Advanced Search

 LEGE din 14 februarie 1929*) pentru camerele de comerţ şi de industrie


Published: 1929-02-14
Read law translated into English here: https://www.global-regulation.com/translation/romania/3069803/-lege-din-14-februarie-1929%252a%2529-pentru-camerele-de-comer-i-de-industrie.html

Subscribe to a Global-Regulation Premium Membership Today!

Key Benefits:

Subscribe Now for only USD$40 per month.
LEGE din 14 februarie 1929*)pentru camerele de comerţ şi de industrie
EMITENT PARLAMENTUL
Publicat în  BULETINUL OFICIAL nr. 36 din 14 februarie 1929



------------ Notă *) Aceasta Lege a fost votată de adunarea deputaţilor şi Senat în şedinţele dela 9 şi 13 Fevruarie 1929; promulgată cu Decret No. 403/929 şi publicată în "Monitorul Oficial" No. 35 din 14 Fevruarie 1929. Ea abroga vechea Lege din 12 Mai 1925 pag. 206 vol. XI-XII. A se vedea şi noul Regulament de aplicare din 26 Aprilie 1929 la ordinea cronologică în acest volum.  +  Titlul I Scop. Instituire. Circumscriptiuni  +  Articolul 1Camerele de comerţ şi de industrie sînt instituţiuni publice create în vederea apărării şi sustinerii intereselor comerţului şi industriei, precum şi a reprezentării lor în Stat. Ele sînt în acelaşi timp organe consultative şi administrative chemate a contribui la progresul economic, în armonie cu interesele generale ale tarii. Camerele de comerţ şi de industrie sînt investite cu personalitate juridică şi, ca atare, pot primi donatiuni, legate, subventiuni, etc.  +  Articolul 2Camerele de comerţ şi de industrie se înfiinţează şi se modifica prin decret regal, dat pe temeiul unui jurnal al Consiliului de Miniştri, după propunerea ministrului industriei şi comerţului şi în urma avizului Uniunii Camerelor de comerţ şi de industrie. Cu aceeas forma, se determina şi se modifica circumscriptiunile lor teritoriale. Porturile dunarene, capitale de judeţ, vor avea câte o Camera de comerţ pentru judeţul din care face parte.  +  Titlul II Atributiuni  +  Articolul 3Camerele de comerţ şi de industrie au următoarele atributiuni: 1. Sa dea guvernului şi oricărei autorităţi publice, fie din iniţiativa lor proprie, fie atunci cînd li se cere, informaţiuni şi avize motivate asupra tuturor chestiunilor ce privesc interesele comerţului şi industriei; 2. Sa ajute, la cerere, Statul în îndeplinirea rolului sau economic.3. Sa studieze chestiunile ce intră în cadrul lor de activitate. 4. Sa colaboreze cu institutul de statistica generală a Statului*) la alcătuirea statisticilor privitoare la miscarea industriala şi comercială după normele ştiinţifice şi tehnice date de organele de conducere ale institutului. 5. Sa adune şi sa pună la indemana comercianţilor şi industriasilor materialul informativ de care aceştia pot avea nevoie în exercitarea profesiunii lor. 6. Sa ţină în evidenta permanenta situaţia firmelor individuale şi sociale din circumscripţiile lor, cu toate indicatiunile din legea şi regulamentul firmelor**). 7. Sa primească, sa păstreze şi sa ţină la dispoziţia publicului modelele marcilor de fabrica şi de comerţ din circumscripţiile lor***). 8. Sa strângă şi sa stabilească pe cale de regulamente, aprobate de Ministerul Industriei şi Comerţului uzanţele comerciale din circumscripţiile lor. 9. Sa elibereze cărţi de legitimatie comisilor călători; sa elibereze certificate de origina mărfurilor, de uzanţele comerciale, de firmele înscrise, de adnotarile şi modificările firmelor, de mărcile de fabrica şi de comerţ depuse, de preţurile mărfurilor după mercuriale, de cotele burselor, de hotărîrile şi de toate celelalte acte ale lor. 10. Sa alcatuiasca mercuriale de preţurile mărfurilor. 11. Sa colaboreze cu Camerele de muncă şi cu Camerele agricole pentru toate chestiunile de interes comun. 12. Sa întocmească în fiecare an şi sa trimită, atît Ministerului Industriei şi Comerţului, cît şi Uniunii Camerelor de comerţ şi de industrie cîte un raport amănunţit despre mersul comerţului şi industriei în circumscripţiile lor şi sa publice dări de seama de activitatea lor. 13. Camerele de comerţ şi de industrie, cu aprobarea Ministerului Industriei şi Comerţului, care va lua şi avizul Uniunii Camerelor de comerţ şi de industrie, pot: a) Sa ia iniţiativa şi sa participe la înfiinţarea de societăţi sau de consortii, avînd ca scop executarea şi exploatarea diferitelor lucrări sau servicii publice de interes comercial şi industrial, ca: porturi maritime şi fluviale, zone libere în porturi, canale de navigaţie interna sau alte cai şi servicii de comunicaţie terestra, maritima, fluviala şi aeriană, etc.; b) Sa înfiinţeze şi sa administreze singure sau în asociaţiune conform legii de comercializare, servicii şi stabilimente pentru trebuinţele comerţului şi industriei, ca: burse de comerţ, târguri sau oboare, rampe, pieţe şi hale pentru desfacerea cerealelor, vitelor şi altor mărfuri, intrepozite reale şi nominale; magazine generale: (docuri); elevatoare; servicii de condiţionari şi de analize de mărfuri; expozitiuni permanente şi muzee comerciale şi industriale; târguri periodice de mostre, etc.; c) Sa înfiinţeze singure, sau în colaborare cu ministerele respective şi în conformitate cu legile generale ale învăţămîntului, instituţiuni de cultura profesională ca: şcoli comerciale, şcoli industriale şi de meserii, cursuri pentru răspândirea cunoştinţelor comerciale şi industriale; sa creeze burse de studii şi de practica comercială şi industriala şi premii de încurajare; sa înfiinţeze cămine pentru ucenicii din comerţ şi industrie; d) Sa contribuie la cheltuelile cu scop de utilitate publică, comercială şi industriala; e) Sa cumpere sau sa construiască clădiri pentru propria lor instalatie sau aceea a stabilimentelor necesare comerţului şi industriei, prevăzute la alin. a, b şi c; f) Sa creeze fiecare în parte sau mai multe împreună (pe regiuni) aşezăminte pentru asigurarea şi ajutorarea mutuala a comercianţilor şi industriasilor. 14. Sa îndeplinească atribuţiunile ce li s'au dat sau li se vor mai da prin legi şi regulamente speciale sau cari s'ar ivi din nevoile practicei comerţului şi industriei din circumscripţie. 15. Sa publice un buletin oficial al Camerei. --------------- Notă *) A se vedea Legea privitoare la Institutul de statistica generală, din 8 Decemvrie 1925, la pag. 1160 vol. XIII-XIV. Notă **) A se vedea Legea asupra firmelor din 6 Iunie 1913, la pag. 128 vol. VIII. Notă ***) A se vedea Legea asupra marcilor de fabrica şi de comerţ, din 15 Aprilie 1879 la pag. 1204 vol. XI-XII.  +  Articolul 4Camerele de comerţ şi de industrie, în îndeplinirea atributiunilor lor, sînt în drept a cere concursul tuturor autorităţilor publice, precum orice ştiinţe informaţiuni şi desluşiri dela acestea, ca şi dela orice instituţiuni sau firme particulare. Comercianţii, industriasii, societăţile comerciale au îndatorirea sa dea informaţiunile şi deslusirile ce li s'ar cere de către Camerele de comerţ şi de industrie, întrucât aceste informaţiuni nu ating secretul şi nu prejudiciază interesul profesional. Refuzul de a procura ştiinţele sau comunicarea în mod intentionat de ştiinţe neexacte; constitue o contravenţie, care va fi, constatată printr'un proces verbal întocmit de un delegat al Camerei de comerţ asistat de un ofiţer de poliţie. Contravenienţii se vor pedepsi cu amendă dela 250 - 5.000 lei, ce se va pronunţa de tribunal, de urgenta şi cu precădere, fără drept de opoziţie, dar cu drept de apel, în termen de 10 zile dela darea sentinţei şi cu drept de recurs în termen de 15 zile dela pronunţarea deciziei. Tribunalele sînt datoare ca la sfîrşitul fiecărei luni sa trimită Camerelor de comerţ şi de industrie respective copie exactă şi conformă depe înscrierile şi adnotarile făcute în registrul firmelor în cursul lunei expirate. Tribunalele nu vor rezolva nici o petiţie de înscriere de firma fără a obţine în prealabil dela Camera de comerţ şi de industrie respectiva informaţiuni dacă petiţionarul care cere înscrierea îndeplineşte condiţiunile prevăzute în legile în vigoare cu privire la exercitarea comerţului. Camera va da avizul sau motivat în urma cercetărilor ce va face. Acest aviz se va da în cel mult 15 zile dela cerere. Pentru firmele supusilor străini sau ale societăţilor cu capital străin, tribunalele nu vor face înscrierea fără autorizarea data de Ministerul Industriei şi Comerţului, care va lua şi avizul Camerei de comerţ şi de industrie respectiva. Comercianţii sau fabricantii cari doresc sa revendice proprietatea exclusiva a unei mărci, vor depune la Camerele, de comerţ şi de industrie respective un exemplar din modelul acestei mărci. Tribunalele nu vor inregistra mărcile de fabrica şi de comerţ fără avizul prealabil al Camerei de comerţ şi de industrie respective.  +  Titlul III Compunerea Camerelor  +  Articolul 5Fac parte din Camerele de comerţ şi de industrie în mod obligator ca membri şi sînt înscrişi din oficiu în listele electorale ale Camerei respective următorii cetăţeni români, majori, cari au domiciliul real în circumscripţia Camerei, respective: a) Comercianţii şi industriasii supuşi la plata impozitului adiţional, pe lîngă impozitul pe veniturile comerciale şi industriale, cari au firma înregistrată de cel puţin un an; b) Asociaţii cu semnatura ai societăţilor în, nume colectiv, comanditaţii cu semnatura ai societăţilor în comandită şi societăţile pe acţiuni. Societăţile pe acţiuni vor avea drept de fiecare 10.000.000 lei capital deplin vărsat, la un vot pînă la maximum 4 voturi. Societăţile cu un capital deplin vărsat sub 10.000.000 lei vor avea dreptul la un vot. Dreptul de vot se exercită de alegatorii delegaţi sau directorii societăţii; c) Directorul cu semnatura al sucursalelor din alte localităţi decât în acele în cari îşi are sediul principal al întreprinderilor individuale sau societăţilor comerciale şi industriale. Calitatea de membru în Camerele de comerţ şi de industrie a persoanelor prevăzute în alin. b şi c de mai sus se pierde odată cu încetarea situaţiunii pe care membrii în chestiune o au în societăţile respective.Femeile cari aparţin uneia din categoriile de mai sus fac de asemenea parte din Camerele de comerţ şi de industrie. Sînt incapabili sau nedemni de a fi membri ai Camerelor de comerţ şi de industrie: minorii, interzişii şi cei puşi sub consiliul judiciar; faliţii nereabilitati cei cari au suferit vreo condamnare pentru un fapt infamant.  +  Articolul 6Membrii Camerelor de comerţ şi de industrie vor fi grupati în doua secţiuni: secţiunea comercială şi secţiunea industriala. Ei vor fi apoi repartizaţi în următoarele categorii de comerţ şi de industrie: a) Secţiunea comercială: 1. Comerţul cu ridicată, comision, bănci, instituţii de credit, transport şi asigurări. 2. Comerţul cu amănuntul; b) Secţiunea industriala: 1. Uzine, santiere, fabrici, exploatări miniere, etc. 2. Mica industrie şi meserii. Înscrierea şi repartiţia alegătorilor pe categorii se va face de Camere în primul trimestru al fiecărui an.  +  Titlul IV Organele Camerelor  +  Articolul 7Camerele de comerţ şi de industrie au ca organe ale lor: 1. Consiliul de administraţie al Camerei. 2. Comitetul de direcţie. 3. Censorii.  +  Capitolul 1 Consiliul de administraţie  +  § 1. Dispoziţiuni generale +  Articolul 8Consiliul de administraţie al Camerelor de comerţ şi de industrie se compune din membrii aleşi, membrii de drept, membrii delegaţi şi membrii corespondenti. 1. Numărul membrilor aleşi nu va fi mai mic de 20 şi nici mai mare de 80. El se determina pentru fiecare categorie pe 4 ani după care termen se poate modifica. Determinarea şi modificarea se face prin decret regal, dat pe temeiul unui jurnal al Consiliului de Miniştri, după propunerea ministrului industriei şi comerţului, în raport cu întinderea circumscripţiei teritoriale, cu numărul membrilor Camerei şi cu concentrarea şi specializarea comerţului şi industriilor din circumscripţia respectiva. 2. Sînt membri de drept în consiliul Camerei de comerţ şi de industrie: a) Deputaţii şi senatorii dacă sînt membri ai Camerei de comerţ de cel puţin 2 ani; b) Foştii, presedinti ai Camerelor de comerţ şi de industrie cari au funcţionat în aceasta calitate cel puţin 5 ani; c) Preşedinţii comitetelor burselor de comerţ din circumscripţiile respective; d) Câte un profesor delegat, de Academiile de înalte studii comerciale şi industriale, de scoalele politehnice; de facultăţile de drept, la acestea din urma ales dintre profesorii de economie politica, şi de scoalele superioare de comerţ din circumscripţiile Camerelor respective, acolo unde nu exista Academie de comerţ, şcoli politehnice sau facultăţi de drept; e) Un director delegat al Băncii Naţionale a României sau sucursalelor ei din circumscripţia Camerelor respective. Pentru Camera de comerţ şi de industrie din Bucureşti, consiliul de direcţie al Băncii va delega pe unul din directori; f) Un delegat al federalelor, cooperativelor de producţie şi consum din circumscripţia respectiva. La alcătuirea consiliului, membrii de drept vor fi repartizaţi în secţiunile cărora aparţin. 3. Camerele agricole şi Camerele de muncă din circumscripţia respectiva deleagă din sanul lor câte un membru în consiliul Camerei de comerţ şi de industrie. Calitatea lor încetează odată cu mandatul consiliului care i-a ales. 4. Membrii corespondenti se aleg de consiliul Camerei, dintre persoanele cari sînt bine cunoscute prin capacitatea lor în materie comercială sau industriala, chiar dacă nu exercita vreun comerţ sau industrie. Membrii corespondenti pot lua parte la lucrările consiliului; avînd, vot consultativ. Numărul lor va putea însă trece o treime din numărul membrilor aleşi. Membrii de drept vor avea vot consultativ.  +  Articolul 9În compunerea consiliilor Camerelor de comerţ şi de industrie trebuie să fie reprezentate într'o măsura dreapta toate categoriile de comerţ şi de industrie de cari se vorbeşte la art. 6. În acest scop pentru efectuarea alegerilor generale, se va repartiza între aceste categorii, proporţional cu insemnatatea relativă a fiecăreia, numărul total al membrilor ce urmează a fi ales în consiliu. Aceasta repartizare se va propune de Camere Ministerului Industriei şi Comerţului, care va proceda la stabilirea ei prin decret regal, dat pe temeiul unui jurnal al Consiliului de Miniştri. La Camerele din nou înfiinţate repartiţia în chestiune se va propune la început de către Uniunea Camerelor de comerţ şi de industrie. Consiliul Camerei, după constituirea lui, va alege din sanul sau, cu vot secret şi cu majoritatea absolută a membrilor ce-l compun, un preşedinte. În acelaşi mod fiecare secţiune va alege, separat, câte un vice-preşedinte, care va avea calitatea de vice-preşedinte al Camerei şi de preşedinte al secţiunii respective. La Camera de comerţ şi de industrie din Bucureşti se vor alege câte 2 vice-presedinti, din cari cel ce va întruni cele mai multe voturi va avea calitatea de preşedinte al secţiei. Dacă la primul scrutin nici un candidat nu întruneşte majoritatea de mai sus, la al doilea scrutin, ce se va exprima imediat, va fi ales cel ce a întrunit cele mai multe voturi. Preşedintele şi vice-preşedintele nu se pot alege decât dintre membrii aleşi ai Camerei de comerţ.Consiliul are puterile cele mai intinse, atît pentru îndeplinirea atributiunilor date Camerelor prin prezenta lege, cat şi pentru administrarea intereselor institutiunii, putând lua în aceasta privinta orice măsuri. Toate delegatiile şi propunerile de delegaţi ce urmează a se da membrilor Camerelor de Comerţ şi de industrie, în diferite consilii, în baza diferitelor legi, se vor da de consiliul de administraţie al Camerei. El se întruneşte în completul sau, ori de câte ori trebuinta ar cere şi, în tot cazul, odată pe luna. Convocarea se va face de către preşedinte, fie din propria sa iniţiativa, fie după cererea în scris a unei cincimi din numărul total al membrilor consiliului, fie după cererea Ministerului Industriei şi Comerţului. Consiliul nu poate delibera decât cu majoritatea absolută a membrilor ce-l compun. Dacă nu se întruneşte numărul de membri cerut, adunarea va avea loc la o dată ulterioară, ce se poate fixa chiar în prima convocare. În cazul acesta şedinţa se va putea tine cu aceeas ordine de zi, chiar cu o pătrime din numărul membrilor consiliului. Hotărîrile se iau cu majoritatea absolută a voturilor exprimate. În caz de paritate de voturi, votul preşedintelui este preponderent. Deliberările consiliului de administraţie se constata prin procese-verbale ce vor fi trecute într'un registru special şi vor fi semnate de preşedintele şi secretarul Camerei. Şedinţele consiliului sînt publice. Ele pot fi însă declarate secrete, printr'un vot al majorităţii, după cererea unei treimi a membrilor prezenţi.  +  Articolul 10Categoriile de comerţ şi de industrie, cari intră în alcătuirea consiliului Camerei, vor fi, grupate în doua secţiuni: secţiunea comercială şi secţiunea industriala. Membrii fiecărei secţiuni pot fi intruniti separat, pentru a delibera asupra diverselor chestiuni ce interesează, după cazuri, comerţul sau industria. Secţiunile se convoacă şi lucrează în aceleaşi condiţiuni ca şi adunările consiliului. Hotărîrile luate de adunările pe secţiuni ale consiliului vor fi supuse aprobării consiliului. În cazul cînd consiliul Camerei, în plenul ei, nu va ajunge sa ia o hotărîre unitară cu majoritate de 2/3 din membrii prezenţi ai consiliului, Camera va comunică opiniunile separate ale fiecărei secţiuni Ministerului Industriei şi Comerţului.  +  § 2. Alegerea consiliului Camerelor +  Articolul 11Membrii consiliului Camerelor se vor alege pe scrutin de liste, separat pentru fiecare categorie, din secţia comercială şi din secţia industriala. Listele vor cuprinde, pentru fiecare categorie, numărul de candidaţi fixat conform art. 6 şi 9. Alegerea pentru mandatele cuvenite unei categorii se va face exclusiv de comercianţii sau industriasii alegatori cari aparţin acestei categorii. Nimeni nu poate fi ales decât în categoria de comerţ şi de industrie din care face parte. Orice membru al Camerei este eligibil dacă este înscris în listele electorale ale Camerei respective. Alegerea membrilor consiliului se face pe bază de liste electorale, întocmite pe categorii de comerţ şi de industrie, de cari se vorbeşte la art. 6, liste puse la dispoziţia publicului, în birourile Camerei, cu cel puţin 2 luni înainte de alegere, ceea ce se va anunta în Monitorul Oficial şi în cel puţin 2 ziare locale, iar în lipsa se va publică în 2 ziare din Capitala. De asemenea listele se vor publică la prefecturi pretorate, primăriile urbane şi judecătorii, constatandu-se prin procese-verbale de afişare, încheiate de biroul Camerei de comerţ şi autorităţile poliţieneşti. Nici un alegator nu poate să fie înscris decât într'o singura categorie. Dacă la alcătuirea listelor electorale s'ar fi făcut vreo eroare de înscriere sau omitere, cei în drept sau 5 membri ai Camerei vor putea face contestaţie în termen de 15 zile dela punerea listelor la dispoziţia publicului, la Camera respectiva, care va decide înlăuntrul celorlalte 15 zile următoare. Afişarea listelor se face imediat după expirarea acestui ultim termen. Prin afişare listele devin definitive. În contra hotărîrii Camerei cei nemultumiti şi cei omisi pot face recurs la tribunalul judeţului unde alegatorul îşi are domiciliul. Termenul de recurs este de 10 zile dela data afişării listelor. Recursul se va judeca cu precădere, fără drept de opoziţie şi cu scutire de orice taxe de timbre şi procedura.  +  Articolul 12Votarea se va face în localitatea unde Camera de comerţ şi industrie îşi are sediul. Alegerea va fi prezidata de preşedintele tribunalului local sau de un magistrat delegat de el, ajutat de doi scrutatori şi un secretar, desemnaţi în ziua alegerii de către preşedinte, dintre cei mai tineri alegatori prezenţi. Votul este secret. Procedura alegerii se va stabili prin regulamentul de aplicare al legii*). Lista care va întruni cele mai multe voturi va fi declarata aleasă. Pe fiecare lista se va înscrie un număr de membri supleanţi egal cu numărul membrilor de ales pentru fiecare categorie şi vor fi chemaţi sa înlocuiască pe titularii din aceeas categorie, la vacantele ce s'ar ivi prin deces, demisiune sau orice alte împrejurări, dacă în acel moment mai, poseda dreptul de eligibilitate. -------------Notă *) A se vedea Regulamentul pentru aplicarea Legei Camerelor de comerţ şi industrie, din 26 Aprilie 1929, la ordinea cronologică în acest volum.  +  Articolul 13Preşedintele încheie procesul-verbal, în dublu exemplar, de mersul operaţiunilor electorale, constatind numărul voturilor întrunite de fiecare lista în parte. Unul din exemplare, împreună cu dosarul alegerii, se înaintează Uniunii Camerelor, care, verificand regularitatea operaţiunilor, trebuie să se pronunţe pînă în 10 zile dela primirea procesului-verbal. Dacă Uniunea nu se pronunţa în acest termen, alegerea se va considera confirmată. Hotărîrea Uniunii este executorie, cu drept de apel la Curtea de apel, în termen de 10 zile dela comunicare şi se va judeca cu precădere, fără drept de opoziţie. Apelul este scutit de orice taxa de timbru şi procedura. Comunicarea o va face Uniunea Camerelor de comerţ şi de industrie prin scrisoare recomandată sau pe cale telegrafica. Dacă alegerea este invalidata, se va face o noua alegere cel mai târziu după 30 de zile dela pronunţarea hotărîrii.  +  Articolul 14Membrii consiliului Camerei se aleg pe un termen de 4 ani, socotiţi din ziua începerii funcţionarii lor. Membrii al căror mandat a expirat pot fi realeşi. Pînă la instalarea noului consiliu de administraţie, comitetul de direcţie al fostei Camere va gera în mod valabil lucrările Camerei de comerţ, iar delegaţii acestuia vor continua însărcinările lor.  +  Articolul 15Membrii consiliului cari nu vor avea concediu în scris şi aprobat în regula şi dacă nu vor participa la şedinţe timp de 3 luni consecutive, vor fi consideraţi demisionaţi şi consiliul va declara locurile vacante. Dacă consiliul nu aplica aceasta dispoziţiune, Ministerul va declara locurile vacante. Împlinirea locurilor devenite vacante prin incompatibilitate, incapacitate, nedemnitate, moarte, demisiune sau lipsuri nemotivate de cari se vorbeşte mai sus, se va face cu membrii supleanţi în conformitate cu art. 12 din această lege. Dacă, însă numărul membrilor s'a redus cu o treime, se va proceda pentru împlinirea vacantelor din diferitele categorii de membri, la alegeri suplimentare. Alegerile suplimentare se vor face cu listele electorale cari au servit la alegerea membrilor ale căror locuri au devenit vacante. Tot asa se va proceda şi în caz de disolvare. În ultimele 6 luni cari precedeaza ziua expirării mandatului membrilor consiliului nu se mai fac alegeri suplimentare.  +  § 3. Disolvarea consiliilor Camerelor +  Articolul 16Consiliile Camerelor de comerţ şi de industrie pot fi disolvate în următoarele cazuri: a) Cînd lucrează contra intereselor superioare ale Statului; b) Cînd se descompleteaza consiliul la jumătate plus unul din numărul membrilor aleşi; c) Pentru gestiune financiară neregulata sau frauduloasă, care se va constata pe baza unui raport întocmit de un delegat al Ministerului Industriei şi Comerţului, un inspector financiar şi un expert-contabil numit de Uniunea de comerţ şi de industrie. Disolvarea se face prin decret regal, pe temeiul unui jurnal al Consiliului de Miniştri, după propunerea motivată a ministrului industriei şi comerţului, facuta pe baza avizului Uniunii Camerelor de comerţ şi de industrie.  +  Articolul 17În termen de trei luni cel mult dela disolvare se vor face noi alegeri. În acest interval funcţiunile membrilor Consiliului Camerei se îndeplinesc de o comisiune interimara numita prin decret regal, după propunerea ministrului industriei şi comerţului, dintre comercianţii şi industriasii înscrişi în listele pentru alegerea membrilor consiliului Camerei respective. Comisiunea interimara se va compune din 5 pînă la 10 membri, cari îşi vor alege dintre dânşii un preşedinte şi un vice-preşedinte.  +  Capitolul 2 Comitetul de direcţie  +  Articolul 18Conducerea afacerilor curente ale Camerelor de comerţ şi de industrie şi executarea tuturor deciziunilor consiliului sînt încredinţate unui comitet de direcţie. Comitetul de direcţie se compune din preşedinte şi vice-presedinti, un delegat al Ministerului Industriei şi Comerţului, desemnat dintre membrii aleşi ai consiliului Camerei de comerţ şi secretarul Camerei; acesta din urma fără vot. Puterile comitetului de direcţie se vor determina prin regulament special întocmit de consiliul Camerei.  +  Articolul 19Secretarul Camerei se numeşte prin decret regal, pe baza raportului ministrului industriei şi comerţului, din o lista de cel puţin doi candidaţi, recomandaţi de consiliul de administraţie. Dacă e nevoie, se va putea numi şi un al doilea secretar. La camera de comerţ şi de industrie din Bucureşti vor funcţiona un secretar general şi doi secretari, câte unul pentru fiecare secţiune.Pentru a putea fi numit, secretarul trebuie să îndeplinească următoarele condiţiuni: a) Sa fie cetăţean român, bucurandu-se în întregime de toate drepturile civile şi politice; b) Sa fie major; c) Sa fi satisfăcut îndatoririle legii de recrutare a armatei; d) Sa poseada un titlu universitar economic sau un titlu academic de învăţămînt superior economic, comercial sau industrial, sau, în lipsa de candidaţi cu titlurile de mai sus, diploma unei scoale superioare de comerţ. Pentru aceasta din urma categorie se cere şi o vechime de cel puţin 10 ani în comerţ sau industrie; e) Sa aibă o practica de cel puţin 5 ani în comerţ, industrie sau într'o administraţie cu caracter economic. Secretarii aflaţi în funcţiune în momentul punerii în aplicare a prezentei legi sînt dispensaţi de îndeplinirea condiţiunilor de mai sus. Actualii subsecretari ai Camerelor de comerţ şi de industrie, aflaţi în aceasta funcţiune timp de 5 ani, pot fi inaintati ca secretari dacă poseda diploma de absolvire a unei scoale comerciale de gradul II şi au lucrări de specialitate. Secretarul asista la toate şedinţele consiliului Camerei şi ale adunărilor membrilor, poate lua cuvântul şi face propuneri, avînd numai vot consultativ. Dispoziţiunile statului funcţionarilor publici se aplică şi funcţionarilor Uniunii şi ai Camerelor de comerţ şi de industrie, pentru a putea beneficia de aceasta dispoziţiune, vor fi confirmati de Ministerul Industriei şi Comerţului.  +  Articolul 20Ceilalţi funcţionari ai Camerei se numesc şi se revoca de comitetul de direcţie, în conformitate cu regulamentul interior al personalului Camerei. Camerele de comerţ şi de industrie sînt datoare sa înfiinţeze, individual sau grupate, case de pensiuni şi ajutoare pentru funcţionarii lor. Normele de organizare şi funcţionare a acestor Case se stabilesc de Uniunea Camerelor de comerţ urmând să fie apoi aprobate de Ministerul Industriei şi Comerţului.  +  Capitolul 3 Censorii  +  Articolul 21Censorii sînt în număr de 2 pentru fiecare Cameră de comerţ şi de industrie.Ei vor fi numiţi: unul de Ministerul Finanţelor, iar al doilea de Ministerul Industriei şi Comerţului, acesta trebuind să fie expert-contabil. Ei sînt datori sa examineze, cel puţin la fiecare trei luni, registrele de contabilitate şi sa certifice ca ele sînt regulat ţinute; sa supravegheze executarea bugetului în condiţiunile legii; sa verifice conturile asupra operaţiunilor exerciţiului închis şi să facă consiliului şi autorităţii care i-a numit un raport asupra gestiunii; sa ia parte la toate adunările consiliului şi sa ceara a se insera în ordinea de zi a acestor adunări propunerile ce vor crede de cuviinţă privitoare la gestiunea şi controlul financiar.  +  Titlul V Finanţe  +  Capitolul 1 VenituriFondurile Camerelorîmprumuturi  +  Articolul 22Pentru acoperirea cheltuielilor necesare funcţionarii lor, Camerele de comerţ şi de industrie sînt îndreptăţite: 1. Sa perceapă un impozit adiţional pe lîngă impozitele pe veniturile comerciale şi industriale de cari se vorbeşte la art. 30 şi 42 din legea pentru unificare: contributiunilor directe şi pentru înfiinţarea impozitului pe venitul global din anul 1923. Cota maxima a acestui impozit adiţional este aceea prevăzută în legea de mai sus*). Înlăuntrul cifrei maxime cota impozitului adiţional se stabileşte de consiliul Camerei şi se supune aprobării Ministerului Industriei şi Comerţului odată cu bugetul Camerei. Ea se va comunică administraţiilor financiare din circumscripţia respectiva cel mai târziu pînă la finele lunei Ianuarie a anului de impunere. Cota nu se poate modifica decât la începutul anului. 2. Sa perceapă anumite taxe pentru certificatele şi actele eliberate de ele sau pentru alte servicii reale aduse. Aceste taxe se stabilesc de consiliul Camerei şi trebuie să fie supuse avizului Uniunii şi aprobării Ministerului Industriei şi Comerţului. -------------Notă *) A se vedea Legea pentru unificarea contributiunilor directe şi pentru înfiinţarea impozitului pe venitul global, din 23 Fevruarie 1923, cu modif. ulterioare, la pag. 425 vol. XIII-XIV.  +  Articolul 23Camerele de comerţ şi de industrie cari la data aplicării acestei legi poseda averi proprii, fie mobiliare, fie imobiliare le vor păstra mai departe. Veniturile ce le produc vor fi înscrise în buget.  +  Articolul 24Spre a putea face faţa cheltuielilor necesitate de lucrările, serviciile, stabilimentele şi clădirile de cari se vorbeşte la art. 3 din prezenta lege, Camerele de comerţ şi de industrie pot individual, sau grupate, sa contracteze împrumuturi, însă numai cu autorizaţia Consiliului de Miniştri, data după propunerea ministrului industriei şi comerţului şi cu avizul Ministerului de Finanţe.  +  Capitolul 2 Administrarea finanţelor  +  Articolul 25Exerciţiul financiar al Camerelor de comerţ şi de industrie începe la 1 Ianuarie şi se termina la 31 Decemvrie din acelaşi an. Consiliul Camerei întocmeşte în fiecare an bugetul de venituri şi cheltuieli şi cel mai târziu, cu o luna înainte de începerea noului exerciţiu, îl supune aprobării Ministerului Industriei şi Comerţului. Bugetul se discuta şi se votează în şedinţa publică. La finele fiecărui exerciţiu, consiliul Camerei întocmeşte conturile pentru anul expirat şi se supune spre verificare şi descărcare Ministerului Industriei şi Comerţului împreună cu raportul censorilor şi o dare de seama asupra gestiuni. Bugetul, conturile şi inventarul se vor alcătui conform cu modelele-tip întocmite de Uniunea Camerelor de comerţ şi de industrie şi aprobate de Ministerul Industriei şi Comerţului. Dispoziţiunile legii contabilităţii publice privitoare la responsabilităţile administratorilor şi gestionarilor se aplică Camerelor de Comerţ şi de industrie şi Uniunii lor*). -------------- Notă *) A se vedea Legea asupra contabilitatei publice, din 31 Iulie 1929, la ordinea cronologică în acest volum.  +  Articolul 26Serviciul de casa al Camerei trebuie încredinţat, cu aprobarea consiliului de administraţie, Băncii Naţionale, marilor bănci din Capitala, ori sucursalelor lor, sau unei instituţiuni locale de credit, cu o soliditate recunoscută, avînd o vechime de cel puţin 10 ani şi un capital de cel puţin 20.000.000 lei deplin vărsat şi care îşi va lua obligaţiunea: a) Sa primească toate sumele ce-i vor fi depuse de Camera, direct sau din ordinul ei şi să facă în limitele disponibilităţilor plata sumelor mandatate; b) Sa trimită Camerei, în fiecare luna, situaţia conturilor şi a fondurilor; c) Sa confirme în scris Camerei toate operaţiunile de încasări şi de plati făcute pentru ea, imediat după efectuare, ţinându-i la dispoziţie şi actele justificative.  +  Articolul 27Veniturile Camerelor provenind din impozitul adiţional se vor incasa de către perceptorii fiscali odată cu celelalte contribuţiuni. La epocile fixate prin regulamente şi instrucţiuni, perceptorii fiscali sînt datori a vărsa la administraţiile financiare sumele împlinite din fondurile Camerelor, cu specificarea provenientelor lor. Administraţiile financiare din circumscripţiile respective ale Camerelor de comerţ şi de industrie vor vărsa lunar aceste sume la administraţia financiară de reşedinţa a Camerei, care le va tine la dispoziţia acesteia.  +  Articolul 28Nici o cheltuiala nu se va putea aranja şi mandata decât în marginile creditelor admise prin buget. Fondurile alocate prin bugetul unui exerciţiu nu pot fi întrebuinţate la cheltuielile unui alt exerciţiu; de asemenea şi cele privitoare la un capitol sau articol nu pot fi întrebuinţate la cheltuielile unui alt capitol sau articol. Cînd suma alocata la un articol bugetar nu este îndestulătoare pentru acoperirea cheltuielilor la cari este afectată, se va putea deschide la acel articol un credit suplimentar. De asemenea şi cheltuielile neprevăzute se vor putea face prin deschidere de credite extraordinare. Creditele adiţionale (suplimentare şi extraordinare) se vor margini în cifra care se va prevede în acest scop la un articol special al bugetului. Deschiderea unor asemenea credite se încuviinţează de consiliul Camerei. Hotărîrea consiliului nu are însă putere executorie decât în urma aprobării Ministerului Industriei şi Comerţului. Anularile de credite, în scop de a se crea resurse pentru mărirea fondului de deschidere de credite suplimentare şi extraordinare, nu se vor putea face decât de consiliul Camerei. Deschiderile de credite suplimentare şi extraordinare, pe baza acestor anulari, se fac cu aprobarea Ministerului. Membrii consiliilor Camerelor de comerţ şi de industrie nu pot lua furnituri la aceasta institutiune decât pe cale de licitaţiune publică. Aceasta dispoziţiune se aplică şi societăţilor cari au în consiliul lor de administraţie sau directiune membri ai consiliilor Camerelor de comerţ şi de industrie.  +  Articolul 29Sumele de plată rămase neachitate, precum şi creditele aflate disponibile la încheierea exerciţiului, se vor anula. Creanţele bune de plată, rămase din trecut, se vor achită cînd vor fi reclamate dintr'o alocaţie specială, sau dintr'un credit ce se va deschide anume în acest scop. Rămăşiţele neîncasate din exerciţiile închise se vor trece de asemenea ca prevederi în bugetele viitoare.  +  Titlul VI Federatiunile Camerelor  +  Articolul 30În vederea îndeplinirii scopului lor se acordă Camerelor de comerţ şi de industrie deplina libertate de a se întruni în congrese, de a se asocia în federatiuni regionale şi de a colabora cu celelalte Camere profesionale de agricultura şi de muncă. Federatiunile se vor organiza prin statute speciale, elaborate de Camerele de comerţ şi de industrie interesate şi aprobate prin decret regal, dat pe temeiul unui jurnal al Consiliului de Miniştri, după propunerea ministrului industriei şi comerţului.  +  Titlul VII Uniunea Camerelor de comerţ şi de industrie  +  Articolul 31Se înfiinţează Uniunea Camerelor de comerţ şi de industrie, institutiune publică, cu caracter economic naţional. Ea este investită cu personalitate juridică. Sediul permanent al Uniunii este în Capitala tarii*). ------------- Notă *) A se vedea Statutul Uniunei Camerelor de Comerţ şi de Industriei, din 9 Fevruarie 1926, la pag. 35 vol. XV-XVI.  +  Articolul 32Uniunea are chemarea de a exercita prin acţiunea colectivă a Camerelor de comerţ şi de industrie o inriurire asupra îndrumării politicii naţionale în materie de comerţ şi de industrie, în conformitate cu interesele economice generale ale tarii, în special: a) Indrumeaza, stimuleaza şi coordonează activitatea Camerelor de comerţ şi de industrie; b) Coordonează studiile acestor instituţiuni; c) Formulează şi da păreri motivate asupra celor mai de seama probleme industriale şi comerciale, de ordin general; d) Urmăreşte atingerea rezultatelor pe cari Camerele de comerţ şi de industrie le-ar putea obţine mai greu prin acţiunea lor separată, în chestiunile comerciale şi industriale de ordin general sau în alte chestiuni privind interesele proprii ale acestor instituţiuni; e) Îndeplineşte atribuţiunile date ei prin legi şi regulamente speciale. În toate chestiunile de ordin comercial şi industrial guvernul poate lua avizul Uniunii Camerelor.  +  Articolul 33Organele Uniunii sînt: adunarea generală, consiliul de administraţie şi comitetul de direcţie.  +  Articolul 34Adunarea generală se compune din preşedinţii şi vice-preşedinţii tuturor Camerelor de comerţ şi de industrie din ţara. Adunarea generală se aduna în mod obligator primavara şi toamna, iar în mod extraordinar ori de câte ori comitetul de direcţie va găsi cu cale. Şedinţele adunării generale se ţin în Capitala tarii. Comitetul de direcţie al Uniunii poate însă hotărî ca ele să se ţină şi în alte oraşe resedinte de Camere de comerţ şi de industrie. Spesele de deplasare vor fi suportate de Camerele de comerţ şi de industrie respective.  +  Articolul 35Consiliul se compune din membrii aleşi de adunarea generală a Uniunii şi din membrii de drept. Membrii aleşi sînt în număr de 11. Şapte din aceştia vor fi desemnaţi de adunarea generală a Uniunii, dintre preşedinţii şi vice-preşedinţii următoarelor Camere de comerţ şi de industrie: Arad, Brăila, Braşov, Cernauti, Bucureşti, Chişinău, Cluj, Constanta, Craiova, Galaţi, Iaşi, Oradea, Ploiesti şi Timişoara. La alegerea celorlalţi 4 se va avea în vedere ca ei sa reprezinte celelalte regiuni cu caracter economic distinct din ţara şi a se egaliza numărul membrilor secţiunii comerciale şi industriale. Termenul mandatului lor este de 4 ani. Fac parte de drept din consiliul Uniunii: a) Un membru al Camerelor de muncă şi un membru al Camerelor agricole, desemnaţi de aceste instituţii; b) Guvernul Băncii Naţionale a României sau delegatul sau; c) Un delegat al corpului profesoral al Academiei de înalte studii comerciale şi industriale din Bucureşti; d) Secretarul general al Ministerului Industriei şi Comerţului; e) Un delegat al consiliului de administraţie al Casei centrale a cooperativelor de producţie şi consum; f) Un delegat al băncilor din ţara, avînd un capital social de cel puţin 20.000.000 lei, desemnat de acele bănci convocate în acest scop de Ministerul Industriei şi Comerţului; g) Un delegat al corpului profesoral al scoalei politehnice din Bucureşti; h) Foştii presedinti ai Uniunii Camerelor de Comerţ şi de Industrie. Membrii de drept, afară de cei de sub lit. d, vor avea vot consultativ. Consiliul se întruneşte odată pe luna şi da directive generale pentru conducerea Uniunii. El aduce la îndeplinire hotărîrile luate de adunarea generală.  +  Articolul 36Conducerea Uniunii este încredinţată unui comitet de direcţie compus dintr'un preşedinte şi 3 vice-presedinti, aleşi din sanul consiliului, dintre membrii aleşi şi din secretarul general al Ministerului Industriei şi Comerţului în consiliu. Directorul general al Uniunii face parte din comitetul de direcţie, cu vot consultativ. Doi din membrii comitetului de direcţie vor avea domiciliul permanent în Bucureşti. În conducerea serviciilor Uniunii preşedintele va fi ajutat de un director general, numit de consiliu. Directorul general, pentru a fi numit, trebuie să îndeplinească aceleaşi condiţiuni cerute secretarilor Camerelor de comerţ şi de industrie.  +  Articolul 37Pentru preîntâmpinarea cheltuielilor de instalatiune, organizare şi funcţionare a Uniunii în conformitate cu scopul urmărit toate Camerele de comerţ şi de industrie trebuie să contribuie cu o cota parte proporţională cu fondurile şi veniturile fiecăreia. Adunarea generală a Uniunii va stabili în fiecare an cota-parte din veniturile totale ale Camerelor de comerţ şi industrie, destinat cheltuielilor Uniunii, cota-parte ce va putea varia între 5-10% din veniturile celor dintâi. Cota va fi fixată în fiecare an în luna Octomvrie, de către adunarea generală şi va fi supusă aprobării Ministerului Industriei şi Comerţului. Bugetul Uniunii pregătit de comitetul de direcţie şi votat de consiliu, se va supune spre aprobare Ministerului Industriei şi Comerţului, care va exercita controlul gestiunii ei financiare printr'un censor.  +  Articolul 38Sumele datorate Uniunii Camerelor de comerţ şi de industrie din exerciţiile închise pînă la 1 Ianuarie 1929, se vor achită în rate trimestriale, stabilite de Ministerul Industriei şi Comerţului prin decizie ministerială, în fiecare an, pînă la achitare, după posibilităţile de plată ale Camerelor. Sumele ce se vor cuveni Uniunii pentru cota anuală se vor achită asemenea trimestrial, iar în caz de neplata la o luna după expirarea trimestrului, încasarea se va exercita prin administraţia financiară.  +  Articolul 39Uniunea este obligată ca din veniturile sale sa formeze un fond general, care va servi pentru participarea tarii la diferitele manifestări economice de interes general. Acest fond, format dintr'o cota de 10% asupra tuturor veniturilor Uniunii, va fi depus la Banca Naţionala a României şi se va întrebuinţa cu aprobarea Ministerului Industriei şi Comerţului. Întrebuinţarea acestui fond se va face de acord cu Uniunea Camerelor de comerţ şi de industrie.  +  Articolul 40Toate celelalte condiţiuni privind organizarea şi funcţionarea Uniunii se vor stabili printr'un statut întocmit de Uniune şi aprobat prin decret regal, dat pe temeiul unui jurnal al Consiliului de Miniştri, după propunerea Ministerului Industriei şi Comerţului. În aceeas forma se va proceda la orice eventuala modificare a statutului Uniunii.  +  Articolul 41Pînă la constituirea Camerelor de muncă, Ministerul Muncii va delega un membru de drept în Camerele de comerţ şi de industrie şi în Uniunea lor.  +  Titlul VIII Camerele de comerţ şi de industrie extrateritoriale  +  § 1. Camerele române în străinătate +  Articolul 42Guvernul român poate recunoaşte şi acorda sprijinul sau acelor Camere de comerţ şi de industrie, sau organizaţiuni similare române sau româno-străine (mixte), cu sediul în străinătate, a căror existenta, o crede utila pentru economia noastră naţionala. Pentru a putea fi recunoscute numitele instituţiuni trebuie să îndeplinească următoarele obligaţiuni: a) Sa fie în majoritatea lor compuse din persoane sau firme cari exercita un comerţ sau o industrie cu firme înscrise în ţara unde se înfiinţează sau în România. b) Din numărul total al membrilor cel puţin jumătate să fie supuşi români; c) Sa poseada statute în cari scopurile urmărite să fie bine precizate; statutele vor trebui să fie aprobate de Ministerul Industriei şi Comerţului. Recunoaşterea se da printr'un jurnal al Consiliului de Miniştri, după propunerea Ministerului Industriei şi Comerţului, cu avizul Uniunii Camerelor de comerţ şi de industrie. Camerele în fiinta sînt obligate sa ceara recunoaşterea, potrivit dispoziţiunilor de mai sus. Orice camera de comerţ română sau mixtă recunoscută, ce va funcţiona într'o ţara în care avem un consilier economic sau un atasat comercial, va putea cuprinde în alcătuirea ei şi pe aceştia.  +  Articolul 43Camerele de comerţ române sau mixte pe pietile străine vor fi organe de legătură şi de informaţiuni, avînd următoarele atributiuni: a) Sa facă studii, anchete; sa culeagă date şi sa alcatuiasca lucrări statistice asupra miscarii economice, comerciale şi industriale din ţările respective; b) Sa adune şi sa pună la indemana comercianţilor şi industriasilor din ambele tari materialul informativ de care aceştia au nevoie în exercitarea profesiunii lor; c) Sa publice buletine comerciale, dări de seama şi informaţiuni cu caracter economic; d) Sa organizeze expoziţii şi târguri de mostre; e) Sa dea guvernului român, cînd li s'ar cere, păreri asupra diferitelor chestiuni economice şi asupra mijloacelor celor mai nimerite pentru strângerea raporturilor comerciale dintre ambele tari. Guvernul va putea retrage recunoaşterea şi sprijinul sau Camerelor cari s'ar abate dela îndatoririle ce au prin statute şi lege sau ar lucra împotriva intereselor tarii.  +  § 2. Camerele străine în România +  Articolul 44Camere pentru reprezentarea intereselor comerciale şi industriale străine sau mixte (străine şi române) nu se pot înfiinţa şi nu pot funcţiona pe teritoriul tarii decât pe baza unei autorizatiuni a guvernului român, data în urma avizului favorabil al Uniunii Camerelor de comerţ şi de industrie. În acest scop, orice camera de comerţ străină va trebui, în prealabil, sa îndeplinească următoarele îndatoriri: 1. Sa facă o cerere de autorizare către Ministerul Industriei şi Comerţului, însoţită de: a) Statutele Camerei în forma lor definitivă; b) Lista membrilor ce compun Camera şi Comitetul ei, cu arătarea profesiunii şi domiciliului fiecăruia; c) Sa producă o declaraţie a guvernului tarii, ai carei supuşi străini intră în compunerea Camerei în chestiune, ca acolo se observa reciprocitatea pentru Camerele de comerţ şi de industrie de acelaşi fel. 2. Sa se conformeze prescripţiunilor din prezentul titlu. Camerele de comerţ şi de industrie prevăzute în acest paragraf se pot înfiinţa numai cu scopul unic de a îndeplini anumite atributiuni consultative şi de propaganda economică, menite a contribui la dezvoltarea legăturilor comerciale dintre România şi ţările ale căror interese comerciale şi industriale le reprezintă. În vederea îndeplinirii acestui scop ele pot avea oricărei din atribuţiunile prevăzute pentru Camerele române din străinătate.  +  Articolul 45În alcătuirea acestor Camere nu pot intra ca membri decât comercianţii şi industriasii cari locuesc permanent în România, avînd firma înscrisă conform legii în vigoare. Minorii, interzişii şi cei puşi sub consiliu judiciar, faliţii nereabilitati şi cei cari au suferit condamnare pentru un fapt infamant, nu pot fi membri.  +  Articolul 46Guvernul român poate exercita controlul sau asupra fiecărei Camere, printr'un comisar numit de Ministerul Industriei şi Comerţului. Guvernul va putea retrage autorizaţia: 1. Cînd a încetat reciprocitatea prevăzută la art. 44. 2. Cînd Camera s'ar abate dela dispoziţiunile prevăzute în statut. 3. Cînd ea ar lucra împotriva intereselor superioare ale Statului şi a intereselor comerţului naţional. 4. Cînd nu va observa dispoziţiunile prevăzute în titlul prezent.  +  Articolul 47Camerelor de comerţ şi de industrie străine şi mixte în fiinta în ţara, li se acordă un termen de trei luni dela data promulgării acestei legi, spre a-şi regula poziţiunea în conformitate cu dispoziţiunile cuprinse în titlul de faţa.  +  Titlul IX Dispoziţiuni finale  +  Articolul 48Un regulament de administraţie publică va regula punerea în aplicare a legii de faţă*). Atît pentru administraţia lor interioară cat şi pentru aceea a serviciilor şi stabilimentelor create şi administrate de ele, Camerele vor întocmi regulamente speciale, cari însă vor fi supuse aprobării Ministerului Industriei şi Comerţului. -------------- Notă *) A se vedea Regulamentul pentru aplicarea Legei Camerelor de comerţ şi de industrie, din 26 Aprilie 1929, la ordinea cronologică în acest volum.  +  Articolul 49Orice plângere sau conflict între Camerele de comerţ şi de industrie şi Uniunea Camerelor se va rezolva în ultima instanţa de Ministerul Industriei şi Comerţului.  +  Articolul 50Toate dispoziţiunile din legi şi regulamente, contrare legii de faţa, sînt abrogate. Asemenea se abroga legea interpretativa, promulgată prin decretul regal Nr. 806 din 2 Martie 1927, publicată în Monitorul Oficial Nr. 64 din 22 Martie 1927, şi Legea pentru înfiinţarea asociaţiei pentru prevederea socială şi îngrijirea industriasilor din România, publicată în Monitorul Oficial din 3 Mai 1927.  +  Articolul 51În termen de 3 luni dela promulgarea acestei legi se vor face alegerile pentru noile consilii ale Camerelor de comerţ şi de industrie. Mandatele actualelor consilii de administraţie ale Camerelor de comerţ şi de industrie, precum şi mandatul consiliului Uniunii, încetează dela data prezentei legi, consiliile Camerelor fiind înlocuite cu comisiuni interimare, prevăzute la art. 17 din lege, iar atribuţiunile Uniunii fiind îndeplinite de o comisie interimara, compusa din 5 membrii, comercianţi şi industriasi, desemnaţi de Ministerul Industriei şi Comerţului şi numiţi prin decret regal. -------------