În îndeplinirea funcţiilor social-politice ce le revin, organele de presa se sprijină pe un larg activ de ziarişti colaboratori din rindul oamenilor muncii din toate domeniile vieţii economico-sociale. +  Articolul 67Orice persoană fizica sau juridică are dreptul să se adreseze organelor de presa în orice problema de interes şi cu caracter public, sa formuleze opinii, propuneri, sesizări sau reclamaţii.Organele de presa sînt obligate fie a le da publicităţii ca atare sau a le utiliza pentru realizarea unor articole sau emisiuni proprii, fie a le transmite organului sau organizaţiei care, potrivit atribuţiilor legale, are competenţa şi obligaţia soluţionării. Acestea au datoria de a comunică organului de presa, în termen de 30 de zile, măsura luată. Organul de presa va aduce la cunoştinţa celui ce i s-a adresat, în cel mult 15 zile, răspunsul primit. +  Articolul 68Presa trebuie să ia atitudine ferma împotriva oricăror persoane care împiedica exercitarea dreptului la critica, indiferent de funcţia pe care acestea o deţin. +  Secţiunea 3 Apărarea intereselor societăţii şi persoanelor împotriva folosirii abuzive a dreptului de exprimare prin presa +  Articolul 69Libertatea presei nu poate fi folosită în scopuri potrivnice orinduirii socialiste, ordinii de drept statornicite prin Constituţie şi celelalte legi, drepturilor şi intereselor legitime ale persoanelor fizice şi juridice, moralei socialiste.În apărarea intereselor societăţii şi persoanelor împotriva folosirii abuzive a dreptului de exprimare prin presa se interzice publicarea şi difuzarea prin presa a materialelor care: a) sînt potrivnice Constituţiei Republicii Socialiste România; b) conţin atacuri împotriva orinduirii socialiste, principiilor politicii interne şi externe a Partidului Comunist Roman şi a Republicii Socialiste România; c) defaimeaza conducerea partidului şi statului; d) comunică informaţii, date sau documente secrete, definite astfel de lege; e) cuprind informaţii şi comentarii false sau alarmiste care ameninta sau tulbura liniştea publică ori prezintă un pericol pentru securitatea statului; f) indeamna la nerespectarea legilor statului ori la săvîrşirea unor fapte ce constituie infracţiuni; g) propaga concepţii fasciste, obscurantiste, antiumanitare; fac propaganda şovină, indeamna la ura de rasa sau naţionala, la violenta, ori lezeaza sentimentele naţionale; h) aduc atingere bunelor moravuri sau constituie o incitare la încălcarea normelor de etica şi convieţuire socială; i) furnizind informaţii despre procese aflate în curs de soluţionare, anticipeaza asupra hotărîrilor ce urmează a fi luate de către organele judiciare; j) cuprind date sau fapte neadevărate, de natura a vătăma interesele legitime şi a ştirbi demnitatea, onoarea sau reputaţia unei persoane, prestigiul sau social sau profesional, ori prin care se proferează insulte, calomnii sau se aduc ameninţări la adresa unei persoane. +  Articolul 70Răspunderea pentru respectarea dispoziţiilor art. 69 de către fiecare organ de presa revine consiliului de conducere, colegiului de redactie, redactorului şef al acestuia. +  Articolul 71În cazul încălcării dispoziţiilor art. 69, Consiliul Culturii şi Educaţiei Socialiste poate dispune suspendarea difuzării, pînă la luarea hotărîrii definitive de către organele în drept sau instanţele judecătoreşti, după caz. +  Articolul 72Persoana fizica sau juridică lezata prin afirmaţii făcute în presa şi pe care le considera neadevărate poate cere, în termen de 30 de zile, ca organul de presa în cauza sa publice sau sa difuzeze un răspuns sub forma de replica, rectificare ori declaraţie.Răspunsul trebuie să fie obiectiv şi sa urmărească restabilirea adevărului.Nu se considera a aduce lezare critica obiectivă, principiala şi constructivă, exercitată prin presa, în realizarea funcţiilor sale social-politice. +  Articolul 73Organul de presa este obligat sa publice, fără plata, răspunsul, în condiţiile articolului precedent, în termen de 15 zile de la primirea lui, dacă organul de presa este cotidian, sau cel mai tirziu în al doilea număr de la primirea răspunsului, dacă organul de presa are alta periodicitate. +  Articolul 74Refuzul de a publică sau difuza un răspuns, în condiţiile art. 73, se comunică persoanei lezate în termen de 15 zile de la primirea sesizării scrise de aceasta.Nepublicarea sau nedifuzarea răspunsului în termenele prevăzute în articolul precedent se considera refuz, chiar dacă acesta nu a fost comunicat potrivit alin. 1. +  Articolul 75În cazurile prevăzute în articolul precedent, persoana lezata poate cere judecătoriei obligarea organului de presa în cauza sa publice sau sa difuzeze răspunsul.Dacă instanţa judecătorească constata ca refuzul este neîntemeiat, obliga organul de presa sa publice sau sa difuzeze răspunsul în termen de 15 zile, care se calculează de la data rămînerii definitive a hotărîrii judecătoreşti.În cazul prevăzut în alineatul precedent, publicarea sau difuzarea răspunsului se face cu menţiunea ca aceasta s-a dispus prin hotărîre judecătorească, indicindu-se numărul şi data acesteia, precum şi instanţa care a dat hotărîrea. +  Articolul 76Ziaristul poarta deplina răspundere pentru respectarea dispoziţiilor art. 69, atît în materialele proprii pe care le publică, cît şi în cele de a căror publicare răspunde în cadrul obligaţiilor de serviciu.Ziaristul răspunde pentru exactitatea informaţiilor şi datelor relatate, pentru interpretarea lor obiectivă, pentru păstrarea secretului de stat, de serviciu şi profesional.Aceeaşi răspundere revine şi colaboratorilor neincadrati la organul de presa şi care publică sub semnatura proprie, acorda interviuri, furnizează informaţii sau date destinate difuzării sub orice formă. +  Articolul 77Redactorul şef răspunde pentru încălcarea dispoziţiilor prezentei legi de către cei prevăzuţi în articolul precedent, dacă săvîrşirea faptelor acestora a fost posibila din cauza neîndeplinirii ori îndeplinirii necorespunzătoare de către el a îndatoririlor de serviciu.Redactorul şef răspunde şi în cazul în care materialul de presa difuzat, care constituie obiectul încălcării îndatoririlor profesionale, potrivit dispoziţiilor din articolul precedent, este nesemnat, dacă materialul de presa a fost difuzat fără acordul autorului, ori dacă exista un impediment, de orice natura, ca autorul sa răspundă, iar impedimentul a fost cunoscut de redactorul şef. +  Capitolul 6 Colaborarea internationala în domeniul presei +  Secţiunea 1 Activitatea presei române peste hotare +  Articolul 78În îndeplinirea funcţiilor sale social-politice, presa română militează pentru dezvoltarea relaţiilor cu presa din alte tari, în conformitate cu principiile de baza ale politicii externe a Partidului Comunist Roman şi a Republicii Socialiste România. +  Articolul 79Organele şi organizaţiile de presa, organizaţia profesională a ziaristilor - Consiliul ziaristilor din Republica Socialistă România pot încheia, în condiţiile legii, acorduri, convenţii şi înţelegeri de colaborare cu organe şi organizaţii de presa din alte tari sau cu organizaţii internaţionale de presa. +  Articolul 80În spiritul principiilor de baza ale politicii externe a partidului şi statului, organele şi organizaţiile de presa, organizaţia profesională a ziaristilor - Consiliul ziaristilor contribuie, prin mijloace specifice, la popularizarea în străinătate a realizarilor poporului român în toate domeniile, la cunoaşterea peste hotare a politicii interne şi externe a României socialiste.În acest scop, organele şi organizaţiile de presa, organizaţia profesională a ziaristilor - Consiliul ziaristilor organizează reuniuni internaţionale şi participa activ la asemenea acţiuni organizate de alte uniuni sau organizaţii internaţionale de presa; organizează schimburi de ziarişti pentru documentare cu organizaţii similare din alte tari; organizează schimburi de publicaţii şi materiale de presa. +  Articolul 81Organele şi organizaţiile de presa pot trimite reprezentanţi temporari peste hotare, pentru realizarea unor materiale de presa destinate informării opiniei publice din Republica Socialistă România. De asemenea, ele pot acredita corespondenti permanenţi în străinătate. +  Articolul 82Corespondenţii şi reprezentanţii de presa români peste hotare au datoria sa militeze pentru relaţii de colaborare între Republica Socialistă România şi ţările în care îşi desfăşoară activitatea, sa informeze în mod obiectiv opinia publică românească despre problemele şi starile de lucruri din ţara respectiva, să respecte legile acesteia. +  Secţiunea 2 Corespondenţii de presa străini în Republica Socialistă România +  Articolul 83Organele şi organizaţiile de presa de peste hotare pot trimite reprezentanţi în calitate de corespondenti permanenţi sau temporari în Republica Socialistă România.Corespondenţii permanenţi sînt acreditaţi cu aprobarea Ministerului Afacerilor Externe, pe baza cererilor exprese înaintate acestuia, în scris, de către organele şi organizaţiile de presa interesate. +  Articolul 84În exercitarea atribuţiilor lor în Republica Socialistă România, corespondenţii de presa străini se bucura de sprijinul autorităţilor române în vederea obţinerii, din partea persoanelor autorizate şi instituţiilor, a materialelor documentare necesare bunei desfăşurări a activităţii lor.Corespondentilor de presa străini li se facilitează vizite de documentare, convorbiri, interviuri şi participarea la acţiuni cu caracter naţional sau internaţional.Corespondenţii de presa străini îşi desfăşoară activitatea cu respectarea legilor Republicii Socialiste România. +  Secţiunea 3 Difuzarea presei străine în România şi a presei române în străinătate +  Articolul 85Constituie presa străină, în sensul prezentei legi, mijloacele de informare publică prevăzute la art. 5, tipărite, multiplicate sau înregistrate în străinătate, într-o limbă străină sau în limba română, precum şi cele tipărite, multiplicate sau înregistrate în România de către editori străini sau din dispoziţia acestora. +  Articolul 86Introducerea presei străine pentru difuzare sau punere în vînzare se face pe bază de autorizare şi este exercitată de întreprinderi sau instituţii destinate acestui scop.Sînt scutite de autorizaţie publicaţiile editate de Organizaţia Naţiunilor Unite şi instituţiile sale specializate. +  Articolul 87Oficiile diplomatice din Republica Socialistă România pot imprima şi difuza, cu acordul Ministerului Afacerilor Externe, informaţii şi material de presa documentar care servesc la cunoaşterea tarii pe care oficiul respectiv o reprezintă. +  Articolul 88Se interzice difuzarea presei străine care: a) contravine prevederilor art. 69; b) este introdusă în ţara, în scopul difuzării sau vinzarii cu ocolirea întreprinderilor sau instituţiilor special autorizate pentru importul şi difuzarea presei străine. +  Articolul 89Difuzarea peste hotare a presei române se poate face direct de către editori sau de organele de presa, cu respectarea prevederilor legale privind relaţiile de comerţ exterior şi de difuzare a presei.Exportul de presa ce se realizează prin organizaţiile şi instituţiile specializate şi autorizate pentru aceasta se va desfăşura pe baze comerciale, în cadrul contractelor de comerţ exterior.Editorii şi organele de presa pot face schimburi internaţionale de publicaţii şi de emisiuni de radioteleviziune sau filme, pe baze necomerciale, în limitele plafoanelor stabilite. +  Capitolul 7 Sancţiuni +  Articolul 90Încălcarea dispoziţiilor prezentei legi atrage, după caz, răspunderea disciplinară, materială, civilă, contravenţională sau penală. +  Articolul 91Constituie contravenţii următoarele fapte, dacă nu sînt săvîrşite în astfel de condiţii încît, potrivit legii penale, să fie considerate infracţiuni: a) împiedicarea, în orice mod, a reprezentanţilor presei de a-şi îndeplini îndatoririle profesionale, potrivit dispoziţiilor prezentei legi; b) furnizarea către presa sau publicarea în presa a unor informaţii şi date, cunoscînd ca acestea nu corespund adevărului; c) persecutarea, sub orice formă, a celor care au contribuit la informarea presei sau şi-au exprimat în presa opinii critice, precum şi exercitarea de presiuni sau alte acte de intimidare asupra acestora; d) necomunicarea în termenul prevăzut de lege, în mod nejustificat, a răspunsului la opiniile critice exprimate în presa, potrivit art. 64; e) introducerea presei străine spre difuzare sau punere în vînzare în alte condiţii decît cele prevăzute în art. 86; f) modificarea preţului publicaţiei, pe număr sau în abonament, fără respectarea dispoziţiilor legale.Contravenţiile prevăzute în prezentul articol se sancţionează cu amendă de la 1000 la 5000 lei. +  Articolul 92Constatarea contravenţiilor prevăzute în art. 91 se face de către persoane anume împuternicite de către Consiliul Culturii şi Educaţiei Socialiste, care sesizează organele în drept, în vederea aplicării măsurilor prevăzute de lege.Împotriva procesului-verbal de constatare a contravenţiei se poate face plîngere în termen de 15 zile de la comunicarea acestuia; plîngerea se soluţionează de judecătoria în raza căreia s-a savirsit contravenţia.În măsura în care prezenta lege nu dispune, contravenţiilor prevăzute în art. 91 le sînt aplicabile dispoziţiile Legii nr. 32/1968 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor. +  Articolul 93Nepublicarea sau nedifuzarea răspunsului cuvenit unei persoane fizice sau juridice, dispusă, potrivit art. 75, prin hotărîre judecătorească rămasă definitivă, atrage obligarea organului de presa de către instanţa la plata unei amenzi, în folosul statului, de la 200 la 1000 lei, pentru fiecare zi de întîrziere.În cazul în care organul de presa face dovada ca intirzierea s-a datorat unor motive întemeiate, instanţa poate reveni asupra amenzii stabilite. +  Articolul 94Tipărirea, înregistrarea sau difuzarea, fără autorizare legală, a unui imprimat grafic, fonic sau pe banda ori pelicula, destinat a fi folosit ca mijloc de informare publică, constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă. +  Articolul 95În cazul faptelor prevăzute de legea penală, pentru care punerea în mişcare a acţiunii penale se face la plîngerea prealabilă a persoanei vătămate, dacă fapta a fost săvîrşită prin presa, plîngerea prealabilă se adresează organului de urmărire penală, judecarea infracţiunii fiind de competenţa judecătoriei.Retragerea plingerii inlatura răspunderea penală. +  Articolul 96În cazul condamnării la pedeapsa închisorii pentru o infracţiune săvîrşită prin presa se poate pronunţa şi măsura interzicerii de a ocupa funcţii în domeniul presei sau de a exercita profesia de ziarist, potrivit dispoziţiilor art. 115 din Codul penal. +  Capitolul 8 Dispoziţii tranzitorii şi finale +  Articolul 97Buletinele şi celelalte publicaţii cu caracter intern sau de serviciu, revistele şcolare ale elevilor, precum şi activităţile culturale de amatori care folosesc mijloacele de exprimare ale presei, se organizează, se desfăşoară şi sînt conduse potrivit regulilor stabilite de organele de stat sau obşteşti competente în ramura sau domeniul lor de activitate. +  Articolul 98Publicaţiile cultelor şi confesiunilor religioase se organizează şi sînt indrumate şi conduse potrivit statutelor proprii, aprobate în condiţiile legii. +  Articolul 99Prevederile art. 69 se aplică tuturor materialelor tipărite sau multiplicate, înregistrate, transmise sau făcute publice sub orice formă de comunicare, de oricare persoana, organizaţie sau instituţie. +  Articolul 100Organele de presa au obligaţia de a asigura ca, în decurs de maximum 4 ani, personalul redactional încadrat la data intrării în vigoare a prezentei legi sa corespundă cerinţelor de studii şi pregătire profesională prevăzute în art. 39.Sînt exceptaţi de la îndeplinirea acestor condiţii ziaristii care la data intrării în vigoare a prezentei legi mai au cel mult 10 ani pînă la împlinirea virstei de pensionare. Cei a căror activitate publicistica depăşeşte 20 de ani vor putea exercita în continuare profesiunea de ziarist, fără sa îndeplinească cerinţele de studii prevăzute la art. 39.Ziaristii cu o vechime mai mica de 2 ani în redactii la data intrării în vigoare a prezentei legi pot susţine examenul de atestare la împlinirea cerinței de stagiu prevăzută în art. 50. +  Articolul 101Prevederile prezentei legi intră în vigoare la 30 de zile de la publicarea în Buletinul Oficial al Republicii Socialiste România.---------