Advanced Search

 LEGE nr. 2.908 din 4 iulie 1921 pentru infranarea vagabondajului şi cersetoriei şi pentru protectiunea copiilor


Published: 1921-07-04
Read law translated into English here: https://www.global-regulation.com/translation/romania/3069782/-lege-nr.-2.908-din-4-iulie-1921-pentru-infranarea-vagabondajului-i-cersetoriei-i-pentru-protectiunea-copiilor.html

Subscribe to a Global-Regulation Premium Membership Today!

Key Benefits:

Subscribe Now for only USD$40 per month.
LEGE nr. 2.908 din 4 iulie 1921pentru infranarea vagabondajului şi cersetoriei şi pentru protectiunea copiilor
EMITENT PARLAMENTUL
Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 76 din 9 iulie 1921



 +  Capitolul 1 Despre vagabondaj şi cerşetorie +  Articolul 1Vagabondajul şi cerşetoria sînt interzise în tot cuprinsul tarii, fiind considerate ca delicte. +  Articolul 2Vagabonzi - adică oamenii fără capataiu - sînt aceia cari nu au un domiciliu statornic, nici mijloace de hrana şi nu exercita - în mod obişnuit - nici o profesiune sau mestesug, deşi ar avea mijloace şi putinta de a o face.Sînt consideraţi tot ca vagabonzi, supuşi la măsurile şi pasibili de pedepsele contra vagabondajului, toţi indivizii cari, fie ca au sau nu un domiciliu oarecare, îşi agonisesc hrana practicând sau inlesnind pe cale publică acţiuni ori jocuri imorale, meserii degradatoare sau, în fine, orice acte ilicite pentru cari nu li s-a aplicat vreo alta pedeapsa. +  Articolul 3Se considera cersetori, pasibili de pedeapsa în sensul acestei legi, orice persoană apta pentru oarecare munca şi care, avînd mijloace de existenta, sau putându-şi-le procura, face apel - din obisnuinta - la caritatea publică, cu scopul de a realiza beneficii personale, în orice mod şi în orice loc. +  Articolul 4Nimeni nu poate fi declarat vagabond sau cersetor dacă nu are vîrsta de cel puţin 10 ani împliniţi. +  Articolul 5Domiciliul cersetorului este determinat de o reşedinţa continua într-o localitate timp de un an.El se dobîndeşte şi se pierde în modul prevăzut în regulament. +  Capitolul 2 Instituţiuni de asistenţa şi reprimire. Birourile de asistenţa +  Articolul 6Pe lîngă fiecare comuna reşedinţa de judeţ se va înfiinţa un birou de asistenţa, care va îngriji în legătură cu biroul de plasare a găsi locuri de muncă potrivita indeletnicirilor celor ce cauta de lucru, ajutandu-i pînă la plasare. +  Articolul 7Comunele sînt obligate sa prevadă în bugetele lor un fond special pentru asistenţa.Din acest fond se va ajuta, cu preferinta, cersetorii gasiti inapti pentru orice fel de muncă. +  Articolul 8Asistenţa socială înfiinţează: a) Ospicii pentru infirmi şi neputinciosi; b) Şcoli de îndreptare şi ocrotire pentru minori; c) Colonii de muncă. +  Articolul 9Ospiciile de infirmi sînt destinate a primi exclusiv pe cersetorii şi vagabonzii infirmi şi bătrâni, inapti pentru orice fel de muncă, pe cari justiţia îi pune la dispoziţia asistenţei sociale pentru internare. Zisele ospicii vor putea primi şi pe batranii, infirmii, nevoiasii cari vor cere şi vor merita ocrotirea asistenţei sociale.Şcolile de îndreptare şi ocrotire vor primi pe indivizii mai mici de 18 ani împliniţi, pe cari justiţia îi pune la dispoziţia asistenţei pentru îndreptare şi îndrumare către o meserie.Coloniile de muncă sînt instituţiuni de corectiune prin munca şi vor primi pe toţi aceia pe cari justiţia îi condamna a-şi executa pedeapsa în acest mod. +  Articolul 10Orice persoană apta pentru o munca oarecare, internată într-o colonie, este obligată a exercita orice fel de muncă i se da, potrivit aptitudinilor sale, asa cum se va arata în regulamentul de administraţiune al coloniei. +  Articolul 11Regimul interior din colonie, disciplina, chestiunea referitoare la remunerarea muncii, retinerile din salariu, se vor determina printr-un regulament special. +  Capitolul 3 Constatarea vagabondajului şi cersetoriei. Triajul. Instanţele de judecată +  Articolul 12Toţi agenţii forţei publice, atît în comunele urbane, cat şi în cele rurale, sînt obligaţi a aduce înaintea ofiţerului de poliţie din circumscriptiunea cea mai apropiată de locul unde s-a comis infracţiunea pe toţi indivizii gasiti vagabondand şi cersind. +  Articolul 13Ofiţerul de poliţie va instrumenta de îndată cazul, pentru a stabili dacă se afla sau nu în faţa unui delict de cerşetorie sau vagabondaj, ascultând şi martorii de fapt, de vor fi.De cele constatate va redacta un proces-verbal, semnat de toţi cei cari au fost audiati, contrasemnat de agentul care a prins pe delincvent.Procesul-verbal va arata şi instanţa unde urmează a fi trimişi pentru judecata cei învinuiţi de vagabondaj sau cerşetorie, conform art. 17 din prezenta lege. +  Articolul 14Individul împreună cu actele adresate se va inainta în aceeaşi zi la biroul de asistenţa prevăzut la art. 15.Cel mai târziu a doua zi va fi supus unui examen medical amănunţit. I se va stabili identitatea, starea fizica, starea mintală, genul de viaţa pe care îl duce, după care medicul îşi va da avizul dacă este apt sau nu pentru o munca oarecare, sau urmează a fi trimis în îngrijirea unui spital sau ospiciu.În localităţile unde nu vor fi birouri de asistenţa, medicul comunal respectiv are obligaţiunea de a examina şi tria pe cei învinuiţi de vagabondaj şi cerşetorie. +  Articolul 15În oraşele resedinte de judeţ se va înfiinţa câte un birou de triaj al cersetorilor.Biroul primind dela circumscripţiile poliţieneşti pe cei gasiti vagabondand, cersind, şi în genere pe orice persoană care nu poate justifica ca are vreo profesiune sau meserie, îi va supune la examenul unui medic însărcinat special a face triajul lor. +  Articolul 16La biroul de triaj se vor întocmi fişele respective conform dispoziţiunilor prevăzute în regulament. +  Articolul 17Vagabonzii şi cersetorii astfel triati vor fi inaintati de îndată la oricare judecătorie din localitate, iar acei cari intră în cazurile prevăzute la capitolele V şi VI din lege se vor inainta direct tribunalului de judeţ.Atît judecătoria cat şi tribunalul vor judeca afacerea de urgenta.Prin hotărîrea condamnatoare judecătoria şi tribunalul sînt obligate a dispune şi arestarea inculpatului.În cazul cînd inculpatul are martori de propus şi cînd această probă e gasita utila de judecătorie pentru desvinovatirea lui, afacerea va putea fi amânată pentru a doua zi.Cel invinuit se va menţine sub paza, iar martorii cari intră în competinţa directa a tribunalului se vor judeca de îndată în camera de consiliu, în complet de 3 judecători, ascultandu-se şi concluziunile ministerului public.Atît cărţile de judecată cat şi sentinţele ce se vor pronunţa în baza prezentei legi sînt fără drept de apel şi recurs, iar în caz de condamnare ele vor prevedea arestarea inculpatului. +  Capitolul 4 Penalităţi +  Articolul 18Orice individ apt pentru munca, dovedit culpabil de vagabondaj sau cerşetorie în sensul acestei legi, va fi supus la pedeapsa colonizarii pentru munca dela 5 zile la o luna.Pedeapsa va fi executată la o colonie de muncă ori în arestul poliţiei sau al primăriei comunei unde s-a săvârşit infracţiunea.În timpul pedepsei cel condamnat va fi scos zilnic la munca ce necesita maturatul, spalatul şi reparatul strazilor, maturatul şi întreţinerea gradinelor sau localurilor primăriei sau alte autorităţi publice hotărâte de primar sau în lucrări de utilitate publică.În tot acest timp primarul sau aceia în interesul cărora se prestează munca va îngriji de cele cuvenite condamnatului în raport cu munca depusa.Ministerul public e în drept a supraveghea îndeplinirea acestei dispoziţiuni. +  Articolul 19Este recidiva dacă în interval de un an dela executarea primei pedepse condamnatul va săvârşi o noua infracţiune similară.În acest caz el e pasibil de pedeapsa dela o luna la 6 luni, fără aplicarea art. 60 din codul penal.Executarea pedepsei se va putea face ca şi în articolul precedent. +  Articolul 20În cazul cînd după expirarea acestei pedepse cel condamnat va săvârşi înăuntrul unui termen de 5 ani dela executarea ei o noua infracţiune similară, el va fi pedepsit cu colonizarea pentru munca dela 6 luni pînă la 5 ani.În acest scop instanţa a carei hotărîre a rămas definitivă o va aduce la cunoştinţa directiunii generale a asistenţei sociale, care va îngriji pentru executarea stricta a acestei din urma măsuri. +  Articolul 21Vagabonzii şi cersetorii gasiti inapti pentru orice fel de muncă, precum şi minorii mai mici de 18 ani împliniţi nu vor fi condamnaţi, ci vor fi puşi prin hotărîrea tribunalului la dispoziţiunea asistenţei sociale, care îi va putea reeduca, interna sau plasa. +  Articolul 22Cei declaraţi vagabonzi sau cersetori, de naţionalitate străină, vor fi isgoniti din ţara, după executarea pedepsei, din ordinul guvernului. +  Capitolul 5 Despre vagabonzii şi cersetorii minori +  Articolul 23Copiii mai mici de 18 ani cari se vor găsi vagabondand, cersind sau exercitând meserii nepotrivite cu vîrsta şi aptitudinile lor, în scopul de a-i face folositori societăţii, pot fi ridicati de organele împuternicite de asistenţa socială şi internati, cu autorizaţia justiţiei, în şcolile de îndreptare pentru minori, unde vor fi ţinuţi pînă la majoritate, căsătorie sau intrare în armata.Asistenţa socială poate incredinta ocrotirea şi educarea lor unei instituţiuni de binefacere, subventionata sau autorizata a funcţiona de organele asistenţei sociale, dacă îşi ia obligaţiunea formala a ţinerii, îngrijirii şi supravegherii lor sub controlul organelor de asistenţa socială a ministerului muncii şi parchetului respectiv. +  Articolul 24Minorul însuşi poate cere tribunalului a incuviinta să fie încredinţat la una din institutiunile prevăzute de art. 23. +  Articolul 25Părinţii şi tutorii vagabonzilor şi cersetorilor minori nu se vor putea opune la internarea lor decât dacă vor face dovada ca au o stare materială şi morala suficienta pentru întreţinerea şi educarea lor sub controlul asistenţei sociale.Aceasta interventiune se va face la tribunal, care, ascultând şi concluziile ministerului public, se va pronunţa odată cu judecarea chestiunii pentru punerea minorului la dispoziţiunea asistenţei sociale. +  Articolul 26În aceleaşi condiţiuni pot fi internati pentru îndreptare şi copiii la staruinta părinţilor sau tutorilor lor în cazurile prevăzute de art. 329 din codul civil. +  Articolul 27Minorii nu vor putea fi scoşi de părinţii sau tutorii lor din institutiunile unde au fost internati pînă la majoritate, căsătorie sau intrare în armata.Tot timpul acesta însă asistenţa îi poate incredinta la diferite ramuri de activitate, iar munca şi întreţinerea lor se va face sub controlul asistenţei sociale. +  Capitolul 6 Diferite infracţiuni săvîrşite de vagabonzi şi cersetori +  Articolul 28Vagabondul sau cersetorul care se va găsi imbracat cu port schimbat, sau cu arme, chiar dacă nu le va fi întrebuinţat, ori dacă se va găsi la dânsul paşapoarte sau bilete de drum false, sau pe nume de alte persoane, ori avînd asupra-i orice unelte cari să poată fi folosite, fie pentru săvârşire de furtisaguri sau alte delicte, fie spre a-i înlesni mijloacele de a intra prin case, va fi pedepsit cu munca în colonie dela 1 an la 2 ani, fără aplicarea art. 60 din codul penal. +  Articolul 29Se va pedepsi cu munca în colonii dela 6 luni la 1 an:Orice cersetor, chiar invalid, care va intra într-o locuinta sau într-un loc închis, fără învoirea proprietarului sau celor ce locuiesc acolo;Orice cersetor invalid care va simula rani sau infirmităţi pentru a provoca mila obsteasca. +  Articolul 30Se va pedepsi la munca în colonie corecţională dela 6 luni pînă la 2 ani:Cersetorul care va cauta sa provoace mila obsteasca cersind cu copii mici în comunele unde sînt instituţiuni publice recunoscute de Stat pentru a-i primi.Se va pedepsi cu aceeaşi pedeapsa:Oricine va cersi intovarasit, afară numai dacă nu sînt soţi şi sotie, tata sau mama, cu copii mici, în locul unde nu sînt instituţiuni publice, recunoscute de Stat, pentru a-i primi; orbul şi cel care îl conduce sau un infirm de ambele picioare şi cel care îl conduce;Cu aceeaşi pedeapsa se va pedepsi atît cersetorul cat şi tovarasii săi;Orice cersetor sau vagabond asupra căruia se va găsi efecte de o valoare mai mare de 200 lei şi care nu va justifica provenienţă lor. +  Articolul 31Se va pedepsi cu pedeapsa muncii în colonie dela 1 an la 3 ani cersetorul sau vagabondul care întrebuinţează ameninţări sau violenţe.Dacă un asemenea cersetor sau vagabond s-ar găsi imbracat cu port schimbat sau va purta arme, deşi nu le va fi întrebuinţat, sau va avea asupra-i uneltele prevăzute la art. 28, se va pedepsi cu maximum acestei pedepse. +  Articolul 32În toate cazurile prevăzute de acest capitol, art. 60 din codul penal este inaplicabil. +  Capitolul 7 Dispozitiuni finale +  Articolul 33Orice cersetor internat într-un ospiciu pentru infirmi şi neputinciosi, după o şedere de cel puţin un an, va putea cere asistenţei sociale a fi pus în libertate dacă va justifica ca a dobîndit mijloace suficiente de existenta, sau ca altcineva îşi ia obligaţiunea formala a îngriji de dânsul spre a nu-l lasă sa mai cerseasca.Cel pus astfel în libertate, de va fi prins din nou cersind, se va interna a doua oara şi nu va mai avea dreptul a cere punerea în libertate. +  Articolul 34Asistenţa socială poate pune în libertate pe orice individ internat într-o şcoala de îndreptare sau ocrotire pentru minori, dacă va judeca ca internarea lui nu mai este necesară. +  Articolul 35Toţi cei prevăzuţi la art. 33 şi 34, dacă prin orice mijloace, altele decât cele indicate de aceste articole, vor reusi să-şi recapete libertatea, vor fi urmăriţi şi internati din nou, fără a mai putea avea în viitor beneficiul liberării prevăzut la art. 33 şi 34. +  Articolul 36Paza tuturor institutiunilor menţionate la art. 8 din prezenta lege cade în sarcina autorităţilor militare.Corpurile de trupa, la intervenirea direcţiei generale a asistenţei sociale, sînt obligate a da efectivele suficiente pentru a face oriunde paza cersetorilor şi vagabonzilor cari executa lucrări de orice fel. +  Articolul 37Data punerii în aplicare a prezentei legi se va determina de ministerul muncii printr-o deciziune ministerială.Deciziunea va arata dacă legea urmează a se aplică deodată în întreaga ţara, sau treptat în diferitele judeţe. +  Articolul 38Toate dispoziţiunile contrarii prezentei legi sînt şi rămîn abograte.Această lege s-a votat în Senat în şedinţa dela 14 Aprilie 1921 şi s-a adoptat cu majoritate de şase zeci şi noua voturi, contra cinci.Preşedinte,General C. Coanda(L. S. S.)Secretar,I. Br. HodosiuAceastă lege s-a votat de Adunarea deputaţilor în şedinţa dela 18 Iunie anul 1921 şi s-a adoptat cu unanimitate de nouăzeci şi opt voturi. Preşedinte,Duiliu Zamfirescu(L. S. A. D.)Secretar,Nicolae ManolescuPromulgăm această lege şi ordonăm ca ea să fie investită cu sigiliul Statului şi publicată prin Monitorul Oficial.FERDINAND(L. S. St.)Ministrul muncii şi ocrotirilor sociale,Grigore L. Trancu-IaşiMinistrul justiţiei,M. Antonescu-------------