Advanced Search

 LEGE nr. 85 din 13 iunie 1923 pentru lichidarea bunurilor, drepturilor şi intereselor supuşilor foşti inamici şi pentru încasarea creanţelor şi datoriilor lor faţă de supuşii români


Published: 1923-06-13
Read law translated into English here: https://www.global-regulation.com/translation/romania/3069788/-lege-nr.-85-din-13-iunie-1923-pentru-lichidarea-bunurilor%252c-drepturilor-i-intereselor-supuilor-foti-inamici-i-pentru-ncasarea-creanelor-i-datoriilor.html

Subscribe to a Global-Regulation Premium Membership Today!

Key Benefits:

Subscribe Now for only USD$40 per month.
LEGE nr. 85 din 13 iunie 1923pentru lichidarea bunurilor, drepturilor şi intereselor supusilor fosti inamici şi pentru încasarea creanţelor şi datoriilor lor faţă de supusii români
EMITENT PARLAMENTUL
Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 55 din 13 iunie 1923



 +  Capitolul 1 Lichidarea şi reţinerea bunurilor, drepturilor şi intereselor supusilor ce aparţin Statelor foste inamice +  Articolul 1Bunurile, drepturile şi interesele supusilor Statelor cu cari România s-a aflat în stare de război vor fi reţinute în folosul Statului sau lichidate, conform dispoziţiunilor tratatelor de pace, pe baza prezentei legi.Produsul reţinerii şi lichidării va fi încasat de către Stat, în vederea desdaunarii supusilor români şi a Statului de pagubele pricinuite de război cari nu au fost achitate pînă astăzi. +  Articolul 2Măsura reţinerii şi a lichidării bunurilor, drepturilor şi intereselor de cari se ocupa art. precedent se va aplica deopotrivă atît bunurilor, drepturilor şi intereselor cari vor fi fost puse sau nu pînă astăzi sub control, sechestru sau lichidare provizorie, cat şi celor cari, puse fiind sub aceste măsuri, au fost ulterior scoase.Se exceptează dela aceste măsuri: a) Bunurile, drepturile şi interesele anume specificate ca fiind aparate de aceste măsuri pe baza Legii No. 3.446 din 22 Iulie 1921, publicată în Monitorul Oficial No. 89 din 26 Iulie 1921; b) Bunurile, drepturile şi interesele care au format obiectul unor hotărîri judecătoreşti date contradictor cu Statul.Constituesc măsuri provizorii cu caracter conservator vremelnic, fără a putea fi opuse în nici un chip Statului cu ocazia lichidării de faţa: deciziunile ministeriale, încheierile diverselor comisii de sechestre, jurnalele consiliilor de miniştri, ordonanţele şi hotărîrile date în camera de consiliu, fără să fie pronunţate contradictoriu cu Statul. +  Articolul 3Reţinerea şi lichidarea bunurilor, drepturilor şi intereselor mai sus specificate ale supusilor fostelor State inamice se va efectua prin îngrijirea şi supravegherea ministerului de finanţe. +  Articolul 4O cercetare amănunţită şi o revizuire a situaţiunii fiecărui bun, drept sau interes, fost inamic, faţa cu situaţiunea lor avută la 14 August 1916, va fi facuta prin un Oficiu de lichidare, ce se înfiinţează pe lîngă ministerul de finanţe. +  Articolul 5Oficiul de lichidare se va compune din şase membri şi anume: doi consilieri ai Înaltei Curţi de casaţie şi justiţie şi patru delegaţi ai ministerelor de domenii, afacerilor străine, industriei şi justiţiei, câte unul de fiecare minister.Oficiul de lichidare va fi prezidat de ministrul de finanţe; în lipsa acestuia de unul din membrii desemnaţi de el.Oficiul de lichidare va avea trei secretari numiţi dintre funcţionarii superiori ai ministerelor de justiţie, finanţe şi industrie.Numirea membrilor Oficiului şi a secretarilor va fi facuta prin decret regal, pe baza propunerilor ministrului de finanţe cu avizul conform al consiliului de miniştri. Numirea lor va fi facuta pentru tot timpul cat va dura lichidarea.Oficiul de lichidare va avea personalul ajutator necesar din ministerele respective, iar lucrările vor fi centralizate prin direcţiunea despăgubirilor de război din ministerul de finanţe. +  Articolul 6Oficiul de lichidare cercetand şi revizuind situaţiunea de drept şi de fapt a fiecărui bun, drept şi interes aparţinînd supusilor Statelor foste inamice, conform dispoziţiunilor art. precedente şi pe baza situaţiunii atribuită lor prin tratatele de pace, reconstitue masa bunurilor, drepturilor şi intereselor foştilor inamici şi pregăteşte lucrările pentru lichidarea lor. +  Articolul 7Oficiul de lichidare da o încheiere motivată, obligatorie pentru ministerul de finanţe, în care se arata: a) bunul, dreptul şi interesul inamic supus lichidării; b) situaţiunea lui; c) evaluarea facuta după rolurile de contribuţie şi după alt element oficial echivalent, sau după lucrările experţilor ce vor fi numiţi de acel oficiu; d) numele şi pronumele supusului inamic, cum şi domiciliul lui, care rămîne obligator pentru întreaga lichidare după situaţiunea dela 14 August 1916; e) naţionalitatea lui; f) sarcinile anterioare datei de 14 August 1916 sau orice alta împrejurare anterioară aceleiaşi date, necesară a fi cunoscută cu ocazia lichidării.Avizele Oficiului de lichidare pentru a fi valabile trebuiesc sa întrunească cel puţin patru voturi. +  Articolul 8Cînd din diverse împrejurări legale bunul, dreptul sau interesele supusului inamic n-ar putea fi lichidate, sau tocmai în vederea efectuării mai degraba a lichidării ar fi de înlocuit prin o contra-valoare, Oficiul de lichidare va preciza şi justifica modul de înlocuire prin aceasta contra-valoare, ţinându-se seama şi de situaţiunea şi valuta lor dela 14 August 1916. +  Articolul 9În conformitate cu dispoziţiunile art. 2 din prezenta lege, nici un act, încheiere, aviz de orice fel, decizie ministerială, jurnal al consiliului de miniştri, ordonanţa sau hotărîre judecătorească, data de oricare instanţa, pe orice cale, afară de acele exceptate prin art. 2, cu privire la bunurile, drepturile şi interesele supusilor fosti inamici şi a calităţii de supus, sau nu, al unei puteri inamice, date pe baza legii asupra acestor bunuri ori a decretelor-legi şi a legilor ulterioare făcute în aceasta materie, nu vor fi ţinute în seama cu ocaziunea lichidării şi reţinerii acestor bunuri de cari tratează prezenta lege.Acele acte, încheieri, avize, decizii ministeriale, jurnale ale consiliilor de miniştri, ordonanţe şi hotărîri judecătoreşti şi în genere orice fel de act în acea materie, date asupra sechestrelor, ori cu ocaziunea diverselor măsuri de conservare a acelor bunuri, drepturi sau interese de cari citatele legi şi decrete-legi se ocupau, sau oricum altele, n-au, conform art. 2, caracterul definitivitatii, ele rezolva numai chestiuni pur conservatoare cu caracter provizoriu, n-au prin urmare puterea autorităţii lucrului judecat în ce priveşte lichidarea şi reţinerea lor ce se va face acum de către Stat, şi nici nu vor putea fi opuse lui în nici un chip, indiferent de data pronunţării lor. +  Articolul 10Toate actele de înstrăinare, de dispoziţie de orice fel făcute fie direct, fie deghizat sau oricum altfel, privind bunurile, drepturile şi interesele de cari tratează prezenta lege, cari au avut drept efect scoaterea acestor bunuri din gajul Statului, sînt nule de drept şi lipsite de efect faţă de Stat.Deţinătorul unei averi care a aparţinut unui supus al unui Stat fost inamic nu poate invoca faţă de Stat buna lui credinţa din momentul dobîndirii.Bunurile reintra în patrimoniul Statului în situaţia de drept şi de fapt dela 14 August 1916, libere de orice sarcini constituite posterior acelei date. +  Articolul 11Dovada calităţii de cetăţean al unui Stat fost inamic se va face potrivit dreptului comun şi a tratatelor de pace, cu adaogire ca prezentarea unui pasaport sau înscrierea lui în listele electorale nu pot face singure dovada cetateniei invocate.În ce priveşte stabilirea dreptului de apartenenţa, prevăzut prin tratatele de pace, el va fi stabilit conform legiuirilor respective. +  Articolul 12Ministrul de finanţe, pe baza avizului Oficiului de lichidare, da o decizie de lichidare conţinînd elementele esenţiale arătate mai sus. +  Articolul 13Deciziunea ministrului de finanţe se publică în Monitorul Oficial şi se notifica neîntârziat tribunalului situaţiunii bunului, dreptului sau intereselor, iar cînd acestea sînt situate în diverse judeţe, fiecărui tribunal unde acestea sînt situate.Cînd sediul întreprinderii sau societăţii s-a aflat la 14 August 1916 în un judeţ, iar bunurile în diverse alte judeţe, notificarea se va face la sediul principal sau secundar de atunci al întreprinderii sau societăţii.Cînd pentru înlesnirea lichidării ministerul de finanţe ar crede necesar, pe baza avizului conform al Oficiului, ca lichidarea tuturor bunurilor unui fost inamic, situate în diverse judeţe, să se facă de către un singur tribunal, lichidarea va fi facuta de către acel tribunal arătat prin decizia ministerului de finanţe. Investirea tribunalului astfel facuta nu poate da loc la nici un fel de contestatiune. Afişarea ordonanţei de vânzare se va face în acest caz şi la tribunalul situaţiunii fiecărui bun, drept sau interes fost inamic. +  Articolul 14Primul-preşedinte la tribunalele cu mai multe secţiuni şi preşedintele tribunalului, acolo unde nu exista decât o singura secţiune de tribunal, este obligat ca, în trei zile libere de la data primirii deciziunii ministerului de finanţe, sa dea o ordonanţa prin care dispune lichidarea bunului, dreptului sau intereselor supusului inamic. El fixează, după evaluarea din deciziunea ministerului de finanţe, preţul dela care va începe lichidarea prin licitaţie publică, fără supralicitare, cum şi toate punctele esenţiale lichidării şi vânzării luate din aceeaşi deciziune. În 15 zile dela darea ordonanţei, grefierul tribunalului întocmeşte tabloul sarcinelor existente anterior lui 14 August 1916. +  Articolul 15Cînd tribunalul are o secţiune specială de notariat, vînzarea imobilelor se va face prin acea secţiune, căreia îi vor fi adresate şi contestaţiunile asupra formelor vânzării. Contestaţiunile însă asupra fondului ordonanţei de lichidare se vor adresa în termenele mai jos specificate primului-preşedinte sau preşedintelui, care a ordonat lichidarea.Bunurile, drepturile sau interesele mobiliare vor fi vândute, prin licitaţiune publică, chiar înaintea secţiunii primului-preşedinte sau a preşedintelui, care a ordonat lichidarea. +  Articolul 16Ordonanţa preşedinţială de lichidare şi de vânzare, va arata termenul de vânzare, care pentru mobile nu poate fi mai lung de 15 zile libere dela data deciziunii de lichidare a tribunalului, iar pentru imobile de 30 zile libere dela aceeaşi dată.Ordonanţa se comunică supusului străin sau întreprinderii căreia îi apartinea, luându-se drept baza în aceasta privinta, pentru comunicare, situaţiunea lor din momentul declarării rasboiului (14 August 1916), precum se indica în deciziunea de lichidare a ministerului de finanţe.Dacă domiciliul, reşedinţa strainului sau sediul principal al întreprinderii la acea epoca erau în afară din ţara, comunicarea ordonanţei preşedinţiale şi a tuturor actelor judecătoreşti de lichidare se va face la usa tribunalului situaţiunii bunului, dreptului sau intereselor.Pentru întreprinderile cu sediul secundar în ţara la 14 August 1916, comunicarea se va face la tribunalul acelui sediu secundar arătat prin deciziunea ministerului de finanţe.Cînd proprietarul bunului, dreptului sau interesului supus inamic va fi dispărut din ţara după 14 August 1916, ordonanţa preşedinţială se va afişa numai la usa tribunalului unde se face lichidarea. +  Articolul 17Ordonanţa preşedinţială de lichidare, de care tratează art. precedente, va fi afişată pe răspunderea personală a grefierului în sala de anunţuri a tribunalului, în maximum 24 de ore dela data ei. Copie depe ea va fi trimisa de îndată:1. Oficiului de lichidare din ministerul de finanţe;2. Camerei de comerţ a locului situaţiunii bunurilor, drepturilor sau intereselor; iar cînd camera de comerţ n-ar exista, la primăria locului situaţiunii bunurilor, drepturilor sau intereselor. Pentru bunurile mobiliare sau imobiliare situate în comunele rurale o copie de pe ordonanţa preşedinţială va fi afişată în toate cazurile la primăria respectiva. +  Articolul 18Vânzarea acestor bunuri, drepturi şi interese se va face fără supralicitare.Concurentii la licitaţie vor fi admişi numai cei cari vor depune o garanţie de 20 la suta din preţul de la care se începe vînzarea. Garanţia va putea fi depusa în numerar şi în efecte garantate de Stat, socotite pe valoarea nominală.Pentru lipsa de concurenţi se poate amana vînzarea numai după cererea ministerului de finanţe.Pentru bunurile şi drepturile mobiliare, preţul ultim ieşit la licitaţie se va depune imediat chiar în momentul adjudecării. Predarea lor se va face îndată după terminarea licitaţiei.Pentru bunurile şi drepturile imobiliare adjudecate preţul va fi depus în 10 zile nelibere. După cererea ministrului de finanţe, însă, preşedintele tribunalului va acorda cumpărătorului termene mai lungi de plată preţului, care să nu treacă de 2 luni dela adjudecare. Pînă la plata, ministerul de finanţe ia inscripţie ipotecară asupra imobilelor. +  Articolul 19Pentru bunuri, drepturi şi interese ce privesc apărarea naţionala sau interesul general, Statul, prin ministerul de finanţe, poate declara ca înţelege să se poarte ca adjudecatari asupra bunului, dreptului sau intereselor inamice cu preţul fixat prin raportul experţilor numiţi în acest scop de Oficiul de lichidare anterior dării deciziei de lichidare sau de tribunal, cînd o asemenea evaluare prin experţi n-ar fi fost deja facuta de Oficiu.În acest caz licitaţia nu mai are loc. Preşedintele da ordonanţa de reţinere în folosul Statului a acelui bun pe preţul astfel fixat.Cînd, însă, este vorba de vînzarea imobiliară şi imobilul s-a adjudecat asupra altei persoane, Statul are dreptul sa comunice în 10 zile nelibere dela adjudecare ca înţelege a se comporta ca adjudecatar cu preţul ieşit la licitaţie. În acest caz tribunalul ia act de aceasta declaraţie şi considera ca fără fiinta licitaţia efectuată.Statul în nici o vânzare de asemenea bunuri, drepturi şi interese nu depune preţul adjudecării.Statul va putea substitui în calitatea de adjudecatar, asupra acestor bunuri, drepturi şi interese, o autoritate de Stat, judeţ sau comuna, cînd interesele acestora ar impune. Aceasta se va face în condiţiunile pe cari o înţelegere specială între Stat şi acea autoritate le va fixa.În acest caz ordonanţa de adjudecare se da dea dreptul pe numele persoanei juridice substituită de Stat. +  Articolul 20Cînd adjudecatarul bunurilor, drepturilor sau intereselor imobiliare este altul decât Statul, ordonanţa de adjudecare va putea fi atacată cu recurs în casaţie în termen de 30 zile libere socotite din ziua adjudecării. Ea peste fi atacată pentru aceleaşi motive şi în aceleaşi condiţiuni prevăzute de procedura civilă, cu deosebire ca judecarea recursului va avea loc conform art. 29 şi 30 din prezenta lege.Nici o lichidare şi vânzare de asemenea bunuri, drepturi şi interese nu va putea fi anulată pentru omisiunea vreunei formalităţi, afară de acele cari ar vătăma drepturile terţilor persoanei.Ele nu vor putea fi invocate decât de ei şi în folosul lor exclusiv. +  Articolul 21Cînd adjudecatarul este altul decât Statul şi nu depune în termen preţul adjudecării, garanţia depusa la licitare se atribuie deplin dreptul Statului prin însăşi ordonanţa tribunalului data în acea zi; iar dacă va fi rezultat pentru Stat şi alte pagube, tribunalul după cererea ministerului de finanţe, va putea sa-l condamne prin un jurnal separat şi la valoarea lor, care în nici un caz nu va putea întrece valoarea preţului adjudecării. Acest jurnal va fiu supus apelului în termen de 5 zile libere dela data lui, fără a fi nevoie de comunicare. Decizia Curţii în aceasta privinta va fi data cu precădere, fără opoziţie, numai cu recurs la Înaltă Curte de casaţie în 5 zile libere dela pronunţarea deciziei. Apelul şi recursul se judeca după memorii, în camera de consiliu, în condiţiunile arătate de art. 29 şi 30 de mai jos, şi fără drept de opoziţie.Bunul sau dreptul se va licita din nou în maximum 15 zile libere socotite din ziua constatării nedepunerii preţului adjudecării, iar vînzarea se va face în contul primului adjudecatar. Regulele dela vânzări cum şi toate dispoziţiunile din prezenta lege sînt aplicabile. +  Articolul 22Cînd în o societate sau o asociaţiune comercială, industriala, agricolă sau civilă, supusii Statelor cu cari România s-a aflat în stare de rasboi ar avea dreptul sau părţi de interese alături de ale românilor sau aliaţilor, Statul este în drept:În ce priveşte drepturile sau acţiunile în societăţi sau asociaţiuni pe acţiuni, sa vândă drepturile sau acţiunile ce supusii Puterilor foste inamice le aveau la 14 August 1916, făcînd aceasta fie prin sindicul bursei, cînd ele ar fi cotate la bursa sau au un curs la bursa, fie prin licitaţie publică la tribunal, cînd ele n-au asemenea curs.Cînd societatea sau asociatiunea nu este constituită pe acţiuni sau nu este de natura comercială sau industriala, Statul va vinde partea ce le revine acelor supuşi fosti inamici, în starea în care existau după registre şi actul constitutiv la 14 August 1916. +  Articolul 23Dispoziţiunile de mai sus cu privire la vînzarea prin bursa sau înaintea tribunalului se vor aplica şi cînd drepturile lor ar fi în indiviziune cu ale românilor sau aliaţilor şi ele ar fi cert şi lămurit stabilite. Statul va vinde acele drepturi ale supusului fost inamic prin bursa cînd au curs la bursa, şi prin licitaţie publică la tribunalul arătat prin decizia ministerului de finanţe, cînd n-au asemenea curs.Cînd n-ar fi lamurite acele drepturi, Statul va cere instanţei judecătoreşti ca pe cale contradictorie cu supusul străin şi cu ceilalţi coproprietari sau cointeresati, în camera de consiliu, să se constate în ce consista partea de bunuri, drepturi şi interese ale supusului fost inamic, eventual prin numirea unui expert în acest scop.Încheierea tribunalului data după chemarea părţilor este susceptibilă de apel în 15 zile libere dela pronunţarea şi de recurs în 15 zile libere socotite tot dela pronunţarea deciziei data în apel, fără opoziţie, la nici una din aceste instanţe. Judecata va avea loc în mod sumar în camera de consiliu şi cu precădere înaintea oricărei alte afaceri. Odată stabilită partea supusului străin se va procede conform dispoziţiunilor primului alineat al acestui articol. +  Articolul 24Toată procedura lichidării şi vânzării se face prin grefa, fără taxe şi timbre.Ele însă se vor deduce la sfîrşitul lichidării din preţul ieşit. +  Articolul 25În contra ordonanţei preşedinţiale de vânzare tertiile persoane cari ar pretinde vreun drept asupra vreunui bun, drept sau interes supus astfel lichidării, vor putea face contestaţie.Ea va fi îndreptată tribunalului în termen de 30 zile libere socotite din ziua afişării ordonanţei preşedinţiale în sala tribunalului.După expirarea acestui termen nici o contestaţie nu se mai poate face.Prin contestaţie se va face alegerea obligatorie de domiciliu în circumscripţia tribunalului lichidării. Contestaţia cu toate anexele ei va fi depusa tribunalului lichidării în dublu exemplar, din cari unul va fi înaintat în trei zile libere Oficiului de lichidare din ministerul de finanţe.Odată cu contestaţia se va alătură şi un memoriu detaliat, în dublu exemplar, cu motivele contestaţiei, cum şi toate actele pe cari se întemeiază contestaţia.Nedepunerea memoriului detaliat sau a actelor odată cu contestaţia atrage de drept anularea contestaţiei.Oficiul de lichidare primind contestaţia, cu anexele ei, le examinează şi îşi da avizul sau care va servi Statului în apărarea intereselor lui. Dacă Statul pentru combaterea contestaţiei va avea şi alte acte, ele vor fi înaintate de urgenta tribunalului.Dreptul de contestaţie este rezervat şi strainului fost inamic; el îşi poate arata intampinarile sale Oficiului de lichidare şi mai înainte de a fi intervenit decizia de lichidare a ministerului de finanţe, cum şi înainte de a se fi dat avizul de către acel Oficiu. +  Articolul 26Contestaţiile se vor judeca contradictor cu Statul în prima instanţa de tribunal, cu apel la Curtea de apel şi cu recurs la Înaltă Curte de casaţie. La toate instanţele se vor judeca fără drept de opoziţie.Odată cu depunerea contestaţiei, atît contestatorul prin însăşi contestaţia, cat şi Statul prin cerere deosebită facuta înainte de judecare, vor putea cere înaintea tribunalului şi a Curţii de apel ca pentru primul termen să fie admisă chemarea la interogator sau martori, acordându-se, însă, eventual numai o singura amânare pentru ambele probe.Deferirea sau referirea de jurământ, comunicare de noui motive, de noui acte, admitere sau audiere de experţi, cereri de intervenţie, reconventionale nu se admit în judecarea contestaţiilor.Judecarea se va face pe baza memoriilor şi a desvoltarilor orale ale părţilor.În caz de amânare pentru alte motive legale termenul nu va trece de 10 zile şi va fi dat în cunoştinţa tuturor părţilor, chiar şi reprezentantului Statului, iar deosebit se va notifica de preşedintele tribunalului, ministerului de finanţe - Oficiului de lichidare - prin o adresa a sa. Procurorul, ca parte principala, va fi prezent la toate şedinţele, aceste afaceri fiind de ordine publică.Statul va fi reprezentat atît la lichidare cat şi la contestaţie prin advocatii săi, ori prin funcţionarii delegaţi de ministerul de finanţe. +  Articolul 27Contestaţia, fie a strainului fost supus al unui Stat inamic, fie a unei terţii persoane, suspenda vînzarea cu sau fără cauţiune, după împrejurări apreciate de instanţe. +  Articolul 28În contra hotărîrii tribunalului data asupra fondului contestaţiei, se va putea face apel în termen de 30 zile libere, socotit din ziua pronunţării.Apelul se va indrepta primului-preşedinte al Curţii de apel. Preşedintele curţii căreia a fost repartizat va fixa îndată termenul de judecare nu mai departe de 15 zile dela data repartiţiei şi dispune scoaterea citaţiilor prin grefa, sub îngrijirea şi răspunderea personală a grefierului Curţii. Dispoziţiunile articolului precedent se aplică şi judecării apelului.Decizia Curţii se da fără opoziţie. +  Articolul 29În contra deciziei Curţii de apel se poate face recurs în termen de o luna dela data pronunţării ei şi aceasta pentru motivele prevăzute de legea organică a Înaltei Curţi de casaţie şi justiţie.Toate recursurile în aceste afaceri vor fi judecate de secţia III-a Înaltei Curţi. +  Articolul 30Înaintea tuturor acestor instanţe, Tribunal, Curte de apel, Înaltă Curte de casaţie, judecarea contestaţiei, apelurilor şi recursurilor va prima orice alte afaceri, chiar şi cele în cari legi speciale le da dreptul de a fi judecate cu precădere şi urgenta. +  Articolul 31Hotărîrile date în aceasta materie vor putea fi revizuite după cererea Statului, conform dreptului comun. +  Articolul 32Odată cu înfiinţarea Oficiului de lichidare pe lîngă ministerul de finanţe, atribuţiunile comisiei sechestrilor de pe lîngă oricare minister încetează. Ele trec în întregime asupra Oficiului de lichidare, aceasta pînă la definitivă terminare a lichidărilor. Pînă la acea data măsura sechestrilor se menţine în integralitatea lor, conform dispoziţiunilor tratatelor de pace, asupra acestor bunuri, drepturi şi interese asa precum ele se găseau la 14 August 1916.Controlul conservării şi administrării sechestrilor va fi făcut de Oficiul de lichidare prin unii membrii anume desemnaţi în acest scop. +  Articolul 33Contractele de arendare, de închiriere sau de exploatare, în genere încheiate de sechestri-administratori vor fi revizuite de Oficiul de lichidare. Sînt nule de drept contractele de mai sus cari depăşesc limitele actelor ce pot fi făcute de un administrator legal sau cari sînt patate de frauda sau dol.Actele de mai sus ce nu sînt patate de frauda sau dol vor fi reduse la limita admisă conventiunilor încheiate de administratorii legali.Decizia ministrului de finanţe data în aceasta privinta va putea fi atacată cu apel înaintea Curţii de apel respective, conform legii de procedura civilă, în termen de o luna dela notificarea ei arendaşului, chiriaşului sau exploatatorului. Decizia se da fără opoziţie şi fără chemarea sechestrului-administrator, care va putea fi însă chemat pentru informaţiuni.Apelul se judeca conform art. 30.Decizia va putea fi atacată cu recurs în termenul şi în condiţiunile art. 30. +  Articolul 34Ori de câte ori se arata în prezenta lege data de 14 August 1916, pentru provinciile alipite, această dată insemneaza data cînd măsuri excepţionale au fost luate în aceste provincii, iar în lipsa unor asemenea măsuri data de 4 Septemvrie 1920. +  Articolul 35Dispoziţiunile prezentei legi vor fi aplicate cu ocazia oricărui litigiu ce s-ar naşte cu privire la bunurile, drepturile şi interesele supusilor Statelor cu cari România s-a aflat în rasboi. +  Articolul 36În contra tuturor hotărârilor date în aceasta materie, pronunţate pînă la data prezentei legi se poate face recurs, conform legii organice a Înaltei Curţi de casaţie, de către toate părţile, înainte Curţii de casaţie, secţia III, în termen de doua luni dela promulgarea prezentei legi.De acest drept de recurs se vor folosi şi acei cari făcînd recurs le-a fost respins ca inadmisibil, sau a fost lăsat în nelucrare.În contra deciziunilor ce se vor da de Curţile de apel, ulterior prezentei legi şi referitor la afacerile cari se judeca pe baza legilor prevăzute în acest articol, termenul de recurs va fi de o luna dela pronunţare.Recursul se va judeca de urgenta şi fără opoziţie. +  Capitolul 2 Încasarea creanţelor supusilor fosti inamici contra debitorilor români şi achitarea creditorilor români ai celor dintâi +  Articolul 37Conform dispoziţiunilor tratatelor de pace ultime, nici un debitor român, supus român sau aliat din cuprinsul întregului teritoriu românesc, debitor pe baza unei creanţe anterioară lui 14 August 1916 sau din timpul rasboiului, faţă de un supus al unei tari foste inamice, nu va plati acea creanta acestui debitor, ci trebuie să o depuie Statului anume la Oficiul Financiar de pe lîngă ministerul de finanţe, pentru ca din totalul lor să fie achitati proporţional creditorii români ai debitorilor supuşi ai Statelor inamice, şi ulterior Statul pentru daunele lui suferite în timp de rasboi. +  Articolul 38Orice plata facuta contrar stipulatiunilor articolului precedent, cu începere dela data punerii în vigoare a tratatelor de pace ultime pînă astăzi, este nulă de drept, ea va fi reclamata din nou de către Stat, conform stipulatiunilor exprese ale tratatelor de pace. +  Articolul 39Toţi debitorii români sau supuşi români ori aliaţi, intrand în categoriile prevăzute în art. 37, sînt obligaţi sa declare "Oficiului Financiar", în 30 zile libere dela promulgarea prezentei legi, datoriile lor existente la 14 August 1916.Datoriile vor fi declarate şi depuse în moneta arătată prin actul din care deriva, alaturandu-se copii depe acel act, iar în lipsa de o asemenea stipulaţie, în moneta arătată prin tratatele de pace. +  Articolul 40Cei ce nu le vor declara, sau declarandu-le nu le vor arata exact după situaţia lor existenta la 14 August 1916, ori plătite fiind după acea data nu le va declara vor fi pedepsiţi în folosul Statului cu o amenda de 20 ori valoarea datoriei, deosebit de plată datoriei. +  Articolul 41Toţi românii depe teritoriul României intregite cari sînt creditori, pentru creanţe anterioare lui 14 August 1916 sau din timpul ocupatiunii, ai supusilor Statelor cu cari România a fost în stare de rasboi, sînt obligaţi sa arate "Oficiului Financiar" în termen de doua luni dela promulgarea prezentei legi creanţele ce au de încasat.Din produsul depunerilor prevăzute de art. precedent vor fi achitati aceştia, proporţional cu creanţele ce vor avea. Restul va fi atribuit Statului în contul creanţelor sale şi a despăgubirilor de rasboi.Cei ce nu le vor arata în termenul de mai sus pierd dreptul de a fi plătiţi. +  Articolul 42Nulitatea actelor făcute cu inamicul, declarate ca atare pe baza decretelor-legi No. 1.480 din 9 Decemvrie 1917, No. 2.790 din 14 August 1916, No. 3.603 din 8 Decemvrie 1918 şi No. 3.616 din 10 Decemvrie 1918, atrage deplin drept după sine restituirea către Stat a preţului sau sumelor încasate de supusul român sau aliat, în folosul căruia instanţele judecătoreşti au declarat anulate acele acte. Statul este în drept a reclama acele sume din moment ce romanului, supusului român sau aliat i se va fi restituit obiectul sau lucrul sau.Ministerul de finanţe este în drept de a reclama aceste sume pe baza şi cu procedura legii de urmărire.Pentru desăvârşirea acestor restituiri toate instanţele judecătoreşti vor trimite neîntârziat, după promulgarea prezentei legi, copii de pe sentinţe prin cari s-au anulat acele acte. Din sumele astfel strânse se vor da despăgubiri daunatilor de rasboi. +  Articolul 43Orice dispoziţiuni din legi şi regulamente contrarii dispoziţiunilor prezentei legi sînt şi rămîn abrogate. +  Articolul 44Un regulament se va face pentru aplicarea prezentei legi.---------