Advanced Search

 LEGE din 19 mai 1925 pentru accelerarea judecaţilor


Published: 1925-05-19
Read law translated into English here: https://www.global-regulation.com/translation/romania/3069794/-lege-din-19-mai-1925-pentru-accelerarea-judecailor.html

Subscribe to a Global-Regulation Premium Membership Today!

Key Benefits:

Subscribe Now for only USD$40 per month.
LEGE din 19 mai 1925pentru accelerarea judecaţilor
EMITENT PARLAMENTUL
Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 108 din 19 mai 1925



Unificarea unor dispoziţiuni de procedura civilă şi comercială şi a competentei judecătoriilor. +  Capitolul 1 Condiţiuni generale pentru intentarea acţiunilor +  Articolul 1Cererea de chemare în jndecata va cuprinde: a) Numele, pronumele, domiciliul sau reşedinţa, atît ale reclamantului, cat şi ale paritului; b) Calitatea juridică în care figurează părţile în proces; c) Obiectul cererii şi valoarea lui, după aprecierea reclamantului, atunci cînd este susceptibil de evaluare.Pentru imobile se va arata strada şi numărul, iar în lipsa, vecinătăţile, comuna şi judeţul în care se afla imobilul sau indicatiunea lui după registrele funciare dacă exista; d) Indicatiunea lămurită a tuturor motivelor de fapt şi de drept pe cari se întemeiază cererea; e) Indicatiunea probelor pe cari se sprijină fiecare capăt de cerere.Cînd proba consista în acte, se va alătură la cerere atâtea copii, certificate de reclamant pentru conformitate cu originalul, câţi pariti sînt, în plus câte o copie de fiecare act pentru tribunal.Dacă actele sînt scrise în limba străină sau cu litere latine, certificate pentru conformitate de o autoritate competinte sau de un traducător autorizat de tribunal.Cînd reclamantul voeşte a-şi dovedi acţiunea sau vreunul din capetele cererii sale, prin interogatorul sau jurământul paritului, va cere în acest scop înfăţişarea în persoana a acestuia.Cînd se va invoca dovada cu martori, se va arata numele, pronumele şi adresa martorilor. +  Articolul 2Cererea de chemare în judecata se va face în atâtea exemplare câţi pariti sînt, mai mult un exemplar pentru tribunal, semnate de reclamant sau de mandatar. În acest din urmă caz, se va depune la dosar o copie de pe mandat. +  Articolul 3Neîndeplinirea dispoziţiunilor prevăzute la art. 9 dela litera a pînă la litera d inclusiv, atrage nulitatea cererii.Reclamantul nu se va putea servi înaintea primei instanţe de alte acte şi probe decât de acele invocate prin cerere, afară de cazul cînd din desbaterile procesului se va fi ivit necesitatea administrării unor dovezi noui, pe cari reclamantul nu putea să le prevadă şi fără de cari procesul nu poate fi soluţionat. +  Capitolul 2 Întâmpinarea paritului. - Cererea reconvenţională +  Articolul 4Preşedintele, îndată ce primeşte cererea de chemare în judecata şi constata plata taxelor de inmanare, ordonă să se comunice paritului un exemplar depe acţiune, împreună cu copiile depe acte, cu invitatiunea scrisă ca, în termen de cel mult treizeci zile dela primire, sub sancţiunea dela art. 3 şi 7, sa răspundă la acţiunea reclamantului printr'o întâmpinare scrisă, care să va face în atâtea exemplare şi atâtea randuri de copii de pe acte câţi reclamanţi sînt, plus un exemplar semnat de pariti şi un rând de copii de pe acte pentru tribunal. Întâmpinarea va trebui depusa înlăuntrul acestui termen, sub luare de dovada, la registratura tribunalului respectiv. Ea nu se comunică reclamantului decât în cazul cînd acesta nu domiciliază în oraşul de reşedinţa al tribunalului; în acest caz exemplarul destinat reclamantului împreună cu copiile de pe acte se vor introduce în plicul depus în acest scop de parit cu adresa reclamantului şi se vor expedia prin posta în cel mult 24 ore de către grefa.Atestarea oficiului de depunerea plicului la biuroul poştal face dovada de inmanare.În afacerile declarate urgente, de lege, sau prin încheierea preşedintelui, termenul de mai sus va putea fi redus fără să poată fi mai scurt de opt zile.Dacă paritul locueste în străinătate, termenul de treizeci zile poate fi prelungit. +  Articolul 5Întâmpinarea paritului va cuprinde: a) Toate excepţiunile ce opune acţiunii reclamantului; b) Răspunsul la toate punctele de fapt şi de drept ale acţiunii; c) Toate mijloacele şi probele cu cari se apara faţă de fiecare capăt din ceeerea reclamantului, conformându-se în aceasta privinta, sub sancţiunea dela art. 3, alin. 2, prescripţiunilor de sub art. 1, lit. e; d) Menţiune despre cererea reconvenţională, chemare în garanţie, sau orice alta cerere care are de scop introducerea unui tertiu în proces.Cînd paritul nu va face aceasta menţiune în întâmpinare, cererile de mai sus se vor judeca separat. +  Articolul 6Cînd sînt mai mulţi pariti, ei pot răspunde fiecare separat prin câte o întâmpinare, sau colectiv, cu totii sau o parte din ei, printr'o întâmpinare comuna.Întâmpinarea unuia sau unora dintre pariti profita şi celorlalţi în măsura interesului comun. +  Articolul 7Paritul care nu a făcut întâmpinarea ori nu a depus-o în termen, sau, deşi a făcut-o, nu a invocat nici o proba, pierde în tot cursul primei instanţe dreptul de a se servi de vreo dovada. În asemenea caz el păstrează numai dreptul să se apere, discutând în fapt şi în drept temeinicia susţinerilor şi probelor reclamantului.Cînd în urma desbaterilor reclamantul a cerut şi i s'a admis o proba noua în prevederile art. 3, alin. 2, paritul va avea dreptul la contraproba numai asupra acelui punct şi sub condiţia de a o invoca în aceeas şedinţa.Paritul care a făcut întâmpinarea va avea dreptul ca, pe lîngă dovezile cerute prin aceasta, sa invoace sau sa combata şi probele noui rezultate din desbateri în prevederile şi sub condiţiunile arătate de art. 3, alin. 2. +  Articolul 8Cererea reconvenţională trebuie să îndeplinească toate condiţiunile cerute de art. 1 şi 2.Ea nu se poate face decât odată cu întâmpinarea şi, în caz cînd paritul nu crede necesar a face întâmpinare, în termenul defipt pentru aceasta.Cererea reconvenţională se va comunică în cazurile, condiţiunile şi formele prevăzute la art. 4 pentru întâmpinare.Toate sancţiunile prevăzute în dispoziţiunile de mai sus, precum şi acele de sub cap. I, se aplică şi atunci cînd se face o cerere reconvenţională.Cererea reconvenţională care nu s'a depus în termenul de mai sus, se va judeca separat. +  Capitolul 3 Înfăţişări şi desbateri +  § 1. Şedinţa preliminară +  Articolul 9După depunerea întâmpinării sau expirarea termenului în care trebuia depusa, reclamantul sau paritul are dreptul a cere preşedintelui tribunalului fixarea termenului pentru şedinţa preliminară, dovedind plata citaţiilor.Preşedintele va fixa ziua şi ora, ordonand citarea părţilor cu menţiunea ca partea sau părţile chemate la interogator şi jurământ să se fnfatiseze în persoana.Acest termen nu va putea fi mai scurt de cinci zile dela expirarea aceluia stabilit pentru depunerea întâmpinării. +  Articolul 10Şedinţa preliminară este destinată pentru: a) Încercarea de împăcare a părţilor; b) Primirea declaraţiunilor de recunoasteri sau de renunţări, şi pronunţarea hotărîrii pe baza lor; c) Rezolvarea cererilor de nulitate şi a tuturor excepţiunilor relative la timbru, incompetinta, litispendinta, conexitate, lipsa de calitate, autoritate de lucru judecat şi a oricăror alte excepţiuni; d) Discutiunea asupra admisibilităţii probelor, cercetări locale, expertize, verificări de scripte, interogatorii, jurământ, martori, etc., precum şi administrarea acelora în stare a fi efectuate; e) Discutiunea asupra admisibilităţii în principiu a cererii reconventionale, a chemării în garanţie, a indicarii autorului sau a disjungerii lor, şi f) Eventual judecarea fondului, dacă e în stare de judecată. +  Articolul 11Desbaterile orale ale şedinţei preliminare vor fi sumare. Ele vor avea de obiect numai punctele ce se constata din acţiune şi întâmpinare ca au rămas în discutiunea părţilor. +  Articolul 12Reclamantul este dator, sub sancţiunea decăderii în cursul primei instanţe, sa arate oral la aceasta şedinţa preliminară excepţiunile şi probele la cari a fost provocat prin întâmpinarea paritului sau cererea reconvenţională.Aceeas îndatorire, sub aceeas sancţiune, o are şi paritul pentru combaterea acestor sustineri orale ale reclamantului. +  Articolul 13Recunoaşterea în total sau în parte a pretentiunilor reclamantului se va face de către parit în persoana sau de către mandatarul sau autorizat special pentru aceasta.Aceeas regula se aplică şi reclamantului pentru renunţarea totală sau parţială la pretentiunile sale.Recunoaşterile sau renunţările vor fi semnate de partea care le-a făcut sau de împuternicitul ei. +  Articolul 14Cînd reclamantul îşi modifica acţiunea, se va fixa o alta şedinţa preliminară, afară numai dacă paritul consimte să se judece în aceeas şedinţa. +  Articolul 15Dacă la termenul fixat pentru şedinţa preliminară se prezintă numai una din părţi, instanţa, după ce va examina toate lucrările din dosar şi va asculta concluziunile orale ale părţii prezente, se va pronunţa, putând admite şi excepţiunile, probele, cererile sau pretentiunile relative la fond, chiar ale părţii absente, dacă le va găsi întemeiate. +  Articolul 16În cazurile în cari judecata se suspenda din cauza neprezentarii părţilor, ea nu va putea fi redeschisă decât după trecere de trei luni din ziua suspendării.Dacă la redeschiderea admisă, după expirarea termenului de mai sus, părţile nu se vor prezenta, atunci judecata se va suspenda din nou şi nu va putea fi redeschisă decât după şase luni din ziua suspendării.Părţile vor putea, totus, cere redeschiderea procesului şi înainte de aceste termene dacă vor declara ca s'au împăcat şi vor cere o hotărîre de expedient sau dacă vor plati prin anulare de coli timbrate sau prin depunere la administraţia financiară a unei noui taxe proporţionale de o pătrime din valoare taxei proporţionale ce s'a plătit pentru acţiune; iar în acţiunile cu caracter nepatrimonial intreitul taxei plătite. +  Articolul 17Dacă judecata admite ca cererea reconvenţională a paritului să se judece odată cu acţiunea principala, reclamantul va propune oral, în aceeas şedinţa, excepţiunile şi probele ce invoaca în combaterea ei, pentru ca judecata ascultând obiectiunile paritului să poată hotărî asupra admisibilităţii lor. +  Articolul 18Dacă reclamantul declara ca pentru combaterea întâmpinării sau cererii reconventionale a paritului înţelege să se servească de alte acte pe cari nu şi le-a putut procura pînă la şedinţa preliminară, judecatotorul, dacă constata ca intemeiata aceasta împiedicare, va putea acorda un singur termen, apreciat suficient, înlăuntrul căruia reclamantul este dator a le depune la registratura tribunalului sub luare de dovada.Paritul va avea de asemenea dreptul a depune la grefa noui acte în launtrul termenului de mai sus, pentru combaterea actelor produse de reclamant, în condiţiunile aliniatului precedent.Atît reclamantul cat şi paritul iau cunoştinţa dela dosar de actele depuse.Reclamantul sau paritul care nu se va fi conformat dispoziţiunilor de mai sus, pierd dreptul de a se mai servi de aceste acte noui în cursul instanţei. +  Articolul 19Dacă la şedinţa preliminară s'a admis o descindere locală, martori sau experţi, partea propunatoare este datoare ca în termen de cinci zile dela admitere sa plătească citaţiile martorilor propuşi sau a expertului numit şi să depună totdeodată suma fixată de judecată pentru cheltuielile de descindere, transportul şi despăgubirea martorilor, atunci cînd ei nu sînt din localitate, sau onorariul expertului. Toate acestea sub sancţiunea decăderii de a se mai folosi de aceste dovezi în tot cursul instanţei.Dacă s'a admis o cercetare locală ea se va efectua înainte de termenul fixat pentru judecarea fondului.De asemenea dacă s'a admis dovada cu martori, aceştia vor putea fi ascultaţi şi înainte de judecarea fondului de un judecător delegat.Expertul numit este dator, sub sancţiunile prevăzute de lege, să-şi depună raportul cu cel puţin zece zile înainte dc termenul fixat pentru judecata fondului şi va trebui să fie prezent la acel termen, pentru a da explicatiunile ce eventual i se vor cere de judecată sau de părţi.Onorariul depus se va elibera expertului numai după terminarea lucrării şi prezentarea sa la prima înfăţişare. +  Articolul 20În contra celor hotărîte de judecată în şedinţa preliminară nu exista alta cale de atac decât apelul odată cu fondul, atît pentru părţile cari au fost de faţa, cat şi pentru cele cari au lipsit. +  Articolul 21Oricare din părţi are dreptul sa ceara înfăţişarea actelor în original.Părţile cari se servesc de acte în copii conform art. 1, alin. e şi art. 4 şi nu au depus originalele la grefa, sînt obligate să le aibă asupra lor, sub sancţiunea dela art. 3, alin. II, atît la şedinţa preliminară cat şi la şedinţa pentru judecata fondului.În afară de cazuri excepţionale, apreciate de justiţie ca bine întemeiate, părţile nu vor mai putea cere în prima instanţa, amânarea pentru producerea actelor originale. +  § 2. Judecarea procesului în fond +  Articolul 22Cînd în şedinţa preliminară n'a avut loc judecarea fondului, instanţa va fixa ziua şi ora pentru judecarea lui, prin chiar încheierea acelei şedinţe preliminare.Şedinţa fixată pentru judecarea fondului este destinată: a) administrării probelor rezervate acestei şedinţe; b) desbaterilor orale ale părţilor şi concluziunilor lor asupra fondului c) pronunţarea hotărîrii. +  Articolul 23Cînd instanţa a admis părţilor vreo dovada noua, rezultând din desbateri, conform art. 3, alin. 2 şi art. 7, alin. 2 şi 3, va fixa un termen scurt, potrivit împrejurărilor, inlauntru căruia partea este obligată a depune la dosar copii de pe actele invocate, certificate pentru conformitate de părţi iar originalele în păstrarea grefii, afară de cazul cînd partea avînd asuprasi actul invocat, instanţa va aprecia ca adversarul sau poate lua cunoştinţa de actul produs, fără amânare.Cînd proba admisă consista din ascultarea de martori, partea este obligată să depună lista lor în termenul prevăzut de art. 19, conformându-se în totul şi celorlalte dispoziţiuni prevăzute de acest text.Partea care nu se va conformă dispoziţiunilor de mai sus este decăzută din dreptul de a se mai folosi în tot cursul instanţei de aceasta dovada. +  Articolul 24Dacă la termenul fixat pentru judecata se înfăţişează numai una dintre părţi, instanţa, după ce va examina toate lucrările din dosar şi va asculta concluziunile orale ale părţii prezente, se va pronunţa, putând admite chiar pretentiunile părţii absente, dacă le va găsi întemeiate. +  Articolul 25Dacă nici una din părţi nu se prezintă, se vor aplica dispoziţiunile articolului 16. +  Articolul 26Judecătorii sînt în drept sa pună întrebări părţilor spre a deslusi punctele nelamurite ale procesului.Se va pune din oficiu, în desbaterea părţilor orice chestiune care poate duce la solutiunea procesului şi ordonă, în marginele dispoziţiunilor legale pentru dovezi, toate măsurile cari pot lămuri judecata.Dispoziţiunile de mai sus se aplică şi la şedinţa preliminară. +  Capitolul 4 Participarea tertiilor la proces +  § 1. Chemarea în garanţie +  Articolul 27Cererea de chemare în garanţie se va face, odată cu întâmpinarea, în condiţiunile dela art. 1 şi 2, şi, cînd paritul nu crede necesar să facă întâmpinare, în termenul defipt pentru aceasta.Cererea de chemare în garanţie va fi însoţită de copie de pe acţiunea reclamantului, copii de pe actele depuse de acesta, precum şi copii de pe întâmpinarea şi actele paritului.Întâmpinarea se va comunică în cazurile şi după formele prevăzute la art. 4. de mai sus. +  Articolul 28Dacă la şedinţa preliminară s'a admis ca cererea de chemare în garanţie să se judece odată cu acţiunea principala, aceasta cerere împreună cu citaţia se va comunică chematului în garanţie, care este obligat să depună întâmpinarea sa, în termen de cincisprezece zile dela primire, la registratura tribunalului, sub luare de dovada.Întâmpinarea chematului în garanţie trebuie să fie facuta în forma şi condiţiunile stabilite pentru întâmpinarea paritului, sub aceleaşi sancţiuni. Tot astfel se va proceda şi în caz de indicare a autorului. +  Articolul 29Cererea de chemare în garanţie care nu va fi fost depusa în termenul prevăzut la art. 27 se va judeca separat, potrivit competentei. +  Articolul 30Cînd chematul în garanţie formulează, la rândul sau, o cerere de chemare în garanţie, se va conformă dispoziţiunilor de sub acest capitol.Sancţiunile de sub cap. I şi II se aplică şi în materie de chemare în garanţie. +  § 2. Intervenţia +  Articolul 31Cererea de intervenţie, sub sancţiunea prevăzută de art. 3, trebuie să îndeplinească toate condiţiunile cerute de art. 1 şi 2.Cînd cererea de intervenţie este principala, ea nu poate fi facuta decât în cursul primei instanţe; cînd ea este accesorie, poate fi facuta în tot cursul procesului.Intervenientul trebuie să ia procesul în starea în care se găseşte în momentul intervenţiei. +  Articolul 32Discutiunea admisibilităţii în principiu a cererii de intervenţie se va face în chiar şedinţa în care a fost introdusă. +  Articolul 33După admiterea în principiu a cererii de intervenţie principala, dacă una dintre părţile procesului principal cere amânarea spre a lua cunoştinţa de intervenţia şi probele invocate, instanţa va putea amana cauza şi fixa totodată, potrivit împrejurărilor, termenul înlăuntrul căruia acea parte va trebui să-şi formuleze şi să depună întâmpinarea, conform art. 4 şi 5, afară de cazul cînd partea poate să invoace dovezile sale imediat.Termenul nu va putea fi în orice caz mai mic decât zece zile.Întâmpinarea se va comunică după formele şi în cazurile prevăzute în art. 4. de mai sus.La intervenţia accesorie se va procede ca mai sus, dar numai după cererea acelei părţi din procesul principal în contra căreia este îndreptată intervenţia. +  Capitolul 5 Apelul +  Articolul 34Sentinţele tribunalului în prima instanţa se pronunţa numai cu drept de apel. +  Articolul 35Cererea de apel va cuprinde: a) Numele, pronumele, domiciliul sau reşedinţa atît ale apelantului cat şi ale intimatului; b) Arătarea hotărîrii care se apelează; c) Motivele de fapt şi de drept pe cari se întemeiază apelul.În cazul cînd apelul s'a făcut înainte de comunicarea hotărîrii, apelantul va putea depune motivele pînă la ziua judecaţii, în nici un caz nu mai târziu de cincisprezece zile de la comunicarea hotărîrii; d) Arătarea probelor pe cari se întemeiază în susţinerea apelului, conformându-se în totul dispoziţiunilor dela lit. e, art. 1. +  Articolul 36Cererea de apel se va face în atâtea exemplare câţi intimaţi sînt, mai mult un exemplar, semnat de apelant, pentru Curte.La cerere se va alătură în copie legalizată sentinta apelata.Cererea de apel se va depune, sub luare de dovada, la registratura tribunalului care a pronunţat sentinta atacată cu apel. +  Articolul 37Neîndeplinirea dispoziţiunilor prevăzute la art. 35, lit. a, b şi c, afară de indicarea numelui intimatului, atrage nulitatea apelului.Apelantul nu se va putea servi înaintea instanţei de apel de alte probe decât acele invocate prin cererea de apel, afară de cazul prevăzut la art. 3, alin. 2. +  Articolul 38Preşedintele tribunalului, îndată ce primeşte cererea de apel, ordonă să se comunice intimatului un exemplar de pe apel, împreună cu copiile de pe acte, cu invitatiunea scrisă ca, în termen de douăzeci de zile dela primire, sub sancţiunea dela art. 40, alin. 1, sa răspundă la apel printr'o întâmpinare scrisă, care se va face în atâtea exemplare câţi apelanti sînt, plus un exemplar semnat de intimaţi pentru Curte, şi care va trebui depusa împreună cu actele în atâtea randuri de copii câţi apelanti sînt, plus un rând pentru Curte, înăuntrul acestui termen, sub luare de dovada, la registratura tribunalului.Întâmpinarea se va comunică în cazurile şi după formele prevăzute la art. 4.În afacerile declarate urgente prin lege, sau prin încheierea preşedintelui, termenul de mai sus va putea fi redus, fără să poată fi mai scurt de opt zile.Dacă intimatul locueste în străinătate, termenul de douăzeci de zile poate fi prelungit. +  Articolul 39Întâmpinarea intimatului va cuprinde toate cerinţele dela art. 2.Cînd sînt mai mulţi intimaţi se aplică art. 6. +  Articolul 40Intimatul nu se va putea servi în apel decât de probele ce a invocat în întâmpinare, afară de cazul prevăzut de art. 7.Dacă sentinta tribunalului va fi reformata de Curte, în urma prezentării unor dovezi cari din vina apelantului n'au fost prezentate la prima instanţa, în acest caz apelantul va fi lipsit de dreptul de a avea cheltuieli de judecată în apel, dacă partea potrivnica o va cere. +  Articolul 41Termenul de apel în materie civilă şi comercială este de cinsprezece zile.Acest termen curge în ambele cazuri dela comunicare. +  Articolul 42Cînd prima instanţa a ordonat execuţia provizorie, partea interesată va putea face apel înainte de comunicare, conform art. 35, lit. a şi b alăturând copie legalizată de pe dispozitivul hotărîrii şi va putea cere suspendarea executiunii provizorii în tot cursul instanţei de apel.Cererea de suspendare se va depune la tribunal sau la curtea de apel, dacă dosarul se afla la Curte.În acest din urmă caz, apelantul este obligat ca, după comunicarea hotărîrii apelate, să se conformeze lit. c şi d dela art. 35.Asemenea şi partea care nu va fi obţinut execuţia provizorie cerută la prima instanţa o va putea cere în apel, conformându-se dispoziţiunilor de mai sus. +  Articolul 43Desbaterile şi judecata se vor face şi în apel potrivit dispoziţiunilor de sub capitolul III.Deciziunile Curţii, precum şi sentinţele tribunalelor ca instanţe de apel se dau fără drept de opoziţie. +  Capitolul 6 Dispoziţiuni comune +  Articolul 44Apelul nominal la începutul şedinţei se suprima pentru Curţile de apel şi tribunale.Părţile pot cere instanţei la începutul şedinţei amânarea proceselor cari nu sînt în stare a fi judecate şi nu dau loc la discutiuni. +  Articolul 45Amânarea proceselor prin acordul comun al părţilor nu se poate admite decât o singură dată în cursul unei instanţe. +  Articolul 46Partea care a fost prezenta la o înfăţişare, în persoana sau prin procurator, indiferent dacă procuratorul ar avea sau nu drept a lua cunoştinţa de termen, nu va mai fi citata în tot cursul instanţei chiar dacă la termenele ulterioare ar absenta, ea fiind presupusa a cunoaşte termenele fixate şi aceasta şi în cazul cînd a fost chemată la interogator sau jurămînt. +  Articolul 47Prezenta părţii în instanţa acoperă orice viciu al procedurii. +  Articolul 48Judecătorii nu, vor putea reduce cheltuelile de timbru, taxe de portarei, onorar de expert, indemnizaţia martorilor, precum şi orice alte cheltuieli pe cari partea care a dobîndit câştig de cauza le va dovedi ca făcute.Onorariile advocatilor sînt lăsate la aprecierea instanţei care va ţine seama de importanţa procesului şi durata lui. Aceste onorarii nu vor fi nici într'un caz reduse sub tarifele minimale întocmite de comisiunea permanenta a uniunii advocatilor aprobate de Ministerul de Justiţie şi publicate în Monitorul Oficial. +  Articolul 49Procentele legale se vor calcula după scontul Băncii Naţionale augmentat cu 4% în materie civilă şi 6% în materie comercială. +  Articolul 50Toate termenele în zile prevăzute în legea de faţa se considera pe zile libere, adică nu se socoteşte nici ziua cînd s'a început, nici ziua cînd se sfârşeşte termenul. +  Articolul 51Contra martorului şi expertului care lipseşte la prima citare, instanţa va emite, din oficiu, mandat de aducere. +  Articolul 52Termenul de recurs la înaltă Curte de casaţie şi justiţie, în materie civilă şi comercială, este de treizeci zile.Acest termen curge dela comunicarea hotărîrii sau deciziunii ce se ataca.Odată cu cererea în Casaţie se vor depune şi motivele de casare, lămurit desvoltate.Deciziunile înaltei Curţi de casaţie se dau fără opoziţie. +  Capitolul 7 Dispoziţiuni finale şi tranzitorii +  Articolul 53Legea de faţa formează, în materie civilă şi comercială, de natura contencioasă, înaintea tribunalelor ca prima instanţa şi ca instanţa de apel şi de recurs, precum şi înaintea Curţilor de apel, procedura unificata de drept comun pe întreg teritoriul tarii.Ea nu se aplică: a) Materiilor pentru cari prin legi s'a instituit o procedură specială, decât în măsura în care şi sub regimul procedurilor anterioare acestei legi se completau prin dispoziţiunile dreptului comun.De asemenea termenele şi căile de atac din acele proceduri speciale rămîn nemodificate; b) În materie gratioasa; c) În materii de execuţiune silită. +  Articolul 54Sînt supuse la taxele de timbru mai jos specificate următoarele cereri şi acte de procedura cuprinse în legea de faţa:1. Citatiunile, precum şi dovezile şi procesele-verbale, sau certificatele de înmânarea lor: a) la tribunale ..... 10 lei. b) la Curţi ......... 20 lei.2. Întâmpinarea scrisă a paritului: a) la tribunale ..... 5 lei. b) la Curţi ......... 20 lei.3. Propunerile de chemare la interogator: a) la tribunale ..... 20 lei. b) la Curţi ......... 50 lei.4. Propunerile de martori: a) la tribunale ..... 5 lei. b) la Curţi ......... 20 lei.5. Cererile de redeschiderea judecaţilor: a) la tribunale ..... 5 lei. b) la Curţi ......... 20 lei.Taxele de timbru la cari sînt impuse actele prevăzute la aliniatele 3 şi 4 se vor percepe prin coli timbrate, cari se vor anula de către judecătorul respectiv după normele prevăzute de art. de mai jos.6. Încheierile de amânarea proceselor prin acordul comun al părţilor: a) la tribunale ..... 20 lei. b) la Curţi ......... 50 lei. +  Articolul 55Cererile introductive de instanţa şi actele de procedura netimbrate sau insuficient timbrate, vor fi valabile numai dacă partea care le-a prezentat, ori aceea în interesul căreia au fost îndeplinite, ori partea adversa, va justifica înaintea instanţei la prima zi de înfăţişare plata taxelor de timbru datorite după lege, sau a diferenţei pentru completare.Judecata, la cerere, va incuviinta părţii interesate un singur termen pentru plata acestor taxe; în acest din urmă caz partea va fi indatorata şi la plata unei amenzi egala cu indoitul valorii lor.Dacă nici la acest termen partea interesată nu va justifica plata, judecata va pronunţa nulitatea cererii sau actului de procedura facuta fără respectarea legii timbrului.În caz cînd nulitatea cererii sau actului de procedura din cauza netimbrarii sau neplata timbrului proporţional n'a fost ridicată la termen, fie din oficiu, fie de partea potrivnica, se vor aplica aceleaşi norme pentru satisfacerea drepturilor fiscului şi aceasta în orice stare a procesului.În caz cînd taxele au fost achitate de partea care nu le datora, judecata, la cererea acesteia, va obliga printr'o încheiere sau prin hotărîrea finala, la plata lor pe partea care era ţinuta să le achite.În toate aceste cazuri taxele de timbru fix proporţional cuvenite şi amenzile datorate se pot percepe fie prin viza, fie prin depuneri de coli timbrate, cari se vor anula prin scrierea pe timbru a cuvantului "anulat" şi specificându-se cererea pentru care s'a anulat.Tot odată hârtia se va perfora în mijlocul ei cu masina sau cu mana. +  Articolul 56Cînd una din părţi se va servi ca mijloc de proba în justiţie de vreun act la care nu s'au achitat taxele de timbru şi înregistrare, conform prescripţiilor legii, instanţa de judecată va retine şi inainta de îndată actul vizat la autoritatea fiscală în drept a constata contravenţia şi a lua măsurile prescrise de lege, în care scop va acorda părţii contraveniente un termen. La ziua fixată partea va fi ţinuta să justifice satisfacerea drepturilor fiscului. Dacă la termenul fixat contravenientul nu va face aceasta justificare de plată sau nu va prezenta dovada ca a făcut apel contra procesului-verbal de contravenţie, el nu se va mai putea servi de acel act în acea instanţa. +  Articolul 57Dela data punerii în aplicare a legii de faţă se abroga dispoziţiunile din procedurile civile şi comerciale în vigoare pe întreg teritoriul tarii, contrarii dispoziţiunilor de mai sus. +  Articolul 58Acţiunile introduse pînă la punerea în vigoare a prezentei legi se vor judeca după vechea procedura numai înaintea instanţei unde se găsesc, urmând ca în instanţa de apel să se judece după prezenta lege.De asemenea apelurile ce se vor găsi introduse la instanţele de apel, pînă la 15 septemvrie 1925 exclusiv se vor judeca după procedura sub care s'au introdus.Recursurile contra sentinţelor definitive ale tribunalelor date în competinţa Curţilor de apel din: Braşov, Cluj, Tg.-Mures, Timişoara şi Oradea-Mare, prin legile de procedura în vigoare în acele circumscripţii, vor continua a fi judecate de acele Curţi pînă la unificarea completa a legilor de procedura cu privire la competenţa şi căile de atac. +  Articolul 59Art. 27, 31, 33, 34, 39 şi 40 din legea din 4 August 1921, privitoare la competenţa judecătoriilor din circumscripţia Curţilor de apel din Craiova, Bucureşti, Galaţi, Iaşi şi Constanta, se modifica în sensul că competenţa acestor instanţe se ridica pînă în valoarea de cinci mii lei în prima şi ultima instanţa, inclusiv capital şi procente reclamate şi pînă la valoarea de cincizeci mii lei în prima instanţa inclusiv capital şi procente reclamate.Competenţa judecătoriilor în materie de tutela se ridica pînă la valoarea de una suta mii lei.Celelalte dispoziţiuni ale textelor sus menţionate rămîn neschimbate. +  Articolul 60Art. 1 din legea din 9 Iulie 1924 relativ la stabilirea competentei judecătoriilor din circumscripţia Curţii de apel din Chişinău, se modifica în sensul că competenţa acestor instanţe se ridica pînă la valoarea de cinci mii lei în prima şi ultima instanţa, inclusiv capital şi procente reclamate şi pînă la valoarea de cincizeci mii lei în prima instanţa inclusiv capital şi procente reclamate. Competenţa judecătoriilor din circumscriptiunea sus menţionatei Curţi în materie de tutela se ridica pînă la valoarea de una suta mii lei.Celelalte dispoziţiuni ale textelor sus arătate rămîn neatinse. +  Articolul 61Dispoziţiunile legii din 4 August 1921, privitoare la majorarea competintei civile a autorităţilor judecătoreşti din Bucovina, se modifica în sensul că judecătoriile din circumscripţia Curţii de apel din Cernauti vor avea competinţa a judeca în prima şi ultima instanţa afacerile marunte (bagatelare) pînă la valoarea de cinci mii lei, inclusiv capital şi procente reclamate şi pînă la valoarea de cincizeci mii lei în prima instanţa inclusiv capital şi procente reclamate. +  Articolul 62Articolul unic al legii din 4 August 1921 privitor la competenţa autorităţilor judecătoreşti din circumscripţia Curţilor de apel din Braşov, Cluj, Timişoara, Oradea-Mare şi Tg.-Mures se modifica în sensul că competenţa acestor instanţe se majorează astfel: sumele prevăzute în cele 11 alineate ale articolului din sus citata lege, care reprezintă limitele de valoare privitoare la competinţa, se vor socoti în viitor înmulţite cu 5, afară de suma arătată la art. 476 procedura civilă, alin. II, care se majorează la suma de cinci mii lei, inclusiv capital şi procente reclamate. +  Articolul 63Procesele şi tutelele pendinte la tribunale şi cari la promulgarea legii de faţa, prin efectul dispoziţiunilor de mai sus, ar deveni de competenţa judecătoriilor, vor continua a fi judecate de acele tribunale. +  Articolul 64Hotărîrile pronunţate de judecătorii în ultima instanţa în condiţiunile art. 61 şi 62 vor fi supuse recursului la tribunalele respective.Recursurile pe întreg teritoriul tarii se vor declara în termenul şi după formele prevăzute de art. 106 din legea judecătoriilor din Vechiul Regat.Tribunalele vor judeca aceste recursuri conform art. 107 şi 108 din menţionată lege. +  Articolul 65Se abroga art. 40 din legea de unificare a corpului de advocati.Cererile în curs de judecată aflate înaintea instanţelor judecătoreşti, necontrasemnate de advocat, sînt declarate valabile.Cauzele pendinte la înaltă Curte de casaţie, la cererea părţii interesate, se vor casa şi se vor trimite spre o noua judecata în fond. +  Articolul 66Reconstituirea cărţilor funciare distruse se va face de şeful instanţei respective, sub directiunea şi supravegherea prim-preşedinţilor şi preşedinţilor de tribunale. Cheltuelile ce necesita reconstituirea se vor putea acoperi prin cotizatiunile părţilor interesate.Cotizatiunile se vor stabili prin regulamentul ce se va întocmi de ministerul de Justiţie. +  Articolul 67Un regulament va fixa condiţiunile de capacitate şi de funcţionare ale persoanelor cari vor putea fi autorizate a face oficiu de traducatori, respectându-se drepturile câştigate. +  Articolul 68Copiile de pe acte cari, conform art. 1, alin. e, trebuie comunicate paritului împreună cu acţiunea, în caz cînd procedurile în vigoare nu conţin dispoziţiuni speciale în aceasta privinta, pentru cei lipsa dela domiciliu, vor fi restituite grefei odată cu procesul-verbal de constatarea modului îndeplinirii procedurii, iar pentru cei cu domiciliul necunoscut, şi a căror citare se face prin publicitate, vor rămîne la dosar. +  Articolul 69Toate dispoziţiunile din diferitele legi de timbru, contrarii dispoziţiunilor art. 54, 55 şi 56 de mai sus, se abroga. +  Articolul 70Legea de faţa se pune în aplicare pe ziua de 15 Septemvrie 1925, afară de dispoziţiunile art. 44, 45, 47, 48, 49, 51, 55, 56 şi 65, cari se aplică dela data promulgării ei.*)_______________Notă *) Aceasta Lege cunoscută mai mult sub denumirea de Lege asupra accelerarei judecaţilor, a fost votată de Senat la 15 Maiu 1925 iar de Camera la 16 Maiu 1925 fiind publicată în Monitorul Oficial No. 108 din 19 Maiu 1925. Ea modifica părţi importante din procedura civilă şi comercială, scurtand termenele de apel şi recurs, modificând şi unele articole din Legea timbrului.-----------