LEGE nr. 3.500 din 23 iulie 1921 privind lichidarea despăgubirilor de război şi amortizarea datoriei publice interne


Published: 1921-07-23

Subscribe to a Global-Regulation Premium Membership Today!

Key Benefits:

Subscribe Now for only USD$20 per month, or Get a Day Pass for only USD$4.99.
LEGE nr. 3.500 din 23 iulie 1921
privind lichidarea despăgubirilor de război şi amortizarea datoriei publice interne

EMITENT

PARLAMENTUL

Publicat în 

MONITORUL OFICIAL nr. 91 din 28 iulie 1921

FERDINAND I,
Prin gratia lui Dumnezeu şi voinţa naţionala, Rege al României,
La toţi de faţa şi viitori, sănătate:
Corpurile legiuitoare au votat şi adoptat iar Noi sanctionam ce urmează:
Lege pentru lichidarea despăgubirilor de rasboi şi amortizarea datoriei publice interne


Articolul 1

Produsul impozitului progresiv excepţional asupra averii şi a imbogatirii de rasboi, se afectează înainte de toate plăţii despăgubirilor de rasboi şi amortizarii datoriei publice interne, în condiţiunile prevăzute în articolele ce urmează.


Articolul 2

Pentru repararea pagubelor produse de rasboi, ministerul de finanţe va emite bonuri de despăgubiri de câte 100, 1.000, 5.000, 10.000 şi 50.000 lei fiecare.


Articolul 3

Decretele-legi cu No. 1.852 din 1919, 3.795/918, 1.656/919 şi 1.794 din 1920, se ratifica şi constatările pagubelor de rasboi făcute în virtutea acestor decrete legi, precum şi cele deja făcute la noile provincii alipite, pe baza normelor acolo stabilite şi ce vor fi recunoscute de ministerul de finanţe, sînt admise de Stat ca dovada a daunelor încercate, dar nu constituiesc creanţe decât în măsura în care Statul da în schimbul lor bonuri de despăgubiri.
În ajutorul daunatilor de rasboi din vechiul regat, Statul vine în ajutor cu 3 miliarde lei.
Ministerul de finanţe va emite daunatilor de rasboi bonul de despăgubire, pentru valoarea integrală a hotărârilor definitive ce deţin, dacă paguba constatată ca preţ de cost nu întrece suma de 3.000 lei inclusiv - pagubele referitoare la efectele de corp şi mobilier, socotindu-se în calcul chiar pînă la aceasta limita pentru jumătate din valoarea lor constatată, - coeficienţii de scumpete neintrând în calcul.
Daunatii de rasboi cari au hotărîri pentru pagube mai mari de 3.000 lei, vor primi bonuri de despăgubiri pentru cota parte ce le va reveni din suma globală de 3 miliarde lei, din care s-a dedus în prealabil daunele plătite celor cari au încercat pagube mai mici de 3.000 lei. În nici un caz daunatii cu sume mai mari de 3.000 lei nu vor primi o sumă mai mica de 3.000 lei.
Sumele alocate cu ocaziunea constatării pagubelor, ca coeficienţi de refacere, nu vor intra în calcul, iar la repartiţia sumei de 3 miliarde lei, pagubele referitoare la efectele de corp şi mobilier se vor socoti pe jumătate, spre deosebire de pagubele privitoare la clădiri, la gospodăriile agricole, industriale, comerciale, cari vor veni în concurs la repartitiunea sumei de 3 miliarde, pentru întreaga valoare cuprinsă în hotărîrea constatatoare de pagube.
În provinciile nou alipite, Statul vine în ajutorul daunatilor de rasboi cu suma de un miliard lei, care se va împărţi depe normele de mai sus. În nici un caz cota parte nu va fi mai mare decât cea aferentă pagubelor din vechiul regat, dar dacă va fi mai mica se va veni cu o lege ulterioară. O comisiune specială numita de ministerul de finanţe, prin înalt decret regal, va face repartitiunea sumei de 4 miliarde lei, pe baza normelor stabilite mai sus şi a instrucţiunilor ulterioare ale ministerului de finanţe.


Articolul 4

Acei cari au primit în contul despăgubirilor avansuri în numerar, în materiale sau vite, nu vor putea primi bonuri de despăgubire decât pentru diferenţa între avansurile primite şi creanta ce li s-ar recunoaşte. Dacă avantajele acordate de către Stat unui daunat de rasboi sînt mai mari decât suma ce i s-ar cuveni pe baza art. 3, daunatul e dator a restitui Statului diferenţa în bani, conform dispoziţiunilor ce se vor lua pe cale de instrucţiuni.


Articolul 5

Bonurile de despăgubiri vor purta o dobînda de 1 la suta anual şi sînt netransmisibile între vii. Statul este obligat sa rascumpere bonurile de despăgubire emise, în termen de 10 ani, inscriind în bugetul sau sumele necesare pentru amortizare şi dobânzi. Bonurile de despăgubire vor fi primite la casele publice numai drept plata a sumelor datorate în virtutea legii pentru impozitul progresiv şi excepţional asupra averii şi imbogatirii de rasboi. Bonurile de despăgubiri odată intrate în tezaurul public ca plati ale impozitului sus menţionat, nu se vor mai putea pune în circulaţiune, ministerul finanţelor fiind obligat să le distruga.


Articolul 6

Oricine are de primit dela Stat bonuri de despăgubire, şi are de plătit către Stat o sumă de bani ca impozit asupra averii sau imbogatirii de rasboi, va putea cere compensarea creditului şi debitului sau respectiv în limita bonurilor de despăgubire ce are sa primească. Compensaţia se va opera imediat şi integral, indiferent de faptul dacă impozitul asupra averii şi imbogatirii de rasboi ar putea fi plătit de contribuabili într-un număr oarecare de ani.
În caz de litigiu asupra proprietăţii averii daunate, ajutorarea este indiviză în ce priveşte ministerul de finanţe, şi bonurile de despăgubire vor fi trimise instanţei judecătoreşti respective, spre a decide asupra distribuţiei celor în drept.


Articolul 7

Cei cari cu rea credinţa nu vor declara avansurile ce au primit, fie în bani, fie în materie, precum şi cei cari avînd mai multe hotărîri, nu le vor declara, vor fi pasibili de pedepsele prevăzute în codul penal pentru înşelăciune.


Articolul 8

Pagubele suferite de Stat, judeţe şi comune, sînt valabil constatate şi evaluate prin actele dresate de autorităţile ce au fost însărcinate cu aceasta lucrare; aceste acte constituind titluri definitive în sensul dispoziţiunilor tratatelor de pace, însă lichidarea acestor pagube nu intră în prevederile prezentei legi.


Articolul 9

Ministerul de finanţe este obligat sa retragă bonurile de tezaur emise şi date drept acoperire Băncii Naţionale pentru garantarea monedei sale şi în acest scop cu începere dela 1 Aprilie 1921, ministerul de finanţe va înscrie în bugetul sau o sumă de cel puţin 300 de milioane lei anual, exclusiv destinată la reducerea circulatiunei fiduciare.
Sumele înscrise în buget în acest scop, vor fi luate cu precădere din produsul impozitului progresiv şi excepţional asupra averii şi imbogatirii de rasboi.


Articolul 10

Ministerul de finanţe va insarcina cu serviciul special al lichidării conturilor de rasboi în legătură cu datoria publică şi prevederile legii de faţa, casa specială creata prin art. 22 din legea asupra impozitului pe avere şi imbogatirii de rasboi.


Articolul 11

Pe temeiul legii de faţa, ministerul de finanţe este autorizat sa alcatuiasca instrucţiuni cari în măsura în care completează dispoziţiile de mai sus, au putere de lege.
Această lege s-a votat de Adunarea deputaţilor în şedinţa dela 19 Iulie anul 1921 şi s-a adoptat cu majoritate de una suta cincisprezece voturi, contra doua.
p. Preşedinte,
Dr. A. Imbroane
(L. S. A. D.)
Secretar,
Dr. Lazar Iacob
Această lege s-a votat de Senat în şedinţa dela 20 Iulie anul 1921, şi s-a adoptat cu unanimitate de sasezeci şi opt voturi.
Preşedinte,
General C. Coanda
(L. S. S.)
Secretar,
Ioan Papp
Promulgăm această lege şi ordonăm ca ea să fie investită cu sigiliul Statului şi publicată în Monitorul Oficial.
Dat în Bucureşti, la 23 Iulie 1921.
FERDINAND
(L. S. St.)
Ministrul finanţelor,
N. Titulescu
Ministru de justiţie,
M. Antonescu
---------