Advanced Search

 LEGE nr. 233 din 12 decembrie 1923 privitoare la constatarea morţii prezumate a celor dispăruţi în timpul războiului, precum şi la regularea situaţiei juridice a patrimoniilor şi a urmaşilor lor


Published: 1923-12-12
Read law translated into English here: https://www.global-regulation.com/translation/romania/3069790/-lege-nr.-233-din-12-decembrie-1923-privitoare-la-constatarea-morii-prezumate-a-celor-disprui-n-timpul-rzboiului%252c-precum-i-la-regularea-situaiei-jur.html

Subscribe to a Global-Regulation Premium Membership Today!

Key Benefits:

Subscribe Now for only USD$40 per month.
LEGE nr. 233 din 12 decembrie 1923privitoare la constatarea morţii prezumate a celor dispăruţi în timpul războiului, precum şi la regularea situaţiei juridice a patrimoniilor şi a urmaşilor lor
EMITENT MINISTERUL JUSTIŢIEI
Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 204 din 12 decembrie 1923



 +  Articolul 1Cei dispăruţi în intervalul dela 13 pe 26 Iulie 1914 şi pînă la 1 Aprilie 1921, data trecerii armatei pe picior de pace, vor putea fi prezumati incetati din vieata dacă disparitiunea va fi durat cel puţin un an dela aceasta din urma data.Aceste dispoziţiuni se aplică şi persoanelor cari n-au aparţinut armatei. +  Articolul 2Cererea pentru constatarea morţii prezumate a unei persoane dispărute va putea fi facuta de orice parte interesată sau din oficiu de ministerul public. Cererea se va adresa judecătorului de ocol în circumscripţia căruia disparutul şi-a avut ultimul domiciliu şi va cuprinde: numele, pronumele, meseria acestuia, cum şi arătarea dovezilor pentru stabilirea temeiniciei cererii.Cererea şi întreaga procedura pentru constatarea morţii prezumate sînt scutite de orice taxe de timbru. +  Articolul 3Judecătorul, primind cererea, va dispune afişarea ei în extract la usa judecătoriei, a primăriei şi la ultimul domiciliu, constatandu-se toate acestea prin procesele-verbale de agenţii respectivi. Dacă pe lîngă probe scrise partea invoca şi martori, judecătorul va dispune chemarea şi ascultarea lor după regulele dreptului comun. Deosebit de acestea, judecătorul, din oficiu, va cere relatiuni despre persoana disparuta dela autorităţile publice, cari, după cazuri, ar putea procura informaţiuni necesare în cauza.După o luna dela afişarea cererii la locurile indicate, judecătorul va judeca în camera de consiliu şi va pronunţa în şedinţa publică cartea de judecată, fără drept de opoziţie şi cu drept de apel la tribunal în termen de 10 zile dela pronunţare.Tribunalul va judeca cu aceeaşi procedura şi hotărîrea sa va fi supusă numai recursului în casaţie, în termen de 10 zile dela pronunţare. Decizia Curţii va fi fără drept de opoziţie. +  Articolul 4Prin hotărîrea care declara moartea prezumată se va stabili data morţii, care în lipsa de dovezi va fi data hotărîrii primei instanţe. Dacă acel dispărut lipseşte din momentul în care a avut loc o lupta, o explozie, un naufragiu sau un alt fapt de razboiu, momentul acelui fapt se va considera ca data a decesului, afară dacă s-a stabilit prin cercetări ca disparutul a supravietuit acelui fapt. +  Articolul 5Hotărîrea definitivă pentru constatarea morţii prezumate tine loc de act de moarte şi va fi înscrisă după cererea părţii interesate sau din oficiu în registrul de morţi. În acest scop grefierul judecătoriei, dacă cartea de judecată a rămas definitivă, ori grefierul tribunalului, este dator a trimite extract de pe hotărîre ofiţerului stării civile al ultimului domiciliu al mortului în termen de 10 zile de la data cînd hotărîrea a rămas definitivă. Grefierii cari nu se vor fi conformat acestei îndatoriri, ori ofiţerii stării civile cari nu vor fi făcut de îndată înscrierea vor fi pedepsiţi de instanţa care a dispus înscrierea din oficiu, ori după cererea procurorului, la o amenda civilă dela 500 la 2000 lei, printr-o hotărîre nesupusa la nici o cale de atac, afară de aceea a opoziţiei în termen de 5 zile dela comunicare. +  Articolul 6Pe baza hotărîrii care declara decesul prezumat al dispărutului se deschide succesiunea la data cînd hotărîrea a rămas definitivă. Moştenitorii nu vor face acte de dispoziţiune decât după trecere de un an dela deschiderea succesiunii.Se exceptează averea mobiliară supusă stricăciunii, care poate fi instrainata îndată după punerea în posesiune. De asemenea, va putea fi instrainata chiar şi averea imobiliară dacă autoritatea judecătorească unde s-a deschis succesiunea ar găsi aceasta de un vadit folos pentru succesiune. Vânzarea se va face prin licitaţie publică şi preţul se va consemna la Casa de depuneri, moştenitorii prezumptivi neavând dreptul decât la venit. +  Articolul 7Dacă disparutul se reintoarce sau dacă se dovedeşte existenta lui, efectele hotărîrii prin care s-a declarat moartea prezumată vor inceta şi hotărîrea definitivă va fi revizuită, după cererea celor interesaţi sau a procurorului, cu aceeaşi procedura şi aceleaşi cai de atac cu cari a fost data.Pe temeiul acestei hotărîri de revizuire definitivă disparutul îşi va primi averea în starea în care s-ar găsi, precum şi preţul consemnat al lucrurilor înstrăinate din ea, sau cele cumpărate cu preţul averii vândute, fără a putea urmări acea avere dacă va fi trecută la o a treia persoana.Veniturile averii rămîn definitiv câştigate de către cei trimişi în posesia moştenirii. +  Articolul 8Soţul dispărutului, al cărui deces prezumat a fost declarat, se poate recasatori imediat după ce hotărîrea a rămas definitivă.Căsătoria din urma va putea fi anulată din cauza ca soţul prezumat mort mai trăieşte, numai după cererea primului soţ sau după cererea soţului, care n-a avut cunoştinţa de existenta acestuia.Acţiunea în nulitate se va intenta în termen de 6 luni dela constatarea oficială a existentii soţului presupus mort.Căsătoria anulată va produce faţă de soţul de buna credinţa şi de copii efectele căsătoriei putative. +  Articolul 9Dacă sentinta prin care unul din soţi a fost declarat prezumat mort a fost atacată prin o cerere de revizuire, celălalt soţ nu poate contracta o noua căsătorie înainte de terminarea definitivă a litigiului, afară numai dacă cererea de revizuire a fost facuta după împlinirea a 3 ani de la înscrierea sentinţei la oficiul stării civile. +  Articolul 10Pînă la darea unei hotărîri definitive de declararea morţii prezumate a unui dispărut, judecătorul competinte, după cererea părţii interesate ori a ministerului public, sau chiar din oficiu va putea numi un curator care să facă toate actele conservatoare, cum şi pe acele de administraţiune anume determinate privitoare la averea dispărutului. Curatorul va fi numit de preferinta dintre moştenitorii prezumtivi ai dispărutului, cari ar infatisa mai multă încredere pentru o buna administraţie.Judecătorul numind pe curator va dispune totdeodată ca veniturile să se împartă între moştenitorii prezumtivi ai dispărutului pînă la jumătate din valoarea lor şi chiar în întregime dacă necesitaţi imperioase familiare impun aceasta dispoziţiune. +  Articolul 11Hotărîrea prin care s-a respins cererea de declararea morţii rămîne fără efect dacă în urma s-ar dovedi cu acte de stare civilă decesul. +  Articolul 12Dispoziţiunile din art. 7 se vor aplica şi hotărârilor pronunţate de instanţele judecătoreşti după dreptul comun înainte de promulgarea acestei legi cînd disparutul s-a reintors. +  Articolul 13Cererile pentru declararea decesului prezumat pe temeiul legii de faţa vor putea fi introduse timp de 5 ani socotiţi dela punerea în aplicare a legii de faţă.───────────────