Advanced Search

 LEGE nr. 9 din 20 iunie 1973 privind protecţia mediului înconjurător


Published: 1973-06-20
Read law translated into English here: https://www.global-regulation.com/translation/romania/3069835/-lege-nr.-9-din-20-iunie-1973-privind-protecia-mediului-nconjurtor.html

Subscribe to a Global-Regulation Premium Membership Today!

Key Benefits:

Subscribe Now for only USD$40 per month.
LEGE nr. 9 din 20 iunie 1973privind protecţia mediului înconjurător
EMITENT MAREA ADUNARE NAŢIONALA
Publicat în  BULETINUL OFICIAL nr. 91 din 23 iunie 1973



Îndeplinirea obiectivului fundamental al politicii Partidului Comunist Roman - satisfacerea tot mai completa a necesităţilor materiale şi spirituale ale întregului popor - impune ca dezvoltarea multilaterala a forţelor de producţie, avînd la baza valorificarea superioară a resurselor materiale şi umane ale tarii şi folosirea din plin a cuceririlor progresului tehnico-ştiinţific contemporan, să se desfăşoare în condiţiile protejării mediului înconjurător, factor de importanţa vitala pentru societatea noastră.Pentru realizarea protecţiei mediului înconjurător a devenit necesar ca, odată cu înfăptuirea amplului program de dezvoltare economico-socială a tarii stabilit de Congresul al X-lea al partidului, să se adopte un ansamblu de măsuri a căror aplicare să asigure menţinerea şi îmbunătăţirea calităţii mediului, corespunzător cerinţelor ocrotirii naturii şi desfăşurării armonioase a vieţii umane.În scopul aplicării, în mod unitar, în cadrul unei politici de stat, a măsurilor necesare pentru protecţia mediului înconjurător, Marea Adunare Naţionala a Republicii Socialiste România adopta prezenta lege.  +  Capitolul 1 Dispoziţii generale  +  Articolul 1În Republica Socialistă România protecţia mediului înconjurător constituie o problemă de interes naţional.Protecţia mediului înconjurător este parte integrantă, de importanţa deosebită, a activităţii generale de dezvoltare economico-socială planificata a tarii, în concordanta cu principiile fundamentale ale politicii partidului şi statului privind constituirea societăţii socialiste multilateral dezvoltate. +  Articolul 2Înfăptuirea politicii de protecţie a mediului înconjurător este o îndatorire de baza permanenta, a organelor şi organizaţiilor de stat, cooperatiste şi a celorlalte organe şi organizaţii obşteşti, a tuturor cetăţenilor. +  Articolul 3Mediul înconjurător, în înţelesul prezentei legi, este constituit din totalitatea factorilor naturali şi a celor creati prin activităţi umane care, în strinsa interactiune, influenţează echilibrul ecologic, determina condiţiile de viaţa pentru om, de dezvoltare a societăţii.Echilibrul ecologic reprezintă raportul relativ stabil creat în decursul vremii între diferitele grupe de plante, animale şi microorganisme precum şi interactiunea acestora cu condiţiile mediului în care trăiesc. +  Articolul 4Protecţia mediului înconjurător are ca scop păstrarea echilibrului ecologic, menţinerea şi ameliorarea calităţii factorilor naturali, dezvoltarea valorilor naturale ale tarii, asigurarea unor condiţii de viaţa şi de muncă tot mai bune generaţiilor actuale şi viitoare.Protecţia mediului înconjurător se realizează prin utilizarea raţională a resurselor naturale, prevenirea şi combaterea poluarii mediului înconjurător şi a efectelor dăunătoare ale fenomenelor naturale. +  Articolul 5Poluarea mediului înconjurător, în înţelesul prezentei legi, consta în acele acţiuni care pot produce ruperea echilibrului ecologic sau sa dăuneze sănătăţii, liniştii şi stării de confort a oamenilor ori sa provoace pagube economice naţionale, prin modificarea calităţii factorilor naturali sau creati prin activităţi umane. +  Articolul 6Factorii naturali ai mediului înconjurător supuşi protecţiei, în condiţiile legii, sînt: a) aerul; b) apele; c) solul şi subsolul; d) pădurile şi orice alta vegetaţie terestra şi acvatica; e) fauna terestra şi acvatica; f) rezervaţiile şi monumentele naturii.Asezarile omeneşti şi ceilalţi factori creati prin activităţi umane sînt, de asemenea, supuşi protecţiei. +  Articolul 7În vederea protecţiei mediului înconjurător, organele şi organizaţiile de stat, cooperatiste şi celelalte organe şi organizaţii obşteşti, potrivit atribuţiilor ce le revin în conformitate cu reglementările în vigoare, sînt obligate, în principal: a) sa folosească raţional resursele naturale, prin valorificarea superioară, cu înaltă eficienta economică, a acestora în concordanta cu cerinţele de menţinere şi imbunatatire a calităţii mediului înconjurător, asigurind condiţiile de refacere şi dezvoltare a resurselor naturale regenerabile; b) să asigure imbinarea organică a criteriilor de eficienta economică cu cele de ordin social în activitatea de sistematizare a teritoriului şi a localităţilor urbane şi rurale în acord cu măsurile de protecţie a mediului înconjurător; c) sa adopte tehnologii de producţie care nu duc la poluarea mediului înconjurător sau sa echipeze instalaţiile tehnologice generatoare de poluanti cu dispozitive şi instalaţii eficiente, pentru prevenirea poluarii ori reducerea poluantilor la limitele admisibile stabilite prin norme legale de protecţie a mediului înconjurător; d) sa ia măsuri pentru prevenirea sau limitarea efectelor dăunătoare ale fenomenelor naturale asupra mediului înconjurător; e) sa recupereze şi sa valorifice substantele utilizabile conţinute de deşeurile ori reziduurile provenite din activităţi economico-sociale; f) sa retina, sa neutralizeze şi sa depoziteze reziduurile nerecuperabile în condiţiile stabilite prin norme legale de protecţie a calităţii factorilor de mediu; g) sa producă şi sa folosească mijloace de transport care nu polueaza aerul ori ceilalţi factori de mediu sau să asigure echiparea acestora cu dispozitive de reducere a nocivitatii gazelor de esapament şi a zgomotului la limitele admisibile stabilite prin normele legale de protecţie a mediului înconjurător; h) sa producă pesticide şi alte substanţe chimice cu nocivitate şi remanenta cît mai redusă şi sa ia măsuri pentru folosirea lor raţională; i) să asigure dezvoltarea cercetării ştiinţifice cu privire la protecţia mediului înconjurător; j) sa adopte măsuri corespunzătoare pentru ridicarea continua a nivelului de instruire şi educare a tuturor cetăţenilor tarii, în vederea participării lor active la înfăptuirea politicii partidului şi statului privind protecţia mediului înconjurător; k) sa promoveze larg acţiunile de cooperare internationala tehnica, economică şi ştiinţifică în domeniul protecţiei mediului înconjurător.  +  Capitolul 2 Protecţia factorilor mediului înconjurător +  Secţiunea I Protecţia aerului  +  Articolul 8În scopul asigurării protecţiei aerului, este interzisă evacuarea în atmosfera a substanţelor dăunătoare sub forma de gaze, vapori, aerosoli, particule solide şi altele, peste limitele stabilite prin reglementările în vigoare.Este interzisă, de asemenea, dare în exploatare de noi unităţi sau dezvoltarea unităţilor existente, care prin activitate lor pot constitui surse de poluare a aerului, fără instalaţii şi dispozitive în stare de funcţionare corespunzătoare pentru reţinerea şi neutralizarea substanţelor poluante ori fără alte lucrări sau măsuri care să asigure respectarea condiţiilor de protecţie a calităţii aerului, stabilite de organele de specialitate. +  Articolul 9În vederea protecţiei aerului, organele şi organizaţiile de stat, cooperatiste şi celelalte organizaţii obşteşti sin obligate: a) sa amplaseze obiectivele economico-sociale, care în cazul unor defectiuni tehnice la instalaţiile tehnologice sau la cele de prevenire şi combatere a poluarii pot dăuna calităţii aerului, numai în zonele în care consecinţele defectiunilor sînt minime; b) sa adopte tehnologii de producţie care nu polueaza aerul sau, cînd aceasta nu este posibil, sa echipeze instalaţiile tehnologice generatoare de poluanti, încă de la punerea lor în funcţiune, cu dispozitive şi instalaţii pentru prevenirea poluarii aerului; c) sa perfecţioneze procesele tehnologice din întreprinderi pentru reducerea cantităţii de poluanti; d) să asigure exploatarea raţională a instalaţiilor tehnologice generatoare de poluanti şi a instalaţiilor şi dispozitivelor de prevenire a poluarii aerului; e) sa recupereze şi sa valorifice substantele reziduale utilizabile care direct sau indirect pot polua aerul, iar pe cele neutilizabile să le retina şi depoziteze în condiţii de protecţie a mediului înconjurător; f) sa adopte sisteme şi mijloace de transport rutiere, feroviare, navale şi aeriene care nu provoacă poluarea aerului sau, cînd aceasta nu este posibil, sa echipeze mijloacele de transport, încă de la punerea lor în funcţiune, cu dispozitive de neutralizare a substanţelor poluante în limitele admisibile stabilite de organele în drept; g) sa ia orice alte măsuri, potrivit dispoziţiilor legale, în vederea protecţiei aerului. +  Articolul 10Organizaţiile socialiste producătoare de motoare cu ardere interna, precum şi cele care executa lucrări de reparaţii ori întreţinere a acestora, sînt obligate sa dea garanţie ca, în condiţiile şi pe durata de exploatare ce le vor stabili şi aduce la cunoştinţa beneficiarilor, motoarele vor funcţiona corespunzător normelor privind protecţia mediului înconjurător.Organele de stat care, potrivit legii, autoriza funcţionarea şi efectuează controlul tehnic al instalaţiilor tehnologice, nu vor autoriza funcţionarea instalaţiilor generatoare de substanţe dăunătoare decît în cazul în care constata ca sînt întrunite condiţiile de respectare a normelor legale privind protecţia aerului.De asemenea, organele de stat care exercită controlul tehnic al mijloacelor de transport vor certifica întrunirea condiţiilor tehnice necesare circulaţiei acestora numai în cazul în care sînt respectate normele legale referitoare la compozitia gazelor de esapare. +  Secţiunea a II-a Protecţia apelor +  Articolul 11Sînt supuse protecţiei prin lege, ca resurse pentru aprovizionarea populaţiei şi satisfacerea celorlalte nevoi ale economiei naţionale, precum şi ca mediu de viaţa acvatica, apele de suprafaţa şi subterane, apele maritime interioare şi cele ale marii teritoriale.Sînt, de asemenea, supuse protecţiei albiile, cuvetele şi malurile apelor de suprafaţa, faleza şi plaja marii, fundul apelor maritime interioare şi ale marii teritoriale, platoul continental, precum şi lucrările existente şi care se construiesc pe ape sau în legătură cu acestea. +  Articolul 12Organele şi organizaţiile de stat, cooperatiste şi celelalte organizaţii obşteşti, precum şi toţi locuitorii tarii, au datoria, după caz, să asigure protecţia apelor prin: a) desfăşurarea coordonata a acţiunilor necesare pentru conservarea, dezvoltarea şi valorificarea optima a resurselor de apa pe baza planurilor de amenajare a bazinelor hidrografice şi a planului general de amenajare a apelor din teritoriul tarii; b) folosirea raţională a apei, cu respectarea reglementărilor legale stabilite de organele de specialitate, urmărirea micsorarii continue a consumurilor tehnologice şi evitarea risipei de apa în toate domeniile, precum şi creşterea gradului de reutilizare a apei; c) realizarea şi dare în funcţiune, în termenele planificate, a lucrărilor, instalaţiilor şi dispozitivelor destinate prevenirii şi combaterii poluarii apelor, exploatarea la parametrii proiectati a acestora; d) întreţinerea şi exploatarea, potrivit prevederilor legale, a lucrărilor de captare, acumulare, scurgere şi folosire a apelor, a lucrărilor de protecţie a albiilor şi malurilor, a celor de prevenire şi combatere a acţiunii distructive a apelor, precum şi a sistemelor de irigaţii; e) apărarea apelor prin orice alte măsuri împotriva poluarii, astfel ca acestea să poată fi folosite în scopurile necesare populaţiei, economiei şi pentru ocrotirea vieţii acvatice. +  Articolul 13Sînt interzise evacuarea, aruncarea sau injectarea, în apele de suprafaţa, subterane, apele maritime interioare şi în apele marii teritoriale, de ape uzate, deşeuri, reziduuri sau produse de orice fel, care conţin substanţe în stare solida, lichidă sau gazoasa, bacterii sau microbi, în cantităţi şi concentratii ce pot schimba caracteristicile apei, făcînd-o astfel dăunătoare sănătăţii populaţiei, florei şi faunei, sau improprii unei folosiri rationale.Sînt, de asemenea, interzise folosirea, transportul, manipularea şi depozitarea de orice substanţe sau reziduuri în condiţii care pot duce la poluarea apelor, prin scurgerea directa sau indirecta a acestora în ape.Evacuarea, aruncarea sau injectarea, în apele supuse protecţiei, a apelor uzate, deşeurilor, reziduurilor sau produselor de orice fel, precum şi desfăşurarea activităţilor economico-sociale ce pot modifica regimul de scurgere sau calitatea apelor, sînt admise numai în condiţiile stabilite de organele de specialitate, potrivit prevederilor legale. +  Articolul 14Este interzisă darea în exploatare de noi unităţi sau dezvoltarea unităţilor existente care, prin activitatea lor, pot constitui surse de poluare a apelor, fără staţii şi instalaţii de epurare în stare de funcţionare corespunzătoare ori fără alte lucrări sau măsuri care să asigure respectarea condiţiilor legale de protecţie a calităţii apelor.Organele de stat care, potrivit legii, avizează executarea şi autoriza funcţionarea lucrărilor ce se construiesc pe ape sau au legătură cu apele, nu vor autoriza darea în exploatare ori funcţionarea acestor lucrări decît în cazul în care constata ca sînt întrunite condiţiile de respectare a normelor legale privind protecţia apelor.Organele de specialitate pot impune unităţilor industriale care se alimentează cu apa din surse de suprafaţa sa evacueze, în amonte de propria lor captare, apele uzate epurate. +  Articolul 15Unităţile industriale care evacueaza apele uzate, indirect, prin reţele de canalizare ale altor unităţi sau ale localităţilor sînt obligate să asigure preepurarea apelor uzate proprii, astfel încît să se prevină degradarea reţelelor de canalizare sau perturbarea funcţionarii statiei finale de epurare. +  Secţiunea a III-a Protecţia solului şi subsoluluiA. Protecţia solului +  Articolul 16Solul se protejeaza prin utilizarea raţională a terenurilor şi prin măsuri de prevenire a degradării acestora.Utilizarea raţională a terenurilor se va realiza în baza planurilor de sistematizare a teritoriului, a localităţilor urbane şi rurale, precum şi a lucrărilor de zonare a producţiei agricole şi silvice, în funcţie de condiţiile pedoclimatice, în concordanta cu priorităţile generale ale dezvoltării economico-sociale a tarii. +  Articolul 17Schimbarea categoriilor de folosinţă a terenurilor agricole şi din fondul forestier poate fi facuta numai în condiţiile prevăzute de lege.Amplasarea obiectivelor industriale, agrozootehnice, social-culturale şi a construcţiilor de locuinţe se va face, de regula, în perimetrul construibil al oraşelor sau în vatra satelor, precum şi pe terenuri ce nu pot fi folosite economic pentru producţia agricolă.Organizaţiile de stat şi cooperatiste cărora li se atribuie temporar terenuri agricole sau din fondul forestier, pentru alte folosinţe, sînt obligate să efectueze lucrările necesare stabilite de organele de specialitate pentru ca, la expirarea termenelor de atribuire, terenurile respective să fie predate în condiţii corespunzătoare reintroducerii lor în circuitul economic. +  Articolul 18Pentru menţinerea şi ameliorarea calităţii solului şi a potenţialului sau productiv, posesorii de terenuri cu orice titlu sînt obligaţi să efectueze lucrări, stabilite de organele de specialitate, de prevenire şi combatere a eroziunii, a alunecarilor de teren, inmlastinirii, excesului de umiditate, inundaţiilor, saraturarii şi a altor efecte dăunătoare, cauzate de fenomene naturale sau de activităţi economico-sociale, precum şi să execute lucrări tehnice agricole ori silvice cu respectarea reglementărilor în vigoare. +  Articolul 19Depozitarea, aruncarea, deversarea sau împrăştierea unor materii utile, a deşeurilor ori reziduurilor solide, lichide sau gazoase, precum şi a substanţelor radioactive, provenite din activităţile industriale, agricole şi din alte activităţi economico-sociale, care pot duce la poluarea solului, sînt admise numai în zonele şi perimetrele repartizate în acest scop şi cu respectarea reglementărilor în vigoare cu privire la protecţia mediului înconjurător. +  Articolul 20Organizaţiile de stat, cooperatiste şi celelalte organizaţii obşteşti, precum şi persoanele fizice care utilizează pesticide sau alte substanţe chimice nocive, sînt obligate sa folosească pentru combaterea bolilor, dăunătorilor, buruienilor, fertilizarea solului sau în alte scopuri numai produse autorizate de organele de specialitate legal împuternicite.Folosirea pesticidelor şi a altor substanţe chimice nocive în procesele de producţie din agricultura şi silvicultura se face sub supravegherea organelor de specialitate, cu respectarea întocmai a indicaţiilor acestora.Metodele de folosire a pesticidelor sau a altor substanţe chimice nocive, precum şi cantităţile utilizate, nu trebuie să aibă ca efect imediat sau de durata depăşirea limitelor care ar putea influenţa negativ însuşirile solului sau ale celorlalţi factori de mediu, echilibrul ecologic sau sănătatea oamenilor.B. Protecţia subsolului şi a resurselor sale naturale +  Articolul 21În scopul protecţiei resurselor naturale ale subsolului, a platoului continental, a zăcămintelor de ape minerale, a lacurilor terapeutice şi a acumularilor de namol terapeutic, organizaţiile de stat sau cooperatiste vor executa lucrările geologice şi cele de extracţie a substanţelor minerale utile sau exploatarea acestor resurse numai pe baza reglementărilor legale, ţinînd seama de: a) prevederile planurilor anuale şi de perspectiva pentru dezvoltarea economiei naţionale; b) asigurarea condiţiilor de refacere a resurselor naturale regenerabile şi a unui raport corespunzător între volumul rezervelor deschise şi al celor pregătite pentru exploatare; c) valorificarea superioară a materiilor prime extrase, prin înlăturarea pierderilor în procesul tehnologic de extracţie, preparare şi folosire; d) exploatarea raţională a zăcămintelor de ape minerale, a lacurilor terapeutice, a acumularilor de namol terapeutic şi asigurarea perimetrelor de protecţie hidrologica a acestora; e) adoptarea de măsuri pentru a preveni degradarea mediului înconjurător ca urmare a lucrărilor de extracţie a materiilor prime care pot pune în pericol stabilitatea terenurilor, a construcţiilor, a altor obiective economice sau sănătatea populaţiei. +  Articolul 22Sînt interzise aruncarea, evacuarea, împrăştierea sau injectarea de reziduuri solide, lichide ori gazoase, a substanţelor radioactive, rezultate din activităţile economico-sociale, al căror conţinut şi concentratii de poluanti pot duce la poluarea zăcămintelor de ape minerale, a lacurilor terapeutice şi a acumularilor de namol terapeutic, facindu-le improprii folosintelor stabilite de organele de specialitate.Manipularea, transportul, depozitarea, evacuarea sau injectarea unor materii utile sau reziduuri solide, lichide sau gazoase, a substanţelor radioactive, provenite din activităţi economico-sociale şi care pot duce la poluarea subsolului sau a platoului continental, sînt admise numai cu respectarea reglementărilor legale stabilite de organele de stat competente. +  Secţiunea a IV-a Protecţia pădurilor şi a altor forme de vegetaţie +  Articolul 23Protejarea pădurilor, ca unul dintre principalii factori ai mediului înconjurător, se va realiza prin: a) corelarea volumului masei lemnoase ce se exploatează anual, pe ansamblu şi pe fiecare unitate de producţie silvică, cu cota normală de tăiere stabilită prin amenajamentele silvice, tinindu-se seama de structura masei lemnoase respective; b) reimpadurirea suprafeţelor exploatate, impadurirea terenurilor care nu pot fi utilizate economic în alt mod; c) extinderea tratamentelor intensive de gospodărire a pădurilor; d) aplicarea susţinută a celorlalte măsuri tehnice prevăzute în amenajamentele silvice.În elaborarea amenajamentelor silvice se va urmări imbinarea judicioasă a măsurilor de sporire a potenţialului productiv al pădurilor cu cele de menţinere şi ameliorare a funcţiilor ce le are vegetatia forestieră în protecţia mediului înconjurător, îndeosebi pentru regularizarea debitului natural al apelor, diminuarea scurgerilor de suprafaţa, ameliorarea terenurilor degradate, combaterea eroziunii solului şi a calamităţilor, prevenirea alunecarilor de teren, atenuarea extremelor climatice, îmbunătăţirea calităţii aerului şi infrumusetarea peisajului. +  Articolul 24Este interzisă desfăşurarea de activităţi economico-sociale în condiţii ce pot dăuna refacerii şi dezvoltării vegetatiei forestiere.Pasunatul animalelor domestice, activităţile privind exploatarea masei lemnoase, electrificarea, explorarea şi exploatarea resurselor subsolului, turismul, sportul, recrearea, agrementul şi altele asemenea se pot desfăşura în cuprinsul fondului forestier numai cu respectarea reglementărilor legale stabilite de organele de specialitate competente.Suprafaţa totală a pădurilor nu poate fi micşorată decît în condiţiile prevăzute de lege. +  Articolul 25În vederea asigurării condiţiilor de agrement, recreatie, turism, infrumusetare a peisajului, imbunatatire a calităţii aerului şi de protecţie împotriva zgomotului, comitetele executive ale consiliilor populare, organizaţiile de stat cooperatiste şi celelalte organizaţii obşteşti, precum şi persoanele fizice, sînt obligate, fiecare în sfera lor de activitate: a) sa extindă spaţiile verzi în interiorul şi în jurul localităţilor, în conformitate cu planurile de sistematizare, şi să asigure amenajarea corespunzătoare a acestora; b) să efectueze lucrări de întreţinere a spaţiilor verzi în acord cu cerinţele tehnice stabilite de organele de specialitate; c) sa cultive, după caz, pomi şi arbuşti fructiferi, alte plante agricole, arbori, flori şi alte plante ornamentale, pe marginea căilor de comunicaţii terestre, îndeosebi pe traseele turistice, în jurul clădirilor şi în alte locuri unde exista terenuri ce pot fi destinate acestor scopuri.Este interzisă distrugerea şi degradarea instalaţiilor, amenajărilor, arborilor şi celorlalte forme de vegetaţie din cuprinsul spaţiilor verzi şi din celelalte locuri prevăzute în alin. 1.Micşorarea spaţiilor verzi, precum şi taierea arborilor sau a pomilor aflaţi în cuprinsul spaţiilor verzi sau în celelalte locuri prevăzute în alin. 1 nu se pot face decît cu aprobarea organelor de stat competente. +  Articolul 26În explorarea şi exploatarea florei şi vegetatiei spontane, terestre şi acvatice, de interes ştiinţific ori economic, sînt interzise metodele care împiedica regenerarea şi dezvoltarea lor normală sau care influenţează negativ echilibrul ecologic. +  Secţiunea a V-a Protecţia faunei terestre şi acvatice +  Articolul 27Fauna terestra şi acvatica constituie o bogatie a tarii prin rolul sau în menţinerea echilibrului ecologic şi în satisfacerea necesităţilor economiei naţionale.Protecţia faunei se va realiza prin măsuri speciale de conservare şi prin rationalizarea exploatării speciilor de animale care formează obiectul unor interese economice sau ştiinţifice, potrivit reglementărilor legale. +  Articolul 28Organele şi organizaţiile de stat, cooperatiste şi celelalte organizaţii obşteşti, precum şi persoanele fizice, sînt obligate, în sfera lor de activitate, sa ia măsuri pentru combaterea agenţilor poluanti toxici, microbieni sau de alta natura care pot determina perturbari directe sau indirecte asupra dezvoltării normale a faunei. +  Articolul 29În scopul protecţiei faunei autohtone, sînt interzise: a) naturalizarea sau ţinerea în captivitate a faunei sălbatice fără autorizaţie eliberata de organele de stat competente; b) comercializarea faunei sălbatice, cu excepţia schimburilor de animale vii între grădini zoologice ori de piese între muzee, efectuate cu avizul organelor de specialitate ale Academiei Republicii Socialiste România; c) introducerea oricărei specii de fauna străină în natura sălbatică a tarii, fără avizul organelor competente; d) combaterea dăunătorilor, bolilor, precum şi a speciilor de animale ori păsări rapitoare prin metode a căror folosire, fără asigurarea luării măsurilor de protecţie stabilite prin dispoziţii legale, ar putea provoca pagube altor specii ale faunei.Vînătoarea şi pescuitul sînt admise numai cu respectarea dispoziţiilor legale în vigoare. +  Secţiunea a VI-a Protecţia rezervaţiilor şi a monumentelor naturii +  Articolul 30Pot fi declarate rezervaţii ori monumente ale naturii şi fac obiect de protecţie, în aceasta calitate, acele zone de terenuri sau de ape, precum şi acele obiective naturale, distincte, care se impun a fi conservate şi transmise generaţiilor viitoare datorită importantei lor ştiinţifice, estetice sau raritatii.Rezervaţiile şi monumentele naturii se pot constitui în: a) parcuri naţionale, care cuprind suprafeţe de teren şi de ape ce păstrează nemodificat cadrul natural cu flora şi fauna sa, destinate cercetării ştiinţifice, recreaţiei şi turismului; b) parcuri naturale, care cuprind suprafeţe de teren în care se urmăreşte menţinerea peisajului natural existent şi a folosintelor actuale, cu posibilităţi de restringere a acestor folosinţe în viitor; c) rezervaţii naturale, ce cuprind suprafeţe de teren şi de ape destinate conservării unor medii de viaţa caracteristice şi care pot fi de interes zoologic, botanic, forestier, paleontologic, geologic, speologic, limnologic, marin sau mixt; d) rezervaţii ştiinţifice, ce includ suprafeţe de teren şi de ape, de intinderi variate destinate cercetărilor ştiinţifice de specialitate şi conservării fondului genetic autohton; e) rezervaţii peisagistice în care sînt cuprinse asociaţii de vegetaţie sau forme de relief de mare valoare estetica, prin a căror conservare se urmăreşte integritatea frumuseţilor naturale; f) monumente ale naturii reprezentind asociaţii sau specii de plante şi de animale rare sau pe cale de dispariţie, arbori seculari, fenomene geologice unice - pesteri, martori de eroziune, chei, cursuri de apa, cascade şi altele asemenea - precum şi locuri fosilifere situate în afară sau în interiorul perimetrelor constituite, potrivit lit. a)-e). +  Articolul 31Calitatea de "rezervatie" sau "monument al naturii" se atribuie sau se retrage de Consiliul de Stat pentru obiectivele menţionate la art. 30 lit. a), b) şi c) şi de Consiliul de Miniştri pentru obiectivele de la lit. d), e) şi f), la propunerea Academiei Republicii Socialiste România, facuta din iniţiativa proprie sau la cererea comitetelor executive ale consiliilor populare, a organizaţiilor socialiste ori la sesizarea persoanelor fizice.Propunerea de atribuire sau retragere a calităţii de rezervatie sau monument al naturii trebuie să fie fundamentată prin cercetări ştiinţifice de specialitate, efectuate de academie sau de alte instituţii competente solicitate de aceasta şi avizată de organul prevăzut de lege. +  Articolul 32În cuprinsul rezervaţiilor sau asupra monumentelor naturii se interzice desfăşurarea oricărei activităţi ce poate duce la degradarea sau modificarea aspectului iniţial al peisajului, a componentei faunei şi florei sau a echilibrului ecologic, în afară de cazurile în care organul prevăzut de lege va aproba, în mod excepţional şi în baza unor cercetări de specialitate, exercitarea unor astfel de activităţi. +  Articolul 33Organele şi organizaţiile de stat, organizaţiile cooperatiste, precum şi alţi deţinători care au în administrare sau în proprietate rezervaţii ori monumente ale naturii sînt obligate să le conserve, să le întreţină şi să le asigure paza, potrivit reglementărilor legale. +  Secţiunea a VII-a Protecţia aşezărilor omeneşti şi a celorlalţi factori de mediu creati prin activităţi umane +  Articolul 34În scopul asigurării unor condiţii cît mai bune de viaţa şi de muncă pentru populaţie, se vor întreprinde măsuri specifice de combatere a poluarii produse de activităţile economico-sociale şi de procesele biologice asupra factorilor naturali şi a celor creati prin activităţi umane ai mediului înconjurător prin intermediul aşezărilor omeneşti şi din jurul acestora. +  Articolul 35Pentru realizarea protecţiei mediului înconjurător în aşezărilor omeneşti, organele centrale şi locale ale administraţiei de stat, precum şi toate organizaţiile socialiste, sînt obligate să asigure: a) dezvoltarea economico-socială şi tehnico-edilitara a localităţilor urbane şi rurale, în strinsa corelare cu măsurile de protecţie a mediului înconjurător; b) coordonarea, în cadrul sistematizării teritoriale, a măsurilor de protecţie a mediului din localităţile urbane şi rurale şi din jurul acestora, prin stabilirea judicioasă în raport cu zonele de locuit din asezarile omeneşti, a amplasamentelor zonelor industriale, zonelor de odihnă, recreatie şi turism, a căilor şi sistemelor de transport, precum şi a instalaţiilor şi depozitelor pentru deşeuri şi reziduuri. +  Articolul 36În cazurile în care la poluarea mediului înconjurător contribuie mai multe obiective economico-sociale, amplasarea de noi unităţi sau dezvoltarea celor existente, precum şi echiparea acestora cu mijloacele de reţinere şi neutralizare a poluantilor, se fac cu acordul comitetelor executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti, care asigura coordonarea pe plan local a măsurilor şi lucrărilor de protecţie a mediului.Unităţile care se construiesc sau se dezvolta nu pot fi date în exploatare fără instalaţii sau dispozitive în stare de funcţionare corespunzătoare pentru epurarea şi neutralizarea substanţelor poluante ori fără realizarea altor lucrări sau măsuri care să asigure respectarea protecţiei calităţii mediului înconjurător. +  Articolul 37Pentru prevenirea şi combaterea poluarii mediului înconjurător în localităţile urbane şi rurale şi în cuprinsul teritoriului din jurul acestora, consiliile populare judeţene, municipale, orăşeneşti şi comunale vor lua următoarele măsuri: a) construirea de reţele de canalizare şi staţii pentru epurarea apelor uzate, treptat în toate localităţile, precum şi mărirea capacităţii acestora pe măsura introducerii şi extinderii alimentarii centralizate cu apa, într-o conceptie unitară, pe bază de programe elaborate în acest scop; b) perfecţionarea organizării şi dirijarii circulaţiei, modernizarea mijloacelor de transport şi a căilor de circulaţie; c) îmbunătăţirea sistemului de colectare, transport şi neutralizare a deşeurilor şi reziduurilor menajere şi industriale, amenajarea de staţii pentru recuperarea şi valorificarea sau distrugerea acestora; d) dimensionarea potrivit normelor legale în vigoare, precum şi amplasarea grupata în ansamblurile de locuit, a terenurilor de sport, locurilor de joaca pentru copii, de agrement şi a spaţiilor verzi, asigurindu-se condiţii de liniste şi odihnă locatarilor din jurul acestora.Depozitarea, aruncarea sau evacuarea reziduurilor menajere şi industriale în interiorul aşezărilor omeneşti şi în jurul acestora sînt permise numai în locurile destinate acestui scop şi cu respectarea reglementărilor legale.Folosirea transportului, manipularea şi depozitarea, în interiorul aşezărilor omeneşti şi în jurul acestora, a substanţelor radioactive şi a celor puternic toxice, nu pot fi efectuate decît cu asigurarea unor condiţii speciale de prevenire a poluarii mediului înconjurător, stabilite de organele de specialitate. +  Articolul 38Este interzisă circulaţia mijloacelor de transport care elimina substanţe poluante peste limitele stabilite prin normele legale.Comitetele executive ale consiliilor populare, prin organele militiei, pot interzice temporar sau permanent accesul tuturor autovehiculelor sau numai a unor categorii de autovehicule în anumite zone aglomerate, de locuit sau destinate odihnei şi agrementului. +  Articolul 39Este interzisă producerea de zgomote cu intensitati peste limitele admisibile stabilite prin normele legale.De asemenea, este interzisă desfăşurarea în zonele de locuit de activităţi în aer liber sau în spaţii amenajate neizolate fonic corespunzător, care prin zgomotul ce-l produc pot dăuna liniştii şi odihnei locatarilor.Organizaţiile de stat, cooperatiste şi celelalte organizaţii obşteşti precum şi persoanele fizice, sînt obligate, în sfera lor de activitate sa ia măsuri pentru reducerea sub limitele admisibile a intensitatii zgomotului produs de instalaţiile şi utilajele industriale şi de construcţii, mijloacele de transport şi orice alte surse producătoare de zgomot continuu sau intermitent. +  Articolul 40Comitetele executive ale consiliilor populare judeţene, municipale, orăşeneşti şi comunale vor avea în vedere realizarea treptata a devierii circulaţiei de mare intensitate în afară zonelor populate, precum şi a altor măsuri şi lucrări pentru reducerea zgomotului produs de mijloacele de transport. +  Articolul 41Organele de stat care, potrivit legii, efectuează controlul nivelului de zgomot produs de mijloacele de transport, dispozitive şi instalaţii de orice fel vor autoriza funcţionarea acestora numai dacă sînt întrunite condiţiile tehnice de protecţie împotriva zgomotului.  +  Capitolul 3 Sarcini ce revin organelor centrale şi locale ale administraţiei de stat, organizaţiilor cooperatiste şi altor organizaţii obşteşti  +  Articolul 42Înfăptuirea politicii partidului şi statului cu privire la protecţia mediului înconjurător se realizează de organele şi organizaţiile de stat, cooperatiste şi celelalte organe şi organizaţii obşteşti. +  Articolul 43Ministerele, celelalte organe centrale şi locale ale administraţiei de stat, organele centrale ale organizaţiilor cooperatiste şi celorlalte organizaţii obşteşti, care au în subordine unităţi economice şi sociale a căror activitate poate dăuna mediului înconjurător, au următoarele sarcini: a) sa stabilească şi să aplice măsurile ce se impun pentru desfăşurarea activităţii unităţilor existente, cu respectarea normelor legale de protecţie a mediului înconjurător; b) să asigure, pentru noile unităţi sau dezvoltarea celor existente, concomitent cu desfăşurarea lucrărilor de cercetare şi proiectare a tehnologiilor de producţie, determinarea cu precizie a nocivitatii poluantilor rezultaţi, precum şi stabilirea şi includerea în proiecte a procedeelor de reţinere sau neutralizare a acestora; c) sa ia măsuri ca la stabilirea amplasamentelor pentru noile unităţi de producţie să se asigure protejarea cu precădere, a zonelor de locuit din asezarile omeneşti; d) să asigure în calitate de beneficiari de investiţii, mijloacele materiale şi financiare pentru realizarea lucrărilor şi măsurilor necesare protecţiei mediului înconjurător, precum şi pentru urmărirea emisiilor de poluanti la sursa; e) sa ia măsuri ca, la întocmirea graficelor de eşalonare a investiţiilor şi în executarea acestora, constructorii şi beneficiarii sa stabilească şi sa realizeze darea în funcţiune a mijloacelor pentru protecţia mediului înconjurător concomitent cu obiectivele, capacitatile şi acţiunile de investiţii productive sau social-culturale; f) să asigure funcţionarea la parametrii proiectati şi perfecţionarea instalaţiilor, utilajelor şi dispozitivelor de protecţie a mediului înconjurător; g) sa ia măsuri ca personalul unităţilor din subordine să-şi însuşească cunoştinţele de protecţie a mediului înconjurător în legătură cu activităţile pe care le desfăşoară. +  Articolul 44Conducerile ministerelor şi celorlalte organe centrale ale administraţiei de stat, cooperatiste şi celorlalte organizaţii obşteşti, conducerile organizaţiilor socialiste, precum şi comitetele executive ale consiliilor populare, care au în subordine unităţi ce desfăşoară activităţi economico-sociale, răspund direct de respectarea prevederilor legale privind conservarea, folosirea raţională şi regenerarea resurselor naturale, de găsirea căilor pentru readucerea în circuitul economic a deşeurilor şi reziduurilor valorificabile, de echiparea unităţilor cu instalaţii pentru reţinerea şi neutralizarea poluantilor precum şi de asigurarea respectării celorlalte dispoziţii legale privind protecţia mediului înconjurător. +  Articolul 45Ministerul Sănătăţii are următoarele sarcini cu privire la protecţia mediului înconjurător: a) urmăreşte evoluţia stării de sănătate a populaţiei în relaţie cu modificările calităţii factorilor mediului înconjurător şi ia măsurile care se impun, potrivit legii; b) stabileşte, din punct de vedere al protecţiei sănătăţii populaţiei norme de igiena privind limitele maxime admisibile ale substanţelor poluante şi ale zgomotului din mediul înconjurător, precum şi condiţiile de potabilitate a apei destinate satisfacerii nevoilor populaţiei; c) stabileşte, împreună cu Consiliul naţional al apelor, reglementări necesare în aplicarea legii şi norme tehnice pentru protecţia sanitară a surselor şi instalaţiilor centrale de alimentare cu apa potabilă; d) stabileşte, împreună cu Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare şi Apelor, Ministerul Economiei Forestiere şi Materialelor de Construcţii şi Ministerul Minelor, Petrolului şi Geologiei, norme de instituire a perimetrelor de protecţie a staţiunilor balneare şi climatice, precum şi de protecţie a fondului balnear; e) propune organelor competente măsuri de prevenire şi combatere a poluarii mediului înconjurător în vederea protejării sănătăţii populaţiei; f) controlează prin organele sale de specialitate respectarea normelor de igiena privind mediul înconjurător. +  Articolul 46Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare şi Apelor stabileşte norme tehnice şi reglementări necesare în aplicarea legii şi asigura controlul în domeniul protecţiei solului, utilizării pesticidelor şi altor substanţe chimice în procesele de producţie din agricultura, al protecţiei fondului piscicol şi al aplicării măsurilor fitosanitare şi sanitar-veterinare. +  Articolul 47Consiliul naţional al apelor stabileşte norme tehnice cu privire la calitatea apelor, reglementează condiţiile de autorizare a evacuarii şi injectarii de ape uzate şi alte materii care pot produce poluarea apelor, urmăreşte sistematic calitatea apelor şi exercită în condiţiile legii, controlul aplicării măsurilor de gospodărire şi de protecţie a calităţii apelor. +  Articolul 48Ministerul Minelor, Petrolului şi Geologiei stabileşte măsurile necesare pentru protecţia zăcămintelor minerale utile şi asigura controlul respectării normelor de protecţie a subsolului. +  Articolul 49Ministerul Economiei Forestiere şi Materialelor de Construcţii stabileşte norme tehnice şi reglementări necesare în aplicarea legii şi asigura controlul cu privire la protecţia pădurilor, a celeilalte vegetatii terestre şi acvatice din cuprinsul fondului forestier, a fondului de vinatoare şi a celui de pescuit din apele curgătoare şi lacurile de munte, inclusiv cele de acumulare, precum şi cu privire la utilizarea în silvicultura a pesticidelor şi a altor substanţe chimice nocive. +  Articolul 50Academia Republicii Socialiste România stabileşte normele specifice privind conservarea, întreţinerea, explorarea ştiinţifică şi paza rezervaţiilor şi monumentelor naturii şi, împreună cu comitetele executive ale consiliilor populare, asigura controlul respectării dispoziţiilor legale în acest domeniu. +  Articolul 51Comitetul de Stat pentru Energia Nucleara stabileşte norme tehnice şi reglementări necesare în aplicarea legii şi asigura controlul respectării prevederilor legale cu privire la protecţia mediului înconjurător împotriva poluarii radioactive. +  Articolul 52Ministerul Industriei Chimice va stabili şi aplica tehnologii îmbunătăţite de producere a carburantilor şi lubrifiantilor, actualizind standardele de calitate a acestora, potrivit normelor de prevenire a poluarii aerului.Ministerul Industriei Chimice, în colaborare cu Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare şi Apelor şi Ministerul Sănătăţii, va organiza cercetarea şi producerea de pesticide cu un grad cît mai redus de nocivitate pentru om şi mediul înconjurător şi de remanenta în sol sau în produsele agroalimentare. +  Articolul 53Ministerul Industriei Construcţiilor de Maşini-Unelte şi Electrotehnicii şi Ministerul Industriei Construcţiilor de Maşini Grele, împreună cu celelalte ministere şi organe centrale interesate, vor lua măsuri pentru asimilarea şi producerea în ţara a utilajelor, instalaţiilor şi dispozitivelor de protecţie a mediului înconjurător şi a aparatelor de măsura şi control al poluarii mediului. +  Articolul 54Consiliul Naţional pentru Ştiinţa şi Tehnologie, în colaborare cu ministerele, alte organe centrale, Academia Republicii Socialiste România, celelalte academii de ştiinţa şi cu instituţiile de învăţămînt superior, asigura pe bază de programe prioritare, dezvoltarea cercetărilor cu privire la protecţia mediului înconjurător.Prin aceste programe vor fi promovate în special, tehnologii de producţie prin care să se reducă poluarea la sursa, procedee de recuperare şi valorificare a substanţelor reziduale utilizabile, procedee eficiente de reţinere sau neutralizare a poluantilor, precum şi cercetări privind cunoaşterea mecanismelor echilibrului ecologic. +  Articolul 55Ministerul Educaţiei şi Învăţămîntului ia măsuri ca prin programele analitice ale învăţămîntului de toate gradele să se asigure predarea, în mod corespunzător, de cunoştinţe referitoare la prevenirea şi combaterea poluarii mediului înconjurător, precum şi la ocrotirea naturii.Consiliul Culturii şi Educaţiei Socialiste va asigura, potrivit atribuţiilor sale, desfăşurarea unei activităţi sistematice de informare şi educare a oamenilor muncii de la oraşe şi sate în scopul cunoaşterii căilor şi mijloacelor de prevenire şi combatere a poluarii mediului înconjurător, pentru păstrarea şi apărarea frumuseţilor naturale ale tarii. +  Articolul 56Ministerul de Interne, prin organele de specialitate ale militiei, asigura controlul concentratiei poluantilor din gazele esapate şi intensitatea zgomotului produs de autovehicule la garaje, ateliere de reparaţii şi întreţinere şi pe drumurile publice, retinind certificatele de înmatriculare a autovehiculelor care depăşesc normele legale de protecţie a mediului, pînă la înlăturarea cauzelor care au determinat aceasta şi luînd măsuri în vederea aplicării şi a altor sancţiuni legale. +  Articolul 57Comitetele executive ale consiliilor populare judeţene, municipale, orăşeneşti şi comunale, în domeniul protecţiei mediului înconjurător, au următoarele sarcini: a) adopta, în colaborare cu organele centrale de specialitate, măsurile ce se impun pentru protecţia mediului înconjurător în raza lor teritorial-administrativă; b) controlează modul cum organizaţiile socialiste îndeplinesc măsurile stabilite şi folosesc fondurile de investiţii destinate protejării şi îmbunătăţirii calităţii factorilor de mediu; c) adopta măsurile ce se impun a fi luate în condiţiile specifice, pentru protecţia calităţii factorilor naturali şi a celor creati prin activităţi umane ai mediului înconjurător din interiorul aşezărilor omeneşti şi în jurul acestora; d) organizează şi controlează aplicarea măsurilor de salubrizare a oraşelor şi comunelor, de amenajare şi întreţinere a spaţiilor verzi, a parcurilor, oglinzilor de apa, strazilor, drumurilor şi a podurilor şi altele; e) analizează modul cum se aplică prevederile legale cu privire la protecţia mediului înconjurător şi raportează periodic, consiliilor populare. +  Articolul 58Se recomanda Uniunii Generale a Sindicatelor şi celorlalte organizaţii obşteşti sa militeze pentru formarea unei opinii de masa în rindurile oamenilor muncii şi sa participe la activitatea de control obştesc în domeniul protecţiei mediului înconjurător. +  Articolul 59Se recomanda Uniunii Tineretului Comunist şi Consiliului Naţional al Organizaţiei Pionierilor sa organizeze acţiuni pentru cunoaşterea de către tineret şi copii a surselor de degradare a mediului şi a mijloacelor de combatere şi sa sprijine efectiv organele şi organizaţiile de stat şi cooperatiste pentru luarea măsurilor privind protecţia mediului înconjurător. +  Articolul 60Presa, radioul şi televiziunea vor asigura informarea larga a publicului cu privire la fenomenele de poluare a mediului înconjurător şi la măsurile necesare pentru înlăturarea lor, contribuind la crearea unui puternic curent de opinie şi desfăşurînd o activitate educativă susţinută în acest domeniu. +  Articolul 61Organele împuternicite de lege sa exercite controlul aplicării măsurilor pentru protecţia mediului înconjurător pot dispune oprirea funcţionarii unor obiective economico-sociale, total sau parţial, în situaţiile şi pe timpul în care poluarea produsă de acesta depăşeşte limitele legale şi ameninta grav sănătatea populaţiei sau creează pagube economiei naţionale.Întreruperea funcţionarii va fi precedată de anunţarea organului în subordinea căruia se afla obiectivul respectiv.Luarea măsurilor de întrerupere a funcţionarii nu exclude posibilitatea aplicării altor sancţiuni prevăzute de lege.  +  Capitolul 4 Coordonarea activităţii de protecţie a mediului înconjurător  +  Articolul 62În scopul coordonării şi îndrumării în mod unitar a activităţilor de protecţie a mediului înconjurător se înfiinţează Consiliul Naţional pentru Protecţia Mediului Înconjurător, organ central de specialitate, larg reprezentativ, subordonat Consiliului de Miniştri. +  Articolul 63Consiliul Naţional pentru Protecţia Mediului Înconjurător analizează rezultatele acţiunilor întreprinse pentru protecţia mediului înconjurător şi prezintă Consiliului de Miniştri propuneri cu privire la direcţiile şi principalele măsuri de imbunatatire a activităţii de protecţie a mediului. +  Articolul 64Consiliul Naţional pentru Protecţia Mediului Înconjurător prezintă Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România rapoarte cu privire la realizarea politicii partidului şi statului în domeniul protecţiei mediului înconjurător. +  Articolul 65Consiliul Naţional pentru Protecţia Mediului Înconjurător are, în principal, următoarele atribuţii: a) coordonează şi sprijină activitatea desfăşurată de către organele centrale şi locale ale administraţiei de stat în domeniul protecţiei mediului înconjurător; b) întocmeşte, cu sprijinul celorlalte organe centrale, studii cu privire la mediul înconjurător, la stadiul aplicării şi la eficienta măsurilor de protecţie a mediului şi prezintă propuneri de imbunatatire a activităţii în acest domeniu; c) elaborează, pe baza prognozelor, programe de ansamblu cu privire la protecţia mediului înconjurător şi îndrumă ministerele şi celelalte organe centrale în elaborarea programelor pentru protecţia mediului înconjurător în domeniile de activitate de care răspund; d) avizează actele normative privind protecţia mediului înconjurător elaborate de către organele centrale ale administraţiei de stat şi poate iniţia proiecte de acte normative în acest domeniu; e) coordonează elaborarea de către ministere şi celelalte organe centrale a normelor tehnice de competenţa lor şi stabileşte, cu sprijinul acestora, normele tehnice de aplicabilitate generală cu privire la protecţia mediului înconjurător; f) stabileşte, pe baza propunerilor organelor centrale şi locale de stat cu sarcini de control în domeniul protecţiei mediului înconjurător, sistemul de supraveghere, prin metode unitare, a calităţii factorilor de mediu, pe întreg teritoriul tarii; g) urmăreşte şi analizează modul în care organele centrale şi locale ale administraţiei de stat realizează sarcinile ce le revin cu privire la protecţia mediului înconjurător; h) avizează propunerile de atribuire sau retragere a calităţii de rezervatie ori monument al naturii şi aproba desfăşurarea de activităţi în legătură cu acestea, potrivit prevederilor legii; i) întreţine, în domeniul sau de activitate, relaţii de colaborare şi cooperare cu organizaţii similare din alte state şi cu organizaţii internaţionale; asigura, împreună cu organele şi instituţiile ce desfăşoară activităţi în domeniul protecţie mediului înconjurător, pregătirea şi participarea la acţiuni internaţionale de specialitate, precum şi aplicarea convenţiilor internaţionale în legătură cu protecţia mediului la care ţara noastră este parte. +  Articolul 66Consiliul Naţional pentru Protecţia Mediului Înconjurător este alcătuit din 70-80 membri.În consiliul naţional sînt numiţi oameni de ştiinţa, cercetători, proiectanţi, cadre didactice, medici, ingineri şi alţi specialişti a căror activitate este legată de problemele protecţiei mediului înconjurător, reprezentanţi ai conducerilor unor ministere, altor organe centrale, ai Academiei Republicii Socialiste România, ai academiilor de ştiinţe şi ai unor organe centrale ale organizaţiilor cooperatiste şi altor organizaţii obşteşti, precum şi unii membri ai organelor teritoriale pentru protecţia mediului înconjurător.Componenta şi modul de funcţionare a consiliului naţional se stabilesc, la propunerea Consiliului de Miniştri, prin decret al Consiliului de Stat. +  Articolul 67Consiliul Naţional pentru Protecţia Mediului Înconjurător îşi desfăşoară lucrările în plen şi în comisii de specialitate. +  Articolul 68Componenta consiliilor de specialitate se aproba în plenul Consiliului Naţional pentru Protecţia Mediului Înconjurător. +  Articolul 69Consiliul Naţional pentru Protecţia Mediului Înconjurător are în coordonarea sa un preşedinte, un vicepreşedinte şi un secretar al consiliului, care, împreună cu preşedinţii comisiilor de specialitate, alcătuiesc Biroul executiv al Consiliului Naţional pentru Protecţia Mediului Înconjurător.Preşedintele, vicepreşedintele şi secretarul Consiliului Naţional pentru Protecţia Mediului Înconjurător se numesc prin decret al Consiliului de Stat. +  Articolul 70Pentru îndrumarea şi coordonarea activităţii privind protecţia mediului înconjurător pe raza teritorial-administrativă a judeţelor şi a municipiului Bucureşti, se înfiinţează comisii pentru protecţia mediului înconjurător, organe subordonate Consiliului Naţional pentru Protecţia Mediului Înconjurător şi comitetelor executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti.Comisiile pentru protecţia mediului înconjurător sînt numite prin hotărîri ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti.Preşedinţii comisiilor se numesc dintre vicepreşedinţii comitetelor executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti.În comisiile pentru protecţia mediului înconjurător sînt numiţi oameni de ştiinţa, cadre de cercetare, de proiectare şi didactice, medici, ingineri şi alţi specialişti a căror activitate este legată de problemele protecţiei mediului înconjurător, precum şi cadre de conducere ale organelor şi organizaţiilor de stat, cooperatiste şi altor organizaţii obşteşti. +  Articolul 71Comisiile judeţene şi a municipiului Bucureşti pentru protecţia mediului înconjurător au următoarele atribuţii principale: a) coordonează şi îndrumă activitatea de protecţie a mediului înconjurător pe raza teritorial-administrativă a judeţelor şi a municipiului Bucureşti; b) întocmesc, cu sprijinul altor organe din unitatea teritorial-administrativă, studii cu privire la evoluţia calităţii factorilor de mediu şi fac propuneri de măsuri, pe care le supun aprobării comitetelor executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti; c) urmăresc şi analizează modul în care organizaţiile socialiste ce desfăşoară activitate pe raza teritorial-administrativă a judeţelor şi a municipiului Bucureşti realizează sarcinile ce le revin cu privire la protecţia mediului înconjurător; d) sprijină organizaţiile socialiste din unitatea teritorial-administrativă în determinarea cauzelor care duc la modificarea mediului înconjurător şi în stabilirea soluţiilor pentru înlăturarea acestora; e) examinează, sub raportul protecţiei mediului înconjurător, planurile de sistematizare teritorială, şi a localităţilor urbane şi rurale de pe cuprinsul unităţii teritorial-administrative şi prezintă propuneri comitetelor executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti; f) urmăresc şi sprijină aplicarea măsurilor de conservare, întreţinere şi paza a rezervaţiilor şi monumentelor naturii. +  Articolul 72Consiliul naţional şi comisiile judeţene şi a municipiului Bucureşti analizează, în plenul lor, modul în care se respecta normele legale cu privire la protecţia mediului înconjurător şi, în cazul cînd constata abateri, dau indicaţii obligatorii organizaţiilor socialiste care au încălcat reglementările în vigoare, pentru luarea de măsuri în vederea respectării legii, sesizind totodată organele competente sa ia măsuri de aplicare a sancţiunilor legale.  +  Capitolul 5 Sancţiuni  +  Articolul 73Încălcarea dispoziţiilor legale cu privire la protecţia mediului înconjurător atrage răspunderea disciplinară, materială, civilă, contravenţională sau penală, după caz. +  Articolul 74Constituie contravenţie, dacă faptele nu sînt săvîrşite în astfel de condiţii încît, potrivit legii penale, sînt considerate infracţiuni, încălcarea dispoziţiilor prevăzute în art. 10 alin. 1, art. 15, art. 18, art. 20 alin. 1, art. 24 alin. 2, art. 25 alin. 3, art. 26, art. 28, art. 29, art. 32, art. 33, art. 39 alin. 3 şi art. 41, de către cei cărora le revin sarcini în legătură cu luarea măsurilor sau cu respectarea obligaţiilor la care se referă aceste dispoziţii.Contravenţiile săvîrşite prin încălcarea dispoziţiilor art. 10 alin. 1, art. 18, art. 24 alin. 2, art. 25 alin. 3, art. 26, art. 28, art. 29, art. 33, art. 39 alin. 3 şi art. 41 se sancţionează cu amendă de la 1.000 la 5.000 lei, iar cele săvîrşite prin încălcarea dispoziţiilor art. 15, art. 20 alin. 1, şi art. 32 se sancţionează cu amendă de la 3.000 la 10.000 lei.Sancţiunile pot fi aplicate şi persoanelor juridice. +  Articolul 75Contravenţiile prevăzute în art. 74 se constata de personalul de specialitate anume împuternicit al organelor centrale care au, potrivit legii, sarcini de control în domeniul protecţiei mediului înconjurător, al comitetelor executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti, de primari, precum şi de către ofiţeri şi subofiteri de militie.Odată cu constatarea contravenţiei agentul constatator aplica şi sancţiuni. +  Articolul 76Împotriva procesului-verbal de constatare a contravenţiei se poate face plîngere în termen de 15 zile de la data comunicării acestuia.Plîngerea, însoţită de copia de pe procesul-verbal, se depune la organul din care face parte agentul constatator, care o înaintează spre soluţionare judecătoriei în a carei raza teritorială s-a savirsit contravenţia.În măsura în care prezenta lege nu dispune, contravenţiilor prevăzute în art. 74 le sînt aplicabile dispoziţiile Legii nr. 32/1968 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor. +  Articolul 77Evacuarea în atmosfera a substanţelor dăunătoare sub forma de gaze, vapori, aerosoli, particule solide, precum şi producerea de zgomote peste limitele stabilite de normele legale, care pun în pericol sănătatea ori integritatea corporală a oamenilor sau produc pagube economiei naţionale, constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă. +  Articolul 78Depozitarea, aruncarea ori evacuarea reziduurilor menajere sau a celor industriale, fără respectarea normelor legale, dacă prin aceasta se pune în pericol sănătatea ori integritatea corporală a oamenilor sau se produce o paguba economiei naţionale, constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la o luna la un an sau cu amendă. +  Articolul 79Încălcarea dispoziţiilor cuprinse în art. 8 alin. 2, art. 10 alin. 2 şi 3, art. 14 alin. 1 şi 2, precum şi a celor cuprinse în art. 36 alin. 2, constituie infracţiune ce se pedepseşte, după caz, potrivit art. 248 sau 249 din Codul penal, dacă fapta nu constituie o infracţiune mai grava.  +  Capitolul 6 Dispoziţii tranzitorii şi finale  +  Articolul 80La obiectivele economico-sociale şi capacitatile de producţie aflate în funcţiune la data intrării în vigoare a prezentei legi fără a avea asigurate condiţii tehnice pentru protejarea calităţii mediului înconjurător, se vor construi, extinde sau aduce în stare de funcţionare corespunzătoare, după caz, instalaţiile sau dispozitivele necesare combaterii poluarii mediului înconjurător, în mod eşalonat, potrivit unor programe elaborate în acest scop de către organele centrale şi locale interesate, cu acordul Consiliului Naţional pentru Protecţia Mediului Înconjurător.Consiliul Naţional pentru Protecţia Mediului Înconjurător va urmări modul în care organele centrale şi locale aduc la îndeplinire programele stabilite. +  Articolul 81Rezervaţiile şi monumentele naturii, declarate astfel prin dispoziţii legale pînă la intrarea în vigoare a prezentei legi, îşi păstrează aceasta calitate. +  Articolul 82Prevederile prezentei legi intră în vigoare la 90 de zile de la publicarea ei în Buletinul Oficial al Republicii Socialiste România.---------------------