Advanced Search

 LEGE nr. 20 din 16 decembrie 1971 (*republicată*) privind organizarea contribuţiei băneşti şi în munca pentru efectuarea unor lucrări de interes obştesc Republicare*)


Published: 1971-12-16
Read law translated into English here: https://www.global-regulation.com/translation/romania/3069836/-lege-nr.-20-din-16-decembrie-1971-%2528%252arepublicat%252a%2529-privind-organizarea-contribuiei-bneti-i-n-munca-pentru-efectuarea-unor-lucrri-de-interes-obt.html

Subscribe to a Global-Regulation Premium Membership Today!

Key Benefits:

Subscribe Now for only USD$40 per month.
LEGE nr. 20 din 16 decembrie 1971 (*republicată*)privind organizarea contribuţiei băneşti şi în munca pentru efectuarea unor lucrări de interes obştesc Republicare*)
EMITENT MAREA ADUNARE NAŢIONALA
Publicat în  BULETINUL OFICIAL nr. 175 din 8 noiembrie 1973



────────────Notă *) Republicare în temeiul art. II din Decretul nr. 590/1973 pentru modificarea Legii nr. 20/1971 - Legea organizării contribuţiei băneşti şi în munca pentru efectuarea unor lucrări de interes obştesc publicat în Buletinul Oficial al Republicii Socialiste România, Partea I, nr. 172 din 1 noiembrie 1973, dîndu-se articolelor o noua numerotare.Pentru continua dezvoltarea a localităţilor rurale şi urbane, în planurile de dezvoltare a economiei naţionale se aloca fonduri însemnate care asigura schimbarea radicala a înfăţişării tuturor unităţilor administrativ-teritoriale, progresul şi propăşirea fiecărei localităţi.Creşterea aportului maselor la soluţionarea multiplelor probleme pe care le ridica modernizarea, buna gospodărire şi infrumusetare a comunelor şi oraşelor, constituie însă o condiţie esenţială de care depinde în mare măsura înfăptuirea acestor planuri pentru satistafacerea necesităţilor de viaţa civilizata ale populaţiei.Patrunse de un înalt patriotism, masele populare în adunări hotărăsc în mod liber consimţit sa participe cu contribuţie bănească şi în munca la ridicarea nivelului edilitar-gospodăresc, infrumusetarea şi innobilarea peisajului nostru rural şi urban, la imbogatirea vieţii culturale a oamenilor muncii din comunele, oraşele şi municipiile patriei noastre.Venind în intimpinarea propunerilor făcute de organele locale ale puterii şi ale administraţiei de stat, precum şi de masele largi de oameni ai muncii, de a se asigura în mai mare măsura extinderea şi intensificarea iniţiativei cetăţeneşti în activitatea de conducere a treburilor obşteşti, prin participarea nemijlocită a acestora la ridicarea de noi edificii social-culturale şi a altor lucrări de interes cu caracter local.Marea Adunare Naţionala a Republicii Socialiste România adopta prezenta lege. +  Articolul 1Locuitorii comunelor, oraşelor, municipiilor şi sectoarelor municipiului Bucureşti pot hotărî să contribuie cu bani la efectuarea lucrărilor de interes obştesc prevăzute în prezenta lege.Locuitorii comunelor pot hotărî, în condiţiile prezentei legi, ca, pe lîngă contribuţia în bani, să contribuie şi prin munca la efectuarea unor lucrări de interes obştesc.Contribuţia bănească şi în munca se hotărăşte o dată pe an în cursul semestrului I al fiecărui an, pentru anul următor.În oraşe, municipii şi în sectoarele municipiului Bucureşti se pot organiza, pe întreprinderi, organizaţii economice, instituţii, cartiere şi circumscripţii electroale, acţiuni de muncă patriotica cu participarea locuitorilor din aceste localităţi, pentru realizarea unor obiective de interes obştesc. +  Articolul 2Contribuţia bănească poate fi hotarita pentru efectuarea următoarelor lucrări de interes obştesc cu caracter local: construcţii, amenajări sau reparaţii, după caz, de şcoli, internate şcolare, cămine de copii, ateliere-şcoala, cămine culturale, case de cultura, cluburi, crese, grădiniţe de copii, dispensare, unităţi de asistenţa socială, case de naşteri, băi populare, străzi, drumuri, poduri, acoperiri cu imbracaminti asfaltice uşoare ale drumurilor locale, îndiguiri, fîntîni, alimentari cu apa, canalizari, spaţii verzi, baze sportive, turistice şi de agrement, precum şi alte lucrări cu caracter urbanistic, edilitar-gospodăresc şi social cultural de asemenea natură. Contribuţia bănească poate fi hotarita şi pentru procurarea de inventar necesar funcţionarii unităţilor social culturale de interes local.De asemenea, contribuţia bănească poate fi hotarita şi pentru efectuarea unor lucrări de arta monumentala, statui, busturi, plăci memoriale şi alte lucrări de asemenea natura, precum şi pentru restaurarea şi punerea în valoare a monumentelor istorice. În acest scop, la comune, oraşe, municipii şi sectoarele municipiului Bucureşti, în funcţie de valoarea lucrărilor aprobate, se constituie din contribuţia bănească un fond obştesc pentru arta monumentala.Lucrările cu caracter urbanistic şi edilitar-gospodăresc, altele decît cele prevăzute în mod expres în alin. 1, precum şi cele prevăzute în alin. 2, care urmează să se propună spre analizare şi pronunţare adunărilor locuitorilor din comune, oraşe, municipii sau sectoarele municipiului Bucureşti, se supun, în prealabil, spre aprobare comitetelor executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti, care au obligaţia ca în termen de 30 de zile de la primirea propunerii să se pronunţe asupra ei. +  Articolul 3Contribuţia în munca poate fi hotarita în comune pentru executarea unor lucrări de interes local, constind în: construirea, modernizarea, repararea şi întreţinerea drumurilor publice, a lucrărilor de arta, accesorii sau anexe ale acestora, executarea lucrărilor de regularizări de albii şi consolidări de maluri, în scopul apărării împotriva efectelor dăunătoare ale apelor.În oraşe, municipii şi în sectoarele municipiului Bucureşti, aceste obiective se stabilesc de către comitetele executive ale consiliilor populare respective, în vederea executării lor prin munca patriotica. +  Articolul 4Propunerea de a se efectua anumite lucrări prin contribuţie bănească în oraşele mici şi prin contribuţie bănească şi în munca în comune poate fi facuta de către deputaţi, comisiile permanente ale consiliilor populare sau de către organizaţiile socialiste ori de către un grup de locuitori.Comitetul executiv al consiliului popular este obligat sa analizeze propunerea în cel mult 30 de zile de la depunere. Dacă constata ca lucrarea este de interes obştesc şi ca sînt condiţii pentru efectuarea ei, decide convocarea locuitorilor pe circumscripţii electorale. Convocarea cuprinde data şi locul adunării şi se aduce la cunoştinţa locuitorilor din circumscripţia electorală prin afişare la sediul consiliului popular, precum şi prin orice alt mijloc de publicitate.Adunarea locuitorilor pe circumscripţia electorală lucrează valabil în prezenta a cel puţin 2/3 din numărul reprezentanţilor familiilor şi hotărăşte, prin vot deschis cu majoritatea voturilor reprezentanţilor familiilor din circumscripţia electorală.Adunarea reprezentanţilor familiilor din fiecare circumscripţie electorală analizează şi se pronunţa cu privire la propunerile făcute de comitetul executiv al consiliului popular în legătură cu lucrările ce urmează a se efectua, valoarea acestora, cunatumul total al contribuţiei băneşti şi, după caz, al contribuţiei în munca; stabileşte suma ce urmează a reveni pe fiecare familie şi, după caz, numărul de zile ce urmează a fi efectuate de fiecare locuitor şi cu fiecare mijloc de transport proprietatea acestora. De asemenea, adunarea împuterniceşte 3-5 delegaţi pentru a participa la adunarea delegatiilor pe comuna sau oraş, pentru a dezbate şi a lua hotărîri în condiţiile prevăzute de prezenta lege cu privire la lucrările propuse a fi executate, la sumele şi, după caz, la numărul zilelor de muncă necesare efectuării acestor lucrări. +  Articolul 5În comune şi oraşe mici se convoacă adunarea delegaţilor împuterniciţi de reprezentanţii familiilor din circumscripţiile electorale.Adunarea delegaţilor lucrează valabil în prezenta a cel puţin 2/3 din numărul delegaţilor împuterniciţi de reprezentanţii familiilor din circumscripţiile electorale.Adunarea delegaţilor analizează propunerile făcute în adunările pe circumscripţii electorale şi hotărăşte, prin vot deschis, cu majoritatea voturilor delegatiilor împuterniciţi de reprezentanţii familiilor, lucrările ce se vor efectua prin contribuţia în bani şi, după caz, în munca, valoarea acestora, cuantumul total al contribuţiei băneşti şi după caz, al contribuţiei în munca, precum şi termenele de încasare a sumelor şi de executare a lucrărilor prin contribuţia bănească şi, după caz, în munca. Totodată, în funcţie de hotărîrea luată şi pe baza propunerilor făcute pe circumscripţii electorale, adunarea delegaţilor definitiveaza repartizarea contribuţiei băneşti pe fiecare familie şi, după caz, numărul de zile ce urmează a fi efectuate de fiecare locuitor şi cu fiecare mijloc de transport proprietatea acestora. +  Articolul 6În municipii şi alte oraşe mari, prcum şi în sectoarele municipiului Bucureşti, contribuţia în bani pe familii se hotărăşte pe obiective concrete, care sînt stabilite potrivit cu cerinţele locuitorilor din cartierele sau circumscripţiile electorale care vor beneficia de obiectivele respective.Propunerile de obiective se fac de către comitete cetăţeneşti de iniţiativa, pe baza cerinţelor exprimate de cetăţeni în întîlnirile cu deputaţii, în adunările de locatari sau în oricare alte adunări cetăţeneşti din cartiere sau circumscripţii electorale.După consultarea comitetelor executive ale consiliilor populare asupra oportunităţii şi posibilităţii de realizarea a lucrărilor propuse, comitetele cetăţeneşti de iniţiativa convoacă adunarea reprezentanţilor familiilor din cartierele sau circumscripţiile electorale interesate.Adunările reprezentanţilor familiilor analizează propunerile făcute de comitetele cetăţeneşti de iniţiativa şi hotărăsc lucrările ce se vor efectua prin contribuţia bănească, valoarea acestora, sumele ce revin pe fiecare familie, termenele de încasare a acestora, precum şi termenele de executare a lucrărilor. Stabilirea lucrărilor ce se vor executa şi a contribuţiei băneşti pe fiecare familie se hotărăşte o dată pe an, prevederile art. 1 alin. 3 fiind aplicabile.Adunările reprezentanţilor familiilor lucrează valabil în prezenta a cel puţin 2/3 din numărul reprezentanţilor familiilor şi hotărăsc, prin vot deschis, cu majoritatea voturilor reprezentanţilor familiilor din cartierele sau circumscripţiile electorale respective. În cartierele mari se pot organiza una sau mai multe adunări. +  Articolul 7Odată cu aprobarea lucrărilor ce se vor executa prin contribuţie, adunarea reprezentanţilor familiilor din cartiere sau circumscripţii electorale ori, după caz, adunarea delegaţilor din comune şi oraşe mici alege cîte un comitet de cetăţeni pentru fiecare lucrare ce urmează a fi efectuată, format din cetăţeni care au participat la elaborarea propunerilor privind aceste lucrări, precum şi din alţi cetăţeni cu spirit gospodăresc şi de iniţiativa.Comitetele de cetăţeni au sarcina de a asigura cunoaşterea de către toţi locuitorii a lucrărilor aprobate, a contribuţiei stabilite, a termenelor de plată, precum şi urmărirea permanenta a executării lucrărilor şi a receptionarii acestora.Totodată, comitetele de cetăţeni sprijină comitetele executive ale consiliilor populare în încasarea sumelor, mobilizarea locuitorilor la efectuarea lucrărilor şi în soluţionarea contestaţiilor făcute de cetăţeni.Comtietele de cetăţeni îşi desfăşoară activitatea sub îndrumarea comitetelor executive ale consiliilor populare şi prezintă, împreună cu acestea, în mod periodic, informări în faţa adunărilor reprezentanţilor familiilor din cartiere sau circumscriptiilor electorale sau, după caz, a adunărilor delegaţilor. +  Articolul 8Hotărîrile adunărilor delegaţilor, respectiv ale adunărilor reprezentanţilor familiilor din cartiere sau circumscripţii electorale, sînt obligatorii pentru toţi locuitorii din unitatea administrativ-teritorială sau, după caz, din cartierele sau circumscripţiile electorale respective.Plata contribuitiei băneşti se face în mod eşalonat, în tot cursul anului la termenele stabilite. +  Articolul 9Comitetul executiv al consiliului popular judeţean şi al municipiului Bucureşti, în cazul cînd constata ca hotărîrea nu a fost luată cu respectarea legii, este obligat ca în termen de 20 de zile de la ţinerea adunării sa dea îndrumări scrise comitetului executiv al consiliului popular respectiv, cu privire la măsurile ce trebuie luate pentru respectarea prevederilor legale.Locuitorul nemulţumit de felul cum adunarea delegaţilor, respectiv a reprezentanţilor familiilor din cartiere sau circumscripţii electorale, i-a stbilit contribuţia în băi şi, după caz, contribuţia în munca, poate face sesizare la comitetul executiv al consiliului popular comunal, orasenesc, municipal sau al sectorului municipiului Bucureşti, în termen de 10 zile de la primirea comunicării.Comitetul executiv este obligat să soluţioneze sesizarea în termen de 10 zile şi sa comunice rezultatul celui în cauza, decizia sa fiind definitivă. +  Articolul 10Prin contribuţia bănească se efectuează lucrări care se pot executa în mare parte din resurse locale şi care pot fi date în funcţiune în termen de cel mult 3 ani.Pentru sprijinirea realizării construcţiilor prevăzute în alineatul precedent, care nu pot fi executate numai din resurse locale, în planul de stat se vor prevedea în mod distinct, pe fiecare judeţ, materialele respective. Materialele şi obiectele de inventar se livreaza la preţurile în vigoare pentru vînzările către organizaţiile de stat.Data începerii lucrărilor poate fi stabilită, după caz, de către comitetul executiv al consiliului popular al comunei, oraşului, municipiului sau al sectorului municipiului Bucureşti, după ce s-au strins bani şi materiale în proporţie de cel puţin 50 la suta, cu excepţia construcţiilor de şcoli, internate şcolare, crese, grădiniţe de copii, cămine culturale şi de unităţi sanitare, la care proporţia va fi de cel puţin 30 la suta din costul total al lucrărilor. +  Articolul 11Contribuţia bănească se stabileşte pe familii şi ea nu poate fi mai mare de 300 de lei.Sumele reprezentind contribuţia bănească se stabilesc în raport cu valoarea lucrării ce urmează a fi efectuată, tinindu-se seama de veniturile nete pe care le realizează fiecare familie, pe baza criteriilor orientative elaborate de Comitetul pentru Problemele Consiliilor Populare şi Ministerul Finanţelor, la propunerea comitetelor executive ale consiliilor populare.Dacă, după stabilirea contribuţiei, veniturile unor familii se diminuează datorită pierderii capacităţilor de muncă a unor persoane sau altor cauze obiective, acestea pot cere comitetelor executive ale consiliilor populare reevaluarea contribuţiei în bani şi în munca. Comitetele executive ale consiliilor populare sînt obligate să soluţioneze sesizările primite şi sa comunice rezulttul celor în cauza, deciziile lor fiind definitive.Sumele încasate din contribuţia banesca nu se include în bugetul local şi pot fi folosite numai pentru efectuarea lucrărilor aprobate. Aceste sume se păstrează la unităţile Băncii Naţionale ale Republicii Socialiste România sau ale Casei de Economii şi Consemnaţiuni. +  Articolul 12În cazul în care comunele, oraşele, precum şi satele ce aparţin de oraş sau municipiu nu dispun, din contribuţia bănească, de mijloace suficiente pentru construirea de şcoli, internate şcolare, ateliere şcoala, crese şi grădiniţe de copii, cămine culturale, precum şi de unităţi sanitare şi de asistenţa socuiala, prevăzute la art. 2, se poate acorda de la bugetul de stat sprijin banesc nerambursabil, în limita fondurilor aprobate anual prin planul de stat, fără a depăşi 40 la suta din costul total al lucrărilor.Acordarea sprijinului banesc se face la propunerea comitetelor executive ale consiliilor populare judeţene sau al municipiului Bucureşti, cu avizul ministerului sau organului central al administraţiei de stat, interesat. +  Articolul 13Dacă unităţile administrativ-teritoriale sînt invecinate, cu aprobarea comitetului executiv al consiliului popular judeţean sau al municipiului Bucureşti se va putea hotărî efectuarea, prin contribuţie, a unor lucrări de interes comun ca: licee, internate, unităţi sanitare, drumuri, poduri şi îndiguiri. Votarea acestor lucrări şi a contribuţiei se va face cu respectarea art. 4, 5 şi 6. Comitetul executiv al consiliului popular sau al municipiului Bucureşti care aproba executarea lucrării este şi coordonatorul acesteia. +  Articolul 14Pentru construirea, din contribuţia bănească, de şcoli, internate şcolare, grădiniţe de copii, ateliere-şcoala, crese, cămine culturale, precum şi de unităţi sanitare şi de asistenţa socială prevăzute la art. 2, Banca de Investiţii poate acorda credite rambursabile pe termen lung, în limita plafoanelor anuale, aprobate prin planul de stat.Aceste credite se acordă comitetelor executive ale consiliilor populare, dacă sînt îndeplinite condiţiile prevăzute la art. 10 alin.3Creditele bancare se rambursează din contribuţia bănească a populaţiei în termen de 1-5 ani de la data terminării lucrărilor respective. La creditul bancar acordat se percepe o dobinda de 4 la suta pe an. În cazul cînd ratele nu se depun la timp, suma de plată se considera restanta şi pe tot timpul cît este în aceasta situaţie se calculează o dobînda de 6 la suta pe an. +  Articolul 15În cazul în care, după executara lucrărilor stabilite, au rămas sume necheltuite sau materiale neconsumate ori din diferite motive lucrările stabilite nu se pot executa, adunarea delegaţilor sau, după caz, adunarea reprezentanţilor familiilor din cartiere sau circumscripţii electorale, poate hotărî ca aceste sume să fie folosite pentru alte lucrări de natura celor prevăzute la art. 2. +  Articolul 16Contribuţia în munca se efectuează: a) cu bratele, de bărbaţi şi de femei de la vîrsta de 18 ani pînă la vîrsta de 55, respectiv 50 ani; b) cu mijloacele de transport cu tracţiune animala sau mecanică, cu excepţia autoturismelor aparţinînd locuitorilor, indiferent de vîrsta acestora. +  Articolul 17Adunările delegaţilor din comune port hotărî, pentru fiecare locuitor, efectuarea unui număr de maximum 6 zile contribuţie în munca pe an. Numărul de zile reprezentind contribuţia în munca se stbileste în raport cu vîrsta locuitorului şi volumul lucrărilor care urmează a fi efectuate.De asemenea, adunările delegaţilor din comune pot hotărî ca persoanele fizice proprietare ale mijloacelor de transport să efectueze un număr de maximum 6 zile anual contribuţiei în munca cu fiecare mijloc de transport, stabilind, totodată, volumul anual al lucrărilor care urmează a fi executate cu aceste mijloace. +  Articolul 18Întreprinderile agricole de stat, întreprinderile pentru mecanizarea agriculturii şi celelalte organizaţii economice de stat, care îşi au sediul sau îşi desfăşoară activitatea în mod permanent sau temporar în comune, oraşe, municipii şi sectoarele municipiului Bucureşti, contribuie cu bani la lucrările ce se efectuează prin contribuţia în munca sau, după caz, prin munca patriotica.Contribuţia în bani se stabileşte pe fiecare mijloc de transport cu tracţiune animala sau mecanică (autocamionete, autocamioane, tractoare rutiere cu remorcile şi semiremorcile aferente), deţinute cu orice titlu de organizaţiile de stat prevăzute în alineatul precedent.Valoarea anuală a acestei contribuţii se stabileşte pentru fiecare organizaţie economică de stat, de către comitetul executiv al consiliului popular judeţean sau al municipiului Bucureşti şi va fi echivalenta cu suma aferentă folosirii timp de 4 zile a unui mijloc de transport de acelaşi fel, pentru unităţile care îşi au sediul sau îşi desfăşoară activitatea în mod permanent în localitatea respectiva şi de minimum 2 zile pentru cele care desfăşoară o activitate temporară de cel puţin 90 de zile pe an, în acea localitate. Valoarea contribuţiei se calculează conform tarifelor prevăzute la art. 24. +  Articolul 19Unităţile prevăzute la art. 18 alin. 1 pot închiria comitetelor executive ale consiliilor populare la tarifele de transport în vigoare mijloace de transport pentru efectuarea lucrărilor de interes obştesc prevăzute de dispoziţiile prezentei legi, dacă transportul nu poate fi asigurat cu mijloacele de transport auto aparţinînd parcului de deservire generală al Ministerului Transporturilor şi Telecomunicatiilor. +  Articolul 20Cooperativele agricole de producţie, celelalte organizaţii cooperatiste, precum şi orice organizaţie obsteasca care îşi au sediul sau îşi desfăşoară activitatea în comune, oraşe, municipii sau în sectoarele municipiului Bucureşti, sînt obligate să efectueze, cu mijloacele de transport, contribuţia în munca sau după caz, sa sprijine cu aceste mijloace acţiunile de muncă patriotica, la lucrările de interes obştesc stabilite de adunările delegaţilor, respectiv de comitetele executive ale consiliilor populare, în aplicarea art. 3.Contribuţia în munca sau, după caz, munca patriotica se efectuează cu toate mijloacele de transport cu tracţiune animala sau mecanică (autocamionete, autocamioane, tractoare rutiere cu remorcile şi semiremorcile aferente) pe care organizaţiile prevăzute la alineatul precedent le deţin cu orice titlu.Numărul zilelor de contribuţie în munca sau, după caz, de muncă patriotica este de maximum 6 zile anual pe fiecare mijloc de transport şi se stabileşte împreună cu volumul lucrărilor, pentru organizaţiile prevăzute la alin. 1, de comitetul executiv al consiliului popular comunal, orasenesc, municipal sau al sectorului municipiului Bucureşti. Programarea mijloacelor de transport pentru executarea contribuţiei în munca şi munca patriotica la lucrările de interes obştesc se face de comitetele executive ale consiliilor populare, de acord cu conducerea organizaţiilor respective. +  Articolul 21Persoanele fizice proprietare ale mijloacelor de transport şi organizaţiile prevăzute la art. 20 deţinătoare de mijloace de transport asigura pe timpul efectuării contribuţiei în munca lubrifianţii, combustibilul, hrana animalelor, precum şi conducătorii mijloacelor de transport.Prevederile alineatului precedent se aplică în mod corespunzător şi în cazul cînd organizaţiile prevăzute la art. 20 sprijină cu mijloace de transport acţiunile de muncă patriotica. +  Articolul 22Comitetul executiv al consiliului popular poate propune adunării delegaţilor sau, după caz, adunării reprezentanţilor familiilor din cartiere sau circumscripţii electorale scutirea totală sau parţială de plată contribuţiei băneşti a unor familii şi de efectuarea contribuţiei în munca cu bratele a unor persoane, în cazuri bine justificate. +  Articolul 23Contribuţia în munca se efectuează pe bază de norme de lucru stabilite pe plan local, diferenţiate în funcţie de specificul local şi al obiectivelor ce se executa. +  Articolul 24Contravaloarea muncii neefectuate de locuitorii, cooperativele agricole de producţie, celelalte organizaţii cooperatiste, precum şi de orice organizaţii obşteşti, se calculează după cum urmează: a) pentru o zi de muncă cu bratele, 25 lei; b) pentru o zi de muncă cu atelajele cu un tragator, 50 lei, iar cu 2 tragatori, 100 lei; c) pentru o zi de muncă cu tractorul de transport sau orice mijloc de transport cu tracţiune mecanică, avînd o capacitate de pînă la 4 tone, 300 lei, iar pentru o zi de muncă cu autotractorul sau cu orice mijloc de transport cu tracţiune mecanică, avînd o capacitate de peste 4 tone, 500 lei.Prevederile alineatului precedent se aplică în mod corespunzător şi în cazul obligaţiilor ce revin organizaţiilor prevăzute la art. 20, în sprijinirea muncii patriotice. +  Articolul 25În baza hotărîrii adunării delegatiilor sau, după caz, a adunării reprezentanţilor familiilor din cartiere sau circumscripţii electorale prin care s-a stabilit contribuţia, sumele neplătite pînă la sfîrşitul anului, precum şi contravaloarea muncii neefectuate, se încasează potrivit normelor de urmărire a veniturilor statului.Contravaloarea muncii neefectuate de către organizaţiile prevăzute la art. 20, cu mijloacele de transport, se executa din contul acestora.Sumele încasate drept contravaloare a muncii neefectuate, precum şi contribuţia în bani a organizaţiilor de stat prevăzute la art. 18, se constituie ca mijloace speciale extrabugetare la dispoziţia comitetelor executive ale consiliilor populare şi se folosesc numai la executarea lucrărilor ce se efectuează prin contribuţia în munca sau, după caz, prin munca patriotica. +  Articolul 26Pentru lucrările care necesita contribuţia bănească sau în munca a locuitorilor pe 2-3 ani, adunarea delegaţilor sau, după caz, a reprezentanţilor familiilor din cartiere sau circumscripţii electorale poate hotărî contribuţia totală ce urmează a fi plătită de fiecare familie, suma anuală şi termenele de plată a acesteia, respectiv numărul de zile ce urmează a fi efectuate de fiecare locuitor cu bratele şi cu mijloacele de transport proprietatea acestora. +  Articolul 27În cazul în care, în localităţile unde s-a hotărît construirea, din contribuţie banesca, a unor obiective social-culturale de natura celor prevăzute la art. 2, exista spre vînzare clădiri proprietate a persoanelor fizice, a unităţilor cooperatiste sau obşteşti, care cu mici amenajări, pot satisface scopul urmărit, adunarea delegaţilor sau, după caz a reprezentanţilor familiilor din cartiere sau circumscripţii electorale poate aproba, cu acordul comitetului executiv al consiliului popular judeţean sau al municipiului Bucureşti, cumpărarea unor a semenea imobile, dacă valoarea acestora este mai mica decît a unor construcţii noi. +  Articolul 28Comitetele executive ale consiliilor populare comunale, orăşeneşti, municipale şi ale sectoarelor municipiului Bucureşti răspund de gestionarea judicioasă a sumelor încasate şi a materialelor procurate, precum şi de calitatea lucrărilor executate din contribuţia bănească şi în munca a locuitorilor.Pentru obiectivele cu un volum mare de lucrări care se executa în regie proprie, adunarea delegaţilor sau, după caz, a reprezentanţilor familiilor din cartiere sau circumscripţii electorale poate imputernici unu sau mai mulţi cetăţeni care să supravegheze permanent executarea lucrărilor. +  Articolul 29Comitetele executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti sprijină comitetele executive ale consiliilor populare ierarhic inferioare în organizarea adunărilor reprezentanţilor familiilor şi a adunărilor delegaţilor. De asemenea, asigura îndrumarea şi sprijinirea permanenta a comitetelor executive ale consiliilor populare din unităţile administrativ-teritoriale în care s-a aprobat efectuarea de lucrări prin contribuţia bănească şi în munca, astfel încît să se asigure folosirea cu eficienta maxima a resurselor locale, a fondurilor materiale şi băneşti, executarea la timp şi de buna calitate a lucrărilor.Pentru lucrările ce se executa din contribuţia bănească a locuitorilor se vor adapta proiecte tip, directive şi refolosibile, care se asigura de comitetele executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti, prin institutele de proiectare şi alte untiati de specialitate din subordinea lor. Proiectele unicate se vor întocmi numai în mod excepţional, cu aprobarea comitetelor executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti, prin munca patriotica. +  Articolul 30În aplicarea prezentei legi, prin familie se înţelege soţul, sotia, copiii necăsătoriţi, părinţii soţului sau ai sotiei şi alte persoane, dacă gospodăresc împreună; prin comune se înţeleg şi comunele subordonate, iar prin circumscripţii electorale se înţeleg circumscripţiile electorale comunale, orăşeneşti, municipale şi ale sectoarelor municipiului Bucureşti.Reprezentant al familiei este soţul ori sotia sau orice persoană majoră care gospodareste împreună cu aceştia. +  Articolul 31Prevederile prezentei legi se aplică începînd cu stabilirea contribuţiei pentru anul 1972**).Pe data de 1 ianuarie 1972 se abroga Decretul nr. 922/1965 privind contribuţia voluntara a locuitorilor pentru efectuarea de lucrări de interes obştesc, Decretul nr. 978/1968 pentru aplicarea unor prevederi ale Decretului nr. 922/1965 privind contribuţia voluntara a locuitorilor pentru efectuarea de lucrări de interes obştesc şi la lucrările de regularizări de albii şi consolidări de maluri, cu caracter local, în scopul apărării localităţilor rurale împotriva efectelor dăunătoare ale apelor, precum şi orice alte dispoziţii contrare prezentei legi._________________Notă **) Fac excepţie prevederile modificate prin Decretul nr. 590/1973, care se aplică începînd cu data publicării acestui decret (Buletinul Oficial al Republicii Socialiste România, Partea I, nr. 172 din 1 noiembrie 1973).────────────